P- STR PLC EDITURA TEHNICA a: v—* BV, GOLD CUM FUNCTIONEAZA — AUTOMOBILUL TRADUCERE DIN LIMBA RUSA DUPA EDITIA A TREIA — EDITURA TEHNICA Bucuresti 1961Tn aceasta carte ae ian " ile funefionsee a aritamabiluius gt ibsane reals fikice cate: sw pp biludei by tinipal funcfionss _Desenele in perspa mumat prinvipinl de funioy! ler) af la baracteristinle constructive i HRerAToa dé acrascuzh eerearilor lirei deo) interexeass de qnedul’ enm func I I mm Pupalarh prineipiile alii $i macanisinniot “ili gh ae cx pli a diferitele inocanisiae ule autor i da A) MTGE Borvess peat a [kinuri Te A wBLOL Ineeantmas cle nu se ori are s6 rank autonobihil, Bb. B. Fossa KAK PABOTAET ABTOMORILA Hsaanie spain, ju Foe W nloKiom MATITHS: Moen 195 Hedactor respuseaii| sig Naolhar Foon Tehnoradantar ae Gosia ci Ia cules 1.05: 100%, Bam de tar i Bot Thich ogoan Fit Reoedie nt meri Roe Brine, COR BGO, Coll ectturimde f062: “Ce le alvor i075 Fionew olfene @) A, OfBBION C2, pentru. hillo- feelle math mat. U18.5. CG, Z mentiw dibliotedlie “rial 8 TipAL GxACuLsL sub tomuaga wn ib se Paligratie: Cas Sen L797 Ty) Bom iS, Busnrests — Rw CUVINTUL AUTORELUT Tn literatura telinied soviatied extsti aoatte oftept consacrale merierti automolilutas, Boista earti populare didartice, se gésese ‘uga-numitele .cursuri deseriptive destinale shulentitor geatttor tel ice superinare de antomohile st manuale penten conducitorit ate cprofesionist? gi pentrn automohiligtt amatare, ¥ Tn, aceste edirti se expus de obicet ta incapnt in miod suman peepue si prineipin! de fnetionare a diferitetor mecanisme si apor deserin vartantele constructive ale aeestora; in majoritatea casa ior “isi pracesut de [ueru. al mecapismartnr amine meldnnartt. Uneori se consulert cad studial aprafundat al procusmlat de aur esie de prisox, deourece scopul edrtit. este st Unvele pe ceitter i conducd aitomebitele de-animite modele fmennatele pentru con Mucdiior’ auto), iar alte ari, deoarece cariea respeetina este destinaté vilitoruted fumilinrizat cu fisica gt vitimta elementard, evtitor care, pe lingé aceaste, se va mei little miterion eu stidiul andnungit ul utomoviiului fcursurite descriptive). De fapt, tnsi, in cursnrtte de izied gt de chintle rareort se tndiiiesc exempliftedr’ din damentul aitomobileler, iy in cnrsurite speeiile de automobile, lature fisted ba procesliat de luce se resumé uncer! ta o formunlit. Jn tucraret de fapii se descrin tr speeial procesete de tuoru ale “necanismelor auinmebilutni, diméduse coplicatin fenomenclor fiztwe si chimive ex care auc de-a face cind stirdigm diferticle procese. e me eon o forma populara te éxpunere, avtomil s-a silit sa dea 0 Vivier ett mat olard despre difertticle fonomenc in lamina stitntel hidernc, (lire s& reenrgd te ajutorul matemattcit. Principal de ronstrugfie a diferitetar mocanisme ate cutamahthiiee este dal nist sith forma ile desene tn perspective, generakizute ke mectnuie, fare nicl o preceepare pontine constucgiite eoncrete. Asadar, aceasta yurte ponte fi constieraki-ca w alntrogarcere in cursul descriptive de shilturiob tle”. [ Lat stedinl pracesélor de hecru ale mecenismelar aptanaa bated e iniiinese ele mal cartate fenomene: formared amesteculut carhu-Pentru ea motorul si poati finctiona, mai oste necosar si so prevada o tistalajie de alimentare a motovului cu combustibil si 0 instalatie electried. In unele cazuri nu este practic posibil si se impart anto- mobilul in aceste trei parti. De exemplu, la autoturismul ,Pobeda* caroseria mi se poate separa do gasiu, Mecanismele transmisie’ si motorul sint fixate direct, pe carosoric. Acest tip de autemobil se numeste automobil cw caroserte portant (lig. 2). 