Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Annick de Souzenelle - Egiptul Interior (Amarcord, 2001)

    Uploaded by

    Miha
    171 views99 pages
    x

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    x

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    171 views99 pages

    Annick de Souzenelle - Egiptul Interior (Amarcord, 2001)

    Uploaded by

    Miha
    x

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 99
    IL 12, 1B. 14, 15, Currins Inrropucere ... CELE DOUA paste Conorina In noir . invoarcerea. niyo = 39 PRIMA DLAGA : APELE.PRESCHIMBATE IN SINGE 49 ‘A.DOUA PLAGA : BROASTELE saeene 99 AVTREIA PLAGA { TINTARI sacnnnsntnnine TS A PATRA PLAGA : TAUNI 87 ACCINCEA PLAGA : CIUMA 97 1A $ASEA PLAGA © LEPRA son 109 |. A $APTEA PLAGA : GRINDINA sesso 119 AOPTA PLAGA 5 LACUSTELE nnn 133 ALNOUA PLAGA : INTUNERICUL sn 145 A TOCEA PLAGA : MOARTEA PRIMILOR NASCUT DINTRE OAMENI $1 ANIMALE .osssrnninene 159 TRECEREA MARU ROSI esonnnenrnnines LTT RISUL serum 1193 ‘Til original : Annick de Souzenele, Egypt intrieure ou les dix plies de Mime (© ~ 1991. Baitions Albin Michel {© -2001, Toate depts asupr acest eis rezervate Editi ‘AMARCORD, st Dropici 3, s.B, ap. 5, te./fax (056/146.645, 1900 ~ Tnigoar, ROMANIA. ‘email amareord@mal.datn.r9 ANNICK DE SOUZENELLE EGIPTUL INTERIOR sau cele zece pligi ale sufletului in roméneste de : Prof. VIORICA AZZOUZ Pr. Prof. GHEORGHE POPA ‘ Hi i EDITURA AMARCORD Timigoara, 2001 InrropucerE Tema acestei lucrari isi are originea intro povestire biblicd din cartea Exodul. Am avut deja ocazia, de mai ‘multe ori, abordez pe scurt aceasta tema la preleger si ‘mai ales la seminarii, in urma cdrora un numar mare de ‘auditori mi-au cerut sa astern pe hirte ideile la care meditasem impreund. Cred cd gindirea mea se comunied mai usor prin viu ‘grai decit in scris, vorba lasa viata si fisneascd, in timp ce scrisul pare s-o incremeneasca fard echivoc. Felul meu de ascrie uneori prea eliptic comporta un asemenea rise. ‘Mai hotdrdse totusi sd scriu, straduindu-md sa fiu cit ‘mai explicit. “Aceasta observafe impune, de la inceput, unele preci ‘Ari pe care le voi considera cunoscute de cititori cari, pentru a nu incdrca textul repetindile. Tate una dinire ele ‘Ne vom raporta lao perioada istoricd din viata popo- rrului ebraic care, intre secolele al XIX-lea yi al XIV-lea inainte de Hristos, a trdt in Egipt, sa inmulfit sia deve- nit o fort pe care Faraon, regele Egiptului, a osindit-o 7 SIPTUL INTERIOR _ 4a 0 aspra sclavie. Din rindurite acestul popor, wn om, Moise, ainfeles dintr-o data ca aceasta situatie din afara era semnul sclavei launrice. Ela hotarit $8 scape ‘adic, in esenid, sa se elibereze de poverile iauntrice, de 1d, revolt teamd etc, poveri in a caror captivitate cde use. Foarte coneret, aceasta hotdrire ea facut sd par. seasca Egiptul, in prima etapa, apoi, la porunca dune. zelased, s€ se intoared in Egipt peniru a elibera poporul ebraic ; Faraonul se impesrivi aprig, deoarece poporul ebraic reprezenta o mind de lueru foarte iefind Cuajutorl duunnezeese,iesirea acest popor din Eeipt Sa realizat tng. Ea este Sdrbatoria solemn gi ast de Sratiinogir vrei sub denumireade , Paste"; aceasta sdrba. ‘oar poate neleasa in cel pin doud modi mul este de ordinistoric, dar nu im propun un astfel de studi eps Al doilea tne de puterea noastré de a ne deslugt ine sirdinarile lduntrce side aalege calea ce ni se propune entra a ,ne izbavi". E interpretarea asupra edrela md voi opr. Din aceastéperspectiva,,Evreul" va simboliza in noi eacela incare se deschide un spain de congtiina din ce ‘nce mai mare prin avataruri suecesive in imp ce, Ea tinier congo cla ns 4 se Impotrivesteoricdrei ridicdr a congingel, . Evreulsi.Egipteanul" sint denunir simbolice, spe- fle istorisii de fay nw este nicidecum vorba de evreul sa egipteanul dinsilele noastre, din istoria contempora- i ei de ceea ce reprezinid aceste denumiri in flecare dintre noi, in mine si i toatd umanitatea pornind de la ‘referintabiblicd si in scopul de a deslusi o stuagie de extrema actuaitate. 