VILCENI PARTICIPANTI LA LUPTA DIN DEALUL SPIRIT GH. SIMEANU Baia de singe de Ia Bucuresti” cum a fost numité de catre Marx lupta din Dealul Spirii, ce a opus miilor de turci mina de bravi ostasi romani, incheia la 13 septembrie 1848 in nod eroic epopcea renasterii romanesti. Ciocnirea acoasta, in fapt, s-a dovedit scurté si crincen& si chiar daca nu a fost singura rémine cea mai importanta manifestare in fa- voarea revolutiei. La 13 septembrie 1848, trupele lui Puad Pasa ajunse in preajma Bucurestiului isi incepeau marsul c&tre centrul Capitalei Tarii Roma- nesti. La poalele Cotrocenilor, mase de cameni — barbati, femei, co- pii — neinarmate inceared sd se opund cavaleriei otomane, dar baio- netele, sdbiile si caii deschid drum invadatorilor. Aceasta iluzorie opo- zitie pagnicé a populatiei Capitalei si satelor inconjuratoare, desi a demonstrat adeziunea maselor la ideile revolutiei, a fost zadarnica © a doua coloand turceascaé se indreapté cdtre centrul Capitalei pe drumul ce cobora din Dealul Spirii caire podul Mihai Voda de la Dimbovija, obligata fiind s& treaca prin fata cazdrmilor aflate la intra- rea in oras. Aici, otomanii se intilnesc cu ostasii roatei de pompieri a orasului Bucuresli care angajeazé lupta cu un dusman de douazeci de ori mai numeros.? Desi Locotenenta Domneascad ordonase abtinerea de Ja orice act de violen{a faté de invedatori, pompierii parucicului Pavel Zag&nescu, ajutati de civilit inarmati si de ostasii din batalio- nul 2 al Regimentului 2 Infanterie aflat in cazarma, atacé la baionet& artileria turceasca si capturind citeva tunuri, Ie fndreapta impotriva dusmanului, provecindu-i pierderi insemnate. Din rindul pompierilor jumatate cad in aceasta inclestare a onoarei. Se impufineazi de oa- meni si numérui infanteristilor, Aproape tofi luptatorii romani capata in aceasta batdlie rani mai mult sau mai putin grave. Urmariti, parte din acesti bravi se retrag mai {ntti in tabara gen, Gh. Magheru, iar dupa dizolvarea acesteia pe la casele Jor. Anii care au urmat, ani ai noului regim impus {arii cu baionetele si sabiile turcesti si rusesti, s-au asternut peste aceasta memorabila pagina a luptei poporului pentru libertate nafionala si dreptate sociala. 105Vii au rimas aceste momente in inimife si minfile celor rare au fost suflete ale revolutiei de la 1848, celor care peste unsprezece ani, in 1859, vor fi in primele sinduri fp lupta pentru inf&ptuirea unirii Moldo- vei cu Tara Romaneasca. Una dintre primele masuri ale domnului unirii Alexandru loan Cuza si @ partidei ce {1 sustinea a fost acordarea de pensii véduvelor si participanfilor la lupta din Dealui Spirii, aducindu-se prin acest act omagiul si prejuirea jarii pentru acei care nu au precupetit nimic pentru apdrarea sa. In acest sens, printr-un ordin al Departamentului Treburilor din Léuntru din 4 iulie 1859 se cerea tuturor administratiilor judetelor sa intocmeasca liste cu soldatii raniti, vaduvele si orfanii ramasi in urma luptelor din Dealul Spirii, carota statul le va acorda o pensie de un leu pe zi4 Imediat in judeful Vilcea se iau masurile corespunzdloare in vederea depistarii acestora si trimiterii lor c&tre consult medicului judetului, care avea obligatia s4 intocmeasca un certificat medical co urma sa fie tnaintat Departamentului® La 7 iulie 1859, un prim raport era primit de la Subadministratia pldsii Otasau in care se consemna c& Petru Bucicd din Lapusata a fost rdnit in acea ciocnire, atunci avind gradul de soidat. Tot la 7 iulie 1859, Subadministratia pldsii Oltetul de Jos inainta pentru efectuarea controlului medical pe Preda sin Dinu din satul Latosu care a partici- pat la lupta din Dealul Spirii ca soldat in Regimentul 2 Infanterie.