Adrian Nuti PSIHOTERAPEUTUL DE BUZUNAR @ Editura SPERCartea a aparut sub egida Societatii de Psihoterapie Experienfiala Romana © 2003 Adrian Nua ISBN 973-8383-07-2 Toate drepturile sunt rezervate autorului, Nici o parte a luerdsii nu poate fi copiata, tradust sau reprodust in orice fel fird acordul seris al aucorului, Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romiiniei NUTA, ADRIAN Psihoterapeutul de-buzunar/ Adrian Nufs. - Bucuresti: Editura 8.P-E.R., 2003 Bibliogr. ISBN 973-8383-07-2 616.851 Difiwzare ~ Editura SPER Bdul. Chisinau 12, Sect. 2, Bucuresti ‘Tel/Fax: (21.314.89.72 Culegere computerizata: Raluca Tomya, ‘Adriana Brénzea ‘Tebnoredactare: Adrian Luca Coperta: Catalin Andrei | i | | CUPRINS Prefata Capitolul 1 - Eul } Eul ca proces de identificare > Funcfiile de separare gi atasare > Nume gi forma & Imaginea de sine oe > > > Mori pentri’a tenaste Presuporifiiculturale ... ‘Acolo nu va mai fi timp Capitolul 2 - Polaritafile Parabola incdperii albe Dumnezeupriveste printr-un OcheAN? seeeeeneeee ‘ > Mandnei pentra a fi infometat > Ignoramus ignoramibus .... > Cirege, portocale si alte fruct ... > > vy Cal mai iubit ursulef din lume .. Cine la ispitit pe sarpe? Capitotul 3 - Psihologia iert > Fereastra spre Dumnezeu ... > Tertarea este 0 forma de a iubi ..... > Cine este cel care arunea piatra? .> Tectarea se naste din injelegere 94 > Tertarea te face mom mai liber... 98 Capitolul 4 - Atasamentul 103 > Colivii, inchisor, languri 1. 105 > Gelozie siatagament ...ccsceesse 114 > unificdcii interme 1s > Teama de moarte.. 123 > Contraatasamentul ....csseeseee 131 > Suferinga si starea de martor 136 > Atajamentul de suferingl 2 > Dragostea da drumul ........ a7 _oFericiti cei care se pot minuna > Atasamentul de informatii .....:.. 152 ee eee Seen arse rem Bibliogratie selectiva 13Prefasi Cartile mele se scriu in sesiuni si vacante universitare. Avantajul de a fi profesor... Folosese © forma reflexiva, ,se seriu”, deoarece nt am sentimentul c& eu le seriu, cd imi apartin gi cu atét ‘mai pufin cas fi seriitor sa ceva de genul acesta, Nu mai refin ce-am seris in primele, dar stiu sigur despre cea de fata cd este a 2evea, Sunt a ceva aniversar, motiv pentru care am hotérat si 9 disting cumva. Asa ci iam dat un format de bbuzunar gi un nume tn eonsecin&. Deoarece profesia mea este de psihoterapeut, m-am lsat purtat de cfteva teme apdrute in viaja mea sia celor care au avut ‘ncredere in mine, fir si stie la ce se expun. Acesta este si cazul tu, Dacd aceasté carte nu confine nici un mesij pentru tine, n-o vei cit Daca te vei aventura ins, ¢ posibil. si gdsesti unele idei atit de stralucitoare si de profunde, ‘neat s& te fortezi sé le aplici imediat in viata ta, Accasta ar fi, dup socotinga mea, un fel de a te Jua prea tare in serios. Ceea ce, desigur, nu iti recomand, inirucét vista e setioast doar pe jumatate, Cealalt, jumatate © plind de ridicol si amuzament. Can anecdota’urmatoare: .Un nebun se duce la alt nebun si ciocdneste Ia us. Acela deschide fereastra casei si striga: .Nu sunt acasi,”” Nebunul il priveste gi spane: ,Atunci ‘mi pare bine o& nu am venit.”EUL Eul ea proces de identificare Psihologia academic s-a intrecut pe sine fnsisi in a oferi definifii dintre cele mai sofisticate gi abstracte, asa cum le st& bine unor ‘oameni de stiinta, Natura, structura, functiile, local si rolul in sistemul psihie, nimic au a fost uuitat. Dac ag vrea si te amefese ined din debutul acestei cArti, ag lista micar 20 din aceste incereari savante de a pune in cuvinte ceva ce este simtit imediat si iri nici un fel de dificultate. Nu o voi face, deoarece mai am nevoie de constiinga ta reflexiva si binevoitoare, ‘Amintese insi cea ce pare a fi un invariant in aceste conceptii, anume c& Eul este um fapt de constiinti sau un centru al constientului, Eul copilului se cristalizeaza putin cate putin, chiar dacé multe luni dupa socul nasterii el contimu sé se simta in simbioza cu tot ceca ce fl inconjoari. Spre 24 de luni, se pare, pronumele ,eu” intervine ca autoreferential in situajii de puternica implicare personal. Ceva mai devreme, copilul se recunoaste in oplinds. Dupi 6 luni, incepe s& intrevada un report intre oflinda si reflectarea lui in oglinds, dar abia ispre doi ani si jumiitate (R. Zazzo) notiunea de totalitate corporala este dobindita, Achizitia unitatii corporate agaz Eul in centrul cAmpului constiinei, eveniment ce il putem considera ca nastere psihologicd a individului, Aceasta prima identificare (eu sunt compul) pune bazele Wargirii si imbogatirii experienfei subjective cu noi gi noi idemtificari (proprietaqi, valori, seopuri, pozitii, personale, asteptiri, tri, strategii de interactiune etc). Psihologia cerceteazi in amiinunt aceste confinuturi psihice, motiv pentru care nu voi starui asupra for. Ceea ce mi voi stridui si demonstrez, in continuare este caracterul iluzoriu al Eului ca entitate separata. Si penta cf eu vin dinspre filosofia oriental si psihologia analiticd, voi folosi termenul Sine ca echivalent pentru tot ceea ce existi, adicd pentru intregul sau Totalitatea existentei. Prin urmare: Sinele = intregul. Eal nu este o entitate, ci um. proces de identificare, Cine se identifica? Iniregul se identifies, aparent, cu partea. Identificarile Sinelui se realizeazt la mai multe niveluri, de la cele mai grosiere (corpul gi nevoile lui) spre cele mai subtile (emotii, ginduri, aspiratit). Astfel se nagte Eul si, 0 dati cu Eul, lumen iluziei. De ce iluzie? Deoarece identificarea nu e niciodata realt. Ea pare a se produce fird ase produce in realitate, De aici si natura paradoxala a Eului, care simultan existé si au exist. Ceva asemiinator se intimpla eu lumina: 12 ea exist (este compuscul) si nn existd (este undi). Cel: care reuseste sirup vraja isi deplaseazt identitatea, pe "eu sunt", dincolo de ranijele solide ale compului, dincolo de granifele subtile ale mini, dincolo de spatiu si timp, in Sine. in filosofia indiana, este acela care s-aeliberat de lumea fenomenald (de iluzia cosmicé.