7 Sasiul automobihiui este Inzestvat cu mecanisme de directic. Pentru modificarea direetiei in care merge automobilul, sarveghe eolanul si mecanismele aclionate do ol, iar pentru incetinirea pro nunbata a misciril aubomobilului sau pentru oprirea rapida a sa servese frinele, care tac ca rofile sh se roteasc’ mai incet (lo frinanzit) FORTA MOTOARE $4 ne thehipuim c& un automobil st ei rofile frinate pe o sosou asfaltabit orizontallt. Oriott am impinge cuumirul in poretele din spate al caroseniei sale, nu vora reusi si deplasim automobilul din lov. Chiar dact mai multi oameni si-ar wni forfele, tot nn l-ar THISGa. ' Sa slibim insi frinele automobilului. DaeA yom impinge acum in caroseria acostuia, nu va fi grou sil misedim din loo, iar dup’ ce rotile sale incep sf ruleze pe sosea, va fi destul de usor si] men{inem in migcare cu o anumila vitoz’. Pentru a face ea automobilul s& continue s& inainteze incet pe un drum orizontal trebuie si seinvingd in fond numai freearea de rosiogolire a rotilor 6 Automobilului pe sosea. In acest seop au este nevole dectt si se fapings automobilul cu, 0 anuraita forta. take Pentyu a se deplasy aulomobilul pe gosea cu rotile jrinate, Hark ca acestea ei so roteasc’d, trabiie si se invingii frecarea de Velunecare. In acest scop, dupd cum am mai spus, Webuie sa s Giopingi automobilul, eu o forbs mull. mai mare. Observain, bt “pina in momentul cind Incepe alunccarea, frecarea este ceva that Faro decit in timpul cind se produce alunecaren, adict, jrecured Ya repaus csbo ceva mai mare dectt [recaree de alunecare. ' Pe o soséa asfaltat’ ustata, frecarea de alumecare este cel “pufin de 3) de ori mai mare doctt frecarea de rostogalire. ein automobil,Pobeda® tmpreuna en golerul cintareste apro- Fimatiy 1 400 ket. Pentru a-| face si ruleze tiivot peo sosea astal- fat’ oste novoie s& fie Impins on o fori de cirea 30 kel, po cind Pentru a-] migca cu robile frinate pe aceeayl sea este necesar’l 0 forja de circa 900 kel. Daca goseaua este acoperita cu 0 pojghita “de gheat’, frecarea de alunecare se reduce Ja aproximatiy o yesime jor forla necesard pentru invingerea frecarii ce altingeare’se nile goreazi de la 900 La 150 kel, Frecarea de’ roslogolive’ rimine pied Aproximatiy avecagi,/adied pentru a migoa unaubomobil ,,Pobeda® pe ghealaé tebuic si se oloseasct tot 30 kef. i In exemplul nostra; pentru ase urni din, loci antomobilul trobuio si ise apliceo fort din afar, Cum ee poate face, Insa, ¢a vehiculul si) producd singur fora motoare necesara? Stim ca cel mai simplu lucru este in acest caz si se fact nz de forta mus- “oulard gi sa se roleagcd rofilecu ajutordl podalelor. Dar care este forfa extorioard care inigc& din loo vehiculul in acest can? Dack punem in) palm&'o plate’, ea ya apisa’ usupea miinii eu o anumibi “fora. Dar gi mina apasii asupra pietrel uo fori egald da jos In sus: acfiunea este egald cu reactiunea (lig. 3 §14)-——_ Sa ne inchipuim acum un om care sta intr-o bared care s-a impotmolit nu departe de malul abrupt al unui piu. Acest om se prinde en miinile de o tuli “Gare cregte pe mal gi o trage| spre el, ciutind sX aducd barea la ap’ mai adinea, Bree’ malul abrupt. In virtwiea! aceleiagi Jogi —actiuneweste egal cu teac|iunea —tufa trage spre ea pe om cu bared cu tot cu aceeasi forla ou ¢ omul din harc& trage tuta. Dac tufa este prinsé solid in p&mint, atunci, {n momentul eind aceasta forla reciprocd devine destul do mare, barea ya incope si se migte spre tulk. Resistenta tufet permite sdse creeae forja exterioard necesaré pentru deplasarea barett. Daed pentru deplasarea barcii esie nevoie de o forj% foarte mare, omul din bared yasmulge tufa din ridacind gio va trage la el, iar bavea ya r&mine pe loc. Gind un om merge pe pumint, se dezvoltti doutt forte: forta cu care cmul impinge pamintul cu piciorul gi forta de reactiune a pimintului. Fvident ¢% omul nu poate impinge pimintul tnapoi, aga ci pdmintul impinge pe om tnainte. Un fenomen asema- nator se petrece si la orice yehicul cu pedale, de exemplu la o tricicleté de copil (fig, 5): cind se apasi pe ele, pedalele fixate pe axul rotii tind sa roteasc& roata; roata se propteste in pamint si este respinsi de el. Pdraintul sib actiunea fortet motoare, impinge irioieleta