MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA |, Ne 1.126 88/83xI,2008 NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR Indicativ C 107-2008 (CUPRINS Partea 1 — NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT C107/1 Partea a 2-a - NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENTILOR GLOBAL DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE CU ALTA DESTINATIE DECAT CEA DE LOCUIRE € 107/2 Partea a 3-a ~ NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR ‘TERMOENERGETICE ALE FLEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR € 1073 Partea a 4a ~ GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR ‘TERMOTEHNICE ALE CLADIRILOR DELOCUIT C107/4 Partea a S-a ~ NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE IN CONTACT CU SOLUL C 1075MONITORUL OFICIAL ROMANIEI DECRETE, HOTARARI $1 ALTE ACTE Mar, 18 decembre 2005 ‘nul 173 (XVI — Ne 1.128 08 LE ‘Ane ls Ont min anspor, conor Feglemontal hice -Normal pind cael termotonni al alamestsor de consi ale ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTAUCTILOR $1 TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementiril tehnice ,Normativ privind caleulul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor", Indicatlv C 107-2005") oat onormitat cu reverie ant 8 al, 2 dn Logea m. OES pvind caates In consul os mo Th tomoil art. 2 pet. 48 al art. 5 alin, (4) din Hotirdrea Guyer nr. 412/2004 pring organzarea gl ‘unclonaea Miter aneportutle. Constuciar ! Tumuli cu maxi 9 carpi eros, vind in vedere prosegelowebale Je avear fr,1, 23, 498 dn 23 nolan 2008 sie comistsior thle de speciatate — CTS 11 1 CTS 1a si Procesu-verbal de avzare nt S din 28 nokembie 2008 al Comelubl Tenis Jo Coordorare Genoa, ‘minltul tensportuler, conetruoilor gl turlemulul emita umtor adn A 4. ~ So aprobi Regiment tenick Normaty Ar. 8, — La. ala inti in vigoar a prezentu ain bind call Iemncehic ‘al alementoor de constocle Orsnitmineviad beri pblee gt aren ton are face parte inagrents dn precenke orn OS), 2ANVI9G7, puboat tn Buetinal Constuciior nr. 19 si Wao Prenat oins6 pled Mentor Ofcia! +4 cin 1998 sh ne. 1 gn 1990, precum 9 orice ae 1 Rominil, Patea epozii conrare it icstas apostate Minit raneportztor,conetusilor tml ‘Gheorghe Dobro ‘Bucuresti, 29 nolmivie 2005. Nr 2085,MONFTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA , Ne 1.124 bie'@.xi.2005 NORMATIV PRIVIND CALCULUL COBFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT Indicativ C 107/1-2008 ite eviit de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA $1 URBANISM ,JON MINCU” ~ Bucuresti INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTH $1 FCONOMIA CONSTRUCTILOR INCERC ~ Bucuresti COORDONATOR: ASOCIATIA INGINERILOR DE INSTALATIL DIN ROMANIA ~ AIR Prof. de. ng, Liviu DUMITRESCU laboratoi: 4s ing. MIHAELA GEORGESCUMONFTORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Ne, 1.124 bi9.XI-2008 1. OBIECT §1 DOMENIU DE APLICARE 11. Prevederile prezente reglementirtehnice stabileste modul de calcul l coeficientului global de izolaretermics (Q) eae expriml perder totale de eldard Ia ciirilede lout. Reglementarea thriea euprinde, de asomenes,valrile normate maxime ale coefsientioe global {de zolaretormied (GN), cae se admit la clave de locut. 1.2. Prezenta reglementure urmizeste ca, atit prin conceptia complext iniiala a cladiit (configurti, procent de vitrare, et), ets prin modul de alciure alettuire a elementelor de construfie erimetale gi a dealilor, sf se limiteze plerderile de cfliurd in exploaare, in vederea reducer consumolui de energie pentru incdzitea cladirilr de locut. 1.3, Prevedesile prezente eglementri se aplic8 la toate ipurite de cad de Jocutanume: eli de lout individuale (case unifailiale,cuplte sau ingnuie, tip duplex, $4); + eladiri de locuit, cu mai multe apertamente; + elmine literate, 1 unit de cazare din hotelur si moteur. Reglementar se refers at la cidirle nol, eft la eld exstente cae urmeszA af supuse Tuerilor de reabiitae gi de moderizae Cladinile de Jocuit avind magazine sau spatiicu alte destinsii la amamite nivelui, vor considerate exclusiv aceste spati, avind in vedere gi pierderle de elldurt prin supafejle aiacente 44, Coefisieni global de izolae termicd —G—au tn vedere ~ piederile de ealdurt prin transfer termi, aftrentetuturor suprafielorperimetrale, care Gelimiteazt volumnl incite elds perder de clduraferente unor condi normale derelmprosptare a seral interior; “ plererile de edu suplimentare datorate infiltrate fm exees a scr exterior, pein rosturleenplae CCoeficienfi globali nu fin seama de aportul solar gi nici de aportul de cslduré datorat ocupiil leeuintlor. 