- Maya), devenind un iluminat. El continud si trliascé in lume, dar nu-i mai ssparfine. Pentru Sine, Bul este un instrument sau © unealta necesard. El iti permite st tries experienja dualitii, inclusiv experienta finals 4 Realititii Unice sau a Sinelui. Ce inseamna experienta dualitatii? . Inseamn toate experientele care. devin posibile datorita instituirii de catre eu a imparijiei relativului, Ce este impardtia relativului? Este un fel de Alice in Tara Minunilor, ceva in care lucrurle, situajile, oamenii par a fi ceea ce nu sunt si nu sunt ceea ce para fi, Din acest punct de vedere, a renuna a Eu fn sensul de a-fi mortfiea trupul sau mintea este 0 prostie magistralé. Migciile aga-zis spirituale care au. astfel de obiective produc Jocatari devotati ai stabilimentelor psihiatrice Nasterea. ui Eu. este simultan cu nasterea tui Tu. Intr-un anumit sens, cu fiecare Eu care se naste (se cristalizeaza in eonstiinta, © noua lume se naste. Eul il aduee ou sine pe ta si, 0 dati. cu-acesta, tnceputul celor opuse, rate saa complementare, Lumina $i Iintunericul, binele si raul, plusul $1 minusul, 13toate vin in existent o data cu Eul, Sinele icepe cu fiecare Eu un nou joc de-a v-afi ascunselea, prefiicdndu-se ci este alteineva decdt este si cautindu-se la nesfirgit pe Sine insusi pana in clipa in care realizeaza iluzia sau se retrage din jos pentru a se odihni, Funetiile de separare si atasare Cum reuseste Eul aceasté performanta? Prin insigi natura lui, care este aceea de a separa, Eul vede lucruriie ca $i cum ar fi separate. El creeazi discontinuititi si face luerurile si para izolate, neconectate unele cu altele, in realitate, Iucrurile sunt departe dea fi separate, Separarea este doar o iluzie, creat de Eu. In acest sens, Eul este un mare creator de iluaii, iar disparitia lui echivaleaza cu disparitia iluziilor si. nu a> realitijii, intro camer Intunecati, frénghia incoléciti pare a fi un sarpe. Aceasta e iluzia, Daca aprinzi lumina, sarpele/ iluzia dispare, dar frdinghia/ realitatea ramane! Exist. oameni cu o perceptie mai intensi a conexiunilor dintre-Iucruri. Ei au 0 viziune holisté saw ecologic’ asupra viet realizeazi ci mai pufin copaci inseamnd mai pufin oxigen pentratoati lumea gi cd mai multe deseuri nereciclabile: inseamn’ o natura mai poluaté pentru tof. Peniru-terapeutii de familie; este de mult. timp foarte. clar ci 0 familie dizarmonioass ti. afecteazA negativ pe tofi 4 membrii ei. Cel care dezvolta simptome si ajunge la tratament mu este decat yeriga cea mai fragili a sistemului. Probleme éxisti si la ceilalti, doar ci nu au devenit manifeste. De aceea, a vindeca un membnu izolat al familie’ e o sarcind mai degraba imposibila. La fel stow lucrurile intr cuplu. Cand doar unul vine la terapie, devenind astfel mai echilibrat, a celilalt problemele se accentueazi. Aceeasi presiune care inainte se distribuia la doi acum ii revine doar celui care refuza terapia. Spuncam c& Eul este un proces de identificare. Este ca si cum Sinele sau Constiinta Infinit s-ar autolimita, alegind si priveasca lumea nu simultan din toate punctele, ci doar prin gaura cheii. In mod automat, datorita limitetor perceptive, lucrurile vor piirea izolate. Prin urmare, identificare = limitare = iluzie, Eul nu schimba lumea, ci perceptia noastr’i asupra lumi Dar functia Eului nu’ se reduce Ia separate. Eul se atageazit de obiecte, persoane, relatii pe care cautd simu le piard’, ‘si le conserve sau si, le intireased. in felul acesta, Eul incearca sa impuna peste ordinea natural a lumii propria lui ordine, moiivatt de interese, dorinte si nevoi personale. Incercarea Eului sortita egecului, intrucat mu te poti opune decit temporar, curgerii naturale a vietii. Opozitia Eului, fyi de procesul natural al vietii si incercarea de a-1 controla izvordtd din negare si ignoranfa nu aduce decat o cantitate ametitoare de. suferinfi inutili. Daca oamenii ar putea 13accepia’c ¥iatd indepdrteazi obiectele sau persoanele, €a parte a unui subtil si nesfarsit proces de echilibrare a lumii, mulfi terapeuti ar frebui si urmieze cursuri de reconversie profesionala. Ratiunile pentru caré viata face si dispara. fiinte si _hicrtiri rama practic necunoscute pentri Bu, singbrele fui tntrebir fiind: ,De ce tocmai mie? De ce nu altora? Ce ain ficut ca si merit asa ceva?” focal pentru a pfeiiitimpina pierdetea gi a se apira de nesiguianta si frica indtise de separare, Eul doreste si controleze, $4 domiine gi si posede. Acesta e felul Bului de Ya fubi" finjele si obiectele, Orice relatie generatoate de tensiune intre doi oameni se reduce, in ultima instant, la aceste nevoi ale Bului. Eul nw are fnetedere tn fluxul vietii. Este ferm convins ci, dacd s-ar incredinta curgerii naturale a vietii, sitar pierde integrate sar rata obiestival si prinipal: supravietuirea” / ‘continiuitatea. In Noul ‘Testament, aceasti stYategie eronati a Bului este subliniatd in euivintele: ,Caci cine va voi sisi scape sufletul il va pietde, iar cine va pierde sufletil’ su penta Mine, acela il va sepa,” (Matei 8, 35) Céstigul este evallat ca bum, pierderea este evaluata ca rea. Ca atare, Bul actioneaza pentra a obtine castigt! si a evita pierderea. EL se af Titeralstiente de cameni, relatii sau