Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • ST 1997 05 PDF

    Uploaded by

    Bryan Johnson
    13 views52 pages

    Original Title

    ST_1997_05.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views52 pages

    ST 1997 05 PDF

    Uploaded by

    Bryan Johnson

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 52
    SUT Sa OT ig 2 Snr a 5 Se a ar | ice \ " Su ROR UC CS Cc i SCCM eMC CR aS ey SOCIETATEA TIINTA & TEHNICA SA ‘Numa realizat cu spriinul Ministeralui Cercetii si Director onoriic ‘Alexandru Mironov Consiliul de administrate loan Albescu - director Nicolae Naum Liliana Stoenescu i feh Mca "NTA & TEHNION" a ‘i nee ‘Adresa: Piata Preset Libere nr. 1 Bucuresti, cod 79781 Telefon: 223 15 10 sau 223 15.20 Interior 1151 sau 1258 Fax: 222 84 94 Redactor-got Voichifa Comaneantu Secretar general de redacto Erstan Roman Redactor ES Bocer ‘Tehnoredactare computerizata Cristian Roman Director adjunct Constantin Petrescu Director economic Carmen Teodorescu Dituzare Corel Daneliue, Cristian Angheloscu (Colefon: 617 58 33 sau 223 15 10 interior 1151) Tiparul executat la SC INFOPRESS SA ‘Odorhelu-Seculesc ABONAMENTELE se pot efectua la oficile posiale ~ numar de calalog 4116 — si direct la redacti. Gittor din steindtate se pot abona prin RODIPET SA, P.O. Box 33-87, Telex: 11 995, fax: 0040-1-220 64 07, tel: 222 41 26, Fomania, Bucuresti, Plaja Presel Libere nr. 1, sector 4 ISSN 1220 - 6555 Pretul 5 000 lei SUM EDITORIAL Enigmatic, Pamantul 5 TEHNICA Avionul Hercules 6 Turbulenta sisupercalculatorul 8 Diagnosticaroa sondei lambda 10 Microtehnologia 12 Anvelope ultraugoare 14 ECONOMIE Uniunea Europeana intre vis gi realitate 15 ARMAMENT Fortele cu destinatie special 7 ASTRONOMIE Nume de romani pe harta cerulul 20 ARHEOLOGIE Tehnica de vart siegiptologia 22 ETNOGRAFIE File din calendarul pastoral: “Masuratul olor” ETOLOGIE ‘Comportamentul de depozitare a hranei 26 BIOTEHNOLOGIE Controversata Dolly 28 GERONTOLOGIE Procesul de imbaitranire sidemersurile prin care poate fi influentat (2) 31 Wa UW MAGISTER DIXIT Viata - un domeniu caruia merita sa i te dedici 32 PSIHOLOGIE © problema tot mai acuta: conflictul dintre generatii 34 PSIHOTEST Evaluati-va inteligenta ‘emotionala 36 CYBERSPACE INTERNET o retea de retele (2) 38 FIZICA: GENERATIA URMATOARE Hiperspatiul -Teleportarea 40 BIOLOGIE Efectele biologice ale campurilor electromagnetice 42 GHID VETERINAR Rasa Shar-Pei intre mit si adevar 44 METEOROLOGIE Popas.. in cele patru anotimpuri (4) 46 DATINI Un obicei popular romanesc: “Armindenul” a7 COPERTA! In creler, aceste doua celule fi com: pleteaza activitatea. Cea galbend este un pretios neuron pritre milardele po care le confine sistemul nostru nervos. EI igi “intrest” forflo cu ajuorul unui astoct, Jn albastru, celula care are rolul s8-i rdneasca $i 834 sus. DUAL CYCLONE Se stie c& dup aparijia unel idel este foarte greu pentru un inventator s8-s! vadéi materializata invengia Intr-un produs soos pe plata. ‘Acest lucru a fost valabil si pentru James Dyson, un Inventator britanic, care s-a luptat timp de 14 ani sa-gi vada acceptata inventia, Ideea i-a venit observand cum filtrele de aer din halele industriale se infundau constant cu praf gi alte pantcule reziduale. Pentru inlaturarea acestui fenomen el a proiectat un tum de “aspiratie" care filtreazé aerul prin centrifugarea sa la viteze foarte mari, Folosind acelasi principiu, dupa cinci ani de Incercari gi mai mult de 5 100 de prototipuri, a construit Dual Cyclone (doua dintre variantele sale apar In fotografie alaturi de inventator). De remarcat este faptul c& Dual Cyclone a fost cel ‘mai vandut produs electric in 1996 in Marea Britanie, el bucuréndu-se de un mare succes si in farile din vestul Europel si Japonia. (LPS) MINICORD ARTIFICIAL Sarah, 3,5 kg la nastere, avea novoie de o greta carciaca pentru a supraviofi In ipsa unui organ disponibil, medic au folosit o mininima antficiala. Aceasta