Editura Didactic $i Pedagogies ~ Bucurep, 1088 Sw stunt marenimcnton ECTROTHNICETE MINISTERUL EDUCATIEI St INVAPAMINTULUL STUDIUL MATERIALELOR ELECTROTEHNICE Manvel postr lata a UX-ajlicee eu profilrle de clecrotchnil, uonant, lager, Weisner, aticelectrelchnicd si matomatitiniae if | MINISTERUL EDUCATIEL SI INVATAMINTULUI Ing. prot. ILEANA FETITA Ing, ALEXANDRU FETITA, STUDIUL MATERIALELOR ELECTROTEHNICE Manvel pentru elaza a ica, eee cv profi olocrotehnics, ‘matematic-eleirotohies si motometic fired @ EDITURA DIDAGTICA $1 PEDAGOGICA, BUCURESTI‘Nonoetuta a Opa opts. Wega IVTRODUCERE Progreiele care se oblin tn domenitl electeutehni, electronii energetic sat ondifionate, tm primal ind, de liar nor mater flake electotehnice ea propria super lear, Proprisatile materallor elettotehinee (cnductoste, seiaeon= dctoare lectrozcante si maghetle) sit legate de fener eet ies slimagnetiee, Cunoajtereaproprietilr matet allo electrtehtceeate xtrom de iportants.penteu electri, deouree.segerea caret ‘tacestor materiale permite ilesrsten grenti 4 qaboritelots fe rea securatil te exploatare, fenetionaren Tadelungsét 91 reduceres fanlarior prousalr cletrotchaie eestronice, Avste propietttt Patinduse'modiion ty timpul expletiri, cuneasterespaliear th, fiat diverador materiateeleetotehalce are un Fol eset fa explons tareaeorecta a prodselorelectratehalee, penta evitantadetunjamen Aelor siavarlior’detirminate de sthinberen acestoe propriety 1h domealul eereetaei materaslor eleetotehnice evsthpreaeupse ran permanenth do ase bing materia de performaaie relicte pe bica moterior prin esiatene i fart is unc tehn log avansate Dispuntnd de o mare divetsitate de materi prime, muterate (clean, alec lies 3 nema gh enn pode og fole industrite st de’ putetales sad energetia), tas nous are fendi prieiniteezvoltari produetll de materiale, Rants inustete: Matelaleoreleetraiehpieeetnoaste un puteraie sviat, determinate dexvoltarea impetaoasa industri wletrotehnie si eectoutce, Ver FHetatea si ealtat materallorelectrotehnse stot asiqrate de de ‘oltatea Industelel chimie, a metsungs!Tereae si neleraase, © coe SMruefilor de masiel st industriel textile Tntrprindarile: de cabluri sl materiale electroizlante: de laeuti si vopsele din Bucuresti: de prlucrare 4 mini Satin de inductorre emallate ~~ Zalsh: de fwite — Ursieuny de iulateare esti Batosunl; de Mitie — Bulent; de hirtis si castoane (Gomuna din Pati” — Putra Neam: Netto’ — Brasov; Pietro ‘ures Gotmbintetes metalarge "Chapin Turck si fe ofelurl spe ale —“Tirgoviste nt eteva dintce aatstile cele mai repreceutative fare produe materiale electrotebnice pent nevole interne 41 penta ‘xportanosintle rtertonte In materiale nu roll de» ttregt profi proteuue! al itorilormuaneitor tehnilen, aptplindwae fa mod Pefapie de obleetele munell lor, Ya seestnsy slut meteor Searles o dicta nocesrd se Baza in progres lor pratesiona Pt de impertenth car aelpinle de apecalltate, po eare fe comple thank ge fave mat jor de asa de alc in acti, Hiuwolat de coprinde, dls marea varletate a materinhot stoctateliniey pe este mat wizate tn tehiica modern. fy nani Scrmdeit plelearen unt echt Tate deserierea propictaler me EDAWN yosplicares eceotora ssfel ino leval gL post Tnflege Siege dalle necesare preyatil sal ot skanatiares were cuatoar naie ete capita ete fast de un fevunat de treat penteaLestaren eno ‘idjie (ate nteedarl, cv privce fa atregul material pot f elaborate Tutttnst ex shodel tatreblrile ain tana, care vice Injlegerea ‘cuss! fenomenelot, a memorizatea lr). Aceate recamate fate fermltasimiatea inal uooard de eve elvi a cusostinteor seni Bivcais doen materiale eleetrotehnic, pe care trebuie a Te abs rior absent el prise teptedetien ca profil eletratehae Capitola 1 CLASIFICAREA MATERIALELOR ELECTROTEHNICE DIN PUNCT DE VEDERE ELECTRIC Materleleleeletcotehnise se sasfiek din punet de vedere electric sonducoere: = emtnndartare = Sietrtsolans ta tunetid eiit xten peci), rime etic cara ein resllliate elected unui material se fofclege rexistenfa tiered pe are 9 opane, atrecrea exrmtat eee, eonducor din te matted ented angen eyed nitalea de fungi ara seta pale nian de trol, esiaiitatea se boteast ct. Tove evil etre se sumetecandctvite eect an Resisenfa cletrick 4 unl material este ditectyroportonalt ex realtvilaten gi-e0 ungitiea 4 avers proportonais cc aria ‘seciuail : a3 pond a» {th care Rroprezinti rezistonta eléctrici a materialulul avind aria sec~ Hus S's tngimen In sistem interational ($1) de unit, uatates de rexstieltate tate ohare, simboltnt pela Om. Aedasttwaltate de masurd recat taprimtadn vena Caria heen So ms angieAge rertiitates se expt 9 alte wit de mac nan ed Fase de donde dite unite de masa ale rextiv eine an 1 Qm — 10° oem dulonte au reistivtaten ces mak mie, expring® fo Marilee tuire 10 5110 Cole mai importante materlate conductoare sat tale gallate lor. Gonduetivtaten clectried rides aevstora se datoreste faptaul el mult rt lc de talenssarese pot despre us desta Ua "auclettul, devenind ledront ie, tard ua apert-deencrg. in exterior Pris urmare, exist th patmenen( tn Ror de eleron Uber ‘ite se deplaeazd dedordonat fener mast de mel Si infldente ual cmp eerste exterior, seep elelcoal bet devin electron de cone i farmensh caret tie de eomefie Cli- pl electri apare tnt-an conducor de lungine {la aplicares “nel Aansanielectrice Utire capetele wmnducharula (ig. 1.1) eclau eonductivtatn electric en inal ridieat pa us) Ciompul eletrie ge exprimd te vai pe metru (¥jm) saw fn alte pita de msars(kV/m, KVien). Cpa electric wate ortentat dingpee eapstul J, eu potential mai "dist, spre capitol 2 ct potential mal coborlt, Fietroni bert din ‘metal aviad sareiognegativa) . Sat supust a forte tn sens Ts |__ sertm conductor slaspre capt | tsers aver) fata pal tl fnve seul rea Ta deplasarea ior, lee- trowil'setioenese de. atom Imetatuini, desrind on aes flarte compli 91 talatind pin conductor eu ited made Ure uepiasare relat med Co i te ‘samara de eloenrt este nai mate atte viteza medic fe doplaare ‘este etal mle. Daok se notesss ea $7" “Sei'rectiullconductorulul prin care se stebileste curentl ‘n, ~ smi de sletront de conductie dinte-ua metru cub de Conductor 1, = Sitera medio de deplasare « eletronllor de conduetie prin Conductor, expeimats fn ml fe = snvoinnelgeteleg a waul elacton, exprimaté to coulombi (ue taca-10-" ©, stuncl, tte seu vor trot prt aig setianil eonductorutal toi ‘lectroall de. conductie care se se {p volumul de conductor St, gies f exprimata ta my tind intata pareurss de letyon! tie) secanda, fs woluml Styne glass 4y°3) electron! de conduehe, on ‘ituind'o eareind de genes coulomb Titensitaten eorentlal, in ampert (arene electri exprimata ta ‘oulomb eae freee prin ain seetunll conducteralul rset), Sorespunsitonre seestet satceleate 1 4.050 as) tn care a a trie) = 1 7) 1g oe proportional ex Totensitaten cfm electri deel se poste srie = mE, as) In are 0; este vilezs medic de deplasoe a clectroilr de conductc, fb influent anal clap lect care ar a¥en seus fn eontetnts| ta.sub = ain =, a9 Seiad — aay ler canductivaen lta yah nna aaalae (1.11) 9 (1.12) arats <8 resistvitateneletried sl reapee- tiv conductivitatea tleiries int marimt care caracteritesot natura ‘mater, deoarace numarul de sleevoné de conducle din uatsten do volum st viteza medle de deplaare i scalgs ei sestrie deptnd ‘leant da coat tential an omar pon aca eraetayfe eaaclecacts W deel wee ei ote ‘ei condeel rca Seta fet cota Wen stoner de end 4 anata ste) te itn ik xia grin) In amt emir eh 44608408 = 844-18 som (Ghai ate amir Avoa). Prompt aes fatto t ‘ten uc cy an ef a In deumnal lo, electrons de coniti,sioenindae de atom me Aafutl, se manifests asta resitiviaten electri | 3 Prin ciocarea slectronlor cu atomll metals, seein cadens ‘ parte ia ener or cinetles, ee av transform Ty cldurk Astfl se ‘xpled thearea materallor eonduetast srabatutedeeutent cee ‘Cfesterea temperaturis ual condustor intale area fault tk ‘nea agiitiel termi, etesaren anmarviat de viper 9) dee ere teres Feet Pentru a se caractriza eresterea rzitvitaii ew temperatuen ta tmaterlalele conductors, st adoptat eafcenul de fanperdard ale tot wot eu Consderinduae ck Ia temperatura 04 rexistivtates materlalulat esto pq. eateefeste lap, sind temperatara crete In collet de Temperatura al relsivfaqi te dnt Ge telat =) ; tn care oy — ex ropenintherplren recto penta terval de tem pertord 8s crslerea eit de vesieboitate pein in- (a) leralal de lemporoard %, — 6 BM ereteea unit de reistiate pera 0 cree tpt att Dest, catoatl de tyrant arr oreo tua anti te reaatlte prs eon enprat en gad 6 ioeeeranead hut ete o marine car ae cunt co mln °C" ‘au Kw grarenpresimsivvaoaren Bad penta ste eae pe Vesa ci Sofie at bidetane nl are ie sea pa ele Minesaauet fo lsirileseendetnr av reivtaten seri cprna Ince 10 gto Seon ihris crac patra lston de valet ete ue pot inne froma tn ectron iets apa oct eu nna Acca rere eateries near exer lero de alent ae ‘lore etic ponte de nna eater era Tune Dest de maa sencadacere reise sale ev reer tempera: saece chat tempera Tavera syria tate rede mrt eof wer et tie ‘Acests material fn eoudiinormale a ele=) 2 * ‘a reativitaten eletee enprinsh ll ser om lectronilor de valen{a sl transformarea lor In electron, beri, atinge ‘tot fosrte marl ‘Denschven diate condactare,semisonductoare, si clectrolzlante se poate enpica si folnindacse dagrama energetics Boral pe tein oun carpus slid in tgvrs 1.2 sink veprezeutte diagramele energetice pentew eile trei Uparl de materiale letrotaniee- Zona nivleor-energetie oe fe de eleetronit de alent este repreentat prin suprafafa dubia Tupurai conn nvellor energetic Uber este reprezentata pein auprac PAR alate haguraté, lor supatstanehagieats eorespunde zone fn tera. 'S observa cl la materiale conductoare (lig. 1.2) nu exists ont inrit, lestonil de valeatt pot rece ew uyuriala de pe nive- Tele enorgetiee oeupate pe nivaele enetgtice bere, lar sub atic tinea unl elmp sleciie exterior sIntstrabitute de carent electri ‘semiconductonrele (ig. 1.2, #)sint materiale cu o 2008 Interaish tngust cae poate fl misoratapatr-an aport de energie dln exterior (eral cx ca putin Wh i Blectoiolantele (Tig. 12, sat matarlale la care zona intersted ate att de mare, fsit conductivitateaelestronieh an se observa th Canaitit normale, aportal de energie dln exterior, pentru ase produce fondue, fld deorbit de mar ‘Condactvitaten lectriet Ia aceate materiale epareo da.cu sehin ren ealitativs a materialul, w nett epost of Sst Se ald ww epee vari tuuide tate pee rie tempest ew ug Cur se ot Kv oa ate 8 pom alt + 00— Stilt smenanioar nea snue Gh Uttar soap YVBRUPICAREA cUNogTiNELOR 5 St tec sro fe tempest esate (s 3. 8hw Be (a 209, 84 1. Sp durin empaths apr al mii ne da ite emecres std eae sca Wrd do'8 UC rl oan eet a Ox = 90)Capttal 2 MATERIALE CONDUCTOARE Metalele si alljele lor stat eanductoaredeordinul 1, le 24 oa dusvitate letronted, igi mics reristivitater i ersteres Tempe trl nu suferd mifiedrtesiaice clad stot strabstote de eurent Blcetrolltil stat conductaare de ordinal 11, Eau conduetivitate oni yi mleyoreath resstivitate ou etter femperaturit st sera vabditieetehtmce lod stot strabttat de eurent lect a acest capitol sat prezntateconductarele de ordinal 9, weta- ele alate 1 "o Metaile au tosuyci speiice comune, care te Weosbese, de ccesie 38 slemente nometaie- Acestn slat lulu mal, dictate Inelenbat Yoel, conduct termic eerie ‘Cu excepfia eltorva male pretionse (eur plating) eae se sese ta ssonrte Pitta Instr rtf est metaelt ge elses sub Fon de eombinati enimiee ox, llr, sulfa earbonah sea, fey anita mineral Minerale te ste In tosh tmprennh ex care ormeazi minreurile Mutaele se extrag din minerart prin diferite procedee. fe Allajle motalcesint subeante obfinute dis contopitea stag ‘dow saat multe sentecbinice dlatreeare eel pun ons, flat iniepari cosa mare toy mil mpi de erate ‘Allajle se obtin prin topires dementelor componente A, PROPRIETATILE FIZSCB ALE METALELOR ‘$1 ALLAJELOR. 4¢ Laclat motate este propriatea moallr a aliajlor ea refeta plete razete de trad care od pe suprafle prowl tile THufal mettle ae accentnest# prin Istealre mecanid, dar dipate tw timp ea trmae e ren{llor ds oxifare im atmoserd. (ae exeeple etal pretause gf alate laos) 2 f Densitten ate mace pe care o are unitate de slum orputeh considera: d= En se exprim In kg/o, eee repaints desitates ani carp ei vole tl nk tee ella se nal expr ta hid? g/t fe Fusibiiaen este propusatea netateor deo rece din store sli re eda infant eri @ et, "Tomperatica la eae are lee toplrea metslilal se nomests| parc epi! : eperatas expo In lun nn ade Cas Unitas ie masues geal Caste (cu sual "C) ete als eu ualtatea de smasuraeivin” (ca sinboll Tengen diatre temperstira 7 exprimats ta kelvin tempers tora eprimath ta grade Celsius este AC} = M1] — 27810 ony sonpeneieee cant aaa iments meta tare tra (i ungine) se, caracterizeaed prin coeiientat de alate Ina Cofiente de dtr dnird rate crete vunitatea de temperatura. Rt sp notensd eu «gle expelng ta sau ot “oefcentl ¢ are pentru metale valor de ordaul 10°. 10-*G-+ sav 10 OR Dilearen tn ootam este propordonsld eu coctcienal de dita fa volum are ene detrei set tant mare detec de dilator Uinta G39. "e Contuetiiiatea temied este proprictea mealdor de a tra nite ldure SMarimen care earacterzea conductiilitatea termed se numeste neivittetermied st represinth conduct fomied un erp omogen ii taro in care varie de temperatard lerodinanted a7 WE protace an fe tei de TW nie tnd plone pra care eu Tieare rie-de I'm isin sisal [x dianfa de} m tal deed “Conductvitaten termi ae ooteaeh‘c8 fae exoring tna be metruckelvin (Wen) ant fa alole pe aceuni eentimetT grad {aan (atfasmG). Bolden «x acesylcobauctivitate termich ae vax Teareanumeries alerts dacs eatg eageimata ta Wyt-K sau to talfeeome aMetatele ou cox mat imate conduetivitate termlet sat arglott cup mp Nise au fo general conduetivitatea termicd diferith de con a musta componente fe Condutiiltaten eleetlek ete propricate mealar yl allajor de aSvonduce sunentl ee . dacislate electric. Ea este inversd ezistivitatilelectrice, se notea2a Bin Den Se reamintete ed restivitatn dlstried a mater sf allajlor cyte ch steyefea tenperaturl, diel conducfovatea eee sede ct rere tempera ‘Argiatu wate metaat cu condectvitatea electrics cou mal mate Allsjele ow conductiitai clear disrlte de eee ale metallor componente cy sh se exprim 1B, OARACTERIST-CILE MECANICE ‘ALE MEPALELOR SI ALIAJELOR Cirscteritele mouanice stat proprietitile care reflects compor~ aren metallor salar i aefimen Toreor mecanice exterlaarela SQ Elatlctaen este propristatin corparior de ast sehinta forma sub tejinen nar forte eferinare reo mls dea rene fom i= fate Indah ce forfeleexeioare ru mat actneasd i 'Secoushri o Bors metal, rezemts Ia capte (tig. 2, a) Sub sotunon unelforfeexterinare Bara te Incovonle 9 revine Ta forma, faite ela fort diepare (lg. 31,0) "e Plastictatea cits propel corpurlor de asl sehimte forma sub deflunee nor forjeeserioure, aio mer, side @ rine efrmate Dertuanent yi dupa ce forfeleexeraare na mel eclneaed (Ig. 2.1, 0 ‘entra caltg material, fora are Ml deaemeacs plate este mal mare dct ra cre deormeneleie “e Duritatin este propriate metalelor sa aligtor de a se pune patrandrt tn mas lor @ alien corprt sade care find 9810 defame apawete den inal rsptndlts metoda de deterininare a duritail este meoda Brine Aceasti toda (Ug. 22) sonst in apasares unel ile de ote i datietral D (care posteri de 25; stu 10 mia) eu o fla F (eu rina de eblel lntee 025 41 3001 daN) pe suprafate probel, Dutsta plain este de oboe! 18's. Dupd departarea bill, pe supeatata ple =— >: s mispara cn ajatoral ane lupe gradate. Cifra dp duritate #7B se eal Sleaea ta fancie do Slaraetrul biel Dy de forta gi de diam tamprentel eu telat 1m ~£ (dann ea) tn care F este fortaaplint, ta daN, lar Seat aia, tn m2, a clote de diametra @ sa = pe Pae Citra de durtate ty funetie de diametra dal caltei poste fasta als tabete special "tatoemite, pleat fy lieratary de specal [Exist alte mtode pentru determinaren duit, ca ockoet si eiodu Vickers, descrse tn lteratura de specuitate | OSS neaitena ‘este propretatea metaor st alajlor de a revista ta ecu! Gotta ales bras). Ba reprctatt raportl intr. energa ecard rupert plese eeanentranarrsala pls Resilient see mete 15SS —~ Eimetra” pateat(datfem’h eee eine eer wae eat Innere (ig, 23, 0; = SGmpestane (23, ) tgemote ig 28 te pact lft iat sapoe I alii compuse (imstan rei . : analyte eters marl tn de ut 2) ze Rezisteatele specie se determing pe basa nceetilor de sere tents ga cacusan, penta teare material ta parte gipeniee tare tip esata “© Rezisenia a ohosealt ste propriate melelelor t'« rein. te © pies tealied poate sh supore rk al se rupho for} aplient teat 91 Sagura dats da se ponte rupe endo for de seeaq vaaate Felt es rexbtenta la oboeala« unatmateral metal ete mal ated ‘eristnta Ia oboseals st determing la materiale destinnt real irit'de pee care funefioneaai inp Tadelungat la saci vabibile Fepetate (periodic. 