obiecie pe cate le consideri —,bune”, straiduindu-se dif grew si nu le piarda. Marea 16 lui. problema. aici: derivé din incapacitatea funcfionald de a vedea ca edstiga sia pierde sunt doua fajete ale aceluiagi proces, Asa cum fefele unei monede nu existi decat impreund, la felia castiga nu cxisté ira a pierde. Este imposibil si céstigi ceva fra sa pierzi: alteeva, dup’ cum e imposibil sa fi pierdut ceva’ f&ra s& fi cdstigat altceva in schimb» Nu°stit-alfii cum’sunt, dar ew, cdnd sunt perfect constient fntr-o situatie oarecare de binomul).cistig/pierdere, am un sentiment’eu totul special un felde detasare cufories, pe care, ca si ma ‘dau mare, ‘il° asociez” cu transcenderea si comtactul cu Absolutul, ih terapie, acceptarea unei pietderi este doar jumétate: din: munca. Cealalta jumatate a strddanie} se concentreazipe identificarea si acceptarea cAstigului.’Unii client, 1a inceputtl ‘wavaliului, nici mécar nu , visaw’- aceasta altemativ’, motiv pentru care sunt extrem de plicut surprinsi cand o realizeaza. Pierderea: copilatiei inseamna eéstigul adolescentei, pierderea vietii de unul singur inseamn’ cdstigul parteneriatului, iar pierderea unui. parinte" inseamnd cdstigul unei viefi independente: intr-un univers in care constant nu e decd schimbarea, lucrurile tree de la unul la altul; se wzeazi sau se distrug pentru a face loc-altora: noi, iar persoanele tree dintr-un spatiu in altul,-murind intr-un loc pentru a se naste instantaneu in altul. CAnd. Eul accepta aceastit lege, ef se poate *in . sfargit elibera’ din — tensiunile reprezentate de ameninfarea pierderii i 7necesitatea castigului. trebuie se transforma in prefer. in loc s&-ma simt constrans si cdstig o mie de dolari pe lund (constrns de. propriile aspirafii, de sotie, de copil), prefer si cstiz 0 mie, dar dac& asta presupune compromisuti inacceptabile, ma simt OK si cu maiputin. Lucrurile/persoanele vin i pleacd tot aga cum soarele risate si apune. Eul care se agati devine prizonierul lucrului sau persoanei de care se agata. Motivasia lui este friea, iar fandamentul fticii. este ignoranfa:: Ful realmente nu vede cstigul din pierdere si nu poate accepta-noaptea, care nu face decat si anunte 0 nova zi Desi, e minunat. de- simpli, multi cameni mu injeleg aceasta: lege. Unora Ie trebuie chiar 1-2 ani de-terapie pentru a da drumul trecutului (acceptarea pierderii) si a se deschide spre prezent (acceptarea cdstigului). Momentul in-care se intimpla este aproape magic gi meriti si. te faci terapeut macar pentru aasista la citeva astfel de clipe de iluminare. Cand functionezi detagat. de. cistig/ pierdere, Eul este conectat la Sine. Sinelui nmi lipseste nimic, intrucat este totul, prin urmare nu are nici un fel-de neliniste, Sentimentul de siguranjé este incredibil. Nu-ji mai faci griji pentru nimic si renuni-la controlul care te ficea SA lupfi cu forfa universali-a vietii, care. tine totul in-echilibru. Aceasta nu inseamna c& devi dezinteresat si nu mai actionezi pentru nevoile tale, ci c& ai o atitudine mai relaxata fafa de ele. Cand infelegi cA trandafirii nu-inflorese iama, 18 iar copii. nu se nase dupa 3. luni, renunti la efortul. inutil. de a face aceste. lucruri-si.se intémple. Conectat .la-viziunea armonicas’. a Sinelui, ingelegi, ca gi Ecleziastul, cd exista un timp pentru toate. Lucrurile si fiinfele apar si dispar dupa ritmuri_ pe: care doar Sinele le cunoaste, si le regleaza, iar cel mai inteligent mod in care. pofi actiona este sB accepti aceste ritmuri in loc de a incerca s4 le schimbi. Pentru cd aincerea si le schimbi este nebunie curata, Privit din alta perspectiva, Bul este un ghem de amintiri, idei si imagini jinute ‘impreund de liantul memoriei. Cand spui eu”, te referi la amintirea tuturor experientelor pe care le-ai avut, indiferent dacd mai esti sau nu constient de ele, Cum pe lumea aceasta nici macar doi fulgi de pada nu sunt identici, amintirile Eului sunt atit de personale, incdt creeazi o lume cu. totul particulard,.in care nimeni altcineva nu se poate regasi altfel decat partial. Aceasté lume constituiti din al mewa mea” crecaza sentimentul de identitate, pe de o parte, separd, limiteaz’ si contract constiinta, pe de alt parte. é Nume si forma os Eul personal devine: cu neputint de asimilat sau impartasit cu altceva sau altcineva. Nucleul lui perceptibil este corpul, impreund cu ansamblul-tuturor rolurilor pe care o persoand, cu sau fara voia ei, fe joacd in societate, Din 9punet de vedere al rolurilor, Eul e doar 0 constructie social’, Jar din punct de vedere al corpului, Eul e doar o forma. Unele tradijii spirituale patranzatoare au sesizat cu claritate c& dincolo de nume si forma ou mai existé Eu, ceea ce nu mai inseamni cA totul se termini. Dincolo’ de nume/ formi, incepe Realitatea Absolwia (Sinele), pe cind Tumea de aici, compusi exelusiv din mume si forme, este o realitate ingelatoare, adica o iluaie. Dar, la 0 privire mai atenta si in chip cu totul paradoxal, realitaten siiluzia sunt una si aceeasi. Sau, cum se spune in budism, Nirvana si Samsara sunt identice, Pentra cal care a patruns prin inteligent’ intuitiva natura realititi, contrariile sunt unificate. Numele si formele continu’ s8 existe, dar igi pierd puterea for ifuzorie. Asa cum un: val fsi descoper’ apartenenta la ocean, Eul isi escopera apartenenfa Ia Sine. Cum spunea-un mare injelept acum 2 000 de.ani: Eu si Tatil Meu una suntem.” (loan 10, 30) Dar, din clipa in care Tsi percepe natura profimda, valul nu dispare ca prin farmec, El mai poate avea inci multi treabi de ficut fnainte ca oceanul si-l absoarb& complet. In acelasi fel, cel care injelege natura iluzorie a Eului nu dispare intr-un varte| mistetios de lumini, ci continui si fiinfeze in fumea experienfelor relative, de unde mu lipsese durerea si suferinta, Un maestru Zen a fost foarte relevant in aceasti privina. intrebat cum se simte dupa iluminare, ela raspuns: La fel de mizerabil ca inainte.” 