1.5, Respectaren prevederlor prezentel replementr tchnioe este 0 ccndite obligatorie att pentru elaboratori proiectelor, pentru specialigtitverfiestri si expert testa, eft si pentru Snvestitoi si executangi, conform prevedeilr legal nvigoare Verificarea proioctlor sub aspectulexigentelor de izolajetermics gi de exonomie de energie ete obligatorie la objinerea autorzatiei de construire. 1.6, Verifcsrea coeficientulyi global de izalare temmic8 nu anuleazd oMigaivitatea efectuiit ‘stator celorlalte veri termetehnice cere de legisla n vigoare. 1.7. Prezentareglementare tend se va uilizatmpreund cu urmatoarle ate normative: [1} C1073 Normatv pivind calcul termotehnic sl elementelor de ccnstrueti ele elitr. [2] C1O7IS Normaty privnd call temmetdnic de elementslr de consmuctien contact cu sll [3] 10714 Ghia pontra caletul performanfelortermotchnice ale clidior de loca [4] SR-4839-1997 Insalai de incalzre. Numsrul anual de grade-ile. 1.8, Pentr ilizreaprezenterelementii tehnice se pot const sandal europene in domeniu [5] EN1SO 13769 Thermat performance of buildings — Transmissior heat loss coeficient — Calelation method. (6) ENISO 7345 Thermal insulation — Physical quantities and definitionsMONFTORUL OFICIAL AL OMANI, PARTEA 1, Nr 1:12 bis/t3.XH.2005, 2. TERMEN1, SIMBOLURI SLUNITATIDE MASURA Simbolurile i unite de misurd ale prncpallor termeni utiliza tn prezentele reglementti teiicesuot date in abel 1. Se folonestesistemul iteretional de unit de misur (1), tn care 1W, 860 Keak = Us im KW 1,163 m*h °C/keal IWim'K) = 0,860 keal/(m’ b°C) Wh 3600 = 0,860 eal SIMBOLURI TABELUL 1 TNL TECATIADE | UNTTATIDE SIMBOLUL TERMENUI DEFINIRE, ‘MASURA. [Feiner oa =| Ade ser erm a Aria anvelopei, o Ae Ai consti ec - r | Votumat ier neta acai 7 [5a dean = 7, __| omperais pair eee e 77, __| Temperature etrort decals! * ee ne - Difena ne tempera aT ‘exteriourl gi cea interioard de calcul. not « ‘Capacitatea calorich masicd la presiune ~ se | Stuns sera eek) Pa | Densitetes aparcatt«acrul ign 1 Recs termik corel di, un ss ® clement de constructie, pe ansamblul cladiri, ‘ww Costin de Fanfic (ene T Us ‘termict) corectat(s), mediv, al(a) vas — Wile), Samer econo pe manbl 1 | cect eet termi. ~ wx © | Mersinie w yf Fetra de orc ep 7 . erate " a TT | Wien de ven ral deta . a expe on) ; TD Coote lb dela termicha - 6 lddini. ~ ‘Wia) steal GA ra > a a clidirii, ‘Wi(a?K)MONTORUL OFICIAL AL ROMANE}, PARTEA |, Ne. 1.124 bi XIL2008 3, DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE JZOLARE TERMICA (6) Yeates at Ll) on pasate atin a envelope! cl snsamblul acestia qi are semnifiejia unet sume a fhaxriortermice Eisipt(pereor decd realizate pin wanrsie dco) pin sop anvelopl ld, pentru o diferent de temperatura ote interior gi exterior de Ix 1K, rapotst la volumul eli, la care se adaugd cele aferente reimprospltirii eerului interior, precum si cele datorate inflailor supimentare de ae rece. Coeficientul global de izolare trict se caleleara cuvelaia 44-5) +034xn (wie) v 1 exeicetl de cupaj emi cela eurelgia: a L wx @ factor de cores a termperatulorexteroare [J volumal inteior, inet lela [mj rerstena temic specified corsa, medi, pe anamblal ela unui element de construe KW], ‘A. ia clementau de conszuei [nevi rexstena trict Rips 3 vitgza de ventilare natural. alii, respectiv muir de chimbur de er pe ort (eh 132, Clea ~ in concepyia prezentclor relementisi~ reprezintd un ansumblu de apartamente, ‘Spi de creuajeg alte pati comune, delimitat de o serie de suprafeje cae alcatuese anvelopa clair prin are au loc picrderile de caldurt, = ‘Anvelopa clic separ vokumul inital lads de ‘eral exterior; so [a plel in contact direct cu slul amplasat fe peste cota teremuhu sistematiza, fle sub aceast ot, precum gia pref fn contact ou soll}; ncdper anexd aie cid propriv-is, neinedzite sau molt mai putin nei, separate de volumul clair prin pereti sausi plangee, temoizolte Tn mod corespunatior {exemplu: gars, magazi, subsolurilehnice sau cu boxe, pivile, podur, eamere de pubee, verande,balcoane si logiinchise cu timpliieexteriourt, 2); = Spi cae fae parte din volumul constructiv al clair, dar eat? au alte funeiuni sau estnafi(exemplu : sai comerciale le parteralclidirlor de loi, brouri, 5); - alte lid, avnd peri adiaceni seperti de cldirea consider, prin ros