6, CARACTERISTICILE TEHNOLOGICE ALE METALBLOR. SI ALIAJELOR Caracteristcile tehnotogie sit proprietiile care stailese modal tn care metalle 31 miajele pot fe prorat pein diverse precede teh Gapactiatea de yenate a unl mt Spice tara in const eapacitate este dependents de festltatec 9 fliditaten ‘materia Gr eit material este oi Susi (e topes ft tempo aur ma jonni) ie ttre fatten mad sare, adie fo are toita a4 umple glut fale mal inguste ale Tormeloe fle turaare, material ate ca Dcitate de turvare mal mare su lig) exe propletatea re, oni ase oline piss fne te frme “ee pulea ft deformate plastic fara fisure, to cals ta ee, prin lire sau prcae orjailtaten se déter ee aeraAccaststnceeare const fn tarttea, pia prsite lent saw prin toviee's uel probe de ford clit cu talfmes hy samt Plo ae toalfime hy sux dlametra (ig. 2. proba teflatl tfebule sk yrextteefgpateet su Nsw Forjablitaten este eu att tat bung, ev cle diferente 1a aparile fatelor sterioare, ee mai mate Maleabiltsten este proprvnew mettle jl aligjelor de @ pula Perea mnt oasis ste plumb sani "ciliate este. propria pe care 9 au’ mefaele gi alee de putes ft tase (refit) in fe sf Materdle cere sft maleails nt ductile Forjbitatea nleabltaten siuctbitatea sit earaterst il care pind rect de plastitatenrtrialull "e Sudahiltatea este proprilaea metulelor sf aligjelor de a permite Imbivaren prin tears pind ator, eu su fe eda de me 'e Pecluerabilitaten'ete propteteten metellr 9 aajelr tea pula eet pr oye leu, grin, fezae,rabotare et.) D. MATERIALELE CONDUCTOARE CU INALTA CONDUGTIVITATE ELBCTRICA Tar plerierile de patere sist propartiouale ev resents {p= Rx}, deci pentru msteriae cx reitivitate micd corespund per test te Minereurile de cupru se gee ta Zar, S.U-A. ULRS.S, Spani, Suodit, Germania, Cl, si foarte putin I tol tn (6a, in jute Tul Sons CotapSeveriy Alba, BistbeNssud, Suceava, Harghita, Mare fh indisten eletrotehaid se utilizead exeluly cura elctotite (ating pe eae eletrolitid) avin o puriate de 4000 Chracteristsle speiiee ale rapeytsleetralitie sit ensitatesy dee = 80 kgldm™ tempera de top Hhen = 1089 Semuctivistes cath, Sty 88 mjOma® Qe aC Feritivtaten setreh, fea "> 001724 Qroatin (a 2°); ‘ooativiaten terme Sey = 0.908 ealfacen Cs = 0838 41868108 Win la 270), ‘Co materia condor, eapral presi mate eondutivtate ele ‘eset termes, oouplad tent I doen peintre celle meta. (ups ei s ‘Se diovan ae salfure i aeid azote decir Mirsgenuia tre i prevooe iragiates ne e"caracteratitle mecante le cuprfut pid n mare mkner, de ratameatal termi. Dupa Trager, ly teee, at obae erpra tare (at) ‘areare a rezisten metanieh mare 1 slungire meh ia intndere Din eapeal tare, supus reeoaeetl Ia temperatura Ye 480~S00"C, dupa rain se obine wn crane Fereala tae med 9 Cuprul este foarte duetil gi taleabil, se Hipeste gl se sudea2’ ew surat sare reistenttsatlatiettonre Te coroiune Reeteu el sctnee sed et pa pul ceoeeenre heen Tesetied ge etre aeter ed vanes va ga a ia slur bite. fevi; plo de tonlacy ltnle de enlectr in magia! le inn nll de traneport 3 energie! elesiie,redeaoare ot euprexi, et ‘Guprul se Toles gf tn sllaje magnetic, tn alla de snare rete sii tb sje Teasengh means sponith de cap e Prin alleen cuprutu ew alte metal se obtin saterale eu earacte: ci mace ale tsa aa Ts rt i iat neta : yah ete un sl expr sine vid consiZineul din sland marete seskteta. gi. plostitate aligjulu ; prin {roduc in alain, fa general, tn detrimental eontimutulti de zinc 2m fer towns teste caraterilieile meoeanie, itroduetndu-se — plummbul favorizeaz’ preluctaren moterialului prin agchiere, dar Binteatibe careeteiats ‘prin duritate mare, revistents mare inne, to ape ta Aces beonzuti ax avantajol etn contact ch cufeul u prriat eran etochiie, abe tad proxi sla! Ptenid Brows cu soul ge sibolieae8 ca Burma deo fe ear ine ick eonfinatal de sean, Asie Hit 10 fasettnna rons eu 10% stan Bronrurile en stauin se flosae pest realizaren de areut, thee rane, hace, Ingice ete ‘Prone ex wtuminie are continutal de alumi pad ln 10% Act ala) are festents de rupete ta teseinne dbl fat de con & ‘oazalaoblgauit; te sttaenes, peosint n rsntenl mare I oro ronal cu sluminu se simboleeszi cu BrAL yemat deo cifek care Inch peoentat de sha Aeestehronzni se foloeese Ia reallaees plesor supuse waurl me canier thse, lngite ete) 1, Bros ea brit eontng ttze 245 2.5% Dern i ate ear toriates mecaatce nbunatitite, {8 o secre pronunaté'a conde: ‘iat lett ve tag fete soph propre apropate desea ofr Acesteallaje an comport Dine pin In temperatura de 25 gi ou Broazil eu beriy ponte contige yi whe, propriate alajlul fina tabunststite ta spectal tp oes ce rivets cesta la erie tart rica, reasteaqa ta aura, si peeslots elastiitate dub fate do ten a Bronzii eupri-berli, ronzal cuprucberllvaichel este fetomagoetc Bronzatile eh beri so utreuinteaaa pentru realzaren areutilor canauctosre de eurent letrie,contactelor de ple, potiperie, cue tslor de intreruptore, peslor de ecaunoledele et (©. Broneul ca code ot in eontinut de 0.9% catm are rey tonne epee a asin aprox de do rina mae deck can cuprifal tare, fara sb prsinte p-selere pren tre conductiv {fir eectrie, ecea ce tl tace wilsbil Ia Telisgrea,roudutoarele, Tino eetreeaerlene, llr de trolebu,eeetronler ectra sud, fantactlorIntreaptoarelor (©, Brancut eu rom eoatine ttre 0. 915% erm, far conduct tatea elites jag pat la 80% dln ea # capes ‘si pistrenza propritaile metanie pla Ia tempemtars de 40 Se utlieaes entra eonductonele liner eletrice de Inala ten siune, Te eeetrocl"de-sighed, In tehnien nuclear ete, a© Broncut ex arin! eanyine pin Ia 0.1% arglat 51 ae oduritate mmareeare se pastreath plat In terperatra de 300°C Aces sli) se utilzeart pent veallzaren lomadelor de enlestor se maynorslectice en sepinurgele ae funetiontre (magi de tae fiuney apni destnste a feneiona a medial tropa ete) “Blanc ex mangan este flat ponte procase fain inte stu ats, caractersticile allel fad nenfnnte gf Lmperaturi rideate 1d" Broneut ex sre contne Os “02% sitcom sete reictent va vibra puternice; poate foot La temperaturl pln Ta 200°C; se Milicnsd Ie agin eletrce ponte Iaricarea Inelle de contact Alumni este col sna risptndit metal din seearfa pimtottul se gisele sub for de loot, Abnereile ele mal inpartante {fe Slama sat? homsta 91 cla cave se plsese in Prana, USS. Wagarns Gres, India, SUA. fm fara noaattd se gasese fnportante dehminke de Bausita ia mwa Bihorall, TExtragesen lumii pit Daw ts se reli la wo An tr tn dood ape: Prima clap coosia bn extagecea aed (31409) din osltd, cafes efecinenes la Cambinatl se alumiud din “Ofadea Fatioare setae Combinatl de aluntnia dia Siting Caractere amine sh — ait, y= 270 lt temperatura, de topite, Oa — GSS = ndetrtieten cette, 4 = 37 mom? da 200) = fenstivitaten elses, pqs 0,027 mtn Un 20°C) e tendvetiitaten termi hy, — O88 ealacem"C ~ 0,534 1808 10 wink (ln 20°0, Atuminil este eat inai usr dine mataale wilate fo tehnie TResstenta To corveione alaminiuui tn atmosferd wscata este satisffeftosre,datoitspelielel deeald dealimini, care este adevent Slngporoads ta stmoster meds, datoritapotentatlul su de lect Hoar negatiy (13 ¥}, alumi este cierto contac cu metalele tebe obignate Alominil nu Feit (1 wbratt mecanice sare reritentt mick la bose ‘Prinepalle wit ale alunite ty industela electrotehales 9 2 erect an ston en hts, enndenantoare electaitlce § hnod ta condenontoatele detente iat cablurilar leetrice, tn Toeul plumbului ~ eallaten talsurilr transformatoa relor gl mapailr electrice Telzaren enducocr eablrir de reap 91 abby ve ater ta : rolor de slung ests fnsatilenth entra a sustinegretatea proptle 8 ‘Guinn de soporte peste de gai syedy vit, Dik sett enuslcondulncte pnt ile dete sorte eel asta hrc oe ig 23) Shine feof ns, eate er Tain et conducteilede smite, cs ala ual mi Shel ats cant pineal de acndueecwventl lc, avid ait mained dct ok Alljle alomininat Iu seoput mirivsresistente macanice a abunlnila se realizar line resitenta mecanie Fleets conduetiitate fetes su lent de ame: Se cinoae asttel o erie de aliaje en = suminiatly ltunisitcupri, sndaieemagieieuminiemangan saaminiucichel 3 TMAllajele de sluminiy tlocaise expr, care este ua cleat det star ln ealioarenconduetneelse Uinllor cleric aclepe de tnalld fase a eablurlor de ttt fses tense [Exist o argh saeatte de alaje de turntorle lijeleminabile oh Mg: Allajaldursluminta cootine 4% cupriv, 0,5% mangan, 0.5% mage Act alia are catactorsiei mecanice superioaresbuminilu, fash reraanta AOL lo cororiany motte ponte care Allajl 4e"atoperd tal un strat protector de alumni plAlina sltumia cootine 15.5% sla, est stamina, Shominial ere resatenta In eorosane superiesréausniniai are ‘tuiitate mare, permifind @ trnare de eaitte a pester El este aiizet pear turnata de sarese, ssi ta diverse plese cx orm amet ea ai : @ Alla aluminiscmagnestesilela este conosent sub denumile ometiale aldr alder, mete ete "confine Og magnesi, 0% silly, 0.25% ter, rest slunioin tHune, com ce il face utiliahil fy teniaren lino electrice aeiene (@-Allajal slominivemangan este utiiat. penta realises pra turse'a cllvllor ratoarelo tn Seurtsiteit fe motoardor cletice 2 cowPanaqu® INERE DoUL covoueroaRe exec: Se conslderk dowd condctoateelettice echivalente (care au tun ime gash aceegirexisten{d ecsiet), wnat diy eupiu 9 ella isang nae Sufodi-se fotze reztiviiiteelstrice ale cuprulul i atime ion exit relat c Pa e5) pentea ea exe doul conductonre, de aeseag! langle, sah aceeas Fecistan{d. elstrles, sectunie wductoarelr trebuic sa ie fei ‘Dia eoudila de egaltate ¢ exstenfcoe remit, penta za an de unde 51-187 See es) Deel conductoral de alumina are o seetne de 1,97 oti mai mare ect sertuaeacondustorulat de ee, ‘aed se fne seam fore deasltstiteeyprlul exist relat eee ay, poate calula raportaldintre masse elor dow couduetoure a= Vardar = lS 10) {care Vas = lS fepeesiotl volume conduetoruht de alacinn, Ueloindase I rela tin 10) 845 1 197 Soy day eb dash iret terse eat ae ieee Argintl se gésple to naturd sub form deminer numitargen ‘ita (Al) sat elena argentifore (PARE) ite al tt estates, dye 109 Reid iemperatara df fire, Oey = ante onduetiiaten elected $f, 625 im/Cmm# (a 20°C) Testivitatea let, ¢44* 0016 Cnn (02070) Coadutivitaten termi” hy 108 elfen ~ 1,08 s1a8e‘108 Wak a 26 Aegina are taal mers conducted temic. este forte watnbil forte dul (atc ade agin. poate obtine wn tr lng de aproximatiy 2 nsdn agit e polo tue for eu grasa’ de 2008 nn). Argintl oreo mare sina fat sul, ew care a solr 1 temperatura obiqnultl 9 ehat Ia tempertar! tale aegatal Agta find foarte masle, pentra mires dust aise lias cm alte'metate, components pristipalt a alajulal tamlgtnd geal Alisa de argint eu 8% eupru,cunoreut sub denunitea de ergint uy re dartate rte mare conducts etre termiek Dai de cee ale argutula par Acest lig, precun si ajle arg ‘Sdn argitaur, argintolatinh agin plod sae weet ta matrisie pentru contact tlecsieeAgintu 9 lijele sale slat witate penten sematuri de eoaden satoarescondsetosee peat caren! de fall feevents, file pent ‘gurante, fire de suspeasie pentea spavate de mssuret te ‘Arglatl ese un component In aiajale de stale projoas flasite punta relizres feostatlet de pclae etlon. ‘Aaja aint cuprane ae flceste eg all) Upltpentea fipituri care bueruszi a tempetatu Nido Ss. sume (a Muereul urfr se poole in ra lull vuln, a zfedmltale tuonlaa ie ex sae fee aula en se cseate (str tute sll complete, impata ex agit copra ine limba Merah ale se pelucene t enol: Feney, Bain Mare, Bietlatb Crtea de Sitin Man Apomesis Careteete ear stat femperntaa te Topie, yy ~ 1.005 H 45,4 m/CQuim® (la 20°C) fondueivitates ete, Feuilitates etsy py“ 0022 mma (in 20°C) 5 = ondustivilates, termed hye 037 ealf-emoC = 0,7 4,868 1a? Whim (a 20°). Aueal este eel mat dat i ante meat, Din olin faite eu grosimes de 1/1000 ms TE ng oxidenzh le nil o tettpertard Aural put fiod foarte moal, se aliasf ea alte melale latin argoty niche, cobalt, eupra). Till aurululfntr-vn ali de ane este exprimat in carate rate = 1000 parfi-= 100%, ai aut pur ‘Aucal este un element ideal pentru scapes, peotelied material i osdar. Ea depen elevate se uliznza aw de 2 slanect de 8 erate, ultimal-avind vesstn|s mal mare fa ud sf find mat Stratarielestolitee de ins, pelastoal esullor fotolstriec. Aine en: aurargin-cupra,eur-nichel, aur-eobll,aut-argint-pla tink aut platings ut folosite fa entacteleectrie ale nstrumentel tte presiel laparate de control $l ta automatic, Paton se gizete tn nsiporl eure, In U.R.SS. to moni Ural se lsat cele mal meet cicamfate de plating. Zactmiatele de plata te fuer ot fw America de Nord ‘Coratrtte plains sat densa, dye 2d hg) temperatura de topite, By 94 1 77°C fonductvitton leery" 102 t/nmn® 0g 20°C) ~ Ferltvitaten elected, ey ~ 0,098 maa cs 20°C); = onductivitaten tert dey — 0467 calforns °C — = ,167-41868-108 Wim: FC) Blab ete else dn ped val eine Esto frarte malesblé st cull, ptindt-se lenin In fos eta tn tite foarte mbt : Plating este cel mal acump dintre metal, pe I vanta), rebate menftoata durtaten ef ic, ‘Se utilaeasa Ta reatiaren comtataor eletrice, iad jn acest xz liath cu dlferiteslomente ca iridiy tents, wolrany aietel Contattee pating-ridia sine indeatepeatralostamente de pec le eu treeventt mate de Ineerupete, Din plalind.se-eageits electro! pentra termocuplur,rexistene ators stabiitajt sole chimiees 2. PERLE. fo) MATERNAL CovMveron ral fe utilleazé tn namie situa ca material conductor tn cul cupralut 31 alamiiulod aceasta pe deo parte dtr costal att al Zed ye de ltl parte, Weel mecaleeraperinare irl ate fad exit electrics ult mal mare dct fens carat ha alumsulat st rertentt sabi Ta coroche, z Caretta fut sat denstatea, dys = 78 hgjdm* tompotts de topes ondustvitateseecek, yy — 7.8.4 m/Q (a 20%) etslivitaten lectriets yo 0108-018 Anta (BPC poietivitatea termed,” "= 0,4 nafs = 0171 4 1868510" Wim-K (a 2C) 1a ‘olosren conduetoareloe din fier tn_cureat aersativ pare Dromunfat cfectat pelcular, eare const refutes tent pre Puiferla conductors. Etctat pliclar este ea atit nai pvonunat felt Erecventaeuventufat este malridkaa, ove dlenetrul com 1sDroprietatie mngoetie ale terial nt ra accen In tga 256 este repre entat un conductor fn ets falibatinete velad este str Freevengh oasd (ig 20, 2), de Feetventh (ig 20, ) gh dee Font alternative fase tlt Sroevents (lig. 2.6, 0). Porfunes hagurata reprezits aetlusea coi Adtoruinésrdbitats de curent deci Datorithefectulal pelislar rexste. lettres 4. conduetorulys coste Intzuct sound efetivs (trait de eirentsletrs)sende pein semare, ow ersteres vertenfet erese9ipierderiecleetsite it Feral se utlizeast pentr lini de (lecomunien, pentrs in Ineeaale importants sob form de funie ca aes al conductor dia Mineresrite, consitaste din sulfuri gi arsenal de niche, se gies fy USS. (ln unt Ural) 3 Canada Caralerslte nlchluut sit. denstaten, dyy ~ 8,0 g/t? temperatra de fopite, 6, ~ 1458 Feristivitatea electric, ge) 0,008 Qnméhn (la IFO) Niche u se ouidessl tn atmosfrk gi a. aph Te tenperstara EL este malebil la cald 1a vote, duet 9) soda Tn stare purd nba soutien la Carleen avcello Dir gale aaice 414 schelares metalelcrpentea protect tmpotriva coreatull Nichelel este component fair mare varlelate de allje de foal MPRRATURA IXALIA om Torme ® Wolteamat (W) Woltsmul sa tungstensl se gisste sub Minereurle ds. volfeats se glseae in URSS., 2. Suedla, Austra, Atalay Spacin ste i Gractrstite alfa stat temperatira ‘de topire #3 300rc Feahtvilates elttieh, gf 0,008. Omina/n Qa 20°). Woltramul ate eel mal rida? pune de topes ine late latte EL nu se oxidenzi ta tomperstira dhigauita. Ta tempertina eto Incepe se ohleze de aces, folositalatetmperaturl