20 In lumea numelui si formei, procesul de identificare cu ceea ce gandesti sau ceea ce simti este curent. Dar sentimentele si gandurile anu esti tu, mu-fi apartin fie, ci rolului pe care il joci la un moment dat, adica .numelui” tau, Cénd mi trezesc dimineata, imi privese compul si imi adue instantaneu aminte c este asociat cu cuvantul. Adrian, Jar in’ jurul cuvantului Adrian rojesc un numar nedefinit de amintiri. $i daca cineva ma intreaba: Cine esti tu?, ti rispund: Sunt Adrian Nufi. Dar cine voi fi cind acest corp va fi devenit oale si ulcele (s& presupunem, peste 100 ani din. acest moment) si.cine voi fi peste 10 000 de ani din acest moment, cand amintirile din aceasta viata se vor fi estompat definitiv, mai ales 4 nici acum nu am o memorie prea strélucita, $i oare cine am fost cu 2 000 de ani inainte de iunie 2003 Cu sigurami nam fost Adrian Nutd, deoarece istoria ar fi consemnat marele eveniment, ___ Dup& cum vezi, prietene, doar Eu Sunt rigndne neschimbat pe firul timpului, pe cénd toate determinarile (nume + forme) asoeiate lui Eu Sunt apar si dispar, se nasc si mor, se schimba fiiri incetare. $i atunci, de ce si. ne mai mirdm cand Moise fl intreaba. pe lahve cine sa le spun’ oamenilor cf este, iar Tahve, care tocmai terminase rafionamentul de mai sus raspunde; ,,Spune-le ci. eu sunt cel ce sunt,” Aceeasi idee, dar cu alte cuvinte, este exprimati in filosofia Upanigadelor, cand se afirmi ci Atman (Sinele individual) si Brahman (Sinele cosmic) sunt identice, 21Aceastiirealizare, cfind se produce, ne permite si infelegem cd toati lumea are ceea ce noi avem, adicd Intregul/Sinele. La acest nivel, nimeni nu este superior sau inferior, mai bun sau mai ru, pentru motivul destul de simplu ed tofi sunt unul. Cand oamenii actioneaza de Ix acest nivel de injelegere, actiunile lor devin perfect integrate in armonia cosmic’. Aceasta nu este echivalent cu a crede ca sunt dragalasi, atenti si binevoitori cu toati lumea sau cd se las manipulati si exploatati. Oricat ar plea de inacceptabil a actiona integrat poate insemna si a distruge, dar nu gratuit, ci pentru a pune ceva mai bun, mai elaborat sau mai frumos in loc. Panteonul hindus, prin zeitati de tipul Kali sau Shiva, exprima exact aceasta idee. Un parinte care isi altoieste copilul ce se pregiteste si decoleze din balconul aflat a etajul $ este mult ‘mai integrat decdt parintele care fl incurajeazi sisi ia zboral, convins find de irealitatea Tumii, Profesoral care fi sanctioneazi pe studenti pentru ci nu-gi pun mintea a contributie este mult mai integrat decat profesorul care le recompenseazi capacitatea de a reproduce propria iui gindire, continuta intr-o carte pe cate studentii sunt obligati si o cumpere. Tar politicianul care accept finanjarea tntteprinderitor nesentabile nu este deloc mai integrat decdt cel care le inchide, trimigind oamenii in somaj. La o alt scari, injelegerea ci toti sunfem unul inseamni a nu arunca mucul de igara pe strada si a stringe excrementele de pe uma cdinelui tiu. Mai pe scurt, inseamn a 22 face curat in urma ta (si a extensilor tale), deoarece nimeni nu este obligat si-fi stringa resturile sau degeurile, asta daca nu cumva ai pind in doi ani sau un tip sever de handicap. $i cand mi gindese la eterna si fascinanta noastra tara, sincer si fiu, nu ma pot decide ipoteza handicapului ‘a a Tepes psibologice. Revenind in sfere mai filosofice dup acest excurs anal, cred cd ar fi interesant si. observi cum géndurile din mintea ta, la un moment dat, nu sunt ale tale, ci ale rolului pe care il joci. Cand te gindesti dacd juniorul va respecta ora de venire acasi sau isi va face tema la timp, nu tu esti acela care are aceste ganduri, Tatil le are. Cand te gindesti cat de sult conteazi partenera ta pentra tine sau daca va fi mulfumiti de darul pe care il pregitesti, din nou, nu tu esti acela care are aceste ganduri, Soful le are. In sfarsit, in practica mea, cand mA gdndesc [a dificultatile psihologice ale unui client si incere si identific ecuatia psihologica, niu eu am aceste ganduri, Terapeutul le are. Majoritatea rolurilor pe care le jucim sunt utile si fac lumea s4 meargi mai deparie chiar daca uneori par e o fin pe loc sau o dau Inapoi. Indiferent insi de succesul epurtat in. marele spectacol al viefii, vine 0 zi {sau o noapte) céind oricare dintre noi se confrunta cu ghicitoarea cine sunt eu?”. lar rspunsul la shicitoare nu are nici o legituri cu rolurile Jucate, cu performanfa, suecesul sau egecul in exercitarea lor,Raspunsul la fntrebaré ne solicits 8 ‘mergem dincolo de roluri (care sunt doar niste ‘ume: tatil, soful, terapeutul etc.) Chiar acum, cind citest, sti cine se afl in spatele rolului | tau de cititor extaziat, critic sau sceptic? It pori vedea pe cel care vede literele, cuvintele si paragrafele? fil poti simti pe cel care simte bucuria infelegerii, compasiune pentru nigte ide atit de bizare san greutatea intoleranfei? — Sti cine esti m? Cine se afla dincolo de numele (rolurile) si forma (corpul) ta? Esti in contact cu aceasti’ natura ultiml, cu acest fandament al fiinfet tale? $i oare ce ar fi data fundamentul’ fiinfei tale, cel care citesti, gi fundamentul flinfei mele, cel care seriu, ar fi unul si acelasi fundament? N-at fi ca un joe de-a veati ascunselea, jucat de Sine cu Sine insusi? $i dac& md intrebi cu ce seop, te