8 _ INTRODUCERE ‘Ag mal vrea s precizezc€ traducerea din ebraicd in Srancezd, din cartea Exadului gi din alte scrieri biblice ate, in special din Geneza, mu este mereu conforma cu ‘raducerileobignuite,uzuale. Am explicat acest aspect si {n cele patru volume ale Legamintului de Foc, sin cele- lalte opere. Nu fac decit & amintese aici ceea ce mi se ‘Pare esenjial pentru lectura prezentei cdf, yi anume —Numele Adam apartine, probabil, primului barbat, dar aici el apartine wmanitai tuuror timpuarilor,fecd- ‘ria dintre not, barbs femet. Numele acestareprezintd Om. = .Creat" in a gasea 21a Genezei, dupa chipul lui Dumnezeu", Omul urmeazd si fie facut dupa asema- narea sa" ; acest ,a face”, foarte diferit de a crea", ‘este lucrarea divino~umand\a oricdrei vif, dinamica isto- riel noastre, personald sau colectiv — Acest Adam este creat, barbat si femeie", ceea ce fnseamnd cd la nvelul zileia fasea— noi sintem, din punt de vedere biologi, barbatisifemei capabili de procreare. Dar lanivelul Omid, aflat in devenire cdtre dimensiunea sa reali de Om, mai presus decit animalul, capabil de ‘mutali pentru a se apropia de ,asemanare ~ adicd de Omal zilei a saptea ~ semnificajia est alta : orice finta mand este , barbateasca" atunei cind,.ii aminteste" (in sensul ebraic al cuvintul) de imensul potential din care € aledtut in adincurile sale; acest potential este numit Adamah ; este mama adincurilor, polul . feminin' ‘centri cara este intins in mod ainic chipul dumnezeiese, stminga oricdreifinje umane, care face din flecare din ‘noio persoand apart, unicd (des, paradoxal, find chipul |ui Dumnezew, orice find umand cuprinde umanitatea Intreaga, asa cum flecare parte a unui tntreg reconsttuie 9 EGIPTUL INTERIOR Intregul. Aceasta lege holistic este cunoscuta in zilele rnoastre). A creste de la chip cdtre asemdnare inseamnd potenjialul de care am vorbit mai sus, prin legdmintul ‘masculin-feminin. Unastfl de legdmin, care nu este incd explicat de cre exegeti, reprezind obiectulstudiului pe ‘care il intreprindem impreund. ~- Inperspectiva studiului nostra, Pomul eunoasteri, sdait in mijlocul grddinii Edenului, nus identficdcu cel al eunoasterit,binelui sia réului,intrucitaceste ultime oui cuvinte Semnificd lumina si respect intunericul, ‘adicd constientul si ceea ce nu este incd constient. Acest pom este, deci, Onsul insusi (béirbap si femei) cu cele dowd ‘iif, constenta si inconstienta referitoare la cei doi poi, ‘masculin si feminin, pe care Evreul le numeste : implinit 41 inca neimplint. Cind, in capitolul al doilea al Genecei, Dumnezeu it aratd lui Adam partea (nu coastal) lui neimplinta, El it jut sas descopere propria dimensiune ,feminin&, care itera pe deplin integrata (este primul ,.proces de diferen- fiere" scump lui Jung), dimensiune pe care Adam urma ‘8 gi-o insugeasca. Aceasté parte a lui Adam confine saminga divind chematé de Traditie NUME. Fiecare dintre ‘noi poarta siminja in NUMELE sci tainic. Este sdminga ce reprezinté rodul divin, pe care noi il vom creste de-a Jungul acestel uniuni Iduntrice care e aventura unei ger- ‘mindri méreje. Este absurd si credem cé femeia biologica ‘ar proveni din coasta barbatului! Dar este admirabil sa credem ci femininulléuntric al oridrei fine care poart siminja divind reprezinta acea parte a noastra de care sintem, la inceput, otal inconstieng,tocmai deoarece din ea sintem pe deplin alcatuif Inconstientul ne indruma viata pind ce deodata. 