Rostrile antiseismice, de dlataie sau de tasare, att cole deschise (care mu au prevazate mdsuri e izolre fa de acral exterior), oft cele inchise (ia cere ge previd isu speciale de elangare si ieolaretermicd pe contr), constitue - de regula limite ale volumulu clic, ier suprafejele Persil adiacent!rosturilor fac arte din anvelopa clidin. Fac excepfie stuaile In care fosturle sunt amplasee in interior unui volum uniter din punct de'vedere functional (de ‘exemplurostur la clmine, intemate sau, uneori,chiarla unee cdi de leu); in acestecazuri rosturile sunt de tip inchis,volumlclidie se eslevlaza fra fine seamade exstena rosturilor, iaesopeafitepereiloradicenyirostrilor nu se inelud fn anvelopa clit Le cliivle compuse din msi mule secfuni (case de scart) firérostu fire ele, volumul gi respectiv anvelopa clini se caleuleazA penta ansambll acestorsetiuniMONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA , Ne. 1.124 bis'3.xIL2005, In mod similar, la elite de locuit individusle,coplate sau igirite, fa rostar, voluml gi savelope se determina penis ansamblul cid La cle fra rosa, poreii dine sefiuni si dinte locuintele cuple sau fngiute, nu se consider ca fiend parte din anvelopa cladiior. 33, Aria anvelopsi clair -A - se caleuleszs cu relaia AnEA, In’) @) incare ‘A. aria anvelopoi, reprezentind suma tuturor arllor elemestelor de constucje perimatrale ale clad, prin ere au Toe perdi de eildurt; A, le elemento de conse care nin aletire anveloel li ume ‘suprataa opac a perefilr exteriors 1+ suprafefee adizcenterostrilardeschie s/sau inchise; 1+ suprafsjele feresrlor gi usilor exterioare,precum gi ale peeflor exterior its sale lurinatoaelor, + Supralagsplangectr de peste ulimal nivel, sub erase; ‘+ _suprafaa pangeclor de peste ultimal nivel, sub pours + suprafafa plangeelr de peste pvp gi subselus nelncdlzte; + suprafaa plicior in contet eu solu; 1+ suprafafa preilr fn contact ou soll; + suprafajaplanjeelor care dlimitesza clades la partea infeioar, de exterior (la Dowindouri, gangur de tecere, et): + suprafjapereilor 31a planseeior care separé volumul clad, de spat adiac rnlnellite sau mult mai pun incite, precum si de spot avind alte destina Arie cae aleatuiese anvelope une cli (Ay) se determin ast: + aalile perio se calculesza pe baza wmatoaelordimensiui: = pe orizatal, pe baza dimensiuilorinteriore ele perilor exterior sau ale celor de la ost ungimile tn plan mareate eu Tinie greasat fig.1); pe vertical, ine faa superionr8a pardosli de Ia priwul nivel ict, pin {a tavanol ultimo nivel Socdlzt(nljimea H = 255 infig. 2). + aril timparei exterioare se iau fn calcul pe baza dimessiunilor nominale ale ‘olurlor din pert (fig $12): + rll orzontle (Leraze, plang sub pods, plangee peste subsolui, pci pe sol, 44) se calculeazd pe baza’dimensinilor coaturuli interior al perelor care letuieseanvelopa clad (Fig 1, + in cazal supeafeelor inclinate, la determinareasuprafeelo orizntae gi verticale se Va fine seama de accas ncinae ‘Aga cum remit din fig. 3, asin aavelopei se determin avid tn vedere exclusiv suprafeele Inteioere ale clementalor’ de construct. pesimetsle, ignorind exidenfa. elementelor de construfie interioare (pete interiori sricturali gi nestructrai, precum si plangeele intermediate). 344, Volumul clit ~ V ~ reprezintt volumul deimitat pe contur de suprafeele perimetale ‘care aletuiese anvelopa clin, care sunt preszate la punctl 3.3. ‘Volumul cladirii— V — reprint volurml inclzt al clad, cuprinznd st tncapeileinctlzte iect (cu elemeate de tear), cts inedperie tncalite indirect (Pra elemente de tnelzte), ‘ar la care cAldura patrunde prin peel adiacent, Hip de termoizolaiesemitieativa. in acest,MONFTORUL OFICIAL AL ROMAN, PARTEA |, Nr 1.124 Big'S.X1.2008, sens se considerd ca ficSnd parte in volumul cladisi: cima, debarle, vestibului, holur de Inare, casa sei, pap Ifluigalte spat comune. Monsardele, rocum gi inctperile de Ia subsol,fodzte la temperaturi spmpiate de temperature predominant a cli, ce inlud in volural eli use includ fa volumul la = Tnciperle cu tempersturi mult mai mici dest temperatura predominant a clidini, de exempla camerele de pubele; = verandele, procum si baleounele gi loglle, chiar fn situatia ‘imple exteriors care ele sunt Snchise eu La clidicile cu terest, in cuz in ere case siti se die peste cota general a plangeuluiterasei, ere exterior a aesteia se consider8 ca elemente ale anvelopei cdi, ‘La clacirle ox aoperigfnclint, in situniile fn cae casa sir