invit si te duci-la un copil si sa il intrebi cu ce scop sé joacd. Probabil ci mii va spune, dar au € cexclus ca, fn sinea lui, si se minuneze de o {ntrebare atat de prostease’. ‘Oamenii care se identified putemie cu nume/roluri si forme sunt profund perturbati atunci edind redpectivele mime si forme se schimba sau dispar ca urmare a curgerii viet printre malurile timpului, Femeia de 30 de-ani se uit in oglind’ si tanjegte dupa chipul sau | ‘greutatea de la 20 de ani. Deoarece felul ei dea | se simfi yeu” ¢ strins legat de o forma, © hotirita "st contribuie la prosperitatea producdtorilor de cosmetice sia specialistilor in| chirurgie plastica, Ali oameni sufer& pentru cX timpul Je-a spit rolul de directorisef, 4 propundndtr! la'schimb'pe cel de subordonat/ pensionar. Ei isi derivau identitatea din a conduce” si nu se'pot obignui cu ya exeeuta” saur a sta°degeaba”. Unii' parinji ajung’ tn pragul nevrozei cénd copiii sunt pe pimctul de a pleca, de" acasé si recutg: Ia cele” thai neverosimile -stratageme ‘pentru ai ietine »micar ine’ un an”. Eul lor este identificat cu rolul de °pirinte, Alte” -persoane” “Ge dezechilibreaza end cei la care fifi divorjeazt, 4i plrdsese sau mor: Eul lor se blocase in rolul de partener (sof / soe). Orice schimbare ne stimuleaz’ si ne examindm identificdrile pentru a fla’ cine suntem in realitate. Identificarile sunt temporare si, mai devreme sau mai tarziu, suntem constrangi si renuntim fa ele. Acest proces’ va fi dureros daci ne-am obignuit si coredem &a suntem identici cu rolutile pe cate le jucdm si va fi elegant si ugor daca infelegem c& rolurile sunt asemenea unot haine la care renunfim cénd se uzeazi sau gasim altele mai frumoase. Imaginea de sine __ Tat efind spun'rol nu: ma refer doar la rolurile sociale, Ma refer la toate accle setuti de ‘a gandi, a simi si a actiona care ne definese gi pe baza citora ne constraim imaginea de sine. Deoarece Ful asta si este: a imagine. “ Te-ai intrebat vreodati de ce televiziunile, fra nici o exceptie, ne 25bombardeaz’ in programele de stiri eu infractiuni, crime, hofi, ingelatorii sau margavii la nivel inalt? Audienja cere asta; spun directorii de programe, Dar de ce audienta cere tocmai asta si nu vrea stiri pozitive, informetii despre cameni si fapte bune? De ce jumnalele nu incep cu reportaje despre actiuni nobile si dezinteresate, cu relatiri despre oameni care ereeaza in jurul lor frumusete si bucurie? De ce trebuie si afli zilnic edt de fntunecati, salbatici sau primitivi pot fi unii oameni? Rispunsul nu e deloc vanare de vant, Pentra a supravietui, Eul are mevoie de comparatii, Cind in jurul tiu sunt atitea crime, violuri sau violenfe, tu, cel care iei not’ de ele, incepi si te simi bine, Poate ci inconstient te consideri chiar un sfint! Nu mai necesat si te examinezi, s& iti intorci privirea asupra ta pentru a te cunoaste. E suficient si privesti in afara ta, la televizor sau tn ziare, pentra a-fi construi o alta imagine: imaginea de sine, Dar aceasté imagine mu se dezvolta din realitatea ta, ci din realitatea altora. Constiinja investigativa nu poate sta suspendati. Are nevoie de un obiect. Pentru cit nu vrei si fii acest obieet, singura. sansa este si te focalizezi pe ceilalti. Este o smecherie perfectd. Nu vei sti niciodata daci mu cumva contii ¢i tu semintele vicleniei, minciunii sau agresivititii, dar le vei putea vedea si condamna Ia ceilalti. inca de dimineata, televiziunea te ajutd in acest proces crucial de autoconservare a propriei imagini. Ai ‘material din belyug pentru critici, motiv pentru care mu mardi in front si iti plitesti constiincios cablal. Mi-am amintito aneedota: Dupa 0 cilitorie cu peripetii, Soufita Rosie ajunge la bunica ei, in pédure. Dar lupul cel ru fusese mult mai rapid. El 9 méncase deja pe bitrin§, se imbriicase cu hainele ei si astepta linistt si-gi completeze pranzul, Soufita. Rosie, intrind in casi si observand ceva diferit, nu s-a putut abjine s8 nu exclame: ~ Bunieco, dar ce ochi mari si rosii ari! ~ Ca s te vad mai bine, scumpa mea nepoata, ~ Si ce nas mare ail ~ Ca si te miros mai bine, draga mea, + Si mainile, cat de mari sunt! ~ Ca si te imbratisez ai bine, copita mea, ~ Bunico, dar ce mult pair ai pe maini! og 7 Auai, ai venit aici numai ca simi eritici? {n acest sens, Eul nu este real sau are 0 realitate de gradul doi. intrucét nici o imagine ma apare in oglind4 daca mai intéi nu se afl ceva-in fata oglinzii. Imaginea din oglinda este “reali, dar nu atit de real ca obiectul sau persoana oglindita. _ __ Daci oglinda refleeta realitatea din faja ci, atunci Eul pe. cine reflect? Evident, realitatea. din. fafa lui, Cine este aceasta realitate? Este Sinele, aga cum este el ,prins” in cadrele limitate ale Eului, in funetie de calitatea suprafefei lor, oglinzile distorsioneazé mai mult arsau mai pufin realitatea, Ful face exact acelasi Jueru. fn fumetie de gradul lui de transparent’/ puritate, permite o reflectare mai mult sau mai pufin fidels a Sinclui. Cu eat este mai pur Ful, ‘cu att Sinele se reflectd mai clar. InsA, oricat de frumoase sau perfecte ar fi imaginite din oglinda, ele ramén doar imagini. Reflexia e una, realitatea, altceva. Una este si o vezi pe Liv Tyler in ,oglinda” televizorului sau marelui ecran si cu totul altceva in realitate, Una este s& vezi un tort de ciocolati in oglinda si altceva e si fie in fata ta, chit c& lipsese lingurifele. Ceen-ce vreau si spun este ed, in comparatie cu realitatea Sinelui, imaginea Eului isi pierde orice semnificafie, Nimeni mu mai e interesat de pietricele colorate atunci cfind descopers diamantele Dar nimeni mu va renunga le pietricele inainte de a vedea cu ochii lui sau inticar de a erede co pietrele pretioase exist cu. adevarat Cei care mu au descoperit sau nu cred c& exist rubinul, safirul sau topazul se chinuie si-si confectioneze un Eu cSt mai atrigitor. Esie felul lor de a colectiona pietricele eolorate, adicd prestigiu, popularitate, avere, statut, putere, La un nivel mai putin grosiet sunt cei care se striduiese s& fie buni, altruisti, blénzi, optimisti sau iubitori, exeluzdnd din Eu toate acele caracteristici, traséturi sau pulsiuni care ‘mu se ridica la inaltimes acestor standarde. 