s-a intamplat anul trecut, in decembia, la Clinica universitara din Munster (Germania). Aparatul a menfnut in viafé feta timp de 15 zle, c€nd a fost posibil transplantul unui cord adevarat. Astazi, Sarah este bine. care tralesc aceste broaste. BROASTE MUTANTE Broastele care prezinté maiformatii ale membrelor sunt din ce in ce mai nu- meroase. Intr-adevar, daca intre 1975 si 1995, David Hoppe de la Universitatea din Minnesota nu a vazut decat doua asemenea exemplare, In 1996 numarul color reperate depagea 200. S-ar parea ca fenomenul se datoreaza poluarii apelor in " 4 ANIVERSARE Calculatoarele capabile s& stocheze cantitati enorme de informatii sunt de netnlocuit in majoritatea activitafilor umane. De c&nd s-au nascut, in 1948, la Manchester, in nordul Angliei, calculatoarele au parcurs un drum lung, transformand secolul XX. Pregatirile pentru aniversarea trecetii a 50 de ani de la acest eveniment au demarat inc de acum. Un element-cheie al acestui eveniment II constituie construirea unei replici a masini electronice de acum 0 jumattate de veac, cunoscuta sub numele de "Baby’. Festivalul care va avea loc cu acest prilej se va ‘numi "The Universal Machine" gi va cuprinde o serio de manifestari stnfifice, muzicale, artistice, educafionale icomerciale, (LPS) MAI 1997 AMAZOANELE Herodot mentiona existenta, in nordul Marii Negre, a unui trib de femei r&zboinice, amazoanele. Istoricul a amestecat povestile neverificate cu observatile personale gi de aceea nu i s-a dat crezare. Jeanine Davis-Kimball {gi arheologil rugi au descoperit langé oragul Pokrovka, Rusia, gapte morminte de femei, al c&ror inventar confinea varfuri de sgeti din bronz, pumnale sourte gi sbi lung), ale c&ror manere erau mai mioi decét cele ale altor arme datand din aceeasi epocd. Se pare c& nu toate femeile triburilor in care trdiau aceste amazoane (intre secolele al Vi-lea gi al Il-lea f.e.n.) practicau arta rAzboiului: 33 de alte morminte ale necropolei nu confin deca ace gi margele Go stil MINIBROASCA 47 In padurea tropicala cubanez@, unde exista numeroase speci de dimensiuni minuscule, zoologii au descoperit una dintre cole mai mici broagte din lume. Eloutherodactylus iberia nu atinge, la varsta adulta, decat 10 mm. Ea depune - in afara apel - un singur ou, 2 cui dezvoltare este direct, adicd din el nu iese 0 larva, ol o broascd gata formata, ASTMUL COMBATUT . INFECTII? Poluarea atmostericé favorizeaza infectille respirator, ceea ce ar putea sa aiba o consecinta paradoxala, $i anume reducerea manifestatilor alergice, asemenea astmului! Aceasta concluzie apartine cercetatorilor japonezi. Ipoteza lor se bazeaza pe recrudescenta alergillor in ultimii 20 de ani, pe care ei o atribuie declinului maladillor infectioase. Pentru sus- finerea acestui rationament, au fost studiati adolescenti vaccinati in copilarie cu BCG impotriva tuberculozei Gei care au dezvoltat un sistem puternic de aparare imunitara gi prezinta o hipersensibilitate la testul tuberculinic sufera mai rar de maladii alergice, ‘comparativ cu adolescenti la care BCG este mai putin, ficient. Aceasta protectie contra alergilor s-ar datora, unui echilibru.subtil intre doua grupe de celule imunitare, limfocitele TH1 gi TH2. In astm, limfocitele THE prolifereaza gi favorizeaza producerea unui tip particular de anticorpi, imunoglobulinele E (IgE). La adolescentii Imunizafi contra tuberculozei, sunt prezente limfocitele TH1, ceea ce se traduce print-un procent sc&zut de IgE. Cercetitorii astimeaza deci ca Feacfiile imunitare contra intectiilor ar diminua manifestarile alergice datorate IgE. PLANTELE COMUNICA INTRE ELE © echipa de la Universitatea Rutgers, SUA, confir- ‘ma, 0 data in plus, c& nu numai in lumea animala exis- 18 comunicare, ci gin cea vegetala. De pilda, frunzele de tutun “vorbesc” intr ele, iar informatia pe care si-o transmit poate fi adesea vital. Astfel, dacd una dintre acestea este infectata de virusul mozaiculu tutunului, ea