ABDOMEN ABDOMEN. Cuvitate situati la purtea inferivari trunchiului, contindnd cca mai mare parte a viscorelor aparatului digestiv si a aparatului urinar Continutul abiominal este invelitintr-un se eonjunctiv peritoneul. Cavitstea abdominali se imparte pe dou niveluri. Etajul superior cuprinde ficatul, caile biliare, pediculul hepatic, primul duoden, pancreasul, stomacul yi splina. Etajul inferior cuprinde intestinul gros, intestinul subtire jejunul yi ileonul) si apendicele. © parte « cofonu- lui si rectal se gasese in bazinul mic, subdiviziune a ctajului inferior limitata prin arcul osos al centurii_ pelviene (sacrumul yi osul iliac). Acesta mai contine, la barbat, veziva urinard, ansa sigmoid si ansele subtiri; Ia femeie, vezicw urinard, uterul, trompele si ovarele. EXAMENE. Palparea abdominal permite examinarea ficatului splinei, uterului, vezieii urinare, detectares anu- mitor tumori, perceperea unei distensii gazoase (meteorism) sat 4 unei efuziuni peritoneale (aseita). Explorarea clinics 4 continutului abdominal mai poate face apel si la tuseut rectal, asociat cu tuseul vaginal la femeie. Mijloacele de explorare a abdomenului, Iuate in ordi nea crescndi a complexititi lor, sunt: radiografia simpli (abdomen fara pregatire), ecografia, scunografia si imageria prin rezonanti magnetica (RM. sau imagerie R M.N.) PATOLOGIE. Peretele abdominal poate comporta zone de mai micé rezistenta, care stau la originea herniilor: canzalul inghinal, ombilicul etc. Insusi abdomenul, in afara orga- nelor, poate fi sediul unor contuzii sat unor plgi 1 O contucie poate provoca 6 leziune mai mult sau mai putin important a unui organ intern plin: fica, splind, pancreas, carrie de hemoragie interni in cazul primelor doug ongane, de pancreatita in cazul ultimului organ. O vontuzie atrage adesca dupt sine si o smulgere vasculari, sursi de hemoragie, si spargeres unui organ intern cavitar, cees ce provoact o peritonité. Cele dou’ leziuni pot fi asociate Semnele unei hemoragii interne sau ale unei peritonite determin’ interventia de urgent 1 O plaga poste si nu lezeze decit peretele abdominal sau si fie penetranta, adicd transfixianta (si comporte o intrare i 0 iesire). Orice plaga penetranta necesiti conditii ope- ratorii perfecte. Tratamentul se bazeaz pe doud principii corectarea yocului si singerdrit printr-o reanimare rapid, explorarea chirurgicald completd a cavitatii ubdominale ABDOMEN DE LEMN. Contracturi permanenti, ineductibild si dureroast a peretelui abdominal Acest simptom este caracteristie pentru. peritonits generalizata, indiferent de originea acesteia (apendicita ulcer perforat, perforatie colicd ete.) Simptom de o valoare diagnostica primordiald, e! nu trebuie si fie atenuat, nici rmascat prin administrarea de analgezice sau antibiotice si impune o interventie chirurgicalé de urgent ABDOMEN FARA PREGATIRE. Examen radiologic simplu al abdomenului vazut din fata. 8 Abdomenul firé pregitire este un examen care se desfgoura Fird administrarea prealabila « unui medicament opacifiant ji nu necesiti si fie efectuat pe nemancate, ceea ce rimine totusi preferabil ABERATIE CROMOZOMIALA. Anomulic privind numa! sau structura exomozomilor in numeroase eazuri, sberatile eromozomiale sunt con- enitale, provenind dintr-o proastd repartitie eromozomit (Gn timpul formarii ovulului sa spermatooidutui, sau in cursul primelor diviziuni ale ovulului fecundat), sau dintr-un aranjament eromozomic anormal al unuia dintre paint, dar ele pot fist dobaindite (cromozomul Philadelphia in leucemia mieloidi eronicd, de exemplu). DIAGNOSTIC. Aberatile cromozomiale sunt puse in evi- dentd prin studierea cariotipului (reprezentares fotogratica acromozomilor unei celule). in cazul unei sarcini cu riscuri {antecedente familisle, femeie in varstd de peste 38 ani), medicul propune prin a 15-a sptimand de sarcind o analiza cromozomici a celulelor fitului, celule prelevate in cursul tunei amniocenteze sau al unei biopsi a vilozitatilor coral. In cuz de detectare a unci anomualii grave, poate fi pusd problema intreruperiisarcinii, Un genetician