Professional Documents
Culture Documents
Tabelul 1
5
Companii de Bulgrii de crbune, care nu sunt
generare a explozivi n amestec cu aerul, pot
energiei fi transformai n timpul proceselor
electrice de transport, mrunire sau
uscare, ntr-un crbune capabil s
formeze amestecuri explozive
praf/aer.
6
Industria Pot aprea prafuri explozive n
alimentar timpul transportului i depozitrii
cerealelor, zahrului etc. Dac
acestea sunt ehaustate i
colectate prin filtrare, pot aprea
atmosfere explozive n filtru.
Directive
Directive94/9/EC
94/9/EC HG 752 /2004 privind
concerning
concerningequipment
equipment transpusa
in legisatia stabilirea condiiilor pentru
and
andprotective
protectivesystems
systems
nationala introducerea pe pia a
intended
intendedfor
foruse
useinin echipamentelor si
potentially
potentiallyexplosive
explosive sistemelor protectoare
atmospheres.
atmospheres.OJ OJNo.No.LL destinate utilizrii n
100,
100,1994-04-19
1994-04-19 atmosfere potenial
(Directiva
(DirectivaATEX
ATEX95;
95; explozive + HG461/2006
ATEX
ATEX100a)
100a) pentru modificarea HG
i 752/2004
8
explosive limit) si limita superioara de explozivitate (UEL - upper explosive
limit). Limitele de explozivitate depind de presiune si de procentul de oxigen
din aer.
Mecanismul producerii exploziilor de gaze, vapori sau ceuri
inflamabile /aer poate fi simbolizat prin binecunoscutul triunghi al exploziei
din care se observa ca explozia poate surveni ori de cte ori sunt ndeplinite
simultan trei condiii:
prezena carburantului (gaze, vapori, prafuri /pulberi, ceuri
combustibile);
prezena comburantului (oxigen, substane oxidante);
sursa de iniiere eficient pentru asigurarea activrii moleculelor n
vederea iniierii i propagrii reaciei de ardere rapid.
Substan
inflamabila
oxidant
Sursa de aprindere
Figura 2
9
combustibile si oxidantului, precum i cele referitoare la nchiderea
amestecului.
Formarea Structuri
amestecului nchise
Oxidant Substan
combustibila
Surs de aprindere
Figura 3
Principii fundamentale
Necesitatea coincidenei atmosferei explozive i a unei surse de
aprindere eficiente i efectele anticipate ale unei explozii, conduc imediat la
principiile de baz ale prevenirii i proteciei mpotriva exploziei, n
urmtoarea ordine:
a) Prevenirea:
- evitarea sau reducerea atmosferelor explozive; acest obiectiv
poate fi atins, n principal, prin modificarea, fie a concentraiei
substanei inflamabile, la o valoare care s se afle n afara
domeniului de explozie, fie a concentraiei de oxigen, la o valoare
sub concentraia limit de oxigen (LOC);
- evitarea tuturor surselor de aprindere eficiente posibile;
b) Protecia: oprirea exploziei i/sau limitarea domeniului de explozie
la o extindere acceptabil, prin msuri de protecie, de exemplu, prin
izolare, suprimare i limitare constructiv. Spre deosebire de cele dou
msuri descrise mai sus, aici se accept apariia unei explozii.
10
Reducerea riscului poate fi realizat prin aplicarea numai a unuia din
principiile de prevenire i de protecie de mai sus. De asemenea, se poate
aplica i o combinaie ntre aceste principii.
ntotdeauna prima opiune ar fi evitarea unei atmosfere explozive.
n practic, n majoritatea cazurilor n care se utilizeaz materiale
inflamabile, este dificil s se garanteze c nu va aprea niciodat o
atmosfer exploziv gazoas. De asemenea, poate fi dificil s se garanteze
c echipamentul nu va genera niciodat o surs de aprindere. De aceea,
cnd prezena unei atmosfere explozive gazoase este foarte probabil, se
va recurge la utilizarea unor echipamente cu o probabilitate sczut de a
genera o surs de aprindere. Dimpotriv, dac probabilitatea prezenei unei
atmosfere gazoase este sczut, se vor putea utiliza echipamente
construite dup standarde mai puin riguroase.