10 INTRODUCERE apare lumina unei ile noi! $i vaya adevarald tncepe ; ea este Istria implinirl noasire. —Insfri,s8 ne amintim c& se produce o drama pe durata acest proces de inplinire:e drama, CAderi". Eail face pe Om sa ite de vocayia sade, unt untried 4 deci de renasterea saYa alte niveluri ce congiingd; eal Jace si-si normalizeze starea de inconstienj& print-o idenificare evasi-total cu stuapia animalicd aceletde-a saseazile a Genezei. O asemenea stare de inconstienfa duce Ja sclavia launtricé a Omului, ,,Evreul", prototip al uma- iti, va fi chemat si triasc concret aceasta sitapie intr-oexperienistorict de slave extrema tn Egipt Orice situajie exterioad scoate la ivealo stare interioard ‘Mai dorese sa fac o precizare practicd pentru lecturd cind citez un cuvint ebraic, nu scriu cu litere ebraice cain celelalte opere, exceptind sfintul NUME YHWH, scris atunci T1119, ‘de la dreapta la stinga. Pentru celelalte cuvinte, nu fae decito transliteratie aproximativa, pentru a mu face lectura anevoioasd. Exist torus ltere ebraice ‘care mu au corespondent in franceza. Pentru una dintre le, numitd Heit, voi folosi transliteragia convensionala tun yh cu punct dedesubt ; se pronunja aproape ca un ur graseiat. Unul dintre fi lui Noe se numeste Ham (a se pronunja Ram). Chiar Noe trebuia sa se numeascei Noah, dar pastrez numele din francezd al acestor eroi ilustri ai miturilor noasire. ( alta literd, Beit, necesita explicayii (corespunde literei,.b" si se pronuntd la fel) ; ea se inmoaie uneori si se pronungéca litera,» ; in acest caz, se pune o liniuss dedesubt:,b". Asifl vom reflecta la cuvintul Dabes care semnificd ,, Cuvintul, , Logosul" ; se pronunja Davet. i EGWTUL INTERIOR a Amintesc in srt, orespondenja tradiionalé dintre feecare litera afabetuluiebraic si numere. Limbile occi- dentale au pierdutlegétura cu aceastd matematieg a Cu- Vintulu, cu armonia divind a numerelor $i au devenit con- venfionale printr-un proces ueigdtor_pe care i voi numi sobiectivare". Ii vom injelege sAhsul in plaga a cincea a Egiptulu,edct orice limb se supune ritmului si armoniei Cwintului creator ; ea este facutd din numere care gu- verneazi legile universal, de la legile astroizcti i pind la legile microbiologiei i din muzica acestora care-l mo- deleazi pe worbitor. Alfabetul ebraic este aleatust rumai din consoane, ceea ce conferd limbii o admirabila mobilitate muzicala si 0 ‘rard capacitate de a semnifica prin jocuri de cuvinte, in al cdror tie se manifesta Cuvintul divin! Jatin sfrst prescurtarile care vor desemna operele ‘mele, cci ma refer descori la ele — Simbolismul corpului uman (Ealitura Albin Michel) SC, ~ La Lettre Chemin de Vie (Litera Drum de Vieja) (Editura Dervy Livres): L. D. de ¥. —Alliance de Feu (Legimintul de Foc) (Editura Dery Livres) :L. de F Inaimte de a incepe aceasté carte, imi mai ramine s& Saniliarizes cittorul cu situajia pe care 0 vom gas in Egipt, unde legea junglei face ravagii ca in lumea actualé. Tirani si oprimati isi inclesteazé fortele in cadrul uneia dintre cele mai remarcabile culturi ale acestei perioade. Orice cultura este ca humusul ce s-a constiuit pe baza tunor date misterioase si universale in jurul unei limbi ca- re fi consiruiesle bogétia xi specificitatea. In miezul ei se 2 INTRODUCERE rnaste Omul, care va fi modelat de sunetele cuvintului sau si de valorife sale; e este ca un copac eu radacini infipte in pémintul care-i asiguré seva necesard cresterii Dar Onul nu