pate T00G eae IIE almasters protest onre Wolframut este foarte dur easamt 9 goeu prelucra tonal bv’ orn ttn tbr In tempera sare falter produs poate fi refi pla la dimecrlanh te ead ‘de milimetea prin tehloya complicate : Utilsrite wolfemulat ty Yadustea cle slat: fllimeatae lpi ey tyeandeseent ts eallaren contactlor electrics ca texitente gene ooo lean atinaferdprotetoae} ia ateren terion tle opel ‘ata noasia se Tealizazt 0 gama atlatf de Uiburt cfescop ke buna ealitate In Intreprsderen ‘de Cnescoape--Bcieet ness, i. Mothdenat (ato) olden see crater urmttoare dentate, dy 0 kgm temperatarn de opie, Bee 2 oar ferbtivitatea ete p= 0.088 Dann Qe 20), Molibtenut se oudcecs le Cesprsier peste ear EL poate telat tat woe de tee Aplin molibenula sat 1 Limp ew iocandexents, pentru sxportlimentlor:taeantate secre resiteale pate eaptane fa letrri de tnt; a loment ener fa vile neal ny 29anata (Ta) Tantalul se obtne prin metalrghs plberlor si are urmBtoarde Feeutivitatea eleetiehy prs 2 0125 Cmmtim (a 20°C), Reditenla Ia earaciune lanfab este foarte mare, comparabii mF ae oxideeah a temperaturl peste OO" Nee lr multiple print sare: ea anod fh, condensatonrle lestltiee en elemente 08 Ineinre la coptorele letrice; en ned 4. Niet (ND) Niobial se produee prin metalirgia pulbertor glare wmBtoarsle NS enslaten dyy = 855 ae Feng vitatess pore 0143" damm (°C roxtsnte Ia tnmperstttfaate,ehanent din allaje dure ee 40 aerane eu TEMPERATURA, s0NS4 MP TORE Santa (81) Stans costar se gisele sb forme mine cl mat pinult Vad canterlta (nO, cate se gseyte in URS. Natal Ves \Garactrslte stoiala stat ensatea, ye = 730 an Hampetjtatea letrich, fot 012 Oimmtjm, (a 20), Stapit eate mellal el nak tr fill, Bste monte, xii, ct males i eS Healt bing la achnnes agenilr atmostrit, In aer se oxide reat nat Tn nupafaty forte pebeta foarte aublre, densh st Hea antdare proejensd metal de oxidare alterioard Stanil se utiliza acoperten tablelor de ofl in scopslprote Jari mpotrva earostnsss pent litt stare pur au ast pes te conecionan feo siguraneors este “tmjonct 8) bo Priueiplal minton din care se extrage plumbul este sultura plumb (PDS), nusmits gated, Cantiei marti cet inset se ganese TIGR, Polonla, Cush. Sent, Canada pi Romiuh Te fracas ea plumbul se extrage din nected ia Bain Spe erga dit Zo Bala Mare, dela RuyehitsJudetl Caray Severin de to Ben de Arey Jdetal Aba. Prluerarea plumbulal ten tn ene metalo-eiies fin Bata Macey Fervent f Beart deastaten, aya = 11 kgf? temperatara de topite, Dew = 827°C Feat vitatea ster, oyg = 021 Amt} (la FC) Pio eate us taetal most, dail st malabi- lst cw stbin plum devine mal du (plumb tare’) Vapor de plumb slo tore pulind. provoen intoxica it grave Plumb tu este feritent tn vibration ales la temperate Fi cates Penten se mit reslstenta faible publ seals eu ead ‘al biol, eaprl, ato dat devine wal bin enstest la erosion nae sett metal se acoperd cu ua stat bau Je carbonate uu, Plunbal nu eateatseat de acide! storhiie, sulfur, fosfri, doe ae dzalvh agit fo ned ecaie dual eid neste ditt} nu ste al * Plunubal oferd ces nai ben proletie impotriva razelot Héntgen ss raneor gamma El este stilt pentru mentale de protectiecouira patrunderi tumerelt a cule! etetrcsj Is fabreatea aeutmulateardor Geers ed piel de plumb ; le resliziren vaor allaje de lilt; pestru cerane de [otabeicaren celullor fotoeeettite Zine (Za) Col mai important minereu de zine este blendZnS) eu aproximativ 177% zine. Aces minereu se gaseyte In Romdnla, Ploala, Germanie In fara nonstrésoneeateatele desist slut preluerate tn vata dela CapesCCaraeriicte snes Mostly dag = 718. bald = Aeiperatara te topite, By ay = 41°C = Feautivtaten eedtled, pxy='000 Qmintm la 20°), Sieaal de oxi cave se formdsa8 ta suprafafe metallul este un temperatura obit sineal este easant dar ta temperate Intre 100 9 190 devine males st astel ponte flamint,frjt,(re- flat, Pesta temperatura de 150% Fedevie casant ‘Na este atacnt-dsloe te aps Priseipaele uti ale sgculut:zinarea toler 9 srmelar de tir, operatic eave se namegte lnproprin pgavanlzre’ ; ste component Aishioes pentru renaatealeetrosior elementals! alvanite a Tamelar tube penta. siguronte ‘Alsje ale singalu ca eaprsl ss alumlaiy sat flositepestru con avcoate eestice care Tnloguese Uneartcondoetoardte de euprw sa saat . MATERIALE CONDUCTOARE CU INALTA REZISTIVITAT ELECTRICK, ou acento materiale se realizeazh eae de rece teins talon = Tetistoare de porite st reglre’ = Fertoare pent toeilaie electric. Maloilele conductoate et foal reltvitle eleetrch trebute st sett aratonrle coi wean ree allt retlivitate mate pentru a se putea obfine cexistoare x rece ee ct mame atr-n Ylu ek mal mi ( ans oyporte temperatura de faue(onare, (ri ea la elie a8 de- ving fragile tau svat modilice propriate Tali; JiMGpctcental de tespetstord a exist aie" si fie etl mal mi, ales rexistivtaten si se modifice elt mal putin eu temperatura (@= 10-4. 10-60 ts Ga ermosiectromtonr tala de cupru sti «8 mat edusi, ideas penten materiate tia In fabricaren resitoarlot eer ie otate la aparaele de masurat. Ta enz contrar acest ten- Soll faliten Indiatie eparata de misarat a fe itive 2 Se flee te metale pire elise, Metalele pare au ttre tae lt denne a tlt dee ote mc eae tet de tniperatrt reset ls ar fe OO $i plas sft mpene coracanlatemperstri ciate, 1 AMAIE PFVRU REZSTOARE BEALON $t ne enw a lino pentru restore elalon side preci utizens8| man sina aghtpe bak deme rte an 1 Mangenan sce raioaser composite aproximativa: 85% pra, 12% mangen 98 3% nicl su tumnta, oa Pentru manganina ce mick! sosticenal de terperstars al reaie Liaise JOC raat rai, vnunen tele ‘eomoloate fw raprt en euprul 24VF6 9 Lomperture maxing de sare ir (pena agra ovarian ete ip ‘Manganloa se pelurea28 use, ptod fra tn Ment tire subir Pent imbuntatirea proprietor mengunin supe aa featament termi de tnbitrintte prin recoaece In 100-140 te Vy Seespare, vie lst apotplsrarefndsungata To temperatura ln pe baz de motaleprfioae sat: aurcrom, argintman- sete sien senha ln a ert mate cot ode wate « Ga ainj'yotr rnitace se silica cnt she ih fears euprushlctne et) © Chstntaa ite Cl at) din seat categorie vedi 0p cap sli ie ea ef te eprtnd ol eit apron sac OSC" pay te stim oan i “Gonstaiona se reitiusten tach 05 Qi temper tora ‘maxi dontnare 160 {te tensions ermodectfmstonre mare tn rport cu cupral, de 39 VP eva ce ice intial etiare aint epee a femperatura de 90° constant se exces, scoprinse ao pelicld flexible 9iizoluatd electric. Aceasts plied permite uti Ire thle de cog stele 8 ie bate feos spr ~ Sa err tte ~ 8 3Tanant,spirkngh spies, tn conteuctia resistourlor, eu condita ea TWnsignea ttre doua spire vecine sh nu depiveaseh fe Nichelinn ese tn sia) te eapru-itheemange. ‘Bciathdiferitesoruridemchend Ia fuelled rontinutl de nicl, care poate vat intee 23 91 38%, Gttintal de mangnn. te alla} repretiats: 2—2% Nichallele su eritvital de ord Ot mmm, coetieiatal a temperate al rezistivitayt de 14-10-79 tensunen termoelee- “Temperatera mania de wtilzare » nihine este STC Nuhina se ullizeas8 tn special pentry restate de pornite sre res tratiel In motoarele etic, ‘Ate aliaje pont rorltave sin aliajle din cupra since! alpaca, prec forte ‘Aste alljo eu oeficentl de temperatard al rexitivitati malt smal mare deel el al constantanl outa ate revisitate mare (ite 1,5 Qmm)n), dar are dezavan= Aaja ok devine forte enanatay In special dupa te vesistouele tu Fase tlonat ta temperatur Fidieate Ine eupr 2 METALE St AUAIE peVIRD RAAT MF HyeKLzIMY erm faterligce ut lage ASSP CM fie ele” ets tlt ep aba 4 Allaje pe hazi de nichel 49 Nieromut cbnsine 250%, com, restul niche Brecanta: manganufut ty all} ta proporte de 12% favorizeart forjaren gf inaren, iat in proportie de 58% sporeste wml Feist= vite ee ‘Netomurile are functioncazi ta tomperaturt nate eontia 9h 3— Pullen, cafe spoeytesabilatea termes fealstents la tp atu ideal ‘Alajele nierom au temperatura maxima de wtiizare 1 0076 so mare rezistenté Ia oxhiare eromal confine 60-70%), nickel, 15—20% crom, 15 — tual 9 eleva procente de mangan si molibden Introduse ia} in acelesst seopari st la aliajele niram. Ta temperature G00 00°C aeaste alae devin. fragile, Slat mal leftine deett alljele ierom, dar stat mai putin reisente In oxidare, din eauza continual de Tee Ue ati u ‘Allaule pe bra de lel find seu, +94 elburat lla Dax de ier, Tedatente in temperstus! math, te a ie Reeaial conine proaate 215% rom, 5% slum, ‘Aj ste wtitiabil pak In temperaturl de 1 080 saa EON ste ma tt nal rag ect iz, presage Extstit aligje de tip feoral care au un proceut mai ridieat. de crom: i stumb, seen pnd ars la tempest plod 1 S600 oar Tindal date se pleteash sual i at, g)Kinttayprodes si ssineor sian” in Seed, confine 04% rom, $034 shins By cable veel ‘te feaitiitatesetried'19-138 ‘un¥/n, Sperone i lao pes mand fe uta det Groat cantae O43, rs 05 cro Ns shame a ‘carbon, mangun, sulf i fosfor sy ae oats erste tenets! maxime plaka 130 Se eee ee, | : a (eae alsAlijele frosse se obtin din minereuri de fir, care contin Feral sub forma ae asian carbon Procasul de Dezi la obfnereaallajlr feroase teprenats red cero oxislor de Ter dls mintex eu ajutoril oesull fl oxidtut de farbon, la tomperaturlTualte, fara cuptor speak numat fend ‘Alisjee fence slot frites ofluile care contin, pe tng fer carbon, s alte elements ess sllelu, man gan, frfor#!/aalh, ute Elemente permanente tnojoare ale ferlal st ea?Monulul Ele tat pre ante’ ly Allele Teroase ta propor rt’ el (de dint sutlaor {Su decile dle procent) |. PONTE, ‘Se sunonefante drute sau fonte de primd loplee 9 fone arate in plese sat once ea dota lpr Pontle beats (de prin topic) reprints produ pei at com afear turers fling ebtonts pla rodnecon moctoeit on nts fora ccsufut ta frat Fontle brite se ulizeasd numai peut fabricar sltoralije ferosse st aneme* fonearlarmate sofa Fontele brute au intre 835 919% carbon #1 se clasfick n= fonle rate neat fot bre alate fe Fontsle brute neallatesint fonts fu care slut 9 manganu! au deptgese 59% Teen pent Ait slae mal mimes footers nan 2” Fonlele bre nealiate, folsite entra otineren onteoe turaace fn pies au sniboturle Fi eau EX aphex nat taste fy orae Aosthise su ta form de ealupur sat Fann be alae sn Tose to re sa 9 mangynt ontele brute alias se folasse c2 aos Ta elaborates ofaurt speclale hse simbllzeaed allel FS | — font beatles Og — font brut manganoash saw onda FS0g — font sieomanganoas Aceste fonte se tin prin retopies th enptonee spetale, sumite cubiour, 4 fwtel beuteimprevns eu fonts veehe st fondan le contin Unre 2 sf 43%, carbon si eeientele permanent, tos bites hy tunel de continutel elemeatslor tmoptoure si de condtile de solgiienre se eraebese fone ale, fone emu, forte mateaile or i con|in: 233.1% carbo 0.6% aie, 008% st, 30,390 mangan 9 pind la O% foster, Sot font pontr fabeienres piel rstatente la uz pens obtineren Tontelor mtesbile 1 Featele ceuupl a sinboll Fe si contin peste 206% carbon ; osR.any alicly, este tnbundtateste. gropritate de trate: ‘DOS 0.39. alt, see mireste durtaten 9 abksteand Muldtaten Th5-0.8% mangin, care miegieams aefnmen dsunatoate a Sula si 121% fost, are reduce temperatura de top're mareste Muritates 1 fragtienten. Fonlele conayit shat cole nai tiliate pentru retiarea de plese turmate in fonts tn industria eonstretitor de agin st industra eee trotebnis ‘© Fontele maleabile so oba din foatlealbe prate-un tratament de onlenbitateenre contd Tatra indlzire tndeungatd (late 20 6 ‘8 by le 850-“O70°C.usmata deo ratine foarte facesth pn Is 720C, apoio réeire pink le temperatura ambiont Fontele saleable se sinblizeasd prin Fim i slot foarte utilzate In contenctn de tagint pentru fabriearenpieselortlck sau eu pete sue wB. OPELUR Ofelurite au caracterstic! mecesice superioare fntelor, forndu-se slamintndu-se, De asemenea, cle pot turns 9 radate (Ofeluile se claboreash in Toute rin redseoresearbonuhui la 0.01200% si continutulel de site gh mbngun Exita un aumir foarte mare’de eal de oli, alin Aiterite Te fanetie de propretitie Toe euastrzcanea orion Otderie se clusiied dups mak mate ctr sein funtc de compostcrhnied, se enebes: oti ocliate soft liste f Ofraric eale ove felarl carbon, are eonin th, cathon element sacar proprio sat de Suk fel ‘Tvl fot de shoana: sarin depaneri th oid asta dap ete tart uniform s perfect dere denatee depunerio se fae In vid tnnatat 6 ae te oa de, pn ea pe mala ae i ica‘ eee : oraionea [OEE nec i SEE Salar aie aa eon ae scone enna et a i ml mei on i cecastatne Sr phe carve santana he nt Vururieann eusasrivpexon 3 Gest deoutite te comune ie cco 4nd gots cre se ten a ercens sceCapito 5 LE SEMICONDUCTOARE MATERIAL Set tl ep pein a ody mtn aren A. INTRODUCERE tore rn tie mperter: Materiaele semeooductosre stat materiale care, dla punctal ce vedere al conductivititt deste, ocupa a prafe ftermedied ls Materiaslecondactonte 1 tnaterialleelectroleslante Semieonductonree alestulexe 9 cla de aubstanfe numeroase yi | spite tn natura. Practie. exist de mete, salfrite slenlris teluruil ete. precuin si serie de elemento sinple, cum sit carbone (ub foro de graf) telurul, hora Tesora, aesenl, seleniuy ees, ‘etal iii sat materate semisonductete, a aceste materiale fntre banda energetick (de volenf) cen de conduetle esta 9 band intersis La temperatur jose nu exith electron th banda dn condnete deci semleanductoaclr, In seete emperaturi au eondue enrental ele: 1a erogera temporaturli rape agtatia termed, iar wall eetront ain bands de vale enpata energi suplimestare si tee In Banda de fonductie, devenind elettoni Uber, caz tn are sennteonductoral poate onduce carental letre, Deel, fa meteratlesemlcondactoare reiitton (invert conduct ‘tai seade cw creer tempera, tar enefiental deere a rede nua eu fnperatara tre lldcaune valent eget. GConductia electrics a semleonductaste poate apArea. mumai dset se transmite dia exterior enetal, ea energe termich eletromagnetiek (Guminoasi) ete, capabld 8 axigare eleteoalor din banda de valent ‘energlsflelent de mari penta 4 sti to bands de conduetie, TInfune\ede marl tn care poate s8apard conductvitatenelectick se deasebese: sendeomduclnre cu canductiiae intrisect. 