Deci cerina de prevenire a exploziilor poate fi exprimata astfel :
probabilitatea ca o sursa de aprindere s apar in acelai timp cu o
atmosfera exploziv s fie minima. Rezulta ca se stabilesc cerine specifice
pentru echipamente si sisteme protectoare pentru domenii de utilizare
specifice.
Pentru aplicarea acestui principiu, ariile periculoase Ex neminiere
sunt clasificate n zone in funcie de probabilitatea si durata apariiei
atmosferei explozive ( zonele 0, 1 i 2 pentru gaze si 20, 21, 22 pentru
prafuri combustibile in aer), iar echipamentele sunt mprite in categorii in
funcie de nivelul de protecie asigurat prin evitarea surselor de iniiere in
timpul operrii normale, in timpul defeciunilor previzibile sau in timpul
rarelor defeciuni.
Clasificarea ariilor periculoase Ex in zone se face de care
angajatori/utilizatori / proprietari dup metode recunoscute, fiind
recomandat utilizarea cerinelor SR EN 60079-10-1:2009 pentru
atmosfere explozive gazoase si SR EN 60079-10-2:2010 pentru atmosfere
explozive de praf combustibil
Cum nu exista o regula exacta referitoare la prezenta atmosferei
explozive (durata si probabilitate ) in raport cu zonele clasificate Ex (0,1,2),
pot fi luate in considerare datele din tabelul de mai jos.
11
Experiena a demonstrat c un volum de 10 dm 3 atmosfer exploziv conectat
este ntotdeauna periculoas.
Evaporarea unor cantiti chiar mici de lichide inflamabile (cum este
propanul lichefiat) poate da natere unor mari cantiti de vapori inflamabili.
Figura 4
Tabelul 3
strat de 1 mm de
praf cu greutatea
100 g/m3
volumetric 100 g/m3
500 kg/m3 1m
C Pbulk h / H
unde:
C concentraia prafului n nor, Pbulk greutatea volumetric a prafului
h grosimea stratului de praf, H nlimea norului de praf din ncpere
4
Din broura ISSA "Explozii de gaze", Seciunea Internaional pentru Prevenirea
Pericolelor Profesionale n Industria Chimic, Asociaia Internaional de Securitate
Social (ISSA), Heidelberg, Germania
12
Tabelul 4
Continuu, De asemenea ,
0 pentru perioade in timpul rarelor FOARTE 1 Ga
lungi, defeciuni NALT
sau frecvent (doua defecte
independente)
UTILIZATORI PRODUCTORI
13
ZONA Prezenta Evitarea Nivel de Grupa II EPL
atmosferei surselor de protecie CATEGORIA
explozive iniiere cerut
Directiva 1999/92/EC Directiva 94/9/EC
(HG 1058/2006) (HG 752/2004, HG 461/2006).
Tabelul 6
Figura 5
15
c) concentraia limit de oxigen (LOC limiting oxygen concentration)
(a se vedea EN 14034-4 i EN 14756);
d) presiunea maxim de explozie (pmax maximum explosion pressure),
(a se vedea EN 14034-1, EN 14034-4 i EN 15967);
e) viteza de cretere maxim a presiunii de explozie (dp/dtmax
maximum rate of explosion pressure rise) (a se vedea EN 14034-2,
EN 14491 i EN 15967);
f) interstiiul experimental maxim de securitate (MESG maximum
experimental safe gap) (a se vedea EN 60079-1);
g) energia minim de aprindere (MIG minimum ignition energy) (a se
vedea EN 13821);
h) temperatura minim de aprindere a unei atmosfere explozive
(minimum ignition temperature of an explosive atmosphere) (a se
vedea EN 14522 i EN 50281-2-1);
i) temperatura minim de aprindere a unui strat de praf (minimum
ignition temperature of a dust layer) (a se vedea EN 50281-2-1).