inainie. Vixact aga si automobilul se migoi mainte sub electul forjei motoare care ia nastere la rofile sale motoare pe eare le rotegte motorul, cind ele sint respinse de pamint (fig. 6). Nu. totdeatina: insi poate lua nagtere o fort motoare sufi- cient& pentrn cd automobilul & poatd inainta, Oricare ar fi forla aplicat& la roti, ea nu poate impinge automobilal inainte, otnd acosta ajunge pe un loc alunecos. Am spus mai sus ck, pentru a men{ine miscarea unui aulomobil ,,Pobeda“, atit pe o sosea asfal- tatA uscata, cit si pe o gogoa acoperita cu o pojghitad de gheata este necesar ca el s& lie tmpins inainte eu o forta de circa 30 kgf. Un om poate dezyolta cu, ugurin{}a aceasta forta, dar pe @ gosea alunecoasd ti yor aluneca pivioarcle gi nu va putea irapinge nutomobilul tnainte. Dacdigi bate tnsd jinte pe talpile ghetelor, uderenta se mireste gi omul, poate sX meargi, pe gheat& si sh imping& automobilul, 1 Tot aga se poate muri adéerenja roti faté de drum, daca pe ‘snprafata de rulare a anvelopei se prevad santuri speciale (fig, 7). } Asadar, aderenja rofilor la drum, care este determinata de forta de frevare de repaus maxima, trebuie sd fie cit mai mare cx putinté. In acest scop se presard nisip pe soseaua aluneoasi, Jar pneurile sint, previzute cu un desen in relief, Dar pentru oa autornobilul s& poati rula eu ugurin|a pe sosea, trebute ca frecarea de rostogolire sé fie ott se poate mat mict. In-acest scop, trebuie nu ‘numai sa se echipeze automobilul cu pneuri de calitatea necesara, "ei si sii se micsoreze pierderile in transmisia sa, De aceea con- tructorul prevede o ungere bunt a pieselor tn frecare ale mecanis- “melor, o prelucrare de bund calitate a lor ete. E f Automobilul inainteaz’ sub efectul fortei motoare care ia hhastere la rotile automobilului datorits reactiunii drumulai, Ta ‘automobilole moderne, forja motoare de obicei impinge automo- “pilul inainte, prin intermediul arcurilor din spate (fig. 8). CE ESTE LUCRUL MECANIC SI PUTEREA MOTORULUL DE AULOMOBIL Pentru a roti rojile motoare, motorul automobilului trebuie "si efectuoze un anumit lucru mecanic. Cumse masoara Insd Tuerul jnecanic efectuat de motor cind automobilul circulé pe un anumit / drum? ir i Pej. S& presupunem ci un automobil in greutate-deG kg! se doplascaza cu vitev constant’ moderata pe o sosea orizontala “pstaltavi (fig. 9). Pentru men}inerea acestei migoari este neoesara 0 fort’ P egal, do cxemplu, cu 30 kgl, SA presupunem c& auto- Hiobilul a paronrs o distanta S$ egala cu 100 m. Lucrut mecani tare trebuie efectual pentru a deplasa automobilul pe distanja 'S se masoard inmullind forte P, care actioncasd in sonsul migearit, “ow distanja S, adica este ogal ou PS kelim. In exemplul nostra, Jucrul moeanic va fi ogal eu 30 kgix 100 m, adicd eu d 000 kgf-m, ' 9Hn | | | i r i ca Dac& antomobilul nu ar circula pe o gosea asfaltata, ci pe un drum de fara, pe acest drum ar fi mai greu sk i se imprime Viteza de mai {nainte gi ar fi necesarit in acest seap o for{i matoare mai mare, deexemplu de 40 kgf in loc de 30, Ca atare, nici lucrul mecanic necesar pentru a deplasa automobilul pe distanta de 100 m de mai inainte n-ar fi de 3.000 ci de 4000 kgf-m, 38 nem cd automobilul a pareurs pe soseaua asfaltaba, agi distanj&, dar eu o vitez de dona ori mai mare. In acest trebuie sa se fectueze acelagi lueru mecanic, deoarece forta drumul parcurs au ramas tot cele de mai inainte. Dar acelagi Tueru mecanic a fost cfectual intr-un timp mai scurt. SA p supunem c& inainte era nevoie in acest scopde 10s, Inseamnd automobilul a parcurs tatr-o seounda a zacea parte din tot drimul, eal 100 wndied “Gg eat 1) m. Deoarece drumul parcurs in unitatea do Limp (intr-o seounda) se numeste yilesz, se poate spune c& auto- mobilul a tnaintat cu viteza de 10 mis. Cind s- deplasat de douit ori mai repede, el a parcirs intr-o seeundd 20 m gi a strabatut distanta de 100 m nu in 10 8, ci in 6 s. Luerul mecanic efectuat an