ACNE VULGARIS ‘Acne vulgaris este, poate, cea mai raspanditi boali de picle din Statele Unite. Fara, pieptul, umerii si spatele sunt principalele zone afectate. Desi acne vulgaris este, de obicei, benigna gi limitat la anii adolescentei, forma clasica poate fi cronic’, larg rispanditi desfiguranté. Unele studi recente isi manifesta indoiala cu privire la legatura dintre acnee si alimentatie facand referire, de pilda, la ciocolata, grisimi, dulciuri. Majoritatea dermatologilor cu experienta gi suferinzii de acnee vor fi, totusi, de acord cu necesitatea evitarii acestor alimente. La o populatie care consumia in proportie de 100% cantititi mari de astfel de alimente, nu ne putem astepta decit la niste variagii minore. De aceea, nu ar avea sens si inigiem vreun studiu statistic legat de acegti agenti vatimatori. Insi la eschimosi, de exemplu, care au consumat dulciuri putine sau deloc pana in 1950 —atunci avand loc o veritabila explozie a consumului de dulciuri, de la 13 kilograme de zahar de persoani pe an, la 52 kilograme stere la care s-a ajuns in opt ani, acneca are o incidenta pe an, cr de proportii epidemice, ©? 1. Stresul poate juca un rol semnificativ in inriutitirea acneci. ‘*) Neutralizati stresul prin exercitiu fizic in aer liber. 2. Curitind piclea la fiecare 46 de ore veti impiedica cresterea bacteriana. Spilarea poate fi efectuati cu sau firi burete. Folosind api calduti, frecati usor, dar ferm, spuma de sipun, timp de un minut. Clitigi tot cu api cildusi. Repetati spalar 3. Multe lotiuni si produse cosmetice pot contine substante chi: mice care pot agrava acneea. Dr. Nia K. Terezakis a constatat c& unele dintre cele mai populare produse comerciale pentru ingrijirea pielii pot fi cei mai mari vinovasi in problemele pe care le avem cu pielea. Dr. Terezakis propune ca tratament comprese cu amidon din porumb, bicarbonat de sodiu sau atie din acestea dua. coml4. In acelasi articol dr. ‘Terezakis recomandi folosirea unei im- briciminti din bumbac 100% si, de asemenea, lenjerie de pat din bumbac, in locul resiturilor sintetice. Nu stoarceti bubulitele si cosurile intrucat aceasta impinge adesea capul negru mai adanc, sub picle, 6. Samponati zona in fiecare sear sau de doua ori pe siptiman’. Nu lasati pirul si atinga faza. Evitati aceasta printr-o tunsoare scurti sau prin agrafe. 7. Nu vi puneti mainile pe fari si nici micar nu atingeti fara cu degetele; folositi mereu o fesitura curati chiar si cand vi scarpinati.. 8. Soarele va ajuta impotriva acneci, crescind grisimea pielii prin epicheratina si prevenind blocajul glandelor de la supra- fata, Este recomandat suficient soare pentru a induce o usoari roseati a pielii. Este de dorit relaxarea asociat’ cu plaja 9. Sensibilitatea alimentar& este 0 cauz3 cunoscuta pentru apa- ritia acneei. “” Laptele “*”, ciocolata, nucile, arahidele si ouale sunt agenti vatimitori obisnuigi.0” 10. Restrictia la sare poate fi binefacitoare. 89) Evitagi alimente- le bogate in sodiu, cum ar fi cartofii prajigi sau cartofii pai, ketchup si produse lactate, pentru o perioada de proba de dous siptimni, 11. O dieta lipsiti de grisimi (vezi Apendicele C) a fost apreciati ca bineficatoare, () 12. Ceaiul Goldenseal, fol leziuni deschise. 13. Beti api multi pentru a avea urina deschisi la culoare. Astfel, secrepiile vor fi mai fluide si mai usor de eliminat, 14. Unii pot avea o eruptic de cosuri pe piele de la propria saliva care se scurge noaptea pe perni. 15. Evitati gulerele stramte si caschetele. josit la comprese, poate fi aplicat unorACRODERMATITA ENTEROPATICA Acrodermatita enteropatica este caracterizata prin dermatit’, diaree gi pierderea pirului. Dous treimi din pacienti au mai avut acest caz in familie, iar copii susceptibili genetic ci ar putea-o avea — care nu sunt aliptari natural — prezinta simptomele, in general, in primele patru pani la zece siptimini de viata. Laptele mamei este protector; instalarea acrodermatitei enteropatice se produce, in general, in circa o siptimana de la introducerea lapte- lui de vac in diet’, ¢” ‘TRATAMENT 1. Copii si fie alaptagi la sinul mamei. 2. Aspirina, calciul si proteina din laptele de soia micsoreazA absortia de zinc gi trebuic evitate. Cantititi sporite de zine duc la o scdere drastic’ a simpto- melor. Doze zilnice de 50 mg de zinc pentru nou-nascuti, 150 mg. pentru copii gi in jur de 220 mg pentru adulfi, iata cantitagile folosite. In urma administririi de zinc, schimbarile comporta- mentale sunt primul semn vizibil de refacere. Copiii devin mai putin irascibili, mai putin dependengi si au un somn mult mai linistit, doar dupi 0 zi sau dow’ de la inceperea terapiei cu zinc Apetitul revine cam in tot atata vreme. Curitirea pielii incepe adesea in doui-trei zile, dar poate dura, pentru o curitire de- pling, mai multe saptimani. Diareea inceteazi in cateva zile. Cresterea pirului este vizibili in dow’-trei siptimani, iar cres- terea corpului de la sase pana la opt siptimani. 