evalueaza cu aceasté ocazie riscurile aparitiei unei anomalii in decursul sarcinilor ulterioare TRATAMENT. Dati fiind natura anomalilor decelate, care se risfrang asupra tuturor celulelor unui individ, nu este posibili vreo vindevare, Majoritatea anomaliilor autosome nnd permite o supravietuire de duratd. Tratamentele hor- monale yi chirurgicale contribuie la corectarea unor ano mali de dezvoltare caracteristive sindroamelor Turner si Klinefelter. -+ SFAT GENETIC, KLINEFELTER (sindromul) TRISOMEE 21, TURNER (sindromul), TIPATULUI DE PISICA (boala). ABLATIE. Operatic constind din indepartarea unui organ, unui ansamblu de fesuturi sau a unui corp striin pe eale chirurgicald. SINONM: exereca ABRIKOSOV (tumord a lui). Tumor’ benign rari, localizata pe piele sau pe mucoase, indeosebi pe limbi SINONIME: mivblastom, miom mioblastic, tumora cu celule granuloase. ABSENTA. intrerupere trecatoare a starii de constienta Absenta care survine mai ales in decursul celei de a doua parti a copiliriei se caracterizeaza printr-o rupere a con- ‘actulu in eursul edreia copilul ii intrerupe activitatile, are privire goali, nu'rispunde. ABSORBTIOMETRIE BIFOTONICA, Tehnica ce permite calcularea densititit tesuturitor traversate de doua feluri de radiatit X de energie diferita INDICATIL Aceasté tehnicd permite urmirirea evolutiei confinutului mineral osos (densitatea osoasi) in anumite afectiuni ale scheletului, precum si urmarirea efectelorACID ACETILSALICILIC ACID ACETILSALICILIC, Medicament analgezic si antipiretic (activ fata de durere si febra) de referinté SINONM: aspirina, Acidul acetilsalicilic, singur sau in asociere cu alte principii active, intré in compovitia « numeroase preparate farmaceutice. Utilizarea sa terapeuticd depinde de posologie ‘In doze mici, este un antiagregant plachetar: el impiedicé plachetele sanguine si se prindi unele de altele,ceea ce evitd formarea cheagurilor de singe in vase. In dozele medi obignuite, acidul acetilsalcilic este analgezie si antipiretic in doz mare, este un antiinflamator, indicat in unele afectiuni reumatismale CONTRAINDICATH. Atunci cand in antecedente exist, un ulcer de stomac sau un astm. prescrierea acidului acetl salicilic devine o problema delicatd. El este contraindicat la sfarsitul sarcinit, subiectilor alergici la salicilati (grupul de medicamente céruia ii apartine) si copiilor sub 12 ani pe durata unei boli virale. In plus, exist numeroase interac{ii nedorite cu alte substante: antinflamatoarele nesteroide gi anticoagulantele. EFECTE SECUNDARE. Principalele efecte secundare sunt: leziunile digestive (gastrita), tulburirile hemoragice (sdngerari digestive, hemoragii la sfarsitul surcinii), trombopeniile (sciderea numarului de plachete sanguine), sindromul lui Reye (afectarea ficatului si encefalului, ka copiii mai mici de 12 ani infectati cu un virus). Pot interveni si intoxicati grave, mai ales la copil; ele se manifesta prin tulburiri de auz, transpiratii, vomi, hipotensiune arterial somnolenté si acidoza (exces de acizi in organism), ACID ASCORBIC. > Vitamina C. ACID DEZOXIRIBONUCLEIC (ADN)). Acid nucleic, suport al controlului activititilor celulare si al transmiterii caracterelor ereditare Molecula de A.D.N.., foarte lungi, comport dous fire asucite unul in jurul celuilaltintr-o dubla elice. A.D.N-ul este principalul constituent chimie al cromo- zomilor. Pe unul din cele doua fire se gisese informatiile care permit enzimelor si sintetizeze proteinele, care con- troleazi activititile celulare. In timpul diviziunii celulare,, cenzimele separa cele doui fire si sintetizeaza alte dou’ fire noi in fata celor vechi. Astfel se formeazi douii noi molecule de A.DNN.,identice cu cea veche, destinate fiecure cate unei celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea A.D N-ului asiguri identitatea geneticd in timpul multiplicarii celulare ACID FOLIC. Vitamini hidrosolubili « grupului de vitamine B,avand un rol fundamental in formarea celulelor organismului. SINONIM: vitamtina B9. Acidul folic, intervenind in sinteza A.D.N -ului, jo un rol capital in