sintetizeaza 0 moleculé volatila, numita salcilat de mati, Plantole sanatoase capteazd mesajul de alerta si produc imediat proteine antiviale, marind rezistenta la Virus. Agadar, solidaritatea poate sf fie gi vegotala. ACTUALTAT ST Biologii care studiaz& posibilitatea obtinerii sangelui pe cale artificiala sunt preocupafi, mai ales, de hemoglobina, care, se stie, vehiculeazi oxigenui jn sange. Ei au reusit s@ sintetizeze acesta molecula cu ajutorul unei plante. Cercetatorli de la INSERM gi Societatea Limagrain au realizat un sistem format din gene, continand cele doua seg- mente de DNA ce codifica pentru hemoglobin&, si au transferat informafia genetic objinuta in celulele de tutun. Din aceste celule modificate au apéiut alte plante. Jumatate dintre ele confineau in semintele si radcinile lor hemoglobina umand functionala Se numeste Ulip, este 0 fosfoproteina gi a fost descoperité la extremitatea axonului gi a dendritelor celulelor nervoase. Conform experimentelor efectuate pee goarece de echipa lui André Sobel (INSERM U 440, Paris), expresia acestei proteine atinge un vart la cinct zile dup nagtere, moment in care conexiunile dintre ‘neuroni devin foarte active. O mai bund cunoagtere a lui Ulip va favoriza cercetarile privind repararea sistemului nervos lezat sau atins de maladii degenerative. Colina este un nutriment esential pentru integritatea membranelor celulare si pentru dezvoltarea normala a Creieruiui. La animal, suplimentele de colina tn timpul gestatiei si dupa nastere amelioreaza cu 10-20% testele privind memorarea la varsta adult. Daca laptele matem conjine doze semnificative de coling (si estetii sai), laptele comercializat este adesea lipsit de aceasta substanta. Parin{i! Atentie ce lapte alegeti Pentru copitul dv.! Un nou sistem de tratare a imaginilor, scannerul elicoidal. permite objinerea de reprezen: tar in 3D a tumorilor canceroa- se, deci cunoasterea volumului lor. Aceasta tehnicd tavorizeaza © diagnosticare mai precisa gi o mai buna urmarire a efectelor tratamentului. Metoda se afla in curs de evaluare, in general se crede c& actvitiie spaliale sunt apa- najul unor organizati care dispun de bani i de specia- lit! cu inalté calficare. Dar atunci c&nd exista pasiune 88 pare c& obstacolele pot fi depagite. Un exemplu in acest sens ll constituie Steven Benett din Marea Bri- tanie. In ciuda resurselor imitate de care dispune, el a construt, Incepand din anul 1977, 0 serie de rachete culminand cu Starchaser II (nalt& de 6 m, cea mai ma- fe rachet& construita de un amator european), care a atins altitudinea de 576 m. Un am&nunt interesant: fa primele lui rachete, combustibilul era fabricat de Be- nett in bucatarie gi avea drept componenté de baza. zaharull Acum ef ucreaza la un nou model, Lexx, cu Care spera s& atingé 24 km atitudine. (in fotografie pute} vedea pe Benett impreund cu ultima treapta a rachetei Starchaser II.) MAI 1997 HAINELE SECOLULUI XXI in fotografia alaturata pute vedea, stimaicittori, una dintre realizavile fran: cezului Jean-Michel Leralu, pregedintele coli de design Creapole, care a conceput fu de mult, ne informeaza revista PAGER Sciences et avenir, 0 coleciie de. cjbaiieeetl __ Cu ajutorul pagerului din ima- Purlatoarea acestor haine ale seco- sine se pot transmite si receptiona lului XI va putea beneficia de energia_™esale prin Internet; de aseme- electrica produsa prin simpla frecare a__N€2, Se poate comunica cu un alt stofel pentru a asculta la cascd muzica Pager similar. Mesajele mai vechi din gazele de evacuare), U, -tensiunea sondei,- durata impul~ sunlor, Qj-cantiatea de combust injectt. sesizeze aceasti manevrd, marindu-si tensiunea la borne. Este posibil ca aceasta s8 nu revind la 0,45 V (valoare cores unzatoare unui amestec stoichiometric), deoarece debitul ‘maxim de combustiil nu reugeste s& compenseze pe de-a ‘regu sfrcirea atat de severd a amesteculul ‘Dupa stablizarea tensiuni, se astupa cu degetul