contin peste cota general 8 plangeuli podulu, ca clementedelimitatoare, spre exterior, se considers perf dtr casa seit 4 pod si plangeul sau acoperigul de peste casa ssi 1a cass soi de Ia pate, procum gi la holurile de intrare fn lide care an plangen! inferior denivelat, determinares volumuloi ia suprafei anvelopei precum si supmafefelor tturor sk) # omen = O34 [wha 3600 ‘Valorie ea in te 1, eu weasel preciz ‘+ Valowrea a= 0,5 (h"!] reprezintd numa minim de schinburi de aer pe ort necesar pentru relmprosptareaseruli interior in-vedetea asiguréei noe condi ormale de microclimat “Acesteschimburi normale serealizea2k: = prin inerentele netangstii ale tpi, = prin deschiderea feresrelor§ usilorexterioare; = prin eventuale sisteme speciale de ventilare naturala.(de exemplu clapete ‘labile pentru priza de wer proaspat si alte clapete sax canale vetcale de ventlafie pentru eliminarea geruli vic). + Pierderile suplimentare de céldur datorteinflrafct In exces a aerulut exterior sunt o consecings directd a modului de relizae a etansetiit rosturlor dintre cerceveele si tocuile témplerie! excericare. Acsste plerieri sunt legate de aciunea vintuui, precurn si de curenii de aer ineront si exterior, i sunt in funcje de urmiort factor: ~ expunerea clidisii impli san dubla) sub aspect infiltrilor de ocr, ‘espectv eu apartamenteavind forests pe une supe dou fitade;2 MONTTORUL OFICIAL AL FOMANIEL, PAATEA |, Ne 1.124 bi/t3xIL2008 = gradu de adipose eli pin exstenta unor obstcole in caleavéntului siacurenfilor de eer; = gradul de pemeabilitae cliditi, in funefie de modul de etansare a emplivelextrioare Valorile n din anexa 1 cuprind ambele componente ale nati pierderilor de esr’, sstfl inet nunikrl de schimbusi de ae variaz8 de la valoarea minima de 0,5 (h(i infilai in exces) ewalori de 10.1.5 fh}, tneazal nor initafi suplimentare mar La eligi avind mai multe feluri de timplsti exterioare,valoaree m se determin prin interpolare, Jn funete de pondere ailordieritlortipur de tpl. ‘39. Primoltermen al eae! de ealeul (1) poate fi determina Bet) _ E9, no Sy year ere o ®, ™ © Re ‘340, Rezistenja trmicd medie& anvelope se poate ealeula cu rela EA, Ri (oat) o Bey 4, DETERMINAREA COEFICTENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE.TERMICA (GN) Cocfci ul global normat de izolaretermicd este tailit funy de * nurtal de ivelui (N) + raportl inte aria envelope gi volumul elas (AV), Valorile eoeficientilor globali nermafi~ valebli pentru toate zonele climatice ~ sunt date fn snexa 2 La cidiile avind suprefee constuite diferite de fa nivel te nivel (de ex. I ladle cu retragert fabartce), precum gi la eele cu spaii vind alte destinaii decat accea de locuinfe la unele vel cov portal do nivelus, pentru numiral de nivel Now va ealeula 0 valome conventional eu 1 ® Aone Ac aria consritt a clini, masuratt pe contra. exteria il pereilor de fajads (exelusv logis balcoanee) la fccarenive al lad fo") ‘Acou cea maimare valoare Ac in cli [m) ces cazvaloarea N poate rezlta ca numér zecimal,radrarea tn anexa 2 urmand a se face prin interpotae,MONITORUL OFICIKL AL ROMANIE!, PARTEA |, Ne 1.124 bi!8.X.2005, 5. VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICA GLOBALA Nivelul de izolareteratca global este corespunztr, daca se realizeazdcordifia G=Gn [winx ° Posibiltaile de realizare a scestei condiii trebuie sh fle stent analizate inck de la fazele preimiare ale proietului, atunc cn se face coneeptia complexa a clad, dnd ined se mei Poate interven! asupra confguraici tn plan gi pe vertiala a construc, precum si asupra parametilor el eomettc Principal facto’ geomeuici, care infuenfeazhasupra cosficientulu global de izolaretermiet G, sunt urmatori ‘+ Raportul Ay in care: 'P_primetral elidel, masurat pe conturul exterior al pertilor de fap; ‘Ac avin jn plana cain imitatd de perimera (are consruis). + Gradil de vitrare, exprimat prin raporal dine ara timplare!exteriore gi aia total ‘8 pereflor exterior (partea opicd + parte vita), + Retragerilegabaritc, existena bowindousilor,precum gi ate vara ale suprfeglor ‘Ac dela nivel la nivel 6 RECOMANDARI PRIVIND UNELE POSIBLITATI DE _fMBUNATATIRE A. COMPORTARIT TERMOTEHNICE $i DE REDUCERE A _-VALORIT COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA LA CLADIRILE DE LOCUIT Penis imbunitijires comport termotehnice a elttrilor de locuit si pentru reducereavalosi coeficientului global de folate termi, se recomand® plicerea wrmatoareler masut: asleuien cera acids la