4. Folositi o dieti bogata in zinc, consumand legume si produse din cereale integrale. O pacienta a folosit infuzie de papadie doi ani, timp in care a simyit o ameliorare a simptomelor, ameliorare pusi pe seama suplimentirii dietei cu zinc continut in papidie. ©Animalele care prezinti carengi de zinc au o susceptibilitate crescuta la infectii bacteriene si micotice, de accea trebuie si le asigurim aportul necesar de zinc. Prin odihna adecvata, exercitiu fizic si o diet simpli, cu mese regulate, veti asigura condiii optime de functionare a sistemului imunitar. ANGINA PECTORALA Angina pectorala se manifesti printr-o senzatie de durere in piept si zonele vecine, cauzati de lipsa de oxigen a muschiului inimii, Pacientul tipic este barbat, avand in jur de 50 de ani sau chiar 60, Aproximativ 80% dintre cazuri sunt barbati. Cam 90% din cazurile de angini sunt datorate arterosclerozei coronariene (ingrosarea perctilor vasclor sangvine, cu ingustarea deschiziturii prin care trece singele). Adesea, cel putin una dintre arterele coronare principale — in numir de trei — este blocati 80% inainte ca angina si apari, dar, in majoritatea cazurilor, sunt blocate mai multe artere din trei. ( Pacientii nu-si descriu suferinta ca durere, ci, ca o presiune, o sufocare, ca pe o greutate, ine de strangere sau chiar indigestie, © Durerea anginei este, in general, localizati in partea de mijloc sau in treimea superioari a sternului, insi este localizati adesea i in partea de jos a sternului, partea stangi sau dreapti a pieptului, 1u intreg pieptul (mai frecvent partea sting), in brate (mai ales stingul), la git si falea, sau chiar la dinti. © Durerea poate fi mai Uusoari sau mai severi gi este, de obicei, controlabil’ prin ince- tinirea sau intreruperea activititii pacientului. Efortul fizic este factorul cel mai obignuit care declangeaza angina, iar paciengii devin constienti pentru prima data ci au an- gina cand urci un deal sau cind se gribesc. Durerea se poate produce mai ales dupa Iuarea unei mese consistente sau in ano- timpul rece. Unii pacienti au angina numai in lunile de iarn’, cu 0 uugurare completa in timpul sezonului cald. Activititile fizice pres- mai degraba, ‘are sau senzaticg) Tot stand pe spate, indoiti genunchii. Ridicati soldurile de pe podea, inspirand. Coborati-le in timp ce expirati. h) Ramaneti intins pe spate, cu bratele pe lang’ corp si cu picioarele usor depirtate. Inspirati in timp ce ridicati bra- tele si coborati-le peste cap; expirati in timp ce vi ridic si atingeti degetele de la picioare. Inspirati in timp ce vi intindeti din now pe spate, expirand in timp ce va relaxati. i) Timp de zece minute si la primul semn de atac astmatic, asezati-va drept pe scaun. Inhalati pe nas si expirati pe guri cu buzele facute pung’. Ficind buzele punga ajutagi la deschiderea tuburilor bronhiale. j) Drenajul postural, prin pozitionarea specific’ a corpului, va ajuta la curitarea mucusului din plimani. Stati intins pe burt’, cu capul si pieptul la marginea patului. Dati afari sputa, tusind usor timp de 2-3 minute. In timpul unei crize, unii pacienti nu pot suporta aceasti pozitie, putind din aceasta cauza s& stea cu fata in jos, in pat, cu doua-trei perne sub solduri. k) Stati intins pe pat, cu genunchii indoiti. Ridicati incet ge- nunchiul drept pani la piept, in timp ce expirati gi incor- dand muschii abdominal; coboriti piciorul drept, inhalati si relaxagi muschii abdominali. Repetati procedeul cu pi- ciorul sting, Evitati imbricdmintea din tesaturi sintetice. Praful teazi mai mult pe acestea din pricina clectricitatii generate de frecare si migcare. Electricitatea staticd se dezvolti mai repede pe un material uscat si intr-o atmosfer uscati. Bum- bacul si lana, fibrele naturale retin umezeala, in timp ce fibrele sintetice nu o retin; de aceea fibrele sintetice se incarcd mai repede cu electricitate statica. © Folosirea unei diete fara cereale, lapte, oud, ciocolata, peste alte produse ce pot provoca alergii a ajutat un grup de 50 ugureze astmul, fara folosirea colec- de copii si 45 de adulti si- vaccinurilor, antigenilor, ACTH sau a corticosteroizilor. Die- ta trebuie meninuta cu stricteye. © Autorul acestui raport