productia de celule noi in orga in particular, el este indispensabil formar de globule rosi ale sngelui de citre m&duva osoas’ 10 SURSE. Acidal folic este prezent in numeroase alimente: ficat, late, branzetur fermentate, legume verzi (sparanghel, spanac, varzl verde, morvovi). Necesititie zilnice de acid folic sunt foarte mari: de la 100 la 500 micrograme, in functie de varstd si stare fiziologic’ a subiectului. Totusi, o alimentatie diversificati aduce cantititisuficiente de acid folic CARENTA. Carenta se poate observa in caz de subalimen- tare, in tulburirile de absorbtie (datorate unor anomalii digestive), in sarcin, in cazul wari de medicamente cu activitate antifolicd, Principala manifestare a carentei in acid folic este 0 varietate de anemie macrocitar’ zis’ megalo- blastic. Atunci este prescris ca medicament acidul folic cu administrare pe cale oral (sau, adesea, derivatul sau, acidul folinic, pe cale injectabila) ACID GRAS. Acid organic, principalul constituent al lipidelor. In naturd existé mai mult de 40) de acizi grasi natural diferit In organism, acizii grasi constituie, impreund cu gluci- Uele, 0 sursk primordiali de energie. Ei provin din degra- dlarea glucidelor sau a lipidelor slimentare. O alimentatie echilibratd trebuie si aducd cele doud tipuri de acizi grasi Produsele lactate si carnea sunt adesea bogate in acizi grasi saturati, solizi la temperatura ambiantd. Uleiurile vegetale si pestele sunt mai curdnd bogate in acizi grasi nesaturat, lichizi la temperatura ambianti si usor oxidabili: aceste alimente rancezesc in contact cu aerul. ACID NICOTINIC. ~ Vitawind PP. ACID PANTOTENIC. ~ VirawinA BS. ACID RIBONUCLEIC (A.R.N.). Acid nucleic care utilizeazi informatia ereditarX purtati de citre acidul dezoxiribonucleie (A.D.N.) pentru a sintetiza proteinele Molecula de A.R.N. are o structuri analoagit cele « unui firde A.D. In nucleul celulat ADIN este transcris a citoplasmei informatia geneticd purtati de catre in ARN. poi tradusdintr-o protein AGID URIC, Acid rezultat din degradarea acizilor nucte- ici (AD.N. si ARN, ai organismului Acidul uric confinut in sdnge este filtrat de catre rinichi, care il elimina prin uring. La subiectul sinitos, rinichii actioneaza astfel inedt mentin uricemia (procentajul sangvin de acid uric) in limite acceptabile. Uneori, eli minarea renaki a acidului uric este insuficient’ sau producerea sa este excesivi (boli de singe, boli enzimatice ereditare), provocénd o hiperuricemie (procente anormal de ridicate de acid uric in snge). In acest caz, acidul uric tinde si precipite sub formi de cristale, ceea ce poate" declanga crize de guta, o litiaza urinard sau ambele con- comitent ACIDITATE GASTRICA. Caracteristicd u stomacului datoratd secretirii, de citre mucoasa gastricd, a sucului gastric acid continand pepsind (enzima care degradeaz’ proteinele), acid clorhidric (care omoard bacteriile din alimente si favorizeazi actiunea pepsinei) si factor intrinsec (sential pentru absorbtia vitaminei B12 in intestinul subtire). Senzatiile de acru si arsurile de stomac nu sunt adesea dect o hipersecretie acida trecdtoare provocati de edtre unele alimente (grasimi prajite, alcool). ACIDOCETOZA, Formi particulari de acidozi (aciditate sangvini excesivi) metabolic3, datorati unei acumuliti de corpi cetonici (acetond si substante chimice inrudite) ACIDOZA. Deranjament al echilibrului acidobazic al organismului corespunzand unei cresteri « concentratiei de acid in plasma gi in lichidele intersitiale (lichidele in care se scald& celulele, cu exceptia sangelui). Acidoza metabolicd. Aceastd dereglare echilibrului acidobazic al organismului poate fi provocati de 0 pro- ductie crescuti de acizi in organism sau printr-o pierdere de baze (bicarbonatul de sodiu, de exemplu). Acidocetoza, © forma de acidoz’ metabolica, survine intr-un diabet zaharat prost stipanit gi, intr- mas O acidozt metabolicd poate, de asemenea, si fie provocaté de o pierdere de bicarbonati in caz de diaree sever’ sau de intoxicatie cu aspirind, Dar cauza principal « acidozei metabolice 0 constituie eliminarea