sabilies pozsilar si dimensiunilor Gmplatieiexterioare se va avea in vedere ait orientarea cardinal, eit si orientarea fof de directa vanturlor dominante, inind seama gi de existenja cliirlor Invecinate; desi mu se considera in calele,ferestrele orientate spre sud au un aport solar semaificaiv; ~ pentru reducerea pierderilor de elldurl spre spaile de circuatie comunt, se vor prevedea windlangun la intrarle in eld, aparate de Incidere automat @ wglor de Intrare in cladr, termoizolafit la ugile de inrare fn apartament, Tnezirea spajlor comune la tempecaturi apropiate de temperatura din loouine $2.5 = Inperefi interior i cimiriloracrist direct, se vor prevedea masur de vrmnoizolare Le slestuire elementlor de constucle permet: = $e Vor ulzasolufit ca rezistenfe temnice specific sporite cu utlizarea materilelor temmoizolaute ficient (polistiren, vai mineral 2); se vor utiliza solutiltmbundiite de Uimplire extrioar, eu él putin 3 rinduri de geamur sav ca geamuritermoizolanie; = se va urmiri reducerea in eft mai mare egurk a punfilor temice de orice fel, in special in zanle de inerseofi a elementelor de constrctc (cour, soclur, comige, sic), ft gi Ia baleoane,logii, bowindouri, in jurul goluilor de ferestre $i usi de baleon = se interziceuilizareatEmplsilor eu tocur si cereevele din alin ft intreruperea ‘punilrtermice.Invedereas MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA |, Ne 1.124 bi.x1.2005, set infil de ae ese a tiple exterior se Vor la mAsur de etangar coespunztowe a osturilr dite coeur costal gtr din pei se va lia exclusivtimplve de buna cate i prevazut cu ganar de etanare; suprafeele vitate, huminstoarle si timplara x8 vor fi pevizate cu solu de caangare cares exclu orc inftai; 4a peri din panouri musi prefabrcat,rostuile dine pazoui vor H excusiv de tip “fnehis" i vor Ht etngate cu chit do calitate corespucstoar, care si conere © sigur pln, af ital de ape, tifa inflate de ae; ta elemencle peimetaleopace nu se vr ulliza sly conskuctve crectrizate print permesbilitate fa aer ideals,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Ne. 1124 bl/3.x.2005, 7, METODA PENTRU DETFRMINAREA NECESARULUL ANUAL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE. PE RAZA COEFICIENTILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICA “G”, LA CLADIRILE DE LOCUIT 74 GENERALITATI ‘141 Necesarul anual de caldora uilizath pens Inealzive, in perioada rec, a cliirilor, este un indiesor important care reflect gradul de protectie temic in ces ce priveste economia de cnergie si reprints principale caractritca energetics a cleo. Prevederilecoafinute fn acest capitol se aplic la toate tipurile de eld de locuit, inclusv Ia imine, iterate, a, Prevederile acest esptol sunt valbile st la lide de ocuit noi et i Ja clidvile de locuit existente pentru situatia de cinsine sawlyi de dupa modemizarea termotehnics 71412 Prevederile contnute in acest capital nu se aplica lx unnftonrele eategoii de clad de oct: cliitleproectate pentru un sport activ de ealdur sola clidiile prevazue eu instal de ventilareactionate mesani, cu sau fr recuperarea cada, in acest capitol se ez urmatonele aspect: = Determinares co o metoda simplificaté a neceserului anual de céMurs pentrs inetlzie ferent unui m? de volum incilzt n funcie de coeficientl global de izolare termicd a lis (G) determinat conform cap. 3 Metoda de calcul (pot. 7.2...7.6) tine seama de coniile limatice ale umplasamentulsi, procum gi de eporturle de ctldurd intern gi solu (paiva) si se poate folosi la ‘eterminarea prin caleul a necesarului anual de fldurd stt penta clidirile no, eft penira cel existent (ebilitte sau nereabilitate). = Wem cx mai sus, dar in condi climatice gi de explosiare a insalei de tnotzire - nifcae, pentru caleale comparative (pe.7.1). = Valor normate pentru necesarl anual de eildurs pentru inctice (pe.7.8), 7A Prevedorile din prozentsl capitol nv ge wilizsacs pontra dimensionarea inetalaitor de ‘ncilzire ck numa pentra evaluaea performaneltermo-energtice a anvelope cliinilor in faze preliminare gi intermediae de proiecare 12 NECESARUL ANUAL DE.CALDURA ‘Necesarul anual de elldurk pentru incdlzireaferent unui m de volum interior, se caleuleazi cu reli: % ons an) = CMG -@,+2,) TRWhi(m? snp] (10) near: Q neceseril anual de caldur pe mera ub de volus ictlai, WW a]; © coeficienul global de izoaretemice a cli, care se deteming fn conformitat cx prevederile ain capitol 3, [Wen°K)} © coeficient de corte:MONTORUL OFICIAL AL FOMANIEL, PARTEA |, Ne 1.128 bisa xI-2008 Wh mumtral anual de grado le de call, corespunator eat unde este anplasath clidirea, calevlat peri temperatura interioarh medic in perioada de Inctlzite (@) si pentrs temperatura exterioard medio zilsiet care marcheaza ‘nceperee si opirea incliziti (= + 12°C}; se exprime in [Kzile); ©, aportu wil de eAldurt rez din locuves eli, aeren: uni m* de volum Indi (kWh a}; ©, apovta util de efldurs provenitt din radiaia solar, afeent unui mi de volum IneztfRWhve an}. 