9h semicondae- taare eu condos ering 4 ahd emcee Secaties a “2B, SEMICONDUCTOARE cU CONDUCTIVITATE, INTRINSECA Condetivitates latrasees pare sual la materiale semicon Te figura 5.1 ae consider setiunepeintr-un cristal de german, tn cate se observa ch Inte ao se fellas lghtara ches ca Teata (ig Bs). Prin aceasta lgaturs emia, in jural Heer nucle Viton de goeinanin se gate elte opt eeelzont = pate apart nus ‘lene respects ar cell potrd ella stom) ed care Tormensa Tegitura covlenia. ris urate feearecetran de vtengaare 0 atace ‘tev Ta temperatura camere, datorits agitate termice, o parte din aa ee pe eeecertat enue eater ec (de conduetisy. Hleateeletron de valnta-devenit electron lie, ash {Gua ete legaturs shines evtitaeuts saul an ol fg. Parechi electeongol pat fe geaetate nu uta pe tale Cerieh, @h sldatorit ual aport de averse de alts tars ‘Sb Tatiana unl tip electric E eleetronul de conduetc se plasensi eu viteva ty to sens fnverseimpula, Su setinen sees Sty ests un lon de stn alt tech el Fndul sid eleetoonl caves ocupat local Mee Tass a ura lth gol ‘Are loco deplaaee eeetontae de Valea in sens avers elmpuin $2 fn'aclas impo aeplaare Toe Tet (golf te sensul tmp @:0: et @* 84, epemoatn pa npr nl de ean a lure se comport ca ngteporticale tnitente ea srcing Doilivd, care se deplasear to aensl shupolut eu vias (0286 Deci ta matralle tenicondsctoare pare seen ier ‘pte Sere sn ere (ia deer rt ae eae mere "La cee sencanducoare conduttea lectrick epare at prin Aeptsteneerntar libel (Ge cate) Ste eimpalae ot prin deplnaren etcraitr de olots in sent inves put (eat toler tn seat cpu ele ©, SEMIcONDUCTOARE cv coNDUCTIVITATE EXTRINSECA Conductivitaten extrinses. spare Ia semiconductosrele impurlth ‘ate in mod spect ate cement. impurifats care se mai nenste 1 dblare semiondactrtat ss depart sontenductstat | In functie do elemantele fotsite ponte tnpuritenre exist douk tipuri'de semicondctonre extrinael ip m3 fp Aceste semleonductore se oblin prin dotaressesonductoral zur atom pentaalent defn, ese, na, ta ance In figura 5. «se presupune dotaten germaniull ev fxfor, Dit el cine lotro de valent fosforlutrepeezenta|s mail i denen Pe 94 Repent i plan 9 sn ports data eit de eanteu dntre of wor forma Ingiaricovsente atom veink de gare iy Ia fol co fne-un semeonductor pur Al elndies eeetton af foto Tall va fLateas nual de nudeat prop, deel vaavea o legit a nba Aca eleceon Weatesufleeat us aport de soar de numa ‘008 eV pentru's devesl decom liber [ta dy 06 eV pestru prods fentea une! perwehi eletron-ol ta genni ta eonsecn(s le tanpe xtura obiguait, practi, aft ston Inpuritiior pentatente pera 1 clacton elettou, care devine slectrou de eotaduetie, ar alam ie Fimpuntte devine fon posiin, Aces electron de conduetie ut aah tn Arta tor gael douse ef ot peovin an legit covalent Timpuritatlepentavalente reprsind rors de eleceon! de eondue ie pentra setaleonductor de Aenea sat amie dmpur danvare "Simaltan e aparila leelvonior de condtie generate pat ‘al, apat 9 perethleletton-gol ca st la semleondclontele pure Ca triare, In acate smiconductoare numdral total de lectront de con Aduele cate fotdesuna mal mare dee mumirul de gor (aria por Avaste semlconductoate se obtin prin dotarea semieonductrutu pur em element trivalentes enim, hor, Id gala In figura 5.2, 0 se considers germania pur dotat ex aluminia ‘Atom de uminin ayjudnamal el slctron de alent representa ‘nari pe dese, satisfac nun eet leghtortenvfente ea atom de ot ‘mani, legitard rama! nesatattents (on go Datort agile’ terme, chist la temperaturS normal un elee- tron dint legturd vee poste a8 completere legature neststicu, sind norma su un gl. Aceatul electron 1 este sient un port de O08 eV pentru'sefactus aceasta trcere. Moma de impure deine Wh ect Eas lon nega Impiritapile trivlente se namese tnpura aerpiore, deoarece primes electron le In toms veri de emt Sinan oh saciia glellar data amputee tale ‘apar sl poreebtelertvon-gly atl ell suman de gor ste ma ‘are edt nutmarul de electron! Wiberl, Decl, glarte (Garett positive) 52 ‘epresota_putttor) mojeriiar) de saved far ston prtaton ‘Conductilen cleric dotrinduse in principal, 0 aes eat «ser inion pastvesemiranductoral st numeste Be ip D. HECOMBINAREA PURTATORILOR DE SARCINA Is orate semieondclor apare simltan cu pracesul degenerate ‘a purtalallor de satelag eecteont sé goluri wa proves de dispaife & Tor prin eaptarea seetonite de condueie de eltre gan rin rcombinare, elton ert nee ean, Sor gol el Tervalul de Limp tntre geperarea sh diprifia wnat purtAtor de soreing se muaneste limp de naa pnttral ‘lst e reisttlate,timpul de vista a pustitorulas de satel ‘epretnts esraetersti mnpartantsa seniconductorul E, JONCTIUNEA pn Se nurestejonetivne pm, 2088 de eontact ite dowd replant aie ‘aceluasl eral de semiconductor, o reginne dats ev impurta seeere Wajkaie oe ueet, bry Sew {hn reginoea purtatrl majority sit leetroni i goarte ptt tort minority iar! teglunes polation majorite ‘eetront partie! migorta Din taza eoneeteaiiler dilrite de. leeeont 3 goers, gare vor treve prin onetime Min egines reine lar elctrat ‘or trece Im sens Inver sin regivnea fh regiunes Leena de Sire partie in pina rind porter role Seria di ied ta Th repinnen p, din lmediata vecinitate 2 jontinnt ples golai si snind electron seta sat captath de alot aetepior nied heaativ spare sarein spatisla regis a reglanen min veritaten jonetunllplcind electrons span solu acestes lonlerarh posite stort donoriy spare o siren spe fall poxitiva Decide 6 pate se alta» jonetsnit apar dou stature sacint tlecrivg. de atinne eontvare. AeeastA rogue arent spatiale hnumeste reyiame we tere (cond desenats haga te fg. 3), ooer a nae rl fon" Gomorra wart ein Hb i tn accent rogline, dari saetaior spatiale ae seme contre apace'an clap leer orienta dinsre reiunes spre regu (de Ieatela poutive la satel negative) mule cmp de conte By ‘ast cin slesric tplediea treceren te coutinuare a purttoele ate seein debarese srcins sala poritivi ain rginaea de treete Impidies diate guurlor dnp tn mir satel patil negtiva Am rogianen de trccre pia dua eletzotlor din wp ‘Se erorss anfel 9 stare de ecilfiry, In ete Uansportul de cee wont ide glut ineleazh 4. AoNcHOWES px FOLARIZATA ner Polarizarn directh 9 wnei joefivni se fae0 ew ajatorul unel suse de tanec extern Tegnnae otan putes «sal Is egluneap 9! borna negati i eeglunea m (Hg. 3, 0) “Tenalunea aplieth eteoard un clmp electrle E, cleat de la p ta nucate ate sens infers elapulul de conact ‘Devatece clupal aplicat are valoare mat mare dec elmpol de contact, doplasares puratarior de sarc este deteriminatd de acest * Electron in regines aay de poleninal posi al wns, {rece gern prin one, ar guar lp diftulnes pr sp: {ita de contat pre potential nat at In conchae, ra jonetonen pr poles ects stable wa sorts ie ans etna nal genni ae np nm fetta curntte trec cee roped Ce erste fe Slut e peterson dct sane 2 JONETHUNE pr POLARIZARA VES Polariaarea aversi a jonetivnit pn se obtine prin legares orasi ‘minus. surae de Tessin In rogue p38 hornet ps Ta regivnen i 33,0. Gini cleeteieprodus de acest tensiune este orlentat tn cela ens en clmpul de contact Ey tattind aclionea segstula. Eleetron! Ain reghine'n, od atragi de potential pouty al urs, se depare teat supratata de contact: Gone{ine), fr gourile la teglunes atrase de poteulall bogatic. ae opartenes ice de jonctune Ca urmare, ta dreapta 9 stig fonetiant spare o sn arith ds tataort destin sod dean sa de Mare (enn hagreth ‘Reests zons are orient elesried foarte mare, prin care a el cul carentlectele determinat-de purtator! marta In'ireait'se stabileste tlast un earent exttom de mic datorat purtatoror mlacetal (pereeh eletros-gl) cx nrmare a agitail tere Ince denuant aren inva sensu sconventiona deta ia pe Tolen tiene ts ee pce indent een de pare Dail arated de lore jou pare popiatea de» Jasn saetrtie stent isan sig tne, propietatefolont la etre ihren eorentit ater aatv si FFunelionarea tutte spoetivelersemeonducaee se bnseask p> procastle fire ere aloe fa joneiunea pr ie Jonetunt pa, i alte dipoaitive sencondetiare contin trl 4 mah Ime jose F. BLEMENTE SEMICONDUCTOARE Princpalele elemente semiconductoare sat: germantu, slut 3 Selanit.tn afta nestora gi telurul fosforal sent stint eae Tit slat" clemente somleonductasre, dar cit proprielat malsub foynil'demineren'de"germaniv. nomit_ gran eae online 310% german, e Gertanial ate nomiral atomic Z— 32, densitates 5.39 tgidmnt 1m 250 al temperatara de tpire AVG Bl eaten meta de cane ab-rginte, fourte dur si casa se reluenarh extrem ere ‘Din ponct de ‘edere chimic, germanint este stabil, find atnont Pa ; Seize tran ameste de eld azote 9 aid ilorhidie chiar ta temperatura cameres Gu hidroge te combink formtod hidrurh ar en oxgensl 8 ‘xia de germania GeO 3 loxldl de germania GeO, Caracteritile cleric slot Influenate de coneestafla 9 flu impurittiorcontinste to "eile este wn client tetravlent, desebit de rispindit to aatarh sub Torma de sia 91 bios eae (ean) Este a dota ‘lament en rpindire dups oxigen si reprints 25,737, dim scoala pata Silica are ound atomic Z— 15, densitten 239 kghim® temperatura de topre 1400 {i cambinale eu hidrogeol 6h allan care slat fle tn tebaiee Aigportiveon semicondnctoare (Hide, reitesonr, elle fotetete lecaite integrate ee) Nn este migest de wea eoehleie st sulfuric dat ene atncat de hidroxtai de sod potasta ste atesecl dead tote en nell Morhidee + Silelal presses avuntajl ety meatlne caacteristicle s Ie tem peraturl rdkestet(150~—2000), ‘© Seleniu face parte din grups a Vis a stem periodic si sore onsite de gertnaniu a sea, care ato elemente rsa, el ponte Matt criti esl amorh. Ssleniol are sundrul atomic Z ~ 94, densitaten in stare celstllnt 440 kin? i temperatura de topire 177 Solent este forte senshi i ace yin eeacionenad eu apes to sehlmb rescioneal got eu clorul guru, ar Ia ald reactonearh fu oxigen. Gu mclalele formenz8 ces Este anal dntre peiee semiconductare floite Ia retiarea Fedresoarelar i eelalelorfototrtrie. 56 6. COMPUSI SEIcoNDUCTORI Pe Ilagh clementele semiconductoote, to Ichnicd. st foloste si ombinali setileanductoare ea sulfur de ain sufrn de. cada, ae ile, ox eupton aa euprosidul,amestear de ont et «©, Sullarite sint substanje tocescente, adich prexinta propie lates tea emite orale ailngsas un anomit imp dup tea pit. radiate de exctatie faze X, ulvavilte, eatodiee,laciule de parti- Sal eee) Dlr oe poa mate anne fnbritarea ecrsneoroselsevapelor,tlevizorclar ete. fe Gashura de slieiw ii mesoreaas mult resistvitates on ergteon feastnie Carbura de allel eae folosit pentru tealiatea besarte folosite pentrn proteeia lisier electrics impativs apratension tor ‘iri ih micsorenzs restvitaten on cresterentemperatart st stnt fotoit i fabricate lermistoarsor, tiiate In beat de tenes ‘atur imitarea eurentatatnt-unelveut let, en de exempt I tarea cuteatuil Ia poruires motoardor elects ene fu 0 ct tar (areal a) rr (pn ee ‘nae In femal eto friar Me), makersa, dmc er mtr MGC" pa rar ance pst, noe Funtinen ve odie dn do tnicanovtaare tm Estat wn de save ent ae pee at pete ete Sa senda pp Gy adi tat cpu cir pas ene "satus tts (ture de sng saturn de ea smenturt| (oa capa amcu de veniereanes cusosravpex.on le tnd esr [Belen pears ee dain etn eo prov 9% Sema coment eres eat i uisen po azts det ra peCapital 6 MATERIALE BLECTROYZOLANTE: Material slectroizalante numite si dltrice sin caracteizate de ovexitivitte clecttieg deouchit ware capt tate 100 91 109 ‘eran Tle serves pe deo part a lore electri Inreclementele cn dutoare de earent elect, care se asese la potenle electtee dif Fite gt clementelor onductone fff de pbmi, fore de parte, ‘er dntrtrie tn condensatomele retrice ateriseeelectenzoante aint este mai aumetoase materiale elec trotahniee nomial lr nd ta cuntinns esters, dateeita to spect hill macromolecular. eae iy ultinele eel een! st dezvolat ‘msiderabil Cu tate cf numarul lor exe fearte are next ed Inaterlale eleetololaste cate a5 corespunda fa toallgte dia punel le ‘edere elstie, measles ebm, cert, sib cost res Cait Fiat ‘Msieinee letzoiatante ind ele care Ig piers mal roped peo ewtnie(anbatrines) tn comparatie ee made/nele eonetetoar Ihagnetiendelernind de fapt durata de servis a echipamenteut Hnsalai ear stat utilize (magia 9! aparate eect lee. transfor Mataave electric, Hill etree de transport, dsteute fl iiare 9 fetid lettee ete) A. DIELEGTRICUL IN CIMPUL ELECTRIC Dielctiall se devtebete de materiale eonducare prin extents snl autuirexttent deme de slertroal ier, cate pot ase orients tateeum eimp electric, material find. struhitue titers eat den fires contre extrem de mi, nim erent de cargere. Extent fect caret de seargre sath ck reritiviaten eerie a materiale tHeetroiolante este Toore maar, arn infintd (aed pa lala, pes caalee eee ater sel fn materalele eectroizlante situate to cimp electri, pe tings Fenomensl de conduetie (apart carentul de setrgere) npare 310 Alvdolles fenomen oumit de poluizare Se deosebese dows Upurl de ‘Giles: mypulr pater, fenomesl de polriaee manitsindse fn tanetie de tipal dietetsei 0 ow elif i are der orn 1 Dielectriet neptart a ipsa cimpsil letra, Sat aeuti dip tune? de edere secre Acca Insane satclaie negetive ale Ueetronttr veparizattn Jura muses se\tomportt ca tteint hegatva rezltata, are e central de actiane Iceni) note afl Int sarcioa frultanth negative cotpensenst total csutlat ost a dela ysomol su leas th manifest tetera Dita propictate elect (ig. Oy acd un astlel de atom (Ge exempta, atom de hidrogen) se gi sate tetra cin cece (a. Os 9s aaceal posh ef depiags ina ra toa wali a en ul shu de actune (repretentae punctat to dese) ae shih 9h a tual cocide'u puncial tn are seal nace: Dutra neste sh exterior nucleal St eeteont siferd mil deplsSr asl thet ten ‘Se comport ca sl eum at fs format dl dow sarin egal std sem cee stan tub teehee maida Sale ae Senne contrat, stunts fa'mics distant tare le re aumsste dip Fetoiensl de tonare a alylior se-mumeye places der Bipot produce un cimp electie propriv K,, avted sens contrar etna apie Rx Ry eat ae marae cil etry dpe air le ive ange ovalore ints dup ear are loc dltrugerea(taptngees istetrientui, nurs eiruia deletaicl pierde proprltatile de slant 1a diserta"etmputat elesiie E iestesd polaaren, ‘6 Dielecttell polar sgt dlelestiel a edvor stom formes’ pol si tabeentaehmputl elcee ‘a acest delete pai sot ageeatldezordonat tn materi at lini letse rerftant a ieletieat ete nu (ig. 62 1)Dea Sa ftuent copaa ct eter gli tnd ke rtm asic nel atlelor saad cu dvsi cpio exer Gig 82,9) Dash fnomenal te potaisare cmd th fomaren, si nfvente ctguta”ledte esr, “de ag ez sar neplre sa inte me «spain Te mate polar sapere unui trie cntgn, dere apr caren Se mp tart sar (1010 ti cree Frey epee crete pot Lapeer una cp ss alterati aot de condi 9 de politare se meatin pe tata rat api elmputt Care de candace de plariare pode pied cates nate tetanic ‘de energle 2B, PROPRIETATILE ELECTRICE ALE MATERIALELOR BLECTROIZOLANTE inate deere dou fenomene care le plarzare Propriettil eletrce stn deter spar in dilectriet =e condactie Aceste propre stint —resntivtatea de Volum 3 reistvitates de supratath ~ constanta dieletrek (permitvitates decries) © eiglditates dielectrics + tangents unghului de perder cy 4 Meristivaten de volume st reistivitaten de supra sh respec tiv resetonta de volun gh reelstenga de in proprstai ae ‘materi lepate de foment de conductie dees ‘te slut eerie dstctric real au este un lanlater electric pes fests de ace, tn timpul fneffoniritdiectieul permite tretren ‘nui event elcirie. Ace enrenttesenrgere este etre de mi ces paratie ew euren{i care ‘tec pein ehmentele conductoare ale asta: Tail tet, Cental te conducie are doud et de treat pein diet: pn ‘vain (voluiml) delecteleatu spe supratafa aestan. Tn figura 63, a Sa teprecentat dieleteeul d afeat inte dons armitut Metalic’, flac re lp tice cna Curent tal (eurental de seargere 1) care se sabes are doa amponente:enrenfil Ty cate tree inte exle dost armatar pin vlc tn deleetriatut arena ware teece de l'oattaturd fy call pe siprafala dsgeteieniy Adie T= ht he on Treclnd pela cele dous edi, earentel fImping reson de vo won Resto resent de oprapaé Rivistenta totale a diectrletial Ry se deleroink astfe a on Py aE 03) \eoarece eel dou rexistente 2 sat legate tx parla lg 83,0) ahg (© Revstenta unit de volum cole reiiatena speitiod de vol sf sechumeste retinue de tum. ‘e Hevintvitatea de volun, este defiith ce pesstent electric imasura tn exten canine nol ead in Welt era egal fir untatea dig. 4, 0) Reuitenta de volie este fe une, sesitatn de ota nee 5) ewe eee f° tbls cabal Ded hse expend ts m, 8 tx m6 Ry fn O; reat pent vitaten de Volum ualtates de masurt Cn Alte unital de asus pentru Pealet en si Oma Tesstents unit te napfats cate rrlstenfa specifica de sup fata slue unmeste revilae de sprofl esistivitsien de suprafayd 5, ste delinita eu recente eectica amasura tn erent ean awn suprofete de dielece (d) deli Aerated tn forme enti (ay $4) (Big. 6.) sistent de wuprafath ste wo oo te une cerntivitates de suprata an © ey fe tnereet eet i Ge dine sero Back si seexprimd in'm si extent R, th 0, rau rovtliotes de sprit hte, Go mbar estvitate Uilstrieulu depisde Ge stares isi de agregare, de compote denies 3 fuera mil ae 1 Constanta dleetried ou permiivates detctred ste o pro priette a material Tega de fenomenul de polatzare hte Ta figura 05 se considera un ditecrieavind grosimen gh speak Iatee doh armitars, lweare avind supeatata 8. Sex ebfiaut asta an ondenatoe leer jz “Diet aclu condensalar je apledo tenuneontinnd U, arms ‘arte condensatorulal st incaroh cu satel egule 4 de scma conte? “FO's Glatt sondenaatorulul {ae aplia' tenstns aleraatia Emo saeinior pe arnt! se Invereazt To permanent ‘Areastdsariat Q este proporHonaltewteusiunen Uaplicat (ea elt ee ea ee ce eee ecu, os, ode este tector de proportonlitate oi paar oumole de cape Urea‘ tondenstr a ‘Capacitaten condenatoula ste ey aft mat mare cu elt surat ‘antarioreste mat mate pica eit astania dive amature imal mica ’ Se fntloge 68 eapacitates mal depiode side natura ditcticuai ‘are eesti Inte cele doud sridtut Marimea care crustetizeah he Cire dete din eat pune de Wotere se nameste cantante trea ‘ula sau permittee ea delta se noteazh cut Ge Sitete eli) J ie Prin armate, se poate sie peates express" eapeltitih sub forma 2 Ceres Ai ate qe menannn —setua e ntnes ~ ota 65Parmitltatea atu cate di de eatin Rigiitateadilectries are gatates de isu kV/cm sus LV tani 0) Este cla ch dielectric nu se atliecd a tnslum ere af eter nae