unitatea de tunp se numesic pute Am presupus cd pentru inaintarea automobilului respectiy pe © gosea asfaltala pe o distanlaé de 100 m este nevoie si se consume am lueru mecanie de 3000 kgf.m. Dac& acest Iueru mecani¢ s-a efectuat in bimp de 10 s, rezult& ci a trebuit si se 41.000 O00 Sau 300 kgt-m/s. Reena eanaunie done on pitti repode, denvolte o putere de 2 Daca facelagi Iucru adict. in 5 8, 4 : fo «x 8000 satunel gi pitterea a trebuit si fie de dou’ ori mai mare, adic& - egal cn 600 kgt-mjs. Cu cit lucrul mecania respectiv se efectucazi mai repede, cu attt este negote in acest scop de o putere mai mare. S-a convenit s& so numeasea cal-putere, o putere egald cu 75 ket-m/s. Ayadar, in primul car motoral automobilulai ar frebui si dezyolte 300:75, adici 4 CP, iar in eazul al doilea ao 600:75, adick 8 CP. Puterea este produsul dintre forta ce actioneasd tn sensul migedrti si vitead.. In adevae, in cazul al doilea antomo- bilnl a parcurs a de 100 m in 5 8 gi, prin urmare, a cir- Oulat cu o yitez’ de 2% , adiok de 20 m/s. Forta mobtoare nocesara pentru a face itomehilal sd ruleze cu vibeza de mai sus pe o josea orizontali asfallati era de 30 kel. Prin urmare, putere (ire irelnie si Tie devvoltali 1n acasie condifii la rolile motoare Ge de 30 » 20, adicd de 600 kgf m/s sau 8 CP. Agadar, am objinu’ accoagi cifrd ca mai inainto. | Adesea vileza unui automobil se misoari nu prin num&rul de metri paroursi de el intr-o soonndé, ci prim numfrul de kilo- mefri parcursi {ntr-o ord. Avind in verlere cX ora are 3600 8, far kilometrul 1000 m, este usor de transformat viteza dintr-o finitale do misurt tn alta. Astlel, do exemplu, la o vilezt de 10 m/s vorespunde o vite’ de eee sadict de 86 km/h. Viteza maxim a autoturismolor sovietice moderne atinge 480 km/h, iar puterea motoarelor lor ajunge pint la 220 GP (auto- jaobilul ZTL-114). TA OF ESTE FOL TA PULEREA MOTORULUL UNUL AUTOMOBIL ‘Am spus 6& penbra @ face s@ ruloze taect un automo Pobeda® pe o sosea orizontal’ asfaltata este nevoie de oi motoare de circa A0 kgf. Aceasté fort se chelbuieste tndea mai mare parte pentru a fnvinge fracarea de rostogolire atotilor pe $08ea, Se gtie, inst, 8 automobilele moderne circula repede si & Trebuie sik inyingt nu numai frecarea de rostogolire, ¢1 gi rexis fenfa acrului, intoomai cum, de exempln, pestii, cind inoatt, ‘frebiic si inving’ rezistenja apei. Un vink a etrui vile atinge 400 km/h se numeste uragan. El smulge acoperigurile caselor i doboar’ copacii. Tol aga, cind un automobil morge pe o yosea eu viteza de 100 Keon jh, chiar dak nu hate yintul de loo, aerul eare-] inconjoart apasi din fala asupra lui ou. forta unui uragan. Po de alti parte, in migcavea sa prin aer, caroseria go freacd de parviculele de avr care ge gésese improjural ei. Pe pirfile proc Mhinente ale caroseriei sa produc yirlejuri de aer care de asemenos: fac si se piarda o parte din puterea motorului, iar in spatele unui automobil care se deplaseazi cu vibez’ mare se formeaz’ o depre- Bite, care il ,trage” tin loc se numese re: “inapoi (fig. 10). Toate aceste resistente: la stenta aerulut. 1) gTeoov sO D ODS OD 6508509905000 Soo Ro FOR o BOOS 6590560900000 - Ge0eae 00 6080000 a 200 2 8 90 5 3 oo _ Pentru a se miesora rezistenfa aerulii, se di caroseriei pe cit postbil o forma acrodinamicd, In naturd gasim aceasti forma 1a postii pi pasiirile vare zboara repede, O forma acrodinamict aproape ideal& are o picdtuni de lichid care oste gata si cada. __S-astabilit prin experienti of la o accoagi suprafatél {rontald, fadick dack sectiunoa transyersali este identical), rozisionta pe care aerul © opune migcarii unui corp in forma de picaburd este de 30 ori mai mick decit rezistenta opusa unei plici cireulare si de 5 ori mai mick decib rezistenta pe care o intimpin’ o slerd (lig. 1). Pentru ca rezistenta aerului si nu fie prea mare, auto- sep trebuie si nu fie inalt si sa aiba o suprafata frontala mica, Pentru micgorarea depresiunii