28 Mori pentru a renaste Indiferent de nivel (grosier/rafinat) si uni, si alti sunt blocati in nisipurile migedtoare ale Eului Indiferent de mijloace (primitive/subtile), Eul continua, st-si atinga seopul, anume, de a se reproduce/a supraviepui Ter natura. acestui obiectiv al Euluiaruned lumina asupra hranei” ce-i permite Eului si supraviefuiasca. Eul-se hrineste eu timp. Mai precis, Eul este ,alimentat” de treeut si viitor, viitorul. nefiind pentru Eu decit 0. proiectie a trecutului, Eul se teme de un viitor necunoscut, proaspat sau now, desi poate sustine sus’ tare contrariul: Pentru-a-si maximiza’ sansele de supraviejuire, viitoral este gandit ca o-extensie a wecutului. Cand -viitorul imprevizibil se revarsil peste Eu, acesta e-coplesit de fried, lar {in ce priveste prezentul, hucrurile sunt $1 mai neplacute. Eul traieste'in trecut si viitor, dar moare in prezent. Eul nu poate supraviefui in aici si acum, motiy pentru care starea de a fi Prezent este evitali prin toate. mijloacele posibile. r ‘Toate tehnicile spirituale autentice (gi extrem de pufine curente terapeutice) nrmarese aceasti experienfl: de..a fi aici sivacum, experienfi in care Eul moare, dar, surpriza, Sinele se naste. Aceasta este faimoasa ,.nastere din nou” atat de putin injeleasi in erestinism. »Caci cine nu so'va naste dit now nu va intra in Impairagia Cerurilor.” (oan 3, 3) A muri pentru a renaste mu se. refer ta’ trup; nici micar la suflet, ci se-refera la moartea in iumea iluziei 2946(ul) pentru a renagte in fumea_realitiii (Sinele). Cea ce moare sunt identifiedrile eu numele si forma. Altfel spus, moare iluzia c& esti. un val separat de ocean si se naste infelegerea cA esti conectat cu tot ceea ce exist, infelegere ce aduce, trebuie si recunose, o extrem de nesuferitt responsabilitate pentru tot ceea ce urmeazii si faci. Pe deasupra, exist si reversul: tot ce fac ceilalti se reflects in cele din urma si asupra ta. $i atunci, zi situ, care & cea mai simpli cale de a fenta aceasti formidabila chemare la constienfé gi responsabilitate? Aceea de a crede ed esti separat, cA aceasta refea de legituri si relafi este doar o inchipuire. Astfel, cei a ctor minte s-a dezvoltat suficient pentru a se intreba Cine sunt eu?” dau cele mai previzibile raspunsuri numele (Eu sunt Andrei) sau forma / rolul (Eu sunt studenta/ inginer/ crestin-ortodox/ batréty hamicd/ femeie) si eviti neverosimilul raspuns: »Eu sunt una cu tot ceea ce exist’.” Din picate, in rispunsurile multiple de mai sus exist o foarte, foarte mic& problema, Sunt partiale, Eu sunt Adrian Nuja, int- adevir, Sunt profesor. la Facultatea de Psihologie, nu sunt prea hamic gi categorie mu sunt femeie, Dar sunt si una cu tot ceea ce exist. Asta inseamnd c& toate activhile mele influenteaz sau afecteazi tot ceea ce existi, inclusiv marginile Cosmosului, situatie ce ma face $i mA simt destul de important, dar mai inseamna si ca orice altceva sau altcineva din Univers ma influenfeazA sau ma atinge, situatie ce ma Ingrijoreaza fntr-o anumité masurd. 30 Spus altfel, noi tofi suntem ca niste pietricele aruncate fntr-un lac. Undele create se propagi pe intreaga intindere a laculwi, Tot ceea.ce fac produce vibrafii, iar aceste vibrati fi, afecteazd pe altfi, care la réndul. lor fi afecteazi pe altii, si tot aga intregul. Univers reverbereaza de faptele mele. lar eu, ca sa fac totul echitabil, reverberez de faptele intregului Univers Probabil realizezi si tu, daca viafa este o asemenca tesiiturd de legituri si totul este cu dus intors, ¢ nevoie de cevasilea vigilent’. Nu degeaba si fisus ne indeamndi: , Vegheati.” (Marcw 13,.33) lar vigilenta/ veghea/ atentia se. aplica la tot ceea ce inseamna vibrati, adica de a comportamentele cele mai vizibile pani la trdirile si gindutile cele mai subtile. Cine si aiba chef de un asemenea nivel de atentie sau constientizare? Este, mult mai. confortabil. si domi, precum atét de umanul Petru in Gradina Ghetsimani. Colac peste pupizi, dact nu exist separare, iar eu. sunt una cu tot ceea ce exist’, inseamna cA cea ce fi fac altuia, intr-un fel, {imi fac mie insumi. Oare de-aia 0 fi spus lisus: wAdevarat zie voud, intrucat afi ficut unuia dintr-acesti fiati ai Mei, Mie Mi-aji cut.” (Matei 25.40), Sau. 0 chestie. si. mai ingrozitoare. Hai c-o sti, aia cu aproapele. Deja ma tree fiori in calitate de Eu cdnd ma géndese ce s-ar intimpla daca i-ar trece cuiva prin cap si practice constant, acest tip de tnvajaturi intdlnite nu doar in crestinism, ci gi-in altetradifii spirituale (evident, cu condifia ca aproapele si fie de aceeasi religie!). Conform acestei perspective asupra vietii, dincolo de orice identificéri temporare, deci dincolo de Eu, noi tofi suntem unul/una, Ceca ce imi permite s& spun, parafrazéndw-l pe un tip celebru (de care tot amintese, deoarece | imi e drag): ,.Bu si Mama Mea una suntem.” Implicafiile acestei injelegeri sunt uriase, motiv pentru care if meu, raiul/infermul explorarii si gestionsii lor Aj totusi grija, intrucdt suntem in aceeasi barca Jar dact ai decis si amani acceptarea