nine stapungern ee ke ‘este permite side avn, to sstemul interbatonal de ere RG stn eel eae prop ante dpa srs PHN aca ip GEER ARTE ee tndat ee cpa ec apart inp ce dee olay unit valrea i farodp ben png e a PrLeae 4 Tangenta unghlula de pierdert este 0 propristate a materialal tetanic et Oa EN Jogatd ait de fenomenul de conduct, elt de fegomel te porary reals enn Mice eee in ri fenomene coe determing perder? electric in’ dice etc’ consderat St capactstee eee onder (ce in canal in cre dieletrieel este aus viel tensa continu Pe ie pee ates peel grae tey Perderle de energie tn dielectric se datrene numa eutentul de oon ease aetieciae suc cate lin fonts mic st plrdere coresunsttsare sat nit in carul tensiunil alternative aeeste plendett (determinate oe ae a Moga “itentl ie tondstie st de caretal de poesia) ant at a fat mar gy tresformiadaae a elderly Inbitinet mete a nee ta erated mat ru dig ete Soe a ate ere iri Th gra, tnslers um conden elcriealimentat 6," Gifeltates contenmtara ew Gilesrieat Sash aah a Det disectia! condonsatrait ar t Patra deermiaaneseapactilr C3 Ginette se fae a tne lat ar Heal (eset de cx ancien pices CG teers eee engi erental tate ae sabileste In eteat tnt fle dout arate Fenomenal de polarizare,curebtl de polriate teebule i se meaiok rin sural i dtazat fasion tensuiien un unghl 9 = —™ (ti pe tone dunes tncereati (ln esslune eontinus curentl de poet piles ee Tusa nae re eI etre ropresintk ‘Permitivllaten elativa ih are unitate de misurd, ttruclt epee ene ‘ sin apr dite doi sit dl can ards 2 Uleae. oy uitiitaen e-afevalonren I penitu vids se conaldehd 1 pentru scam p=Z, deci cos p —0, reals. P =O ta diet tol leet gazosi gh pate ajenge in valor pink la 10.000 pestru toes 6, rezults P 0 ta dietectriet ideal onus at aria Pentru ditstrieul real curentat 1 este defazt faté de tensione fe Riglatatn didlcriok este o proprictate » mater toga cx un unghi 9 <= (lg. 66, 9 de fenomenut de strapungere (perdereeproptietailr de talant) sub e 7 (88 0. fnoienta chpetal electri ‘ Tixisth o anita vloare » cmp electric petra care dele trical piorde proprstatie de isant, existent da aalafie My seade Druse gi paris conducstoare de euent, cae eta Woate prin detec se seaftereutearh, “Teslunea i cae are le stripungeren se numeste fenine de tea pungere Ula elnpa slestrie erespuneitor aeestel tensa sem ‘mosis einp'de'rapungere sas rigidlte ulti, elit de tl tn ere ete grosimes deta Se SS cei ae! 66 a‘Complement unghiuhii de defaza se note eu 3 (8 ~~ 9) se numeste ung de perder, El este ou ait ni mate eu elt curate fare trace prin dietetic ete mai mare ‘Sin stabil ek peedorle i detrei supust a tons! alterpative int propor tonale fu tangents acest ungl entra divest ieleetrist 8 yaraes fatre 10-t si 10-4 Unbun iclantttcbule a4 abt tg 8 et mal mic, ¢. PROPRIETATILE FIZICO-CHIMICE ALE MATERIALELOR 5 'ELECTROIZOLANTE 4 tgroscopctatn ete propricaee dll dea absorb am uate ti mea ambian. ‘Ea depinde de compozlia chimiek sl structural, preeum i de poroztaten material ‘Higrovapleltatenlalluenfensktengenta woghlute de pleraer, care ‘rote muleo at cu eretereumilitai din material, ferbtivitates fle tuum ge care seade en ereptres uit ‘¢ Donsitaten = 22, se expriad tn kg/d fe Porevtate peste vapor dine volun porlor Vp i wolumal Hi ~ Te 00, ow 1a ater steuoulante pad de ela poroitate pote ating va pis ia 30% <5 Contain mek repens propriate mae de «candace ellfora se aposiosh pen eonduciatea terme, numer Seale etre cere rere nantes de inp prin unten despre Slrterat, piece de temperatura un grad. Se mises a SSatlpe mela a grad de temperatar Erne emi atte ee mal ied di e conta f Stailaten termed ete propricten melrilelor lciolnte dea fete inp ndtanga lo ota emperturt esi edits sedi so piece arc ge Deck grant Tn tunel de temperatura mening somes de utizare, mate alee elosazlate te nedtead fn wnatatle pte case dot tne! ¥,"h, By By 1 Cetra le corepund unaitarde tempers: {Sn azine smile de ile 9, 105,120, 190,188, 10 3 pete 107 4 Sbitinon ta texpertrt saat ste propricaee meters tletrtntante de ast menine principale carefree eee mecantee In coat tnperotron state (Se odie 60th Ie, ancal ‘de apindere puncte de Inlaabliete Ypres femptratra eee loath chre'ah ea anes cane eats ie cepa care pte deter innards eben ‘instal combust se poate aptade er jeter woe ict caz in ate ge determing pan de nfamaiiee fave poate spate Singur, ns tn care se deernind unt de apaedee 4 Selulliaiea este proniatee mater lected puede tn staf hed nel snd Slabiltate te spreviat dupa cantata tasima de substan caeenttdencl fv dui ap eanenes ed © Stabilintea eb cepresintd resent matalor fad te sxisigee,ephe best sarurt sane ee. od D, CARACTERISTICILE MECANICE caractersticlle inecanice slat reislene fa tratuns, compreiun Incaoiere rectn(a fa basal, dria, restn|, propels care. 96 ‘okt aegie In capital Sr E, MATERIALE ELECTROIZOLANTE GAZOASE: La materi letoltintegatose cantata det ele aporinatv elt ce {presticiats decide wlth ale Dees ‘dinut 10" Gem. » L eee tanDiRs SBpungere, elaia Is materiale goroese pe relace i Princpatele gaze eletroizaante sfat: acral, acta, bldrogen vonnl, argon, eriptonul 1 gaze elesttanegtive ‘Aerul la presone normala este present in toate dlsposiivele logtlaiteeetrotelnice, tan uncle inte aesea i a Pesan rl fate stu foarte skauteEL este Lipsit de toxetate, dar exereth_ in timp, ma ales sub | scjianen eurenululeletle, 0 blune cores anupraunet mela, 0 “nfo de degradateasupra unet materal eletltlante 9 de axicare eee igidated delestricd a aerlui tu cimp uaiform si in condi normale de temperstars si presione este de 32 KY jem Azul are aproximativ scleagicaracterstil ca bl, TA Inst 8 tire txiren ltr #' materier dletrlate ‘ee utilineaslimprennd ea un gre inet fa sompletea balsanelor lampllor cu incandeseans, eu alec in condenattonrle de nal featne, precui sila transtarmatoare ch ulel — perte de azot penta evtareaoxri lel ‘Su presune,azolul este wlllat la umpleren unor eablurt de foal temave Hidrogena este eel mal wr gaz. in aon denctatl male re (8e 14.14 or mai eh dect con a aerlaiy freeil in masinile eet rotatve slate Gout oft mal ‘nil ia atten hidrogenal en meal de rae a oeul sere per tind eresterea puter a de magia dati rite cu aer ‘Conauctivitates termes 9 bitrogensay este de apteximativ pte ‘ci mat mare dec can aera gheapnetatea de etre de 10 or mel riates rglitates dietred este 6-07 din cen 3-serull “Ameitesul de hidrogen eu sel ip anumite proporti este expos ‘Hidrogenst se tilae8 ca media de acire Ia special fy masini clectrie en turafie mire (ls turogenerateare). Ta almosferh de hidrogen ills mnasoilor electrics tmbsteieste tai lent, din eaten abseafe! oxigensl Se uumeso astfel, datoeithtendinjel lor dee absorbi electron Lert eu eave vin in contact, wlcjoriad asta ensale de formate a telat estric dine dot electron sa afutind Ia stingres 5, Stora ” cel mai utlizat_gar electzonegtiy folosit tn aparatura de tnt enh! te hear de su (S Acute un ga fel 22 ot mat are duct ca 9 tag Mate see tn tnumite cand, henafuorura de lf corodenrScupeal, alu ‘nial stot dn eave continuta de ul Sud selina sre lcrie hexatorura de sul se descompane ie gts toc Compu! desl aorta = In prezent su pred perspective pentrw gizele petfluorocarbonl aceottaAvind stable ries snl rtients en 501007 del het Fora de'sut Ge uiizeas la Lemperstar de 200-2400), ‘Me gaz clestronegaty cu dente comertiale Frigen 12 sau icon 12\(in Germania) sf Geneon 12 (in SUA) este fate ant ea ageat derdelre (fe exempl la triguetele ees iee, F MATERIALE ELECTROIZOLANTE LICIHIDE, DMateriacle cettroizlanteHshide sot materiale eae tn tpl cexplotart se gasese tn stare Hebi Te preriats cast gazes, nvantajol ch oeupa taste spate liber st aap Aehpuncre Se Faeroe ceatauras menses NMajoritaten diclectriiorlichiah slat isles, we ovideass tn timp, dat amestecurt pronase Taflamablle san toxie gf need fatto ‘ostecare misira materiale onductoare $1 rletroselnnte slide ea cate vin in contact Ga aeectricllichat so tizenskuliuile mins, elute snte= tice si hldrarburilesromatie (vensen,tluen et) utiliza ca solvents Tu comport Inerilerslestrlsolante ‘dr tanamlt mat bine leur mietele sat produse astute oboe dio tel pein distilare feactionatt ei Peter eee Dp ile for, weluile mneralé a6 part in urmatoarele stele de rnd Ge ol lel totter de Ullal au tanstormaer sereqi ee olent ts tanaarestor gf Ja ricirea transformatorului. . ‘ : u1 ooeaed tnfgurirle Gate ele 91 fa de miezul teromagnete) si evacateaedplerderie din anstarmator te tipul anc{ionari, co fribaind la eden cia de transformator se tiiensd i Ja tteeruptore eectrce Proprilante cents al wld varisea ea comporia al $1 Sint uemitearee wtfangentaunghlului de perder, ug 8 = 10-7; ~ permitvitates reativis c= 22.24 = Reiditetes detent, By — 125... 150 XVjem = felstvitaten, p> 1038 Gem fla 20%) ‘ = pte alse a 8a 138 TIT = SiebElate mid pentru bund cieates leaf tua: flaste propel se veils prin Ieee pe probe late periodic ‘in teanstormateatle 9 ltreraptorae aflate fo explostare eta ae eabla se tilizensh fie pest Stapregnarea til Ia cable lzlate ct Mir lela cablut cu crea de ue ell flo pentr impreguarea Mri ete visas temperate di eylontate 10? Ure) glia Ia temperntora de 130 de tpres sore 2 att ‘el fost a caburile ew cicalaie de all trebuie site fut ropridite leulul de ean sint wtmatoarcle ipeimitivitaten slativa, s¢— 27.23 Pametal de ntlamabiliste muni, Oy ma ~ 150.-.170°C (pen ‘ru alll de sieulatie ) 1280-270 (penta wlelal de impregnare) fe Unt de condensaor se tilizensh pentra impregnaren ite de inate a condenstemrelr Ese wel mineral, bine ratinat, ea Langeata unghioil de perder (3) tal mle de 10° ‘eat ulcyavipd permitivitaten relativd ey mich, condensatorcle tp cares fice tx Wlelectric au dimension mat mot pentre eae fl eate tntoeut cx slewtlsintette Ulewrle vegetale numile ullur sitive (ein si de tung) slat tite Ia fabeeares Inca eee olalnte ‘Ch gi wlesurie neta, letuile vegetal sat totweiuei naturale 2 ‘ Aceste uli poart diferite denumle cometeale apharel (S.A. Franfs, Anglis), clophen (Germania), sovol 1 eNtel (URS). "Hl presineé mat multe avontj att de aire ioeie, ei nt inttamabite, uu Se exideass sub einen are electri, se descompn dar na dav gize Inflamabile fn Sehimb au decapenajle- condetibititate termick_ mat mick si actune: corsies tat puteraies aeupra material electroszolante fu tare vin in contact. Deasementa,aeuol elorhii, cate se desl Fin desempunerea sskarllr. este toxic 9 corn Uielriesintetice au permitivitatea tuativa dub a8 de wlelurile tainerale: cy = 45.-.0, cee e a deterniat Tolostea let Ia conden SStourele deciles, obtininduse reducer! de velum de 40-50%) fal {ae condensatoatdle ew lol miner tn ttansfarnstonre, svantaolaskarelor ite neinlnabitten Jor. El pot Huta sie Totterapstoare,deoarecs sub acfivnes sey slttziou produc gaze iflainable Pe ingh ere sattice larrate ext yl luisa fara ‘ates altars leant’. Acesten din ras ae pot wll lates potaburh de explattare pnt [a 200° iq Tine alee ntti stmt a sempe dete rite mine G. MATERIALE ELECTROIOLANTE SOLIDE, ORGANICE es mai mate parte din materiale eeetroiolaate Sint materste crganiee,adled compas af caren ‘Namal exten de mare de combina organie cnosente aproxi- ‘mativ ub inion) ta eompaatie es exe annegense apcoximatiy tO) So expliek pln propretatea stomilor de exrbon de ase poten unt Intre ‘ot Tegitur simple, duble au ple + meine jae ant subyeante macromolecular (care coun peste 1.000 ie atamt de tpleccla) nataate saw rntticn, termoplasts sa term 8Fakina (amoplsta te ester a¢ tneoee ie opel revel aed upd ride pote ft retopi Rihina Termorigit (sa lemoreid) nus iniosie ta cided Ina se Iansformad ier, ese carbonized 2. Riyint naturale Risinile naturale sot produsu tsiologie sl unot viet, peodusnt ‘anor arbortrEsinost sau obtiaute Ain abort ragiosi gta i yamine {a descormputere f Seltel este: prodosl fisilogle at anor vietati cate triese In Indie sin Birmasia find depas pe ramuile aber, Ssbstinfs, earls de impurity, se topeste Is Fielre se oboe sub forms de ssi subtatst ragl (Caractere staat sat "Temperatra de topite, by 75, ..8IrC: = temperatura de tnmblere, 8-50," 6ircs = permitivitates eating, e, "a8, = gist: itetredy yy = 30 kV an = teristivitaten de volun, ps — 1010 Gem Fenistivittea Ge supeaafiy , — 10 Selscul este substanta tereneigid. Se daa fn aloo, ae acetic, cid ovmie ee. Are bane Hrs de tle ‘Se lized tn special a Eaeiarea calor dept, deimpragoace st eo lant fe fabrictren tnateriicornaatiees nn 1 Colatonat (enczal) se obtne din spun unor conifece. Caractere effet int —"temperatra de topite, Dy 120. 15HC: = tamperatara de tates, Oy = 50. TCs = eritviates de volun, pore 10%. 30 fhm ; = Figidtaten didlecties, Bas 10.045 kV mm, Golfonial este slubil tm aco, leur, hidrocrbur, acd ace tie ee. Prin dalvaren tn sear mineral se fine masa albend= fost tn mpeegnaren hte! peru saa cabal de Tost, en- shue su uinpleres mangonoeoe tabla electric La temperatura de TSC coleloaidiolvh oxi de. capra si ‘ore acestel propre ete flit rept sta pices eal Se mat foloseste la prepares leorfor # eatapundut lt ‘@ Copalarile sit sis ose Gittbart ese o vatlotate de copl sl se glseste 91 fa mantis Busia aa ‘i ry Coracericleeihimberalat sine AMfmperatara de tepite, By = 250._.S90°Cs Temperatura de Jamlere, Oy = 85...200%0; — realativtatea de Volum, py“ 107.10" Om, Copaiurle sine foarte nehigrocopien sie wilened la fabrearea saaor Tac care dat pelea dure st nehigroeopie Msctomolesulle dest risnk se obfia prin gruparen moleeullor rail (monamert}, sub electal presuat gf temperature presenta ‘ul Ceatallastar pria irmtoarele reel: patmerzere, polenndesire St pated. "Plimerizarea este oteacle fn lan cate se resizes fr elininare de prodage sestmtare de reste, atfel Inet maccomeeula ate acca mpoitechimiea ex s!3nonomer Pllondensrea ate 0 tealie Ia teple cate se poate ntrerupe in orice moment, peat putea fr apoi continuatl Se reaizens8 eo ee Iminazea de rotted reli (de obicl apt). Poliadifiaeste-o Fea{le In trepte [b ¢are-nu se sepatd produse secundate de rene "@ Risin sintetiee de potimerizare cele mai utiaste sin pli ira falietienn, pellets de win palttalloretiena © Plsirenat (0g. 6.7. 1) are ea monomer siren (Tig. 6.7, 0) Boiotirenul este 6 répiat transparent, termoplasts 3 neplar Polotirena are prorita lectie fart bune, este nemgreseopt tre temperatura de fnmblere sciutd st renlenih mia, este iaftamabi ata toler vaiaehTntre 40000 150 O00. Caractere polsirenett sn oefentaten, = 108 gid: = renativitaten de volume (20°C). ey — 108...10° em c= chy Hc, — cH — cH — CH=CH — 75757 8= permitvitates rativs, «, = 22. = Pipditatendiletres = ‘tangent unghinot de plerdeth ig 8240" 410° Palleste eat In Special fn dotalul treevenelor inlte su forma de pleas. ple tabi, fli ie, pecan aa bassin lacie ‘eetroiolonte, ‘Din polstiren se cealzeasa eazcare de bobine,selart de tuburs leetrnic, eapace, bacul de seuselatoare qf nloewese chiar fe aparatic de misurt. ue Pentru reaizarea de fli ire se atilaeaes polistizen obtinat printraum procedea de tensonate messnlet (proceda dent sty: Hes), imbundtstinduse malt resistente mecanies i flexiilitates ma all de gras ate 10 1 150 ym sintwtiliante ca ditectrie fo ondeazatoare st pentrn aolarencablurlr de Inala feecven (© Pobiilona (ig. 0.8, Djarcca mosane elena (tena) ig 6.0). sed polimerlanten se ealizeszt la resitne eal 121 000 2000 at sl temperaturt de 200--HNFC se Gbfine Poletlens de Seal Pesinne $1 denwiate miei, cu mam moletlars de. 1000-30 00. ‘Dact polinerlzaea se Yeallzazs bx presi rede 5 temperatar te 20-7 se nbtine polletilesa de jeata prestne ft denatate mate, 4 masa molecular’ de 5 O81 60000, Polite este nepolar8, nehgrostapled, eu foarte bune prope ‘ty eletrice, dar eatey ea 3 polistrenay nfamabil Circles poletens Ge oalth presvse/osté.presivne sInt —densitaten, f ~ 0.02/06 kgm = renetivtatea de val, oy = 10%. 10)10°.; 10% em ~ permitivitatenreativk. 6) — 23/22; = nlditaten dielectrics, By, — 20... 