la spatele automobilului, caroseria Ini trebuie si fie prelungita, subjiindu-se spre spate, iar pentru micgorarea virlejurilor de aar, ea nu trehuie s& aiba parti proe- minente. Automobilul ,Pobeda*, ayind un motor cu o putere de 50CP, vonsuma pentru tavingerearezistentei aerului la yiteza de 100 km/h cirea 25 CP, adici jumatate din pute- rea dezyoltat’ de motor. Dacd automo- bilul ,,Pobeda* nu ar aveca o caroserie aerodinamica, ca bungoari automobilul GAZ-A, an trebui si consume pentru invingerea rezistontei aerului, la aceeasi vitezi, o putero de doui ori mai mare si, prin urmare, ar trebui sii fie prevdzut cu un motor cu o putere mult mai mare. © parte din puterea motorulul se consuma gi pentru invingerea frecdrii din mecanismele automobilului care transmit migcarea de rotatie de la motor la rotile motoare. 12 Agadar, la inaintarea wniforma a automobilului pe o sosra Wrizoniald, puterea motorulut se consume pentre invingeree frecérit lin mecanismele automobilului care transmit miscarea la rotile ile motoare, peniru invingerea rezistentei de restogolire a rojilor ie yosca gi pentru invingerea resistentei aerulut. Prin uvmare, cind Aitomobihil ciroulaé pe o sosea orizontala cu o vitez’ data, el are eyoie pentru aceasta de o fora motoare P perfect determinata, fare serveste la invingerea rezistenjelor cnumerate mai sus. Ge se va intimpla, insi, daca rotile motoare vor incepe sa pinga aulomobilul tnainte pe acecagi gosea orizontalé, cu 0 fori dublk 2P? Cind aubomobilul parcurge distanja 8, un Inuern ecanic PS se consum& pentru Invingerea tuburor rozistentelor, far Inorul mecanic PS care rimtne de prisos se transforma, evident, fn alt’ forma de energie, deoarece lucrul mecanic efectuat nu poate st dispara. Acest lucru mocanic se va transforma in energie 2 miscare sau in aga-numita energie cineticd a automobilulu ‘iteza se mireste, iar automebilul se deplaseazi aecelerat, Rezis~ enta aorului creste foarte mult o dataé cu mérivea vitezel gi de Macca viteza automobilului se poate mitri numai pind oe forta Mnotoare se va consume din nou in intregime pentru invinger Yaatnror forjelor de rezistenba, inclusiv de lorja spovita de rezis- ee a aerului. Dupi°aceea, automobilul ya circula din now cu vitozd constant: &. dar mai mare ca tnainte, pe soseaua orizontalié Lucral mecanie consumat pentrn invingerea forgelor de rezis- “ey nu mai poate fi folosit ulterior ta alteeoa, dar Iucrul mecanic consumat pentru accelerarea automobilului s-a transformat intr-o Prete de energie. Tn adevir, putem folosi in orice moment energia pindtio’ a automobilulut in timpul deplasarii sale, S& tntrerupem Aegatura dintre motor gi rotile motoare automobilul va continua sé ruleze datorild inertiei pind ce rezerca de energie cineiici se va fi consumat pentru tinvingerea fortelor de rexistenta, in sfirgit, si vedem ce se va Intimpla cind automobilal “red la deal (fig. 12)%SA presupunem ca supralata goselei asfaltate a rimas de aceeagi calitate gi c& drumul parcure de automobil este egal ca gi mai inainte cu Sm, Acum insa acest drum este pareurs de auto- mobil pe un ureug (o rampa) care masoara hm in inaltime, Evident & motorul automobilului trebuie st dezvolte in acest eax o ferti motoare P, mai mare decit in cazul deplas&rii Jui pe goseaua orizontalé, deoarece acum lucrul mecanio consumat de ol se compune din doud pirli— din Ierul mecanic necesar pentru inyingerea rezistentelor (ca la circulatia pe suseaua orizantald) sidin Incrul mecani¢ ce artrebui consumat pentra ca automobilul in grentate de G kgf si fie ridicat la o imaltime de Am, Lucrul mnecanic consumab pentru ridicare, egal cu Gx # kglm s transformas de asemonea In reserva do energie. Aceasta reverya. de energie se va mentine atita timp cll automobilul se gtsegte Ja indlfimes respective. ; r Aceasta energie, numits energie de pazifte sau energie polen- fialé, ya putea fi utilizata cind automobilul ya cobori la vale (fig. 13). Energia potentiala di aulomobilului posibilitatea si coboare panta cu motorul oprit, Awtomobilul va cobori la vale si se va putea deplasa apot pe soseaua orizontald pint ce toati rezerva sa de energie potenfiala sé va fi copsumat pentru invingerea resistentelor, ce Se opun acestor deplastei. 