este rumai ful pamintului neinsufeit ‘Saminga sa germineazdi in cea mai mare parte in ceea ce ‘itil numeste Adamah, pamintul sdu [duntri, potul fe- ‘minin de care tocmai am vorbit mai inainte, constituit din tot ceea ce povestirea biblicd descrie in primele sasezile ale Genezei-lectura acestor prime gasezile find valabila 3 pentru partea interioara a Oulu, aga cum am ardtat Jn Legimintul de Foe. ‘»Chipul lui Dumnezeu" este sdminga lui Adam; ea este sun ,micro-cuvint", imagine a Cuvintului divin, care face din Om o flings inzestratd cu darul vorbirit singura finga logoforddintre animalele create. Pentrua putea vorbi, el va irebui sd se ridice in piioare in medial sau exterior. ‘nsd, peniru.a putea deveni pe deplin Cuvint, nu mumai siminfa, ci fruct al acestui pom, intr-o dimensiune de snasemdnaré", Omul va trebui sa se inale in finja sa launrie. Dar am vorbit de ,.c&dere™. $i totul se intimpla ca si cum séminja de pom din Dpamineul Adamah gi-arinfige rédacinile gi s-ar impinge ‘eva rd ca aceasta sd aibd puterea de aie la lumind gi de a-ji urma eresierea ca sa devind rod. Totul se intimpla ca si cum o eroare de programare ar face ca energia sa sd ia dreptlumind tenebrele pémintului {i ar face-o si devieze orizontal pentru a da acolo, jos, roade ingeldtoare, acesiea find. de fapt, roade ale in- constienjei Omuluil © asemenea inconstienja proiectatd in afar creeaza fumea jungle, de care am vorbit si tragedia acesteia : ea B EGIPTUL. INTERIOR, _ _ Provoacd proliferarea culturil in categorii determinate de Valoarea acestor roade : admirabile, seducdtoare, dar, in ‘raportcu adewarata vocayie a Omuli ele sint aproape sterpe. Acelasi mit biblic ne spune torus cd aceasta falsé pro- gramare nu este decit o parazitare $i, ontologic,infor- ‘matia ramine intacta tn scominga umand —ingeleg prin ,on- ‘ologic™ atributul real, fundamental al Omulu Dar cel care paraziteazd este diabolie! Pentru cel ce se lasé sedus de cde iluzionist,impasul se dovedeste total, verticalizarea imposibila, Impasul con- ditioneazé astdzi toate culturile, iar conditionarea e para- ddigma stabilitd printr-un acord universal siincontestabil. Prin cuvintul, paradigm injeleg , modelul' care aduce Ja un numitor comun toate valorile si legile ce le gu- verneazd ; de exemplu, verbul a iubi este paradigma verbelor franceze din grupa inti de conjugare ; dar extra- polez sensul cuvintului acesta la valorile unui nivel de constiint (aici, de inconstienta). Pentru cel care simte gustul seminfe si nevoia ei de a reste, o asemenea conditionare este insuportabild ; desi deviaté orizontal fata de legile sfinte sau de pioasele ‘moralisme, aceasta nevoie izbueneste la un moment dat, dar, deseori, i forme anarhice devastatoare, ce provoa- cd suferinfe enorme. Sintem indreptayii sa ne intrebam dct exista undeva o usd care ar da spre programul origi- nna, inainte de , Cadere* si care ar permite pomului sisi aseasca drumul drept spre verticalizare. ‘Miturile vorbesc despre acest impas ca despre wn la- birint ; ceea ce inseamnd cei nu este vorba despre un im- pas : un labirint are ugi false, cai ingeldtoare, fundeituri, dar so iesire reald, desi e secret. Miturile, acesti mari povestitori ai programului “4 ITRODUCERE “ontologie, cunosc iesirea, insd 0 ascund celui ce mu do- reste 5-0 gdseascé. Miturile vorbesc despre iesirea din labirint intr-un limbaj profetc. Cei care se cred inelepfi, cei care au o structura men- talé faurita de normele labirintului,resping acest limbaj enigmatic, chiar copilars. Ins cel ce site limba semingei respinge valorle care genereazii norme asupritoare ; este receptiv a vocea inimii, care i face sa aud altceva. ‘Cintul