50/80 RV/mum : = anna unghialude perder tg 8-— 210-3 ..8-10-]8-10- nao 6 Folie de poletens se wtlzeasa ponte iolret esha sabma- tine, a cablurilrtelefoice 513 calutiorwtiizate in meds: chimic age. ec ole de pltan a al larva cade ean toare,precum a asamblaren produslor cares transport peste mast alent ela congue bob pentru motoarele eleeiier care fonefioneta® sub apa st pentru ear! fe Tash (eeventa, laren ralisiadase prin extedace ‘©, Palllorara de wall lig’ 69,8) are eu Manoter rorura de vi (ig Ba, 9. sec palar de vn ies rl prt plastic, adlet un amestee euprlaziad pe lags isin respestVi 3 play idee, uinphutra,catrant sf stabilton 3: ye Bolieloruta de vinil ete coatineplastifiant on aumeste PVE male iar dach au contine plastifint se numeste PVC tae (dud). Polelorurh de Voll este un materal polar, cu propelelatieletree ‘mult mai sabe declt ale pallstiensiys si plisilenl,properlaqy car fe forbutatese si mai mult daca contce plastlont Polllorura'de vill reste bine Ta aeliunes zonvlu, «lela Imivezal share tezstenta mare ls hmbitnie, Carsctritelepolilrart de vin moalejdurs sit = denstaten, d ~ 1.38/1.38 kg/d © feaistvitaiea de Volut gp = 10,10 Goa Dpermitivitates rdativas © a Ti. Hipitatea dietetic, By, 50.75/40, .50 kVam = tngeata uoghilul de plrdert, ig — 15-10, Aeio-415, 10-440" Polilocuta devin este ragina de polimetiare cox mai utilzats ta treevenf tadustral [Nu so ullizerd la treevente inate din causa vsorii mari a £ 1 nil tn curent contiotuy din causa fenomenutas de lectraliey case potte spared es material voatine startPiet aii Coa Blin Tac Ch mcr oe Teens meer Fach EES Se wilieard sub forms de pei, bur ali, ft, piee de diverse {ovine bine pra tutanre, ‘a polirdra de Vill pot {1 uizte eonductoarele cabal, prin itladare © Petieraturetiana (PTFE) (i. 6.10, 8 re ea monomer tetra Atuoretienn tg 10, Pltetraluretlens are ate stahiltate ta temperatura, putind fi tian fate -+200.-250°) 1°88 Are Ban tabtae chime, ‘ste lectrie aepolar co foste buae caren secce yi anume = fetiptaten de volume, = 108.108 oem = Higidtaten dieters, By, = 20,00 4Vjmm : = tangenta waghlul de pirderh 8 — 2-10-% 510-4 Palitetratueretilena se utlzeasd in aplicaile unde ge cere mare sabilitate termich ebimies, la Trevenfh Industrials 5a Teeevente Dreluerare el eae fs Ulfelll ae cost rideat 49 Ripiate sintetice de policondensare colt al utlieate stat ‘enopastelearninoplastle pelamidele, pollster [© Fenoplastete(ciink bachele) sot obtinute pria polisnden- ‘area fenoiful “eu formaldehia, rnsfe cate comporth Wel tepte, Prima teapd a rai are en eezltatbotelte Ay cave este ond teemopinat gf aolubil Tn aod Prin indice tn ontiguate se troce In treapte a doa a react u formaren Bachelie By termoplasty ast ingolils pus sph Pe lima treaptd. reacts ofbine backlit € (bchelts prope isi, cate este 0 Fayind tetmorigi $1 inolab, Bachulita este polar, aviné propritit lectice mai slbe, depen- dente de Teevents at temperaturh fate higroseopick 18 Suh Jodluent aveulo eerie raging se earbonizenad sé apar gaze Inflate tse, . Folosfen ct material paste, cu umplatard anorgasies poate su posta scart timp ehiat temperatura de 200 ‘Garalrtate achat si. Mesllatea, d= 1 Eglo feristitates de oldie py = 10" 5.658 et Bi AG vm = tangenta unghie de plrdeti ig 8 —Ul0" 10°. Fenoplastele au o larga Tutrebultare in industria slectotehols, sub form de plese si Inert leeteolslane Peel so euecutd din bacholthatestecs ex ummplutera (regu de lea) care lfeineste mult prods Tacutile bacheltice, abjiaute prin dgolvaren backlite A fm aleool, sit flat In tabricarea materiale sectrotslante atalifcate ile Improguates Infirirlor masialer 98 ayaraelor eesti (© Aminoplsele sgt Fagot carbumitie $i meaminice, Ble au propretatiasemnitoare fenoplastlor dar stat tcanspa ente,patind 1 colorate Tiginile melamialee ay sabiiaten teres main’ i higroseo= pieitsten mal redushdact feoplastele ‘Attinopastle au aceleai utilis cu fenoplastele da seumpe (© Poliamidte sot ayinte de tip wait, peloe,capron si clon Se utlizenzd pentru exeeutaren upor piss ist folie si fiele au ‘aracertiel mecance net superlosre Inf de flrle texte obignaite ‘event, pe piala siondals su apiret hirtitpllamidice cw den mien chmeetald dl nome, eit Dune. caraterisiel wees 3 tlettee, stale pod la"temperatur! admisibile clei H Ue etal Hille nomex” se-utleat ca izlate la ttunsormatonre st ‘magi elutrice irlovul eaaaneioreletrateitee, dar sit ma supe fect seat (© Patter sit isin termoplaste pot (i ease tn fli transpa- ente (mylar, Hestatas) sau tire aibtins Qerpen) Folie de hostatan, ea gronini enprine inte 02 90000 me, au resitente In fatinere $1 lieve deoaebit de mati, higtoseopeiate edusi,putlad futlisats ping a 150" irele pollesterice sit superinare ca resistenseuecnich i staiti- fate teem ttirorfiror sinttice 9t sine soa! clstie deci tree de stele 10 dem int iat 0Pieri 4 polamidel fe Mistaie sitetice de poate sto rapa eponidiee st poltre. Rape eposdiee sot termorigite sl au ‘masa moleeugrh 0-4 BEES aalhah op isinlie eposdice au carsceristiel cletribe $1 mecaaice foarte ‘un, rons ne fs agen chins, au sabiltate temic und 910 sat iafamabie ™ Keeste Pasi au propéllatéadesive deosbit de Bune pe metal, miter plastic, sll, eeraaied oe Sine laste Te uiopleten tnnqoanelor si euttr terminse ale cabrio pete obiietea Ge piste Tore compliste, peur. 2 incapslaree (hmbriearea) waor plese, Uianaformatoate de mds, Condenstoare te, Intec strat de Tiss ‘Ripinle epoxide se atlizeas 9 To fabrieare ncurilor de impreg ste, de lives de emails. (S' Rasnité pluretance snk polare x1 au caratertil eletrce ‘i mecanice axemnatoare clot ale poliamideor ese foloeae sb ford de eyo pies, pecun ila fabriea- se Inari de inpregearesacoperite de emallte a conductontelt “Searle paluetanee de emailre & conductareoe pretntaavan tajul ch condactonreleicate pot fi suate farsa fi dezzolae fa pe ea sa fabrcaren Incrior de emai, ca Ripnile slotetice avind wn cost rideat, nau seallzat_ materiale ‘pe bank de ripinisintetice, smite mala piste, eu larg ute Er Midustria seetrotebnit ‘Matritele plustice presite au enactristict mecanie, unoort si termige, superiore vigil in schimb au peopeietatelgerier al Habe deel eestes tel plate pest ae tu di at (at ut vmpluturd, cate poate I organics. rumegs de lamp, buettt de bitte silt textile) sau anorganed (eosr, pra de mle, eabes) Materiaal plastic poste s4 mai conta plasifiant, colorant site sbstants cre H bree plaatietatn 91 eucoteard agitate sere fidaw alosee, dar fs sreutatese propriettile electric, Ta func{ie de rlginautiliantA cx inal, ae deonebese materiale plas ‘tee lermoplane si materiale pastce trmangide w Recent sau seat, materiale, plaster semate ou fie de stil are se bin tntroduelnduae In mas lor, inc fied, fie de ste Sagi dee 9m Material plastica srmate au reristente mari ta incovoire si fotindare, densitate mies, stabiitate termed yl chien 91 Bune pre Drietat ceetrie Stratitiatde oe reallzea28 di strat supespase (arti de pre ‘ace, siti din fre de butnbae saw din fice singetic, fst di fee ae stil sa din fire de azbest,frnirde lena txate nee ele pate "pnd termorigis Ca easel ae foloese cele bashelitic, eran, ‘poste, leone, melamine, Stttitiatele se fabried sh forma ce pli, tuburl saciid Alin cate e resins diverse plese Strtitieatele a plat se bila aupeapuninds-s hire tsdturite su turnin, impregnate ea Iae pe hash de vijind termotige, care Se Jntradue apoi in prse Inet tn thngul esas agin, topindse Pltrunde in ori materislulai suport, lar ap prin pelieondensare (a Polinditiey se Tttrete,ebliaindaae pele tetworgie fe Strtitiatele pe bax de nite sot wilete ie joss si nat tenting fa tabloui fe distil, ile petra afte: sport Reese stratifeate an caracteristek wecanice gi eletree- bane, Auterminate de rises de napreguare Air slat hiecxeopee Tn tara astra, stratitntle pani de rie tmpregnata_ cu lacuel fenolformatdeiice (bachelitee) poarti denumiter de perines stu Lapa, f, Stattieatete pe bush de estas din the de bambae au cara teristic meeanice deosebit de ivne, lar eee elecrice mat sabe le sint utillzate indeosebi, pentru plese suiitate din punct de vedero mecanic (Cot diatate, lage. peatruviteze miei ee) a1 mat Ptin et materi olan, Strtiizatele pe haat de testers din fire de bumbae, impregnate cx Me pe bh de ifr, abi fata ene ‘nt eoseute sob denumires de feo ‘© Straitiatete ye az de fssturt din tine deste stot iapreg- ‘ate leurlwposidice sam sion 3! pasttsdenumirea de sien: ‘at Sint foarte putin ngeoseopice, au mate stablitate termiek, carae~ evs alctice 3 meesnce hue,Suatienele pe ba de fuente de lem se Impeegnensi ae mentite abfitnduse fanertu putin stint io electeotehsie dato~ th proprietor slab 4 warmniate ne mazX oe enrenoZA canai tote prndatele pe bact de thd state tv eect te te era me Ssh mat ap erst area slventaal dn feo ex care lipese fale de mied pe biti upore Acenst bite are mare Teastenta de rupee i trac\une (© Hire wctlatt se obfine pin tatatea Hbelor de elle’ ex acd sete, in pretenia tout eataleatr” Acct hele sre Migrescop tltate ma redst pi proprictat leticesuperoare faa de Bieta oy ‘uid, dar careless meranis (dasticste, existent Ta sie Ai todoire) mat sebzate, at deci hit about (Arto secwehne sw pean te frat a muneroase strat de hte fing, presate Stare umeda, refed grosimt Tate 025 57m Hi : Prespan de callste cu gosimes de 1 mm se compune din 20— ‘5straluribinelegateIntreele, Tacit sa feexclusteaflleten eartonsta Prespanl sential fn construtia masialor electric ant. Prespanut pent transformataatle cy fcire tn ll are deositate edu au kgm), penta sbsorbt mai up ull eapatiod satel Figillate aictetsch mare. Ave stablitate termes chimes Prespanul peau condensate este earaclert pin priate ch: sien deasbits en Praspanul pentru masini cletree ate bane estacleritckeletice '¢ Lemna, desi poate fi soott ca un materia eleteuzlant roneinie ef gheste tatu wisn fn ertotaies. a fableaten {ior piste ea pirghi ge Intreruptoare i separtoarey suport peat Mieral tansiormatetaor tmueh pene pastes crsattite mayor letrice, ap! pear lal eletrice fae teecomaniat a ub fort Sc Eos olsen iar dle pti la mei pie mpregnarca lemnulal eu ule de transformator, eu parting, Incurt Bachlitie, eave ate x ceztne eeqtres rigiitetisetaice de la 30 a 70 kVjem, so face oldenuna duph prelcraren complet 1 pieaeor te lem "e Fite 51 jesushtestileaatorate © Firee de bumbae seu mals, ulate ta nlare condustoareor de babinaj tse 8 i ft ma subti matrerstente la tration Flee pot impleti sub forma de clrap sl impreguste cu lneurt day tuburie Hnnsnige (etliog saa varus © Teadlrle exe obtisute prin tmpleticestrlor aw propreti tare depnd de caltatestrelr ulzae de mode de impatre. ‘Tstturile inpreguate ev leur lease xe mamese feat geld, igiitate disetrehajuge lo 390 KVJem, au permit fitatearelatives ¢) = rernivlaten de volum g, = 1002 Gein” tangents alae plerdrt tg 3,5. -.0,6, "Testtarle lncirt bituminonse se maeie fedturt hegre aetvorsgidtatedilestricd ete matmare,ajungind la 400V em, ‘Hints aractristl find asemnitogre aor le esstut or galbeee. icelealtetice sin supertneeTieear naturale din punetal de vedete al renstantei mecaniee $1 al propeltstitr eletraledaate, tnd ompiet nebigrosopice. Lacarile lestrolasante alot materiale lehide 2 timpul iia tor size slaiis dupa aplcae,formind o peliulseleteoiclant Sclidteare aul pe ta Un rts Ene (vaprac sive ‘alas ape bnza nor ptocese flake 9 eile (€veporares slvental Srextdares sai pllzeelzres sa poleoudensh'e saw pallalie) curl eetiolslante ce mi au solvent oe iadvese {8 urma anor proese chime. Components pincpate ale wna Tae eectroleoant. tat rfion teu (eign k atarals saw sintetied, Ditum, uel seatlv sau amestecul din deste materiste,eare ta fora pllelas evel (leo, Benzen, tolue, glaring, elroform ele), care ‘ste volt Lica eestroizlante mal pot conte materile duxiliare pigment, exttstor, parla ete, Tn fonctic de domeni de wtiizare, neurite electroizlante sin. = Incuet de impregnare = igen de avoperire; laeuri de piee = laeati de emailate “Lacie de inprepnare sit folste Ia mpregnares.fnfguririlor sia apregnaren fnstunar Meio. ‘ele pent ipreguareningoririlrburlul de a fae nfigararen ‘masini 9 aparateot eleteiee compacts, realstents li forlle eet ge pln irae care se produ in ipl Tunelionarl, De aseatene, Tueat ire oll de a mpiedin petrundeveauiezelly agentlo emit, thes evacud elldora din lateraral fafgarirt pein wmplees golanor Ade Set st de 0 med veabstents de lzlaie Infra ‘AcsteLaeri au Daido rls oatarals sau sintetie zsvata fs saloent atecvat, ueatea leulalreliznduese tn cuptoare. Pentea Inpregunrerdntipiision se folosre # lncul” (2 solvent a Laci panien jpcegern.jdtrilr Mor a asa etc fetes treats tga Pesteciaitel de busine ql Lira fees loot py bark de ar Setut den a de any ace glen er oe a Ste amar nate Gaertn nr nts ete hey oie la temperatr ride eee ereleeiaiee cance ‘Serio acopere ae de ota upinentar Ita ‘aie oer: i nent ebnth tm aa hnrtie nolan pipes tae gence ex useare in aer liber. Pelicalele rezaltate din aceste Iaewri sint mai ij fui’ teable deck feltaide tials din hele de impepare, | Te acoedacliata aia al rill Diate'uetle do scoperes etal slate lt laaile poe ieee teal tek } Peete rat le isnt ts spc punt fren prota pe hook o2 ts es Rot pete ica maeiadoretoilante po mete U2 dente ef bal it nterte lacs) eu Antic pose sip, shoes) ‘stole clr serves alarencondctarlr de cop sxutnctnrs snge mat oat ste @ 3-38 hn) hike Se Tepes sates oe hte ee une heen en areca ae teas (ooo fon). | ate elie reba haere pete maa conde tal a en plea ste penises g oe at de'dntart pl cela Sucre tlk tule de ents sit snare plaid estes pore tie stones ptr. Glernte Su oxo dliniaresreth nts dieletipnt de Ine el net snl octr de ingens pots carts este sade pire Compuasurie sat auestcuri de capi, cers, bit, leur, fara st-eonint satven entra a fi uilinte, ole so fndlzee sf se fmol, iat mas ico- lath ne abfine prin steiren compancailer Lope ria tiles, compunrlle nu farmea2s. pelicule Se deosebese compundurt ve impregnare si compunduri de umplere 15ule de i sin fermopite 0 pop ie, stabiltate termi ridieat sin nehigrosopie. ‘Compundurie ssigra o lmpiegnare mai rerstentt la wmeseal duct tacurle de inpreguare Deoeehit de importnath este masa tzlanté pe bath de solofenia gue! intl "es gahena "att I bpegnren ri de ‘© Compunducle de ummpleee servese In umpleren masyeaneor gi 2 eatilor termiaale ate cablrion”wmnpletuner condenatente Clangerea ater de seamulatoare pests aulveniat, Ruel dea evita patrandere mesa 3 de'n mii rigiitaten dietestrick 9 aaa Deosshit de utlizate siut compundurilebituaninoase, care snt eniqencopice, au bane papel eetrice gf cont red ‘Exist 9 compundutltetmorigite, cae sine Heide in stare in bial, solldieindae tn urma tranormari ehimice (int de fap ae Hie fart solvent —v. subeapltolal G3) Bitumullesntameteact.deBieocarbut care contin 9h cant rite al, oxigen Huta eamurte naar wunte afl, sink provenite din zhciminte core sa ghar tn spropern sehnatlor dei din cre tau format ‘idamorte ects, sume bums eon la data prod sel petra ltumerie afters no euloatenneagr su bromine slat teemoplans lr fa tempertarn obit sat ial 9) hgrocape tiie red ‘Prin os de sult, bitamrit yf atallarile devin termerigi. Ele nalat solic pi ini taste, ae oe caaea i ro- cavbari aromalie, tn ‘leat mal geen in eatin. Gerace ttamertar afl sit Menten, d= 41 kgane temperatura de fsuiere, (2 5,..140%C; ~ temperatura de topce, 8; —170.,.200% = resitivitates de volom, fo = 08 Gem « Hi, MATERIALE. ELECTROIZOLANTE SOLIDE) ANORGANICE Matariaeeelstroizotnnt soit, organic, flosite in eleetreteh- nich aint sila, mca, cramiea, sabeste, asemura, ates ‘Ble pest at de matril lotsozant sale eae Seabillate terms riieats. (peste 200); = he eaonizears la se eredenad sub eet arcafulelestie; Ei ae oxidearn 40 bunt stabittate chim Aau‘ineh temitonrele decarmiaje {a8 de materiale orgnoice SS propeettt susie sat abe Hind teapie stan n esistent la fothadere reduss fi pot fl obiloute in grosimt mit sn fre sir, om excepto siete: se pretucreans mai = fu tose nat rida, ‘vila result dia topiren amesteutat de’ euaet Qbiowsd de siiie) ca diverstoxit metalic giieirenhrased a amesteslas tpt. In funetie yas aria ore mefeedia ca fn’ compositiswrteorsortiments de sil pi ita atmstee fist? oxi eects (C40); oni de alumi (§0)0y)s ox de fet {fe,03)1 ould de sodit (N40) os de maguecid (MgO): old de Dot (B03): xd de barn (BO): xl e plata (PDO) Sti fate material tarmoplat, transparent, casas, begrascople, tu este ataeata de baze wala, eu exeepfia sell fuorbte ‘Stree av temperate de topireeuprine ite 00 31 GPC, con ‘mal ial temperatura earespuatind still de chert pi. Densitaten stieor varied fntee 2 s1 1 bain’, cca mal mare corespansiia lta, care are i eompositia 8a oxide plum THesitivtstesvletres de Solum nstiseor varias inte 10s 100 Gen [igldltatea alectriek nu depinde de comporta stil, el mal ie Inelisiunle'de-aet st aste do 3045 4 nm genta wnghtulul de plerde a slilelor varlaxd totte 910% sin emitivitetonrelativs varaah tare 3,7 1 105. Th tunetie de domeniul de uilzae se deogehese aici pentra can Aaneeoartzlaloar, Hig elcrice 9 teburt slant, ala pent amaitre, ste de umpletur sta pera be, brke deste, fire ae tel pena cnet é ( Silla ‘pentew condsnsaoare se resizenzh sub forma uner pel ule u groin de 0,025 mm, cu tangenin tnghtalul de perder te ‘cu Fgidtate dleectrien mare si permitiviate didectied ries 1 Siila pentru izotstonre at, pe Haus propreth eletroislante une, bigrosepiettate Toate reds abate la aefianen agen ‘himish glo mare rerstents In vial brugte de temperaturs oles Ia faceput saa pent ieltonrteistalaire tle omuniatii fm ult aa ate tt ma! mut atltatd In lta fos feu'Mate ietece de inn tensiune Teoatcrele de stels, Tata de enatoree de ceramied,prexints svantaje economiee si de exploiate, patinda-se contola ional sare Eenlatoraat dati transparente! sie Sie pene ple lee’ yi taburile, electonee cle s siporte femperatul rica, ak fe Itamapaenth Tad rae Vileteyvexstent la aellunes vaperilor italic! 