1 PRANSPORMAREA CALDURIL IN LUCRU MECANIC : Orice substanta este formats din particule foarte midi numite Jrolecle, Moleenlole sint extrem de mici. Majoritatea lor am “Wimensiuni de circa a patra milioana parte dintr-un milimetru. ‘A miliarda parte dintr-un gram de ap’ contine circa 33 50 Mhiliarde de molecule. Intr-un corp solid, moleculele ocupa pavitit determinate, fajfi de care ele executi numai oscilatii mici. ca si cum ar fi legate eu niste arculele e le trag in diferito direetii gi le reduc la “pozitia inifiald (fig. 14). Aceste mioi arcuri reprezinta fortele de atractie reciprocé a moleculelor. Oscilatiile moleculelor devin mai mari cind se Incilzeste gorpul, Cind ajiing Ta o anumili temporaturk (lomperatura de {opire), molovulole nu-gi mai pastreara pozitia in care se gkseau, Corpul solid se lopegte, far tn lichidul rozultat, moleoulele capatt @ mai mare libertate de migcare, ra minind lotusi legate intre elo. In lichid, moleculele pot sa-3i schimbe locul eu moleculele yecino. Dack incdlzirea continua, migcarea moleculelor devine aga de jntens% incit ele se despart una de alta $i, migcindu-se liber, formeaz& un gaz. Moleculcle unui gaz se migci ou vitezii foarte mare. In aerul obignuit din camer’, moleculele so mised cu o vitand medie de circa 450 m/js, adic cu 1600 “Km/h. Accasta este aproximativ vil unui glont. Miscindu-se, moleculele se cioenese intre ele gi se lovesc de supri fetele cu care vin in contact. Cioenirea »moleculelor de aer de suprafata pimintului este cauza aga- aU mitei presiuni atmosferice. Daca se introduce intr-un vas un gaz gi apoi se comprima gagul, numarul de molecule de mai inainte ya ocupa acum un volurn mai mic si de acaea ciocnirile moleculelor de perefii vasului devin mai dese, iar presiunea gazului se mireste. Tncilzind gazul comprimat, marim si mai mult prosiunea Ini asupra perefilor, deoarece miscarea moleculelor se accele~ reazi prin inealzire, iar forja de ciocnire a lor, atit intre ele ott gi de peratii vasulni, eregte in mod corespunzator. M.V. Lomonosov spunea: ,,Caldura consta din migcapea intern’ a materiei, Dezvoltind aceasta idee, se poate afirma eA orice clilduri represinté energia cineticé « unor molecule, Cantibatea tolalé de energie termicd pe care o contine un yolum dat de gaz este ogald cu suma energiilor tuturor moleculelor sale atlate in migcare. Sa ludim o-groutate cintarind P kef si si o punem pe pistonul unui cilindru (planga I, A). Dup& aceea $4 incdlaim cu o lampa cu alcool fundul cilindrului (planga J, 2). Prin inedlaire, miscarca moleculelor de aer se va accelera gi le se vor cioeni de piston cu o forta din ce in ce mai mare. Daca Incalzirea este indelungata, forta acostor cigeniri ajunge aga de mare, incit pistonul ya incepe 84 se ridice impreuna cu grentatea de pe al, Agadar, energia termict primita de la lampa @ efectuat un lucru mecanie pidieind pistonul impreuné cu greutatea. Acest lucra mecanic 1] putem masura tn unitifile pe care le-am adoptat. Greutatea cintarind P kgf s-a ridioat la in&llimea de Sm, Prin urmare, aerul inoiluit a efectual un lucru mecanic de PS ket.m In exemplul de mai sus, i-am furnizat aerului inchis in cilindru cildura din afard, de la o lamp. norgia termie’ care a incilzit acral s-a transformat in Iucru mocanic, ridictnd greutatea. Si Iudm alt exemplu. Gind pulberea explodeazit intr-o arma, glontul porneste din teay4 si capita o energie cineticd. In acest caz, pulberea oare s-a aprins in armi a degajal o eantitate ‘bine doterminaba de energic, care a trocut numai parjial la glont, transmifindu-i o energie cinetic’. O parte din energie a trecut la arma gi a provocat reculul ei, In afard de aceasta, o parte din enérgia chimi¢a a pulberii a trecut sub forma de caéldurd la teava armei i a incilzit-o, iar alti parte din energie s-a nispindit tn aér impreund ou gazele calde care au iegit din teava. Tn virtutea legii conservarii energiei, 0 formd de energie se transforma in alia, dar energia nv Bee niciodaid, 16 Piston Ditindru PLANSA IAm yazut mai inainte of dactise incilzeste acrul (saw un gaz), soya dilata yi va ridica greutatea eintarind P kgf la inaltimea de ectuind un Ineru mecanic de PS. 