® Dupa alte doua zile, alte doué subadministratii — cea a plaiului Horezu si a plasii Oltejul de Sus — raportau c& au depistat pe fostii militari participanti la inctestarea din Dealul Spirii. Acestia erau Ion Romanoiu din Bogdadnesti-Luncavat si loan Maria Sandu din satul Cra- paturile.? : Dupa cele raportate din satul Muereasca de Sus, doi sateni, Con- stantin Andrei Lupu si Ghija Constantin Birzescu, au participat ca sol- dati la inclestarea dintre romAni $i turci, de la 13 septembrie 1848, find rdniti.® Din plasa Oltul era trimis la 28 iulie 1859, pentru a-i fi stabilit diagnosticul in leg&turi cu rana capatata in lupté, Nicolae Stanciu Guse din Creteni? Alaturi: de acestia, la batélia din Dealul Spirii, din judetul Vilcea au mai participat, fiind raniti: Barbu Brebu Ghifa din Frincesti, anes N. Neaja din Mandstireni*® si Dumitru Boileanu din Folostii de Sus.1! Continuind actiunea de depistare a participantilor la inclestarea dela 13 septembrie 1848, organele administrative ale judetului Vileea puteau raporta Departamentului Treburilor din Léuntru c& au mai fost gasifi fostii soldati din Regimentul 2 Infanterie: Stefan Dumitru Dude- lea din satul Zlataérei, Ioan Nicolae Laéutaru si loan Marin Capriceanu din Fumureni", Nicolae Preda Fuduly din Virleni!®, Gheorghe Hie Popalupu, Ion Ghifi Ghelmegeanu gsi Constantin Pascu din Mateesti, Constentin Tifa Vaduva din Roesti, Duenitru N. Gavrilescu din Fratilat si_Mihai Radu Purece din plaiul Horezu.'* , Aldaturi de acesti bravi soldafi, in lupta a fost. si unterofiferul (sub- ofiferul) Gheorghe Rasdiaconu Petru din satul Cacova. 106Fara indoialé acesti simpli férani vilceni au fost niste bravi. ef jertfindu-si singele pentru libertatea patriei, padstrind scrijelate pe trup urme de rani ce au stat dovada vitejiei lor. Constantin Tita Vaéduva era ranit de un glonte vrdsmas deasupra gleznei stingi, Stefan Dumitru Urdelea avea o rana facutaé de o sabie turceasca la picioru! sting, iar Nicolae Lautaru avea ambele picioare strapunse de plumbi.!* Unterofi- ferul Gheorghe Rasdiaconu Petru avea strivit umarul obrazului.!* Nu il putem laésa deoparte pe Constantin sin Radu Craioveanu din Fiscalia care nu a mai putut fi prezent la apelyl facut eroilor in £859; probabil incetase din viata in cei unsprezece ani trecufi din cauza ranilor cépa- tate, céci in noiembrie 1848 se afla la casa sa grav bolnav, fiind: »Sfarimat de cai, calcat peste tot...” si ,,...tot rau bolnav..." aflindu-se.2” Rénile primite de vilceni ii aseaz4 intre cei care au infruntat cu barbafie dusmanul. Hi si ca ei, atitia si atifia altii si-au adus contributia la inscrierea in istoria patriei a acestei glorioase pagini a luptei pentru apdrarea fiintei nationale si ale idealurilor revolutionare. Fara fried de dusmanul de zeci de ori mai numeros, au stat cu fafa sus, caci numai astfel unterofijerul Gheorghe Rasdiaconw Petru, conducindu-si subordonafii in inclestare, si-a inobilat trupul trudit 1a munca cimpului cu o rand Ja umdrul obrazului drept. Dupa terminarea bdidliei, ostasii vilceni s-au intors la casele lor pe drumuri ocolite, ferindu-se de escadreanele turcesti care impinzisera tara. Timp de unspreceze ani si-au reluat vechile indeletniciri, muncind pamintul, ocupindu-se cu negof{ui sau scofind sare de la Ocnele Mari, asemeni lui Ioan Romanoiu.