mituui intra in rezonanjd, ca un ecou indepartat ce se apropie tot mai mult, cu cel al unei memoril tainice, care igneste pe neastepiate si aduce amintirea... Aceasta rezonanjd pune stdpinire pe fina cuprinsa de un suflu nou, oface sd danseze, sd pliteasca, si se inate, sa stra pungdi cerul. ‘Nu mai ste nimic, in afard de faptul ed totul a edpatat ‘sens si viata. Nu mai este in inchisoarea labirintulu. Trupul, da, mai este acolo, si sufletul ii mai este legat de trup, dar ceva din el s-a desprins. Mai trebuie sd tru- deascé. Dar la ce? Cum? Incepe o incercare, incd enig- ‘matica probabil, dar despre care Omul ste ed i dd un rst, 0 iesire care luming! Acest joc de comunicare drdigdstoasa dintre mit si sdminja Omului este 0 cale de eliberare de 0 amploare Pari margini ; el ne poate cdi pe fiecare dintre noi cre suftul nou pe care il cdutdm in adineul nostru, dar de care ne temem atit de mult asi. Intrucit limbajul mitului este dumnezeiesc, nu-iputem cunoagte originea; Ind tocmai pentru cd sminga noastré este dumnezeiasca, ea are acelagi izvor ca si mitul si vorbese acelasi grai! Palavrdgeala noastra le acoperé ‘amindorura glasul si oricit de savanté ar fi, vine din la- birint si ne tine prizonieri in el. Dar ea ne apare ast 15, BGIPTUL INTERIOR ‘otal neporrivita cu acest el de trebuinid care igi croteste cirum din strifundurile Omulul. S& apartind aceasta te bouingd semineia cdrei energie, stl de att absurd, ig Faceea 3.19. «rciement et ver", Question de (Albin Michel 79,40. *Faceres 121 SFacerea Th 1-3. 1 Faceea 16 11912117 een 6 $22 Zohar 274, ‘Sina Evanghele dupa Mati 1,34, 47 4 PRIMA PLAGA : APELE PRESCHIMBATE IN SINGE. Tesirea 7,19 Sle malzis Domnul Str Molse: «Src lui Aaron, fratele (du + Ia Colagul fn mind gi fatinde fi mina asupen apelor Exiptula: supra furilor hi asupratacurlloe lai hasupra ‘orichrel aduntri de apa; ise vor preface i singe va soge a toatd fara Egiptulul, In vasele de lm sin cele de piatrita* ‘Saga sa ttimplat Dar s{ magi Faraonulul au feu a (el st Faraonal i fn- iro inma, cum spuse YHWH... Legile ontologice, Logosul care structureazai ceea ce creeaci Dumnezeu, sint absolute, Ci le cunoastem sau nu, cle isi infGptuiesc lucrarea ; le spunem, din neputinja de & leinjelege, ,ntimplare", ,noroc” sau ,ghinion”. Legea care ‘guvemeazi limbajul acestei prime pligi se poate enunja astfel: Omul este in profunzimea lui Sabie (YHWH) ; atunci cind nu pricepe c& datorita acestui fap vocatia [ui pe lume 49 EGIPTUL INTERIOR estes ajunga ,Cuvint(vocate pe care am putea-o ident fica cu cea de , Fi), inconstient el intoarce Sabia impotri- vvaa.ceeace ese ein profunzime, in ,partea lui primordial i impotriva tuturor din jurul lui; total se ntimpla fr ca ‘omul si-i dea seama de cvea ce face. Sabia devine atunci o arma care ucide si face varsare de singe ; ea poate fi un ‘cuvint ucigitor ~ un altfel” de singe se vars atunei — un sex care istoveste, purnnalul, euitul, spade, pugca etc. ‘Omul inconstient ueide, chiar dac8 ,respecta catego- rile morale ale binelui si ale rului ; ne este cunoseut faptul c& se ueide eu vorba sau cu sexul, manifestri care ‘nu mai sin stipinite, ba care devin chiar patima la omul inconstient;ne este greu ne dim seama cd sintem com- plici cu eci care pun mina pe Sabie, cu toate c& nu noi |inem in mind aceasta arma, deoarece in profunzime Orn este Unul. ,Constiinta bund nu este ,constiings", Prima este tributard une etic moralste, a doua erodul unui efort de schimbare launtricd ce-si propune si dobindeased 0 calitate de viatd superioara. ‘Acum eitiva ani, ttl unul film spunea acest lucra : sintem tof asasini". ‘Apa iurilor noasre este doar pe