'S& mai facem o experienti: si punem pe pistonul cilindrului 10 a doua greutate, mai mare, cintirind P, kgf (plansa I, C). ca sub actiunea acestei groutéti, aerul de sub piston se prima gi pistonul se va lisa din now in jos ou S, m. Asgadar, oua greutate a ofectuat si ea un lucru mecanic oarecare, compri- erul, In primul eax, sub influenja energiei termice, gamul iilatat si a ofectuat un lucru mecanie, ridieind greutatea. Tn | al doilea, dimpotriva, lucrul mecanic efectuat de greutate rit la comprimarea gagului si s-a Wansformat partial in e termina. Energia unui corp se poate modifica fie prin efectuarea unui mecunic, fie prin transmisie de cdldura. a sbabilit c& exisb’ un raport riguros intre lucrul mecanic itatea de calduri care se degajii, cu condifia 0% to/ lucrul Mieeanic efoctuat si provoace numat incalzirea apei. Daci 0 woutate do 100 kgf cade de la o indltime de 4,27 m tntr-un vezervor par) se giisosc 100 kgf de ap’, temperatura apel se ridied cu time de grad. Tn acest exemplu, greutabea care cade, lovindu-se de supra- fa apei, comunicd moleculelor ci situate in stratul de deasupra ‘yitez suplimentara, La rindul lor, moleculele din stratul de aipra 3¢ vor cioeni cu moleculela yeeine eu ele. Aceasti ansmitere a energici de la wnole molecule de apa la altele se duce sub form’ de socuri si are un caracter dozordonat. Dar 'sourt. Limp yitezele medii ale moleculelor de ap’ din diforite parti ale rezervorului devin egale gi temperatura apei din rezervor © va ridica dupX cum am spus, cu o sutime de grad, tn laboratoarele de fiaicd, aceast& experien}i so face eu qparate ceva mai complicate, dar rezultatul obtinut este intotdea- Cantitatea de cldurd care inedlvegte un kilogram de ap& cu un grad (sau 100 kg de apé cu o sutime de grad) se numogte calorie are, Agadan, la tin lucru mecanic de £27 kgfim corespundeo caniitate dldurd egalé cx o calorie mare. Tnmotorul automobilului, cadldura nocosard pentru efectuarea uerului mecanic se produce prin arderea combustibilului. Energia chimicd inmagazinaté intr-un combustibil (de plu in benzin&) repreaint’ o forma de energie potentiala. du-se in combustibil sub forma latenti, ca se poate conserva ‘timp nelimitat, aga cum se poate conserva in timp nelirnitat ergia potentiala a unut automobil care se gaseste in stare de 7Tops pe o tnaljimo (fig. 13), Aceasti energie va incepe si se Wansforme in energie cineticd gi 4 se consume numai dup’ ce automobilul va ineepe s& ruleze in jos, pe panta, sub influenta unui impuls oarecare. Impulsul care pune in libertate energia chimicd a combustibilului este de obicei seinteia care-P aprinde, Prin ardere, energia chimicd a combnstibilutui transforma tn energie termicd, care poate fi utilizata pentru ofsctuarea unui anumit lueru mecanie. Prin arderea unui kilogram de diferite substanje se degaja 0 cantitate diferita de cdldurd. Diteritele substanie au, deci, puteri calorice dilerite. Daca ardem iin kilogram de lemne, so degaji mai mults caldurd decit dact ardem un kilogram de trotil, care este o sub- stanta explozivé, Dar lemnul arde ineet, pe cind trotiluldejagi energia sa, cind arde, in a suta mie parte dintr-o secund’. Daca am Ineerea si folosim trotil drept combustibil de moton, prosiunoa care s-ar ridica bruse tn cilindru (pind la eirea 10 000 ab) in timpul arderii sale ar face motorul si explodese. Cind se arde combustibit trtr-un motor, trebuie st se ting seama tit de puterca calorie a