caracterului unitar al existenfei, optand pentru credinfa in separare, n-am ce s& fac, ifi respect aceasta alegere. Te pot informa insi despre unele dezavantaje ale separa Ai vizut vreodati un mele retras in cochilia fui? Sau o broascd jestoasi intr-un puseu de introvertire? Cam asa e cu separarea. Separarea exclude, Consiruieste ziduri, Al meu” versus al tau”, Excluderea conferd sigurant. Nu durabili, dar mai bund decat aiimic. Ai vazut ce faci cand fi-e fig si n-ai nimic la indemana? Te strdngi in tine insuti Te contraefi, Aga este si Eul: un fel de contractic. Eului ti este frig. Frigul Iui- se numeste fried. De cine se teme? De non-Eu, de celiilalt, de necunoscut. Obiectivul Eului este continuitatea, iar non-Eul este o amenintare virtuald la adresa acestei continuitati. $i atunci, non-Eul periculos este fie tinut la distanta (Acesta e teritoritl meu. Tu n-ai voie pe el.”), 32 i las fie, aproapele fie. fncorporat/ posedat (Obiectele sau persoanele devin parji ale Eului; de pilda, cineva care se identificd cu masina, telefonul mobil sau umbrela ui este realmente rinit atunci cind acestea se strica sau sunt furate) intrucdt non-Eul este imens, preful platit de Eu pentru asigurarea continuitajii sale este de asemenea imens: insecuritatea continu’. Un Eu. impicat sau senin este o contradictie in termeni. Eu = fried. Eu sunt aici, tu esti acolo. Cum as putea si mA preocup, de binele tu daca nu sunt sigur de binele meu? Cétd vreme mi percep separat de tine, tot ce fac, fac pentru mine. Chiar daca fac ceva pentru tine, ceca ce vizez este beneficiul mea, Eu sunt pe local 1 Prin urmare, nu exist nimic dezinteresat? O sa te surprind: nu exist’! Chiar siatunci cand Eul este transcens (in limbaj psihologic, Eul e conectat la Sine), deoarece ceea ce+ti fac imi fac de fapt mie insumi Diferenta fai de cazul anterior sti fn constientizare. in acest caz, sunt constient ci Eu gi Tu suntem in ultima instant identici gi ‘imi pas& de sentimentele tale. In celilalt. sunt convins cA eu si tu suntem separati/ diferiti si nu prea ma intereseaza ce simi in relaiiile interumane, a-fi pisa de bunistarea [untried a cuiya, mai larg, de nivelul Iui/ ci de evolujie, ajutindu-l cand te solicit, se numeste iubire, Iubirea asta are o fumoie foarte interesant&: atenueazd separarea si, Ia limits, unifica. E ceva foarte migto! Cand iubesti, te extinzi spre celdlalt, te deschizi, i 3lasi_ si te pitrund’, fl imbratigezi. Distanta scade tot mai mult si poti ajunge si te vezi continut in celilalt, Felicitari! Tocmai ji-ai transcens Eul. Chiar si ca experienta temporari, merit so traiesti, $i, din céte am observat iscodind lumea, in adineul lor, oamenii tanjese dupi. experienta unificatoare a iubirii, in ce ma priveste, tirds-graipig o practic si eu si-mi place Ia nebunie si vid cameni jubindu-se. $i dact n-ar fi nepoliticos, m-as holba mai mult la cei care se fin de mana sau se sfruti in public. Presupozifii culturale Mai exista ined o perspectiva din care, privind, putem infelege cu usuringi caracterul iluzoriu al Eului ca entitate separati, Este vorba de-o perspectiva cultural pe care noi toti o impirtigim fird ai fi analizat foarte atent presupozitiile. Aceste presupozitii ne sunt predate in procesul invatarii limbajului, adic& intr-un moment cind mintea noastrd, din punct de vedere psihotogic, se afl& intt-un stadiu de dezvoltate (stadiul preoperational, conform teoriei dezvoltarii cognitive a-lui Piaget) in care nu e capabili de operafii mintale reversibile. \d asimilate intr-un stadiu att de timpuriu, nu e de mirare cd nu mai sunt constientizate, ba mai mult, sunt considerate ca fiind de la sine infelese. Prima presupozitie, mai superficial’, este de tip lingyistie. Structura propozitiilor si 34 frazelor este de o asemenea naturd, incdt orice predicat (verb, acjiune) trebuie asociat cu un subject (substantiv, Iueru), Nu poti si spui jmerge” fird si te referi intr-un fel sau altul la neineva” sau ceva” care merge, Dar aceasti presupunere c& pentru orice actitine exists un agent al acfiunii este doar 0 conventie gramaticali. Ea nu ate acoperire in realitate, intrucat orice eveniment din Univers presupune imteractiunea simultand a unei mulfimi de variabile. Doar din ratiuni de usurinti a exprimérii, din aceasté multime de variabile este selectati, una, in calitate de agent al acfiunii. Adrian scrie o carte minunata” este doar o descriere extrem de aproximativa a ceea ce se intémpla aici si acum. La aceasti actiune participa o foaie alba A4, biroul, un scaun, rotitor, un pix Parker, linistea noptii de afara, Jumina din camera, gandurile lui Alan Watts de acum SO de ani, priceperea unor oameni care au. produs rosii, castravei si brinzit (ultima mea ‘masi), regulile din invatimantul superior (care {i obligd pe studenfi in luna iunie sé studieze pe cont proptiu, cliberandu-i pe profesori de rutina cursurilor si seminariilor) yam. $i atunci, cine scrie de fapt aceasta carte? $i dupa ce ea va zgudui mintile cititorilor, cine va_primi recompensele si sanctiunile? Dupa cum vezi, a cduta un agent unic pentru orice fel de actiune reprezinté 0 incercare reusiti doar in planul exprimarii verbale si un egec stralucit in planul realititii concrete. anumite — situati, simbolistica lingvistic’ si-a recunoscut limitele, dovadé cd pentru actiuni precum plowa, ninge 38sau se innoreazi nu se mai cautS un ploitor, un ningator sau un innoritor. Vrgjifi de limbaj, esuam a constientiza c& ceea ce ¢ valabil in meteorologie (mai multi factori participa la acelasi fenomen) e valabil in orice até steré a vietii. Unii s-ar putea gindi in acest punct o& responsabilitatea