73 NUMARUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL, [Numlrul anual de grede-zle de calcul se determin pe baza prevedeilor dic standardul SR 4839 1997, eu ean wh = NB -@0-0)Dp [Kzite] an N2purmial anual de grade-ile de calcul, pentru @=+20°C § pentru By=#12°C, [Kite] ©, temperatura ineroard medie a clei [°C] Diz durata conventional a perioadei de inctlzre, corespunvitosre temperaturit cexterioare care marcheazi inceperea gi oprteainclzci Oyg=412°C, [eile] 173 Temperatura interoard medie eid se calguleazA cu relaia: 4 2 2 rey 2) snc Vom tia einai pene diet et (preva cu cop de ‘ncizire) ale cli fm] 6 tempernr ear doa «caper det ett de cai) ‘onumat al ieporiog Vy s tein nmin awl (Ay) cuties Tbr (hy) an ie fia fein a patos wan Da apr a asin lie Tere ponte lost li 4 2d ra 03) ‘Ag aria tlt a fectreia din ncaperile direct incizite ale civil) 732 Pentru o serie de locsliti, numtrul anual de grade zile de ccleul v2 si durata convenfonall a perioadsi de nclzire Da se dau fn tbelul 7.1. 733 Relaile (1) si 2) precum si valrite ni si Dix din tabell 7.1 sunt valabile la clit la care temperatura exterionra care marcheaza ineperea si opriteaIncdzr ete Quy = + 12°C. Pentru clidiile Is cafe Ges = + 12°C, in relaile (10) gi (1), valorle WE,N# sf Dia se fnlocuiese cv valori NEL,N2, si tespectiv Dy, cere se caleuleaes pe tava prevedeilor din standardut §R 4839-1997 [4]. 43.4 Peatra localiaile care mu sunt euprinse Sn tabell 7.1, perametit N g D se pot determin fie prin comperaye cu valorile corespunzatoare ale unorlocalitii invecrnate, avand condiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE), PARTEA 1, Nr. 4.194 bit. 2005 7 asemindioare de tempersturd exteroard gi relief, fie print-un caleul exact, fa confomitate cu provederle din SR 4839-1997, NUMARUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL $1 DURATA CONVENTIONALA ‘A PERIOADEL DE INCALZIRE abel 7 Tasca | % | We | OPN [pct — | % | ng | Do Te wie [aie 5K sie | ae Tisai os 3120 | 5 | a | Weems Ge [S| 4250 | 2a ‘Ossi 2._| Attia so | 3460 | a0 | a aa | sso | 2a S| ene — rar aso [a aT race Toa aso [8 Tas toa [—¥000|-182-[ a4 | Ore 3093000] Sos 30 S60 200s a S45 TS 70 | a mai ae Sis0[-at | 4 res is -3960-| zr Te Ss saeo [00 [a Pawe ean [7 [5550398 am ee 3:7_[ 3 an [199 3a as [3550_[ a0 49- [Poe or [3390-196 10. | Bocogni so | seo | 20 | so [Fol Somert | 40 | s200 | om Tiger oe Se as] seam | ase 12 [ Be Tas-[ S10 | too | 2 [Reese — Ting 30 07 13-—| Baers 30 [—3 190 | 60 [S3 Rimnie Vitea 110.3 1-3 120 T 196 aba 0-350 | 195 [ se [ei io [3130-1196 15] ca Tia [2900 [18155 [Ronse ‘88 | 3 00_[aI0 6] ca nie [S010 | aes Ps sto ae 9a} 3310 [ar 1 ete a9 [3550 [a0 [s7 Tt, sas ate ‘Grepun ‘an [ara | se | SHORE 59 Le swy | ons 18 [odovere | 65_| 4200 (Cova). cole) vs [emutse Ge | sem | ae | [sm es [3a | as aca os] sar | aS ea _| eo | aie Zi [Caranbsy ——[-103-| 360 —| 186 [-ot | Siaaceos 500) [3.6 5650-1305 Pm a3_[-3 70s | oe [Sa 03200-1190, 23 [eons nis [2600 | iss [65 | Soon i0s-}-3150-] 350 2k Toor 30 [3190 | 190 [ 6+ Soe 75 xoa0_| 230 25] Canes eee | 88 [3500 [ 210-165] Sai Tia -a000 | —s0 25 Deve Ss_[ 300 [a0] 66 poi 0] 3390-1198 21 ort [Sasori i ia 13390196 2a a Mia [3 ope erage ea] 3500 [20 | Fie “ia [3950 227 | 6 [Tis an Sa 3an_[ as [Foe 33-[3350_[-196-| [Tags Seniesa [as [ 257 Si Gai 105-| 3180 [-190 [7h Tes Sg 3390_| 18 S| og aay [350 asf 72 | igo 1a] 3 601190 38. [Gwettongaad)_|-9A [320019875 120-3000 ]151 St [crv lonia)“[ 105° 3.450—[-150[ 4 Ted 87 3se0_| 94 35 93 -[ sano [109-195 | Ta Magee 2] 3010 [tes 3a sa} 3310 [201 | 16 (Tuma Severin | tte | 28t0 [ash 31x a9| 49 [299-[-77 [Veet 10s 3170] 180, 3 gst Ta $0192 | 6 [Va 33 3sm0_[ a 55. [ Nga i880 — [17] 79 Watn SL ase0_[as7 [weg is [2960 a7 80a ssf 300_[anr os ‘ape meio aalt ” ria mld grade aed les leu pe emperor edie a el in priate de eal = + 20° per teperaurnexrior melee cre marchers ‘omen ncepari ori neat = 4 12°C Pa hua convenient ete dente, corepunaiueunei tempat ge +1°CMONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA |, Nr. 1.124 bi XI-2006 ‘7.4 COBFICIENTUL DE CORECTIE ‘Cocfcienal de corefic (C) ine seama de: ‘eicereaterperatrinteioare pe durata nop ‘varias fn timp a temperaturiexterioae; otarea inscalaiei iterioare de fnetlzire eu dispozitive de reglare termosttatt a ‘emperaturlinterioare; repimul de expleatare a install de nei. CCoefcintul de corecie(C) se determing, tn funcie de mamirul de grade-ie. NZ din fig.7-; FIG.74 COEFICIENTUL DE CORECTIE "Cc" Het EE ».0 eo ol oe os 094 oa ¢ 3209 3409 z § LEGENDA, 1. eta et eu open eg amen, 2 tat pest ogre meta, ‘Panett ei manaMONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA |, Ne, 1.196 bit9.xi.2006, 0 118 APORTUL DE CALDURA INTERNA 7.54 Apontul ut de clu ezultat din locuirea clair (caldura intern) Q, provine din: ‘uxul temic emis de persoenele care locuese, muncese sau stjoneazA in Tncaperile clini vlzarea api calde pentru splat, stivitiyi menajers te; *_prepararea brane n principal prin wliazes combustibillui gezos; ~ uilizare energie electuice pentru diferite activitii easnioe (radio, TV, fegider, aspiratr, masini de splat, 5), = ituminati generals Toca; * funejionazea ventilatosrelor, sparatclor de ser conditions, a calculstoarelor electronice, ga, 752 La olédrile de loouit sportul de cAldurt intern specific se va considera cu valoares Q,= 7 kWh’. an) ‘7.GAPORTUL DE CALDURA PROVENIT DIN RADIATIILE SOLARE 764 Aportul de cildura al radial solare (Q) se consider c& se realizea7 numa prin suprafojle viene (Terese sus exterioare, previzute eu geamur). Nu se fine seama de aportul be cur al radii solce prin suprafjee opace. -Aportl de dur wil specific l radia solar ecalculeat ou lai: O42 040. Sy 8. (kWhin?, 9} (4) O,, cantata de cldur datora rail ola, recepioat de o eid, pe Juata sezonult de inelzire, ps nm volum eet lo, reiaia solr global sisponbia corepunzitoae unei orients cardinale “" [Whi an} _bradul de penetra energie pin geamurile le til extrioare; ‘Axj tn imple exeriore previzué cu geamuni care de til "si ispust dup cvientarea carnal" V- volun terior, inti ~ dire au india a adi, 7.62 Radia slat pba (Src dfn) diponbilt se deteming eureai: 4 2 Ap, Whi a 5 Pets Whientany) C5) Diz durta convenfonald 2. peioadei de incilvire, corespnzatoae tempest exeioare care marchexa incepeea si opie incl Oga+12°C (ale); riialea radii solere totale, cu valor in funeie de orienarea cardinals 5 de loealitatea tn care este anplasat clade (W/a" ny ‘Duratele convensionale ale petioade de nctizire Dy se dau, pentr 80 locait din Romani, tn tabetal 71, {ntabetul 7.2 se dau valorile mei ale intent adie solare totale (I), pe um plan vertical x orientarea “},precum $i pe un plan orizontal, peru 30 localiti din RominiaMONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA |, Ne 1.124 bi xIL2008 Pentru clidii amplasate fn locslitti care ma sunt cuprinse fn tabelul 7.2, valorleintensiailor radiate sore totale lyse pot datermina prin medierea valoilorcorespunzitoare pentru cele rai apropiate3 Toca Suprafefele avnd o fnclinare fof de orizontal, egabt sau mai mare de 30" vor fi considers supeafefe verticale, iar cele cuo inclinare mai mic& de 30° - suprafeeorizontale. Orintarea "este defini de drecja pe care 0 are o dreapié perperdiculart pe suprafafa geamui In cadrlsctoarlor care dclimitez ou oabeere de 22, drei eadinaleN, NE, E, SE, S, SV, V gi NV. In poze limit dintre sectare, se va considera valosres cea mai imc dint cele 2 valor fy adiacente. entra faze peliminaze de proiecare sj/sau penta celcule aproximative su compecative se pot ava in vedere urmdioaee Vali, considerate medi pentru erorial Romane (fg. 7.2): *rieniarea spre S Tos = 420 kWh". an) © ofientsea spre SEsau SV Tose = Tosy = 340 Whi en) *orientzea spre Esau V Tee =loy =2104Wi(n? an) © renteea spre NEsaw NV Toe = Foy = 120 Whim an) © onentarea spre N on = 100 Whim? en) supeafeeorizontale Yoo =360 kWhi(m? an) acd suprafetelevitrate sunt puteric umbrte (pe wot parcursul zie san sea mai mare parte din 2), indiferent de inclinarea fold de orizontalt i de orientarea cardinal, se va. considert Tous lon= 100 kWhi(n® a0), 7.63 Gradul de penetare a energiei solare(g) prin gearurile clare ale timplvie exterioare se va considera ast: ~ geamuri dub (2 peamori simple, sav on geam temoizolant ‘by : 5 = 075 = geamur triple @geamor simple, sau un geam simplu'+ un ‘geam termoizolantdublu, ses un geam termoizolattriplu) 2-055 gear termoizolant dublu, avid