insuficientd a acidului prin urina: atunci se vorbeste despre 0 acidoz’ renal ‘Acidoza respiratorie, Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasi este o dereglare a echilibrului acidobuzic al organismului care se produce atunci cdnd prin respiratie nu se realizeaz’ eliminarea bioxidului de carbon in cantitate suficient&; excesul de bioxid de carbon rimas in singe se vvaddizolva in el, formand acid carbonic si provocdnd astfel cresterea acidititit sangvine ‘Acidoza respiratorie poste fi acut, cauzatd de o depresie 4 centrilor nervosi respiratori, ca in cazul asfixiilor (inec, strangulare), al pataliziilor respiratorii (poliomiehta, ati tune a extractelor de curara) sau dupa luarea de medicamente hipnotice. Ea mai poate fi si cronicé (bronsitd eronic’, enfizem, cifoscoliozs) ACIDOZA LACTICA. Form’ particulard de acidoz: (aciditate sangvind excesivi) metabolic datorati unei acumuliri de acid lactic in sange. Acidoza lacticd poate fi consecinta unei diminuari a cantititilor de oxigen disponibil, ca in decursul unui colaps (Cidere de tensiune) sau al unei insuficiente respiratorii. Ea se mai intalneste si in alte boli: diabet zaharat; insuficienté renalii leucemie; intoxicatie medicamentos unele deficite enzimatice congenitale, Acidoza lactic’ se ‘manifest print-o stare de soc cu hipovolemie (seaiderea ‘volumului sangvin total circulant). Diagnosticurea sa este confirmata prin examene sangvine (procentajul de lactat, pH). Tratamentul acidozei lactice este deosebit de intensiv (doze mari de bicarbonat in perfuzie intravenoasa) si mai s trebuie si atace cauzele aparitci acidozei AGNEE. Dermatozi proves pilosebacei Forma sa cea mai frecventil,acneea juvenila, afecteaza aproximativ 80% dintre adolescenti si se vindec’ spontan ccatre varsta de 19 ani in 90% din cazuri, Prd Lisa cicatrice, Acneea rozacee sali rozaceea se observ mai ales la femei cu varsta cuprinsé intre 40 i 50) ani. Acneea neonatal afecteazi fata noului-nascut; ea nu dureaz decat cdteva luni, In plus, existd forme de acnec foarte particulare: acneea necroticd (a fruntii), acneea cheloidiand (a cefei), acneca conglobata (intinse abcese supurative cu fistule), Acneele medivamentoase sunt provocate de ingerarea de medic mente (corticosteroizi, vitamina B12, corticotrofina, barb turice, bromuri, siruri de iti, unele medicamente antituberculoase si imunodepresoare si, la fernei, hormonit androgeni si contraceptivele orale continand derivati androgenici) sau in urma contactului cu produsele cos- metice, industriale (uleiuri minerale, hidrocarburi aromatice halogenate, clor industrial) sau din cauza uni expuneri acci- dentale la dioxine; ele se caracterizea7a prin leziuni infla- matorii congestive si supurate, apdrand indeosebi pe fati de inflamarea foliculilor ‘Acneea juvenila, Acncea juvenili este datoratd unor de- regliri hormonale: la pubertate,secretia sebacee, care depinde de androgeni (hormonii sexuali masculini) si de estrogeni hormonii sexuali feminini) produsi de citre glanda supra- renald si de testicul sau ovar, creste in mod deosebit. SIMPTOME $I SEMNE. Aceasti acumulare de sebum (substanta grasd secretatd de glandele sebacee ale piel), la care se adaugé o hiperkeratozi (hipersecretia de kera- (ind, elaboratd in exces de citre peretele foliculului) si 0 proliferare bacteriani, antrenewzé o inflamare a foliculilor pilosebacei, dnd posibilitatea formar de comedone, end deschise (puncte negre), cand inchise (microchisturi), # unor papule, unor pustule (papule avand deasupra un punct alburiu supurant), chiar de noduli (tumori). In formele cele mai grave de acnee se observa chisturi profunde si puru- lente, care adesea se golesc la suprafati. Acneea apare mai ales in zonele cu mare concentratie de glande sebacee, in special fata, gétul, pieptul si spatele. ‘Acneea rozacee. Cauzele acneei rozacee sunt contro- versate: unii 0 atribuie unei hipoclorhidrii (diminuarea proportiei de acid clorhidric in sucul gastric), se pare c& DISFONIE AFTA, Mici ulccratic superficial, dureroasa, observati cel mai des pe mucoasa bucali si uncori