individuala este anulatd, iar Jumea se deschide spre haos si anathie. Ca st cum, daci nu se identificd un ningtor, in Romania nu va mai ninge, spre disperarea amatorilor de schi sau a iubitorilor de peisaje hibemale, Responsabilitatea nu este anulata, ci ribuitl, situatie ce ne limiteaz4 elanul de ari condamna pe semenii nostri (,Nu judecati si nu veti fi judecafi.”) gi ne stimuleaza, daca nu si fim mai tolerani, micar si ne aceeptim dificultajile de a sesiza toate variabilele care au permis 0 actiune. ‘A doua presupozitie mai profunda (dar nu separaté. de prima, conform principiului inseparabilitatii) este de tip conceptual. Ai observat cum fimnctioneazi gandirea ta constient’? ined nu? Ta fii atent la ce urmeaza! injelegi acum? Gandirea constienté functionesz prin selecjie si focalizare pe unititi sau intreguri relativ simple. Dacd vrei si injelegi aceasta demonstrafie care ifi va schimba viata (nu asta, cea urmitoare!), fe concentrezi pe aceste elucubrafi si renunfi laa te gindi la textele mai filosofice din revistele de moda sau sport. Mimtile noastre opereazi_—_prin delimitare, A spune ce este ceva inseamna a-| 36 identifica cu o clas, adici al indesa intr-un compartiment cu anumite caracteristici. De pild’, .zoménul” si ,americanul” nu inti in heeeasi clasd (cu excepfia anumitor copii de demnitari roméni bogafi, dar cinstit, care merg fa Scoala Americana din Bucuresti), Nu puter gindi daci nu am definit in prealabil, iar a defini inseamnd a delimita, adici a face si apari limite. Dar limitele sunt abstracte! Ele existi doar in plan simbolic. Nu exista in realitate! Iluzia incepe exact In acest punct, in care simbolicul este identificat/ confundat cu realull ‘Noi impéstim timpul in ore, minute si secunde, iar spafiul, in kilometri sau metri, Insi 30 de minute de 2ctivitate sexual nu sunt 30 de acte sexvale separate, dupi cum 15 centimetri de penis nu sunt 15 bucdfi separate de penis. Aga cum aceste delimitiri in spatiu si timp sunt abstracte si mu conerete, la fel mparfirea cdmpului constiinfei in evenimente, fapte sau Iucruri este abstract si nu conereti Luerurile sunt unitati de masura pentrn ganduri, dupé cum minutele sunt unititi de méasuri pentru timp, ‘Ai putea obiecta spundnd ci minutele sunt diviziuni pe cadranul ceasului si nu pe activitate, iar centimetsii sunt diviziuni pe ruler si nu pe spatiul masurat, in timp ce lucrurile chiar sunt delimitate in realitate. Dar aceasta nu este decat o iluzie perceptiva datoratd incapacititii ochilor nostri de a peteepe migedrile mai fine ale materiei, Orice fizician stic c& asa-zisele cirdmizi ultime ale 37materiei nu pot fi: descrise fir a descrie simultan spafiul tn care: se migcd: Altfel spus, cele mai mici particule posibile, ,unitatile’ de baz” -ale materiei, nu sunt deloc separate, ci legate intre ele, fiind mai degrab& expresii saw terminafii..ale unor cimpuri: energetice imperceptibile. Asa-cum liniile de "Iongitudine’ si latitudine impart: globul: pimantesc, ‘firda’ fi trasate coneret peel, la: fel evenimentele si jucrurile -impart realitatea firia dveao | existenfi concretii $i unele (liniile de longitudine/ latitudine), si altele (fapte! intamplati ) existi.ca entitifi abstracte, dar nu ca realitati ale naturi, A tai in iluzie inseamnd a tai in aveasti realitate simbolica a Iucrurilor separate ira a. fi constient ci lumea este de fapt o totalitate inseparabila: Aceasta este maya, faimoasa iluzie cosmic’ din atét de putin {nfeleasa filosofie indian’. Realizezi, nemisuratul’ meu prieten, cum a aparut si continua si apard lumea? La inceput a fost cuvantul ... Cuvantul/ gdndul defineste sau delimiteazs, adic: stabileste limite (care sunt doar teoretice, subiective si nu obiective). Limitele introdue dualitatea, deoarece de o parte a unui-hotar nu poate fi acelagi lucru ca de cealalté parte. Dincolo de hotarul numit vama Nadlac nu se mai’ afld Rominia, ci Ungaria. Dar aceasta impaxtire este pur abstract’, intrucdt gi de 0 parte si de alta se afl tot pimant. $i doar daca ag face parte dintr-un partid nationalist as-fi tentat s& cred ci 38 dou mostre de pamant de o parte si de alta.a ‘granifei sunt diferite (paméntul zomanesc fiind, evident, mai fertil), Prin. urmare, Jucrurile si faptele sunt modalitati_ de a. masura realitatea,, modalitati imaginate de mintea noastra, dar fra nici un fel de existent& proprie, Structura realitatii este perfect unitard, iar ceea ce numim ,lucruri” sau ~fapte” sunt mai degraba poli sau limite ale acestui continuum, asa.cum foarte rece” si foarte cald” sunt polii cémpului de temperatura. Partile acestui. tot sunt att de intrejesute unele cu altele, incat a vorbi despre una inseamnd a vorbi simultan gi despre alta. ‘Tantra, controversatul curent din spiritualitatea hhindusé, exact asta inseamnd . in limba sanseriti: fesitur& sau urzeala, Ca gi colegii lor budisti, maestrii tantrici au sesizat prin meditatie interdependenta tuturor lucrurilor, ceea, ce le-a permis sé. puns la punct céteva tehnici foarte ingenioase de realizare a Sinelui, adic a unititi creatiei. Ceea ce este solid exista intr-un spatiu de,care nu poate fi separat, ceea ce figura exists pe un fond de contrast (lueru pe care psihologia Gestalt I-a injeles, iar terapia Gestalt Ia aplicat cu succes in.demersul terapeutic), Dac vrei si asculfi muzica, trebuie ca in camera s&. fie liniste, ca atare sunetul nu poate fi separat de licere. Tu, .cel care citesti, mu. exigti fird celilalt, cel care serie..Centrul nu exista fri periferie si phusul nu exista fra minus. Figura si fondul, sunetul si tacerea, flinfa si netiinta, objectul si spafiul, central si 39