3st eb eoeteent ae dlstare elt mat propia de Eel al mallu cu care se tgbtad ht fampa sss tabal lett, Sle penira emailare este wor fuibils sh, msioatl ti, se pie strat tubtee ye suprteile de proteat (de exempla,vextoure Bobinate) topinda-se spot i euptoare is tempertart de 100-00 In aes feral de pot se acper eu un sat sue eo Enslle de stilt teebue et aii coeilent de. ditare rigors gal ex ee ab tater pe cate I protejesay penley ea Ia Yara ae tomperaturd at ne froze. fe Slade umptaturd serves ls fabricarea mieslexulu (prous pe beak de mea) i Silla pena tre serveste In fabiates ibelor de stelh ex lametre forte fel de tres! 9.009.007 Fibre de still ttebule ste foarte Mex, tnd wtiizate la ca conductoreot i Felearen esiturilor dio stl. “eattrle din stilt se Impregeeasd de olce eu rin sone. ‘esiturile din stil se tileazs pent tabricaresateliesailad si telomenatatat peptide tw ait din ce ert ay dla fl de i impeegrat eu na fiat itia de sti impregnata poate atlas condensattare. 4 Fiirele de stielt pentru eomnieait sat de mare puritate (ot cs a euart) 3 ervesr dept gh de und tn comuaieail erica pe Feeowente optice fn tara nonstra se fabriea_o mate diverstate de sort de site ula in ditertesectoare eeonamlee ait penten neville tere, tt 5 pentru export, te Tatrepriader specialiate en de exempta Flt Botosani, Turda et Mee este material electrolznlant natura In eeetrotenien iat utilizate dous varietal de mid > mascot 1 logon Zeaininte de led se gives In. America de Sua India, Coreen Mexie, Canada, Madaguar sin (are noastts in mentit Latetat 3 Ja Moore Togs Cluj-Napoca: Zekmiutee ue mie din tara. neue dla foe de ied, de dlmenstanireduse, care se pot ulin sub Terma {etal aw paere fe Museovita este incolor sau eu naante de ror sau verde sare uratoatle carscteristie Nomstaten, d= 2.7.32 kam? = pernttivitaton esate 4,2 60-75 = Hgltaten deerrit, By — 2.000. -.2 00 kV em = rerstivtatea de volun, p> = 108.10 em; fangeata unghilat de petderh, tg 3 — 3:10" — temperatura masini de ine Dea, — DPC. Musiovitul se ullzasi in special ef diletre In condenstoace shea Wolatie In foal freeventa, avind tangenta unghnls! de pleedest eds 1 Flogoptut este colorat in brun, aproape negro, galbea sau In veld hare urmatoarele earastertiels "™® SMteiststes, d 20,28 kglam? © pamitivitates elated e503 = Figlditates ditetses, Ey, — 2000 KVjom 5 = fesstiviteten de volum, 9, = 108,10 fem = tangenta unghiului de plerderl, tg 8 = 15:10 — temperatura maxiod de Lr, Pays — S00. ‘logopitl smite temperature ers mat mai deck muscovltal, ar ate ehratetstis lectrce i necanice (lexiilitste 9 reseten{3, la'usura)taferigare fale moacave "logopiul este inert dn ponct de vedere chine i se topeste ta temperatura de'1 300-1 300 "logoptul se atiiear& in mayne apararee de foals tensiune, atorith eigigtail sale dslertrie Tidak, 0Flogoptal se floseste ca asaefatrelamelleeoestoratad i ta sine eerie, donurecs are rexstenta mare a temperature siveatenta In'szortspropinth de cet a cupratas din care sit Feallzate lame, Produscle pe bard de miei slat mikaaitele, micafaial, micabanda, rmicalesl, rte de mie, termomicaata fe fiauitelesiotsletatte din fife de mia agfomerate can Viant ie seetoizolant 7 le ae fabrics in mai multe sortimente (O'Atieante de formare ete dura Io temperatura objuuity dae rin inestzive ponte 1! modelath in diverse fame, care se pastesed Spel eee. “Ate ca laut slau, Jacul silicone, tae gliptalic, ‘Ate grosiml otre 15 91 1m elute le contctionaraa de diverse piso toante, {© Meanie feibit este lexis Ty otle temsperatara En poate f fara suport san ean supeet aly (esiturt de. til ‘peo singort parte nu tn dood suporté din Iedturl de sti dspuse ‘Be amibele parti. De ssemenen, ponve nv un uport sou dou’ suport {fa iri, nstge nataral sa Tolle polleterle, Ihre align ae olehitaminne sa leone 2s gtonimt inte 13.9 Seiulliresa ts iclatic de! stetater, iolate Is capetele de bo bine, gatalter! ete (Qi Micanta de colotr este dur de a temperatura obigauita pln Je aproximativ 100°C Tex nu are suport sore es lant lac Piklle din mictnils de calecior se grosimt Intre Q4 9h 1.6 mm. Se utilizes ex lamele tealante la coetonrele masallor lei. © Micanie de garnitur eate tat 9 mieanta dur, cate are ex ant selaonl sam iene scone ‘Se uilizash pent resicrga de garaitar lestolzlant. fe Micafolil ve ca suport hii, Haat selacal gare gos 0.102015 91020 am, ‘Dass Supertal ete de testers de sila. Viantl ln silent, progusal poor denumsicen do elomlaft Se ullzencd penta olatea hereon maginlor clctrice de nalts tense sien material elestroolant le magile de creat. continu wilrats fn enetvne fe Mienbaain poate aves dou suportart di alataln sau din feritur de sil 6 groin! de ae ute, in matase 13 mm, » Ba poate avea si un sigur suport din materiale indicate tal ss, tn cage ie renin ste de 0 cH mportul este dia featurs de stl produsnl se ammeyte loncabanae, bs = Se ulleescd peal izlarea nfapuriclor masiiloreleeriee. fe Micaesal ese ut prodgs de mies gi stir objnut dia ames tela ade ik Aue or sb rin proce fai ateritul ace propre mesanie, terme letrice bust Este reste ta arent lectie pi neugrorope, sant ites sb forms de piel he # plese fnoate,eletoio- 1 Hirtia de mle ste objinutd din dojeur de mle, pein procedee anatinge cu ele folsite pentrs obtinuren hits din tlle Tria de teh este mal fleaDllN dest Toile de sue, dat are uate mance 9 etree mat sabe dec ele ale fifa e ‘Din Mite de micd se realizens8 aceleaylproduse cai din fate de nea (mieante, mieabendl ete), dar ci reaicenta To walditate ste Mid streristen la tupete mat reduc ¢ Termomieanlia ese un prods pe bazs de Hite de mies, cu lian leone. Pltelle de termomicansta au grosimi Intre 0 12 tan Se tillzeaza en suport de Testate 91 in aparntars elestraaloie Mica snteticd esto un amestec de oxist de aluminis, de sili, fluorurs de potasu ‘9 lity fldspa. Mieasinetie ate propriett seman ou mks natural fare 9 poate Tule! suAts gottental de dite nr apropiat do cl metaelor Ait cae material tural, serpeatinl find cel mat riplndit singed ath Imerenrl de azbest se giaeae fn Canad, Africa tn cantitat edge Ip TERS, SUA 9 Ture t Li Firele de azbest sini flexbile, a lungs pod tn 25 man si att ‘mult malaublit det clade bunbac sss (po aves pnd te #1000 din dametrol fruit de pa) ‘Atbest este toateodes din xiv sn resinate di ire de stbest de obit in amestec efit ogre in eaten ing ruse Srlor'de ashes *eSctntoet avid) ext ett nee abuse cute rg pice ou fons desler rascals, flo Ie edaten comtuleaaor Ain aparalae de fncave eeti ‘S'Teatrls din a sn alizte farses uno taiiate {3 enlle ain ashes nprguate srw cuit ast flbte in com a ior sete esnformatoarser ‘¢Arbosimentt exe reaient prin paren uni anaes in ibe de atest, iment aps Are roteenhk tte mnt pile ocfenew evil cette gf eae fata aoe nd higoscople eae ipregica cu bituon sali dei, ups eturare sub fons de plit taburt sa plese Tosonat ‘rate pene vealizaenexmrdor de stinger ale aparatlor sleaic,talorr de ditties fo Title arbut se renvetcl dnt de stbest sv din ie de sibel bump, imprean cute (eart bitusnote su alone, ‘Arc reatentd mecane sab dear cea Tals ge nc sie de five de into fie tei ‘etn de sb co fll sales ete uta co ialatie deere Flementsle componeate ale ceramieloreectrotshnice sat a= tocar de sti hone Pent bisa plelr din ceramic, eementele componente se aestth ch ap fara 0 pasa ln past, pln verse predee die treo obin ple, ae we wnch 9st Ipeapfste tone iP Satie tempera i Pictle eran ge gsateas, ali a scopech on tra sub- tie alos rin posree ae Seopezs par ples devetad chine es. Staal de gcrdvelucnsl so cere a yeienfel necane Fielrs precemi 6protectie tpotles mardi ‘Ceramle dectrotcotc slat parietal eee sete rape cice dei de attain, eramica cx mpd Ban, Me Turplorel lettin coins si mearynlarpe te eastanttarat Tupi de agenti chimicl, se comporti bine la temper ee tr ridisté $i In atmosfra wmedd. Hate ins grogi yi are ocesoent® Slabs Is soc ernie (Caractere portato elatothats sit permitiltaten elativa, e¢— 645.07 Feritvitaea de voluay, gy — #0. ..100 em — riglditaten dilestrieh, By, — 10., 25 KVjom, Por{aioul protintacostrasti mare la ici, nepatinda-se ob ‘lose de dimensivat exacte Se uliliznai pentru olatoare de joast si de inal Lensnne gle verse plese penta aparate electric fe Stenta are componeata predomsnanté silestul de magniaia (Cal abet aegin sf magnesite, Caracleistiie cletrice slat superiors celor ale porfelani, vind plerdtt in ailetrie wie! sila frecvente Tae Garacteriateie mecanice ale ‘stetitel sint forte Due de ax ‘ment, ate otomportatedeaselit de hind le areul cst ote penta fare stata eate prfarats pentte fabrieares ladatoareer de aalt Dac gramuaia de tle este foarte fini 91 se adaush si carhonat de basse obfine sett speield. Ba presinthstahiitte terme die foarte Inalt feevent gi pentru obtineea de pies cw dlnensin’ foarte (© Utaporfelanul confine oxie de basi, de aluminia st arg Are pletderl tn dieeteie mich, rsistent8 mecanii mare iene utiliat tna freevenld i isttx'tansivne, pentra condeasatoare isle: © Gefalea tn oxid de alumni eontins ea element de bash oxidal te alaminin (alumina) si corund. Are stablitate chinic resents Imecanled mate i bine propritaticlectler ‘@ Geramicre ea comps! de titan cepreaioto clash special de ‘ceramic permitivitaterelstiv sjungind pind ln 10000. Aeesta este smotivl pentru care astfl ae eereiel aint iliac la conensateste, modulates multiplintosre de trevents et. Gondenstttele ea asfel de ceramic rebuie potejate impotriva ‘anid deonrueeenpacitateaconensstosreoreeramise vatach tnt 1 umiditaten, reduelndise durate de servic, Py| MATERIALE ELECTROIZOLANTE. REZISTENTE, TA CONDITI! TROPICALE. eee a apeeaes ne Ee ie prima boacay Pune fac demain aazate sala elt, ae oath oxplostate in Ji.cu ein tropical cate necsar 9 wllzeze Materlaeleetrololante care sh rence acestor condi atl! Tat pro rst for 4 asignreo bund fanetionare a produsdlor exporate. in acest sondith materiale trebuie sexs Ia temperatura sh rmiditate riety radia solare patirnice, isp. Vist, etiunen ‘iiperoior,hoetrlae 3 eemiteta. Pteislee cletrizlante utllaate fa mediu tropical se ile elstrlzlante pe Baa de isin folie, pe baxi de sini lptalice st lacurt sileoice, eu méaos We substange ungieNe Tare ality termite eae Mt atlas festorle din tire de stilsimpregeate ex recone lara (ou diac) tute np cre pardon Jae slieone sau bachelte imide ace La ump mast Sa EE et ane a erica Tat i nosis olan seers ah aia aT ae eervoduscle pe Dazi de mict./aclad ea suport fesitura de stictk ae ath ee ee ee | si lft iea talones cet cat es ie met tie ages eae raee ceu eel tes tare peed eee eee see ee | es Se eee et eee ar eee fag the cc Sa 4 baccarat oF ate (f= 0) a are fe ont pe told dura apie ieanisn pe deca oe ee ee eae eee pe et a ees ST : nea neers race rae ee seesSe ns wr pein ae er st is B Mari Brame | amenimie |= eet ‘De o scoacbith importants strln 1§uth de tnelegorea proprie- = cates etinis tujilar magaetice ale materialelor este nofitnes de clmp magnet. etn ne Site i ior ‘Cinpal magnetic eae prods de magne permanent de’ eon ‘auctoae pareurte de careat lect bees ‘Cul magnet poseda everaie si exeritd fore dsupre alter cls eal ‘maguell sat tonductoae parearee de cnrent electri. = sae Pentru determinares sat de magnetiave » exporter shat nece sae dou miei Sintenstate impului magnetic H, minarets ix Ajm = fnductia magneton prods de clnpul magnet, mi tu tesla (I) = webermetew plat (Wh) uportal date nau gnats 9 ltetaten chap ue Ea ae valor! diferite pentrw diffe materiale, lv'acelag elmp'! Sones , Ban Bat any | Permeahiiaten magnstied absolth se expan weber ape’ anoet{Wo)Am) a heya Cn) Pegtry aceeasiintensllate a etmpulnt magnetic, taportal dintee°— Permesblitaten aboluth wa unt! med material careate H partes Ditties aboot vai (racic egal eu 8 wert) te Reese Dermeattate magnetics relaiod & material gtse notenas ea pe l 1 = innate In tempat esate [ A. INTRODUCER | | woe, 0a) Perseabiitatea abel yg 4 vidulul este o safrime constants galt cn el Wh]. Permeahilitatea magnetics rlativy este o constants de material sri Ualtate de mcd %B, CLASIFICAREA MATERIALELOR ELECTROTEHNICE | DIN PUNCT DE VEDERE MAGNETIC In funetie de valoarea:permeatliitit magnate relative yn matria- Inte electrotehnice se ease in materiale tamagnetie = paremagnie; Sala Metcpmetien vat; drogera,exzbaal anginal xr apr, plubl, sinc german selena, sii et, Ele an pares. Uillatee magnetcd relation subuniers foots apropal) ie wnitate Mave ‘armagnten sist: ogi eumig om pl ‘og, mangntullroaiuh patasial ef Ef au permeate magndted Felaivd suprawtrd, foarte proplatd de uit. fervmagneice sin feral, cobalt, nlchelul,g1dliaul (ata ‘din gropa’pamintarilor rare) 1 alle. Bie an permenditatea ‘magne relaioa malt mai mare dec! enieen jung In lor peste Material feromagaetice slat cunoeeste sub denumiren de ate tte magnet, Aceite terse If pled complet propritaile mageetice la tem- perature Cute, cate este'de 7OU°C penity ir, 1 O75 pentru cobalt, 03a entra alae, In Tune fe eomporte ‘Conform teriet magneto lui toleevinr, suaterialele ng etice se enpin inten Min foptte ate do Moga ok tremde mist magaeft maeck lar. Tot-an material nemagoet- sat, niagnetil molentar st feeatiin dezordine (lg. 2.1, rin tuagoetzate, maghetll to lecular se otlentearS.auceely dupa directa cimpolui de mag- rtlzare (lig. 71, 0) In conse- lath, efedtele maguetice ste ma- Aerial oe manilesth sf 0x or — materiale sa magetint , emp el [eco oo Se oe s| Sm cm oe a fy, ® ups modal care metealle feomagnalce (magnetic) xe comport sn elmpal eagle se deosebese rPhnatrals magnate maleate se pot magoetlaa ey wyutlat, dar se sidemagnetioesa wee © inaferalemagnelie dare (ar), cae se magnetite grou, dar isi mentn prowretsfile maguctite timp Indeangtt “ateriale magastce msl wtilizirea eon ment Fispindt. te cop stouetla de maslal sl aparate eletirice, Din lee eopstiese mlezurl, Fespettive elreuitdle magnetite ale masiaier electriee.transformataa ‘elon sletrge,eeetzomagoeiir, Fleet ele Materials magnetioe dare se foloses fa fabricarea magooilor per- ranean en peeesdere fs vonstuefla mieromasaioreletrice in aparatara sleek specks 6. CARACTERISTICILE MAGNETICE Aveereirilefundamentale cae se fae asuprasatrlalelor maguctice servese la sara care te magnesore = tare ttt te Bares = rninaree plein mejnace (oloblod prderte prin serene sf earentttarbiona) "Cer de mapueiaresmaterissor magnitioerepresints are sis sSascte! Reich ntenitatenctmpelat magreie #7 ack ae reprints grafic indacla 8 ~ (U2) se obtive o cubs de forma lel am figura 72. Acrast curb are tel porte datnete fume prin pte a earbe,pornad de a origin este o dreapth Oa vind panct forte mate Ge ‘Sine mare fats de abel): ei doum porte ay cael ‘athe de magnetizare ultima Sortnne diesio de Beste tot Uofeapty dar ea pani mick {aproape paral cabs, Din carb de magaetiate fe obytrel ey pe iti pore fap’ penta creel pore tents Bi" elape magecte Teduetia™ magnetcn este foarte putin Aeeasta ae ex lie prin fap ek oft mage ‘ase hal1 slat orleutet) tn np, magittinrea tn contiuare ovine impostily materistul wate satura snaguete Permesbilitaten magnet,