stu! de pe galeria de admisiune ce serveste la conectarea furtunulul servofranei. Sursa de aer fals este suprimaté brusc, rezult&nd, pentru 0 scurta perioada, o imbogatire a ‘amesteculul. Sonda lambda va realiza o cregtere @ tensiunii generate pana aproape de 0,9 V. Drept urmare, UEC va interveni pentru a corija aceasta imbogaiire, comandand injectoarelor reducerea debitului de benzind, pana cand, cup ‘un timp, tensiunea sondei se va stabilza din nou la 0,45 V. 2. Verificarea sondel lambda propriv-zise Se extrage cablul de legatura a sondei cu UEC, iar in ‘ocul [ui se cupleaza voltmetrul. La capatul ramas liber cablulul se conecteaza o sursa de tensiune continu stablizaté cu domeniui de reglare intre 0 gi V. Se asigura functionarea stabilé a motorului la 0 turatie partialé (de exemplu, jumatate din turatia de putere maxima) 31 se procedeaza la Séracirea amestecului prin decuplarea brizei de vacuum din galeria de admisiune pentru dispazitvul de corectie a avansulul la scantele cu sarcina. UEC nu va ‘sesiza aceasté noua situatie,ea find alimentaté cu o tensiune de 0,45 V, furnizaté de sursa de tensiune, si deci nu va ‘comanda redresarea dozajului. In schimb, sonda lambda va oferio tensiune redusé, pe masura saci amestecul. Se procedeaza apoi la recuplarea prizei de vacuum sila Imbogatire ertitcialé a amestecului. Aceasta se realizeaza fie prin injectarea de benzina cu o seringa la intrarea in {galeria de admisiune, fle prin itroducerea, in acelasi loo, de {gaz petrolierlichefiatdint-o butelie. Se mentine tensiunea sursel la 0,45 V, astfel inc&t sonda lambda igi va mari tensiunea generald, ca urmare a imbogatiti amestecuiui de ‘care UEC nu poate lua cunostin 3. Verificarea etajului sondel lambda din UEC Se piistreaz’ montajul de lé verficarea sondel lambda se stabilizeaza functionarea motorulul la aceeasi turatie, pial, cu sursa de tensiune furizand 0,45 V. Se simuleaza 0 sarécire a amesteculul, reducand tensiunea oferité de surs pana la 0,2 V. Primind aceasta Informatie, UEC va cduta s8 compenseze sracirea, presupusé si va comanda marirea debitull injectoarelor. Ca lurmare, motorul va incepe sa funclioneze cu amestecuri tot ‘mai bogate, lucru pe care va trebui sa Tl sesizeze sonda lambda, cafe is va mari tensiunea generat’, Se procedeazi apot la simularea imbogafiri amesteculul, regland la aproximativ 0,8 V tensiunea furnizata de sursa. UEC va actiona in sensui restabiliii dozajului stoichiometric, comandand reducerea debitului de combustibil. Rezultatul: ‘motorul va funefiona cu amestecuri race, fapt care va trebul ‘88 conducd la reducerea tensiunii msurate la bornele sondei lambda, Daca in urma comenzilor simulate nu se inregistreazai corectle de doza cotespunzatoare, se vor verifca In primul rnd conexiurile gi cablurie electice. Dacd acestea se af buna stare, rezulté ca etajul sondei lambda din UEC este detect. Dr. ing. CRISTIAN ANDREESCU § amestee sérac eS lamesiec bogat a o Cavacteristica de tensiune a sondel Efoenja convertors cata. MA) 1997 a MICROTEHNOLOGIA Mote: imeginaria este mal important’ decat cuncastersa Albert Einstein 1 imagindim o lume reprodusa in_miniaturd, per G es srcfonsis ia irene orn miner Accesul la ea este posibil cu ajutorul microtehnolo: Gil, care ne permite s& colonizim nu doar vastele tntin- deri ale spajiulu, ci gi universul minuscul al particulelor elementare, Realizarile din acest domeniu sunt atat de humeroase gi spectaculoase Incat utlizarea lor este limi tala numal de fantezia specalstior in domeniu ‘Anul 1967 poate fi considerat anul nasteri micromeca- nici. La acea vreme, un coleciy de cercetatori de la compa. nia americana Westinghouse au prezentat péntu prima data tezultate concrete despre posbiltatea realzari une struct rezonante micromecanice. Mai tarziu, i anul 1980, s-a mmpe erpempe eave eupae prepe memes © majoritate de cercur! ‘Aveti optimism de vanzare. Na- vigati prin viata cu incredere, si-

    You might also like