*! Altii si-au continuat cariera armelor, ajungind c&prari de dorobanfi in slujba organetor administrative ale judetului, functii in care se aflau la 1859 Gheorghe RAsdiaconu Patru gi Constantin Tita Vaduva.? Odaté cu realizarea Unirii Principatelor li se recunasc meritelce si acestor bravi luptétori vilceni, demnii continuatori ai stramosilor. Acesti farani din vaile si vilcelele Vilcii au reprezentat cu cinste b&trinele plaiuri scéidate de apele Oltului, Oltefului sau Lotrului. Mesageri ai setei de libertate a celor care pastreaz& cu pioasd grija sfintele oseminte ale lui Mircea cel Batrin si Matei Basarab, ctitorii de tard, acesti bravi vilceni si-au pus singele la temelia Romaniei moderne. ANEXA £1859 octombrie 5) Tabloul intocmit de Administratia judetului Vilcea si inaintat Ministerului Interior cuprinzind pe fostii militari réniti in timpul luptei din Dealul Spirii de la 13 septembrie 1848. Districtul Vileea®s Listé de no. militarilor din acest district raéniji din 13 septembrie in anul 1848 intocmité dupa ordinul dl. Ministru al afacerilor interioare cu ne., iar deslusirile de suferinja fiecdruea se desluseste prin act¢ul> d. medic ce se anexeaza in original. 107, + t! Ni: tolui ‘Nee Numele si prenamele ‘Loci locuin {iz Nas ata 1 | Preda sin Dinu Lalogu Oitel de Jos 2 fon Muyrin Sandu Crapalurile Oitet de Sus 3. | Const. Andrei Lupu Muereasca de Sus . Caria 4 | Ghitd Const. Verzesen idem . idem 5 | NS. Dumitty Buleany Folesti de Sus . Morezu 6 Gheorghe N. Neald Mindstireni . Ovolu 7 | Barbu Bresu Zela Frincesti idem 8 | Joan XN. Romanolu Hog (dineytl) Luncavat, . Horenu 9 N. Stanciu Guse Cirstanesti . idem 10 | Unterofiteru Ton Rasdeaconu Anghel Tureestl idem 11 | Mitricd Stocan Stirbesti - Olteyu de Jos 42 | Stefan Dumitro Ziitarei Olta 13 Jon Matin Capriccanu: Fuimureni idem 14 | Patru sin Tanasle Bucicd Lapusata |. Olaisiu 15 | Constantin Tita Vaduva Roost! idem 16 Dumitru N. Govrilescu » Olteta de Jos 17 | Dumilru Budisteanu . Olur 18 | Grigore Rasteseonu Patru Cacova . Cola 19 | low Ghia Ghelmegeana Matees . Horents 20 Gheorghe Mic Popa Lupa Mateesti . idem a1 | Mihut Radu Purcce Otegani + idem 22 | Coustantin Palew Mateesti . Horeca 23) | N. Predu Fuduiu Yirleni ‘Otisau 24 | fon N. Léiutara Fumuseni on NOTE 1 Florian Georgescu, Parliciparea maselor populare bucuresiene la Revoltifia din 1848. Bucuresti, fan, p. 106—108. 2 Istosia RomGniei, vol. 1V, Editura Academie! R.P.R., Bucuresti 1969, p. 109. ” Arh, Stat. Vilcea, Fond Prefecture Jud, Vilcea, Dos. 16/1859, f, 227. at 8. 5 [bidem, f. 236. * Ibidem, f£ .237, 239, * Ibidem, £, 241-242, ® Ybidem, f. 266. © Thidem, f. 287. " Thidem, f. 248. 12 Ibidem, f, 274. S Tbidem, f. 285. 4 Tbidem, f. 289. Tbidem, f, 297, ‘ jbidem, f, 287, Yotdem, f. 251. 1 Tbidem, f. 274, 289. * Tbidem, f. 251. Tbidem, dos. 37/1848, f. 107. 7 Thidem, f, 237, ™ Ibidem, {. 278, 289. * Tbidem, f. 334. = 108