You might also like

• Fizica Clasa A - VI - A 1988

  

  Document70 pages

  Fizica Clasa A - VI - A 1988

  Andrey Colanu

  100% (2)
• Veramiglia Contest 2014: eXistenZ

  

  From Everand

  Veramiglia Contest 2014: eXistenZ

  Alessandro Passerini

  No ratings yet
• LXIV Premio Basilio Cascella 2020: Green Economy

  

  From Everand

  LXIV Premio Basilio Cascella 2020: Green Economy

  Premio Basilio Cascella

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Dall’essere al nulla - I colori della luce vol. 2

  

  From Everand

  Dall’essere al nulla - I colori della luce vol. 2

  Pasquale Scarabaggio

  No ratings yet
• La Bibbia si apre anche al non-credente

  

  From Everand

  La Bibbia si apre anche al non-credente

  Gian Carlo Duranti

  No ratings yet
• Bolle

  

  From Everand

  Bolle

  Francesco Frazzetta

  No ratings yet
• L'allevatore di dinosauri

  

  From Everand

  L'allevatore di dinosauri

  Enrico Novelli

  No ratings yet
• My First Bilingual Book–Music (English–Italian)

  

  From Everand

  My First Bilingual Book–Music (English–Italian)

  Milet Publishing

  No ratings yet
• Determinarea Parametrilor Amplificatoarelor Operationale PDF

  

  Document6 pages

  Determinarea Parametrilor Amplificatoarelor Operationale PDF

  Mihai Paun

  No ratings yet
• Ao 1

  

  Document7 pages

  Ao 1

  Andrey Colanu

  No ratings yet
• Zoologie - Clasa a-VI-a 1961

  

  Document109 pages

  Zoologie - Clasa a-VI-a 1961

  Andrey Colanu

  No ratings yet
• Michelangelo Buonarotti

  

  Document9 pages

  Michelangelo Buonarotti

  Andrey Colanu

  No ratings yet
• Scabia Raia

  

  Document7 pages

  Scabia Raia

  Andrey Colanu

  No ratings yet