Metoda elementului finit (MEF)

2 ore curs + 2 ore laborator

Prof.dr. ing. Adrian PASCU

Catedra Organe de maini i Tribologie

1 Curs MEF A. Pascu

 Formarea notei:

Lucrri laborator: 40%

Test final laborator: 20%
Bonificaie prez. curs 20%
Test final curs : 20%

Curs MEF A. Pascu

Although the finite element method
can make a good engineer better, it
can make a poor engineer more
dangerous.

{n timp ce metoda elementului finit

poate face ca un inginer bun s` devin`
mai bun, ea poate face ca un inginer
slab s` devin` mai periculos.

Curs MEF A. Pascu

 Bibliografie
Blumenfeld, M
Bathe, K.-J.: Introducere [n metoda elementelor
Finite-Elemente-Methoden. finite
Berlin, Heidelberg,New Ed. Tehnica, 1995
York: Springer 1986 G@rbea , D.
Analiz` cu elemente finite
Zienkiewicz, O.C.: Ed. Tehnic`, 1990
The Finite Element Method. Gafi\anu, M. ].a.
McGraw-Hill 1977
Elemente finite ]i de frontier` cu
aplica\ii la calculul organelor de
Huebner, H. K. : ma]ini
The Finite Element Method Ed. tehnic` , 1987
for Engineers Pascariu, I.
John Willey & Sons 1975 Elemente finite Concepte-Aplica\ii
Ed. Militar` , 1985
Curs MEF A. Pascu
 Scurt istoric
1940: Utilizarea metodelor matriciale [n calculul structurilor
(Hrennicoff -1941 ]i formulare varia\ional` R.Courant- 1943)
1950: Introducerea procedurilor de calcul bazate pe metoda
deplas`rilor ]i respectiv a rigidit`\ilor pentru calculul
structurilor complexe din avia\ie - formularea energetic` -
Argyris-1954)
1970: Utilizarea efectiv` ]i eficient` a MEF pentru calculul
structurilor [n industria aerospa\ial` (NASA) ]i apoi [n cea
constructoare de automobile ( NASA->NASTRAN)
1960: Impunerea termenului de element finit Finite
Element- R.Clough-1960
1980: Metoda c@]tig` teren ]i [n alte domenii: mecanica
fluidelor, electromagnetism etc.
1990: FEM se impune ca unealt` standard (numeric`)
pentru calculele inginere]ti
Curs MEF A. Pascu
Organigrama etapelor la realizarea unei piese mecanice

Concep\ie

Prototip Modelare

Studiul comportamentului mecanic

Experimentare Simulare numeric`
Optimizare

Validare

Produc\ie Modific`ri

Curs MEF A. Pascu

 Proiectarea modern` trebuie s` fac` fa\` multor cerin\e
O sarcin` major` este determinarea comport`rii unei
structuri mecanice sau a unor elemente structurale sub
efectul ac\iunilor exterioare

Concret, intrebarea esen\ial` este : care este r`spunsul

structurii atunci c@nd este supus` ac\iunilor exterioare
(varia\ii de for\e, de temperaturi etc.)

Ac\iuni R`spuns
Sistem

Curs MEF A. Pascu

 STAREA GLOBAL~ STAREA LOCAL~
A STRUCTURII (macro) A MATERIALULUI (micro)

AC|IUNI MECANICE TENSIUNI

(for\e, momente) 4 (normale , tangen\iale)

3 1

DEPLAS~RI DEFORMA|II
(lineare, unghiulare) 2 (specifice lineare, unghiulare)

Curs MEF A. Pascu

 Rela\ii generale Particularizare pentru o
bar` simpl` solicitat` axial

l {} = [D] * { } l* = E *

2 {} = [B ] * {} 2* = (1/ L) l

3 { Fi} = [ K] * {i} 3* F = (E*A/ L) l

([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri
]i a unei func\ii predefinite pentru deplas`ri ) F=ku
4 { } = [ D] * [B ] *{i} 4* = F / A
([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri ]i a
unei func\ii predefinite pentru deplas`ri )

Curs MEF A. Pascu

 Tensorul tensiunilor

z zy
z Direc\ia de ac\iune
zx Direc\ia normalei la planul [n
zy care ac\ioneaz`

x
x

y
x xy xz
y z
yx y yz
xy

zx zy z xz
yz

Curs MEF A. Pascu

Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri
u u v
x = xy = +
x y x
v u w
y= xz = +
y z x
w w v
z = yz = +
z y z
u, v, w , sunt componentele deplas`rii dup`
direc\iile x, y ]i z.