16
Limitele de explozie
Tabelul 7
Tabelul 8
18
Temperatura minim de aprindere a unei atmosfere explozive
(minimum ignition temperature of an explosive atmosphere) este cea mai
sczut temperatur a unei suprafee nclzite la care, n condiii specifice
de ncercare, se produce aprinderea unei atmosfere explozive
Pentru gaze si vapori EN 14522 definete temperatur de
autoaprindere Ti ca cea mai sczut temperatur (a unei suprafee
fierbini) la care n condiii de ncercare specificate se produce o aprindere a
gazului inflamabil sau a vaporilor inflamabili n amestec cu aerul sau cu
aer/gaz inert.
Pentru praf temperatura minim de aprindere a unui nor de praf
se definete ca temperatura cea mai sczut a peretelui interior fierbinte al
unui cuptor, la care are loc aprinderea unui nor de praf n aerul din interiorul
acestui cuptor (a se vedea EN 50281-2-1:1998)
Temperatura minim de aprindere a unui strat de praf este
temperatura cea mai sczut a unei suprafee fierbini la care se produce
aprinderea unui strat de praf, cu grosime specificat, depus pe aceast
suprafa fierbinte (a se vedea EN 50281-2-1).
Datorit gamei largi de procese din industrie, aprinderea straturilor
de praf poate depinde de condiiile locale. Aceast metod de ncercare nu
este n mod necesar reprezentativ pentru toate condiiile industriale, n
care poate fi necesar s se in cont de factori precum prezena unor
straturi groase de praf i repartiia temperaturii n mediul nconjurtor.
Temperatura de aprindere a substanelor inflamabile este deosebit
de importanta pentru selectarea echipamentelor / instalaiilor destinate
folosirii in atmosfere potenial explozive generate de gaze si vapori
inflamabili in funcie de clasele de temperatura ale acestora.
Tabelul 9
T1 T2 T3 T4 T5 T6
I metan
IIA aceton etanol gazolin acetil
etan i-amil motorin aldehid
etil acetat acetat comb.aeronave eter etilic
amoniac n-butan uleiuri
benzen n-butil carburante/
19
(pur) alcool uleiuri de
acid acetic nclzire
monoxid de n-hexan
carbon
metan
metanol
propan
toluen
IIB gaz de etilen
crbune
(gaze de
ora)
IIC hidrogen acetilen acetilin
hidrogen
bisulfura de
carbon
Tabelul 11
Tabelul 12
Tabelul 13
21
Tipul MIT MIE LEL Presiunea Kst Clasa
prafului Temperatu- Energia Nivelul de maxim de Rata maxim de de risc
ra minim minim explozivitate explozie cretere a de ex-
de aprindere de presiunii plozie
a norului aprinder
F C e Oz/Ft g/m psig bar psi/ barm/
mJ 3 3
sec sec
Cacao 788 420 100 0,045 45 65 4,50 1200 28 slab
Porumb 752 400 40 0,045 45 95 6,55 6000 137 slab
tiulei 752 400 40 0,030 30 110 7,6 5000 115 slab
de
porumb
Amidon 716 380 20 0,040 40 115 7,9 9000 206 puterni
de c
porumb
Scame 968 520 192 0,500 500 48 3,3 150 3,5 slab
de
bumbac
Semine 878 470 60 0,050 50 104 7,2 3000 69 slab
de
bumbac
Cereale 806 430 30 0,055 55 115 7,9 5500 126 slab
amestec
ate
Orez 824 440 40 0,45 45 93 6,4 3600 82 slab
Zahr 662 350 30 0,035 35 91 6,3 5000 115 slab
Tutun 788 420 - - - 7 0,5 200 4,5 slab
Gru 896 480 60 0,055 55 103 7,1 3600 82 slab
Fin de 716 380 50 0,050 50 95 6,55 3700 85 slab
gru
Tabelul 14
Inflamabilitate Combustibilitate
BZ
Neinflamabil BZ 1
Flacr localizat, stins rapid BZ 2
Ardere sau mocnire localizat, fr extindere BZ 3
Extinderea flcrilor mocnite BZ 4
Extinderea flcrilor deschise BZ 5
Aprindere n ntregime BZ 6
Bibliografie:
23