o suprafol tata cu un Strat reflectant al rezeor infers ees BOSD + geamori triple (on geam simpla + un geam termoizolant ‘doblu sau un geam termoizolant rp), avid o surat telat cu un sat eflectant al razlorinfrarogi... geass + geam termolzolant trip, avind 2 suprafee trtale cu slush reflectante ele azelorinfaroi soon 2080MONTTORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Ne. 1.24 bis/18.X1.2005 ANTENSITATEA RADIATIEI SOLARE TOTALE ity) Teen eee rae Tn (Wier) coca | gE oa [aoe sc eco = ene eres ee oa co aoe a ce oe alow a aa ee cone come ee ae ees a pata esi sc as =o coe are cats — as owes er al oc cate ro a pom as = aa |r ad De EE EEE ace a rr Sco or ct = See = ast cco wae a es er = eee oom mora (ees fee eee ee ee ec oom ee eee cocoa a a2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA 1, Ne. 1124 bi X1.205 ¥IG.72 VALORILE MEDII I, IN FUNCTIE DE ORIENTAREA CARDINALA "j" {son}MONTTORUL OFICIAL AL, ROMANE, PARTEA , Ne 1.124 bi/t.XH.2005 116A Avia timplitiekextrioae previzutl cu geamuri clare se va calla pe baza dimensiunilor rnominale ale golurilor din pret La timplizile eu supraeeleinclinate in calcule se vor consider vile lor nominal, surat fx plaul lor. La tiplaileextrioare Ia care aria lberé« geamurilor (A,) este mal mica deed 60 % din aria iplatel respective (As), aria acesteia se va considera tn calcule: Aes iS Ay ack aria timplarict oxterioare (Ap) este mak mare decit dublul aiet piri opace (Ay) a respectivuhperete, aria timplivii exterioare care se va considera tn ealevle, st va limita Ta valoarea (Asse An) a) a6) 171465 Volumul interior, inealit— direct sau indnect~ al elai (V) se determind i conformitate ‘x prevederile de In pet. 3.4 7. NECESARUL ANUAL DE CALDURA IN CONDITI COMPARABILE 111A Pentru caleale comparative, precum si penta verfcarea Inca clidirllor de lo aloe noone, se consderb urmator parameti (climatic gi de explontre a instal Feclzre) unica a valor considerate mei pe jr: mmr degrade ile de eau! NS = NB ~3400 prade-ile tia sola global von lj a= 210 KWH 20) > cocficientl decoecie . Czas 7.7.2.In aceste condifii, relajia de calcul (1) devine: = 73446- [+ Se, ‘Ay)} [kWhim’, an} an inca: (G coeficieuul global de izolaze tormicd a clini, [Win]; V_ volurm interior, ined a eli, (]> f gmdol de penetrae a enorgioi prin geamurile “i” ale timpliviei extrioare, ‘eterminat conform pet. 7.63; ‘Avcaria timplarei exterioare previzutd cu geamurile “i, detemninata conform pet. 764, [=]. ‘78 NECBSARUL ANUAL DE CALDURA, PENTRU INCALZIRE, NORMAT 1.8: Pei cle de loci oi proette dup itrea tn vigosce a prezenuli Chi, 8 Sables volo norma (QN) pena necsaral anal de clr pen nelle, determine in oni compare, conform pot 77. Valo neat ale pecesertl de lida pe? de volum incl (QN) eda in tbl 7.3 {nig 73 ~in moe de poral AY, fa cae: ‘A. ais velop ear de oct, fm Yoel inter, net, lel2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA |, Ne 1.126 bis xIL2005 HG. NECESARUL ANUAL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE, NORMAT (QN ) LA CLADIRILE DE LOCUIT NOI On [en /(rn* on} oy fF | | acy 02 04 08 O8 10" 12 is [or] LEGENDA, 1. CLADIRI DE LOCUIT PROIECTATE INAINTE DE 01.01.2006 (QN1) 2. CLADIRI DE LOCUIT PROIECTATE DUPA 01.01.2006 (QN2)MONITORUL OFICIAL AL FOMANIE!, PARTEA |, Ne, 1.124 bir'9.Xt.2005 78.2 Se va respecta condita obligatorie ca necesrul anual de ealdur, calculst cu reajia (17) 8 Fie mai mic doct necesarul de caldurl normat, ate: Q 4,10 [Rezulta G > GN; tn consesigs, rebuie se ia uncle misuri de reducere a pierderilor de ealdur ©) Determinaceacoeficentlui GS GN: Se acioneza numalasupa tiple exteroare, est: + feresle ssl de tleon de la cameele de 2 de la domitore se preva as realiza din ‘Spi dbl, din em, cn ean temoizola wn gem big R= 035 mKNW), co gamit de cage; + collate forest se previd a se execula din témplisie dublé din lemn, cu geamur bigouite (R= 043 a KW), fr gamitr de etangare; ‘pact, avind R'= 0,39 mK, fk gerivar de etangae. {ntabetul 12 se calealeazs rezitente trict mesie a imple: . TABELULIZ x aos Te] ew} | Ujede are 26] 038 | 538 2 | Tamplairie dubla obignaics | 648 043 15,070 3 | Tipli obit cu pea emntaalnt [25,30 1s | eae | TOTAL age [oso |e Reisten termica edie: TA 3384 p BAIR) 66,826 = 9509 (a? KW] Se determind noua valoareE (A. 3)/R'q} EI(A 2)/Rly] = 336,251 - (84,600 - 66,426) = 318,077 [WK] Se determin din anexa 1, noua valosr w, prin interpolare ire edie) sin 1,1 (clasa de permesbilitate ica), asl: (6 (dase de permeabitiate