Curs MEF A. Pascu

 Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri

0 0
x
x 0
0
y
y u
z 0 0 ( x, y, z )

{ }= = z v
( x, y, z )
xy 0 w
y x ( x , y , z )
xz Sub form` matricial`:
yz z 0
x

0
z y

{ } = [B ]{ ( x , y , z ) }
Curs MEF A. Pascu
Rela\ia tensiuni-deforma\ii specifice
(legea lui Hooke generalizat`)
x d11 d12 d13 d14 d15 d16 x

y d 22 d 23 d 24 d 25 d 26 y
z d 33 d 34 d 35 d 36 z
=

xy d 44 d 45 d 46 xy
xz sim d 55 d 56 xz

yz d 66 yz
Sub form` matricial`:

{}=[D]{}
Curs MEF A. Pascu
Pentru materiale omogene, izotrope, cu
comportare linear`:

1
1 0 0 0
x x
1 0 0 0
y
y
z 1 2
=
E 0 0 0 0 0 z
2

xy (1 )(1 2 ) xy
yz 1 2
0 0 0 0 0 yz
2

zx
zx
1 2
0 0 0 0 0
2

E
Not`: G =
2(1 )
Curs MEF A. Pascu
 Pentru starea plan` de tensiuni:

z = 0 z = ( x + y ) se neglijeaza
E
rezult`:

x 1 0 x
E
y = 2
1 0 y
(1 ) 1
xy 0 0 xy
2

Curs MEF A. Pascu

Pentru starea plan` de deforma\ii:

z= 0 z=
E
(1+ )(12 )
[
(1 ) x + y ]
se neglijeaza

x 1 0 x
E
y =
1 0
y
(1+ ) (1 2 ) 1 2
xy 0 0 xy
2
Curs MEF A. Pascu
- Rela\ii analitice directe se pot ob\ine numai pentru cazuri
particulare simple, cum sunt structurile tip bar` supuse la
solicit`ri simple. Cel mai simplu exemplu este bara solicitat`
axial:
F
L = u
=
L E, A
L + L
A
u
=E
F
L 1
= = u
E A L L
F= u F = k u
L
Curs MEF A. Pascu
 Metode de calcul numeric
Programe matematice generale: Mathcad, Mathematica,
Maple, Matlab
Programe speciale care prelucreaz` ]i adapteaz`
formulele de calcul
de ex. metodologii de calcul standardizate, nomograme

Metode numerice
Metoda diferen\elor finite
Metoda elementelor de frontier`
Metoda elementelor finite (MEF) (FEM)

Curs MEF A. Pascu

 Principiul de baz` al procedurilor
numerice
Ecua\iile diferen\iale descriu comportarea structurii la nivelul
unei particule infinitezimale
pt. probleme de rezisten\` > Teoria elasticit`\ii
pt. mecanica fluidelor > Ecua\iile Navier-Stokes
pt. c@mpuri magnetice > Ecua\iile Maxwell
pt. transfer de c`ldur` [n solide > Ecua\ia Fourier