combustibilutut, ett si de viteza de degajare a energie’ termice, adiok de ,intensitaten ardori*, Lomnul arde prea ineet pentru motoare, iar trotilul proa repado, Vaporil de benzind sint, in anumite conditii, un bun combusiibil pentru motoare, rin arderoa completéi a unui kilogram de benzind se dega- jeazio cantitate de caldur& capabild s4 incdlzeascd circa 100 ket apt de la 0 pina la 100°C, adici pind la temporatura de fierhere. Daca ne amintim ci o cantitate de cildurd care incalzeste tm kilogram do api cu un grad se numeste calo 2, 80 poate spune c& un kilogram de benzini, arzind, degajeasi cirea 11000 kcal. Aceasta este o putere caloric’ marp. Penirn comparatio se poate spune of atunci cind arde complet un kilogram de aleoo! curat, s-ar putea inoailzi aceeasi cantitate do apa de la 0 pind Ja GO°G. Agadar, benzina este un combustibil mai ,substantial® dectt aleoolul. Sa adaptim Ja cilindrul de mai tnainte un dispozitiv prin vare se poate turna benzina in cilindru (planga 1, D). In peretele cilindrului sa fixam (prin filet, de exemplu) o ,,bujie* electric: intre electrozii citreia se poate produce o scinteie, cind so inchide intrerupatorul cu pirghie montat in eirouitul bujiei. Cu ajutorul avestei seintei yom putea apoi aprinde vaporii de henzini. Sd ageztim pe piston o greutate mare, dupé ce am inchis mai tntfirobinetul (evii prin care am tuenat benzina (plange I, E). Dac&é acum inehidem cireuitul electric, bujia ya produce 0 18 i Welnteie, care va aprinde amestecul exploziv de vapori de benzina ‘Witer. Temperatura gazelor de sub piston va creste brusc, presiunea (avelox se va mari si ea brusc, lar pistonul impreuna ou greutatea Ripe el va fi agvirlit din cilindru ca un glon} din arma (planga I, F). Dupa acelagi principiu se produce transformarea cdldurii in {ert meeanic si in motorul aujomobilului. STROUCTURA MATERIEL COMBUSTIBILUL Gind combustibilul ardo, po ling dogajaroa do ofldurd, se Produce si transformarca unor substanfe in_altele. Sey de emplu, prin arderea unui amestec de yapori de benzina $i aer, © obfin ca produse de ardere bioxid de carbon yi vapori de apa, Milica niste swdstanje noi, care s-au format in cursul arderii. Azotul, Wire intra in compozitia acrului, nu a luat insi parte la ardere gi 4 fimas in stare neschimbata in produsele de ardere. Pentru a Snielege cum se desfisoara procesul arderii gi de ce unele substante id, jar altele nu ard, trebuie si incercim a cunoagle mai tn minunt constitutia materiei. . Bee ohirsio se numoste substanfd fiecare fol deosebit de matonio Wive are anumite insugiri fizice. Apa, oxigenul, bioxidul de carbon Whe., sint substante. ra , Sa ludim de exemplu apa. Daci vom tiv za 0 vantibale de “pa in parti din ce in ce mai mici, vom obfine in cele din urma “© particied foarte mick din accasté substanta — o molecula. Daca vom diviza gi molocula do apa, foind 8% treaoii prin oa “iti curent electric, de exemplu, apa va dispare ca substan}a perfect determinata. Molecula de api se ya descompune fn parli- mile si mai mici, care vor avea proprictitile altor substante. Ayadar, moleculele nu sint indiviait He, et sint formate din partieuli “mai mici, numite atomi, iar prin descompunere, mioleculele sieh- Hartes tsi modificd tnsusirite, ; ' Aproape toate substantele eu care ayem oma face tn fiecare yi Bint formate din combinatia a circa 14 tipuri diferite de atomi. (rupindu-se in diferite combinatii, acesti 14 atomi ,standard formeazad moleculele aproape ale tuturor substantelor | aga de variale din natura, Ceilalti abomi (tn prezent se cunose 102 tipuri) #6 tifilnese mult rai rar. Existé molecule simple de tot, vay “de exemplu, moleculele de oxigen sau da hidrogen, formate din “Hoi atomi identici. Exista gi molecule mai complicate, ea, de “ bxemplu, moleculele de api, formate din doi atomi de hidrogen “gi un atom de oxigen, Se poate stabili intotdeauna cu pre din ce fel de atori este format® molecula unei substante carecare. 19 ra