pe mucous geni Aftele pot fi izolate sau pot sd se integreze intr-0 boli mai gencrali, aftoza, Dac’ originea lor este necunoscuti nu existé nici o indoiala cd recidivele lor, fourte freevente. stunt legate de factor’ infectiosi, hormonali,alimentari side surmenaj. Ele se vindeci, de obicei, fir a necesita trate ‘ment, in vreo zece zile SIMPTOME SI SEMNE. Evotuand in pusee, aftele pot fi de mirime fourte mic (aftele miliare) sunt uriase (uftele necrotice ale lui Sutton), Aftele bucale sunt uleerati rotunde, sau de form oval’, pe fond gilbui si inconjurate de un halow rou inflamator. Ele afecteaz% gingiile, marginea intern’ a buzelor si falcilor, marginile limbii. Aftcle genitale, rar izolate, se observa in principal in boala lui Behiget, in eare cle sunt asociate la numeroase afte bucale TRATAMENT $I PREVENIRE. Tratamentul const in aplicarea de antiseptice, de anestezice locale side antibiotice (tetraciclina), spalituri de gura antiseptice, aport de vita mine din grupul B. Masurile de prevenire clasice sunt importante pentru afiele bucale: 0 bunié higien’ bucodentar suprimarea alimentelor care declanyeaza puscele: waite tul, fructele uscate sau acide (nuci, alune ete.) si condi- mentele. -> FEBRA AFTOASA AFTOZA. Afectiune cronicé ce este curacterizati prin pusee de afte bucale si/sau genitale In aftoze, puseele de afte sunt asociate cu seme extra- mucoase (Jeziuni oculare, nervoase sau vasculare, febra, afoctare a stirii generale) si recidivea7i la intervale mai mult sau mai putin apropiate 18 AGAMAGLOBULINEMIE. Absent « gamaglobuline- lor (imunoglobulinelor G, sau [gG, plasmatice cate joaci rol de anticorpi) in singe Absenta gamaglobulinelor favorizeaza aparitia infec tiilor bacteriene grave si recidivante. in toate cazurile, tratarentul asociazi o antibioterapie cu injectarea de gama- ¢globuline purificate AGENEZIE, Absent totali sau partials unui fesut, a unui organ sau a unei structuri din timpul vietii embrionare, datoraté unei cauze ereditare Spre deosebire de aplazie (in care absenta organului este consecinta unei opriti « dezvoltiri ia timpul viet intra- uterine), agenezia poate si insofeasc anomalile altor organe rezultate din aelasi lot de celule embrionare DIAGNOSTIC. © agenezic este vizibild la ecografie antenatal’, Dupa nastere, alte examene confirma diagnos ticul: radiografia (radiografia toracied pentru agenezia pulmonaré, radiografia membrului superior pentru agenezia Ccubitusului sau radiusului), scanografia sau imageria prin rezonunti magneticd (agenezia corpului etc.) Ageneziile, de orice fel, necesita acordarea asistentei in media specializat. AGEUZIE. Pierdere totala sau partiald (in acest caz se vorbeste de hipogeuzie) a simtului gustulu Senzatiile gustative elementare sunt: sirat, dulce, amar siacid, Senzatile gustative mai elaborate se realizeazd prin interventia simtului mirosului yi a sensibilitatii generale gurii. in general, ageuzia este asoviatd unei pierderi a Simtului mirosului (anomie. AGLUTINARE, Resctie specifica de apirare a organis- mului, caraeterizaté prin adunatea in mici grimezi a glo- bulelor rosii, bacterilor sau altor elemente, in prezenta anticorpilor corespunztori Acest fenomen serveste in laborator la punerea in evidenté a diferitelor tipuri de antigene sau de anticorpi. Hemaglutinarea, testul folosit in mod curent pentru dleterminarea grupului sangvin cdruia ii apartine un individ, se bazeaza pe avest principiu. AGLUTININA, Anticorp capubil sa produc aglutinarew clementelor (celule, germeni, globule royii etc.) purtatoare ale antigenului impotriva cZruia el se indreapt Aglutininele antibacteriene apar in serul subiectilor care au fost in contact cu anumite bacterit. Acest contact poate Sif fost spontan, in timpul unei infect datoraté yermenului cauzal (febra tifoidi) sau provocatd printr-o. vaccinare (vaccinul TAB, contra febrei tifoide). Puncrea in evidentd a aglutininelor la un nivel ridicat permite si se aduci dovada indirecté a responsabiittii unui germene intr-o infectic. Variatia acestor niveluri de agluti- nine este un martor al evolutied boli