Func\ia pe care o descrie ecua\ia diferen\ial` este o m`rime

caracteristic`:
pt. probleme de rezisten\`
pt. mecanica fluidelor
pt. c@mpuri magnetice
pt. transfer de c`ldur`
> deplasarea
> viteza, presiunea
> poten\ialul magnetic
> temperatura
Curs MEF A. Pascu
 Principiul de baz` al procedurilor
numerice
Scopul este s` ob\in` solu\ia pentru aceast` func\ie.
Celelalte m`rimi rezult` din prelucrarea func\iei
Pentru solu\ionarea ecua\iilor diferen\iale se stabile]te o
reprezentare aproximativ` pentru func\ia necunoscut`.
Prin procedurile specifice metodelor de rezolvare
numeric` (Utilizarea diferen\elor, a dezvolt`rilor [n serie
etc.- care implic` discretizarea) problema descris` de
ecua\ia diferen\ial` se transform` [ntr-un sistem de
ecua\ii algebrice.
Prin solu\ionarea sistemului de ecua\ii se determin`
valorile m`rimii caracteristice [ntr-un num`r finit de
puncte ]i respectiv coeficien\ii care permit definirea
concret` a func\iei de aproximare.
Curs MEF A. Pascu
 Metoda Elementului Finit (MEF)
Discretizarea - Func\ia de define]te numai pentru domenii
mici. Aceasta permite ca pentru descrierea comport`rii ei
[n interiorul domeniului s` se poat` alege func\ii de form`
simple, de ordin inferior.
Func\ia de aproximare pentru [ntreaga structur` rezult` din
asamblarea func\iilor domeniilor individuale, par\iale, mici.
Aceste domenii individuale sunt denumite elemente.
Punctele [n care se realizeaz` leg`tura dintre elemente sunt
denumite noduri.

1 + 2 = 1 2

Curs MEF A. Pascu

 Metoda Elementului Finit (MEF)
O analogie: determinarea ariei unui cerc, consider@nd c`
se cunoa]te numai formula de calcul a ariei unui triunghi:
n
Atr = b h/2 Acerc = A
i =1
tr i

de re\inut:
- utilizarea unei aproxim`ri bazat` pe folosirea de
elemente mai simple, pentru care avem la dispozi\ie o
solu\ie;
- sporirea exactit`\ii calculului prin rafinarea discretiz`rii
Curs MEF A. Pascu
 Metoda Elementului Finit (MEF)

Se pot analiza astfel structruri cu forme mai complexe

Curs MEF A. Pascu

 Entit`\ile cu care opereaz` Metoda elementului
finit sunt nodurile ]i elementele
M`rimea fizic` urm`rit` pentru calculul structurilor mecanice
este deplasarea. - [n urma discretiz`rii : deplasarea
nodurilor.
Pentru un nod, ca ]i pentru un corp exist`
6 deplas`ri posibile, denumite ]i grade de
libertate (DOF): trei transla\ii, notate u,v,w
]i trei rotiri, notate rx,ry,rz. Pentru cazuri
particulare num`rul acestor deplas`ri este
mai redus.
Exemplu:
Pentru nodul unui element de
structur` solicitat uniaxial,
singura deplasare ce intervine
u
este u
F Curs MEF A. Pascu
 Pentru noduri care intervin [n condi\iile de frontier`:

Rezemarea simpl` (2D)

X
Sunt permise rz ]i transla\ia u {n plan preia for\e Fy, nu
v=0
preia momente ]i Fx

Articula\ia (2D)

Y
X Preia [n plan for\e
Fx ]i Fy, nu preia
Este permis rz momente
u=0; v=0
z
Curs MEF A. Pascu
 Y {ncastrarea

Nu permite nici o deplasare {n plan preia for\e Fx ]i

u=0; v=0; rz =0 Fy precum ]i momente

Ghidarea
Y

z X
v=0; rz =0 Permite numai transla\ia u {n plan preia for\e Fy ]i
precum ]i momente Mz

Curs MEF A. Pascu

 Sprijinirea plan`

z X
v=0; rx =0;ry =0 Permite deplasarile u ]i v Preia for\e verticale
precum ]i rota\ia ry Fy ]i momente Mx,Mz

Articula\ia sferic`
Y

X
z Preia for\e dup`
Permite toate rota\iile, nu toate direc\iile, nu
u=0; v=0; w=0 permite nici o deplasare preia momente

Curs MEF A. Pascu

Elementele se diferen\iaz`:
- dup` geometrie
- dup` tipul de [nc`rcare suportat
- legea de comportare a materialului