deasupralimpede, ea duce cu sine de fapt acest singe varsat. Imnul nostra national ridic8 in svi aceast arocitate : oN Un sing impur s8 ne stropeascabrazele™ Niciodata nu am aruncato privire att de lucida asupra noastringine, dar nu este cazul nici si fim mindr, nici s& iniroducem in norma aveste mate fapte de vitejie! Singele va avea un rol important in aceasta cintare a Pstelui ; el curge inca de la prima plaga, iar la a zecea 50 _—______APze PaeschimBare In singe Incercaresemnificd moartea primilor niscui a egiptenilor, ca si pe cea a animalelor nou-nascute din turmele lor ; ‘omul incongtient se identificd cu lumea animala, pentru ct inconstienja lui provine din faptul cde se confunda cu animale lui interioare, cele din ,ziua a sasea", adic& ‘x0 lume de energii potential, dar incé neimplinite inst singeleesteprezenj diving, aga cum am spus mai inaint'. Prin singe Omul intra in sufful lui Dumnezeu, r-0alcAtuire trnitara care face 8 bat inima OmulUi ceaa lumi ‘A varsa singe reprezintslucrul cel mai grav pe care i poate face omul. Moise Ia ficut, Socul a produs in el parita constinfi Prin aceasttplaga,texul bible ne spune e& pimintul robe, al asupritorilr si al asupritilor, este sealdat de singe Cain ll ucide pe Abe! si pimintul, fi spune YHWH, ,$i-a deschis gura sa casi primeascd singele fratelu tu din mina ta. Acesteultime cuvinte pot fi infelese ea in ‘yod-ul tu, adic YHWH, din ,Cuvintul* dae a fi putut deveni dacd. n-ai fi ucis. Jn exterior, apa care se face singe est obiectivarea a ceea ce se intimpld in inima egipteanului — omul incon- stient~ ale cdrui energii se manifest prin cucerieiuciga- toare Dar incerearea ne mai arate are loc so alchimie in interior, in inima Evreului—omul destnat sh iast din Egipt, died omul care va parisi zona inconstientuui. Ea pre- vestest oibindinterioard. Are loc o prima transformare, precum aceea care se va produce infisus din Nazaret dupa ce El l-a izgonit pe Ispititor ; aceasta transformare va fi constatati de_nuntasii din Cana Galilei. La nunta din Cano, sfirsindu-se vinu, isus va preschimba in vin apa 3 EGIPTUL INTERIOR Z ‘cu care umpluse gase vase de piatra ; El se preschimba in + gaplea vadrl" ; vinul este un simbol al singelui. La lerusalim apoi ,luind paharul si muljumind, le-a dat fucenicilor Sai), zicind : Bei dita acosta oie acest ese singele Me™ De la Cana la Terusaliey,lisus va tece prin ele zece incereai cael zguduie pe Feiptean cae tansforma "auntrie pe ve". Avindecocayi rdcind casi cuvintl Cain, Cana, care semnifca 2 dabind, este loeul unde lisus incepe st implineascd Marea Opera mesianic8, pent c8 1 insu, in adincul Persoane Sale, prin conffuntarea cu S.alana, a preschimbt 0 parte din umantateaasumata ja ‘rit Sabi, in imp ce Cain a ues eu ea, inseam ci, pentru poporulevreu, aceasta preschimbare prevesteste nele mesianice. Apain sine este mereusimbol al neimpli ni, lineonsientali. Dara Egipean,Sabia rstumatao face ine in putrefacte, La Eveu, prin Moise, YHWH prechimba, mpinese si dctemin& sparta consti In carea Geneze, incongientul este simbolizat de uumezealt, in timp ce contin e reprezentaté de uscat, care semnifica lumina ‘Om nu reste, nu se naa Ia vocatia de Pom al Cu- ‘noasteri, al cérui rod este menit sa devind, decit dacd reu- {este conciliez cele deus conrari: useatul i umezeal, Lace 6 43 12 ANOUA PLAGA : INTUNERICUL lesirea 10, 21-29, tunel a2is Domaul etre Mots: «intinde mtn ta spre cer gise va face Inunere pe pimiotul Egiptuluy ici s8- ppd cu mina», Sia fntins Moise mina sa spre cer gis-a ‘icut inunerc bean tei zle fn tot pamintul Egiptulul omnut a tavirtopat nina ui Faraon sie ra vrut le dea

    You might also like