Exemple Modelare element finit

Element cu 1
nod - mass
Mas` concentrat` (se abstractizeaz` cu un punct )

Element bar` cu 2 noduri

Structur` din bare articulate (tip linie) - truss
( sunt abstractizate ca linii)
Curs MEF A. Pascu
 y
x

Element grind` cu 2
Structur` din profile sudate ( se modeleaz` noduri (tip linie) - beam
cu grinzi, abstractizate ca linii)

Element de stare plan`

de tensiuni cu trei noduri
Structur` plan` sub\ire, solicitat` [n (tip suprafa\` ) - triang
planul ei (se modeleaz` ca o suprafa\`)
Curs MEF A. Pascu
 p

Element de stare plan` de

deforma\ii cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D

Structur` cu l`\ime mare, pentru care se poate considera

c` deforma\ia ]i solicitarea este identic` [n toate
sec\iunile transversale (stare plan` de deforma\ii)

Element de solid de revolu\ie

p cu [nc`rcare axial-simetric`
Element cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D

Solid de revolu\ie cu [nc`rcare simetric` Curs MEF A. Pascu

 Element de [nveli] -
shell (tip suprafa\`)
Pies` din tabl` ( se modeleaz` ca o
suprafa\`)
cu 3 noduri

Element de solid -
tetra (tip volum) cu
4 noduri
Pies` masiv` (se modeleaz` 3D)
Curs MEF A. Pascu
Metoda Elementului Finit (MEF)
Continuum
Discretizare
Material
Geometria
elementului

Condi\ii de
frontier`
{nc`rc`ri {Fi} = [K] * {i}
Sistem de ecua\ii cu n necunoscute
[K] = Matricea de rigiditate a structurii
{i } = Vectorul deplas`rilor [n nodurile
structurii
{Fi } = Vectorul [nc`rc`rilor structurii
( aplicate [n noduri)

Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
bxhxL = 20x10x100 [mm]; E= 2,1105 [MPa]; F = 100 [N]
Variante de abstractizare
]i discretizare
Elemente de plac` cu grosimea h
- shell 120 elemente 147 noduri

Elemente de stare plan` de deforma\ii

Plane2D- 100 elemente 127 noduri

Elemente tip linie, de grind` solicitat`

la [ncovoiere, (caracterizat` de I = bh3/12)
beam - 20 elemente 21 noduri

Elemente paralelipipedice de volum

solid- 600 elemente 1175 noduri

Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
Rezultate pentru deplas`ri

Solu\ia analitic` corespunz`toare

teoriei de bar`:
FL3
f max = =
3 EI
100 1003 12
= = 0,0952 [mm]
3 2,1 10 20 10
5 3

Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`

Rezultate pentru
tensiunile x

Solu\ia analitic` corespunz`toare

teoriei de bar`:

M FL
max = = 2 =
W bh /6
100 100 6
= = 30 [MPa]
20 10 2

Curs MEF A. Pascu

Simularea [nc`rc`rii
]asiului pe un banc de
prob` (50.000 nodes)

* FE-Kongress Baden-Baden, 1998

Curs MEF A. Pascu

Static Load Transfer

Curs MEF A. Pascu

Limit`ri: de exemplu la analiza tensiunilor

Persist` probleme pentru

analiza modelelelor de tip
solid: un exemplu concret -
arborele cotit

m`rimea modelului : chiar ]i

1.000.000 noduri se dovedesc a
fi o discretizare prea grosier`
pentru zonele cu concentratori
de tensiuni - de exemplu zona
racord`rii marcat` [n medalion

Curs MEF A. Pascu

Astfel de aspecte pot fi tratate eficient pentru p`r\i ale modelului

Curs MEF A. Pascu

Curs MEF A. Pascu
Modelul original PATRAN/NASTRAN
pentru aceasta caroserie a fost citit
de translatorul de date NASTRAN -
ADINA ]i convertit [n modelul
prezentat [n figur`.

Curs MEF A. Pascu

Curs MEF A. Pascu
Compara\ie a rezultatelor experimentale cu datele
furnizate de ADINA, pentru modelul analizat

Curs MEF A. Pascu