Tabel pentru inregistrarea rezultatelor la Testul Santucci Bende Numele si prenumele copilului . Varsta... I u m v v iil GENERAL, PUNCTAJ TOTAL PUNCTE Aprecierea rezultatelor: Avand in vedere c& numérul maxim de puncte ce se poate realiza este 50, aprecierea capacit&tii perceptiv-motrice de configuratie spatiala se realizeaza dupa urmatoarea grila: VAR RSTA CRONOLOGICA A COPILULUI vimata in ani) fexp CATEGORIA L 5 (2s 30 Tr Se {ar Ft 5 40 1 Sf? 21 fe [i3 30 W zy ii- G 20 Vv £50 10 | Cele cinci categorii pot fi interpretate astfel: Cat. | capacitate perceptiv-motrica de configuratie spatial& Foarte bund. Cat. a Il-a capacitate perceptiv-motrica de configuratie spatialé Buna Cat. a IIl-a capacitate perceptiv-motrica de configuratie spatiala Satisfacttoare Cat. a IV-a capacitate perceptiv-mitrica de configuratie spatiala Slaba Cat. a V-a capacitate perceptiv-mitrica de configuratie spatiala Nesatisfacdtoare 185 |Analiza i interpretarea rezultatelor Se considera de cdire cel care utlizeaz& acest instrument di nostic, c& exist& o variafie, un normal larg, in modul de reproducere desenelor. Avand in vedere c& Proba BS implica siructura ‘perceptiv-motricd a spatiului, functie esenjiaé a inteligentei practic ‘autorif presupun ed deviajile de la rangul normal reflect deficient capacitapii intelectuale, de perceplie — In primul rand spatiala - , ‘motriitai sau chiar ale stabiltati emotive, ale comportamentult. ‘Maximum de puncte ce pot fi realizate la Proba BS este Stabilind totalul punctelor realizate de catre subiecfi_normall ‘ntarziafi mintal, s-au objinut datele din tabelul de mai jos. ‘Scorul global al celor doud categoril de subiect Subiesti | Clasa |Varst | Nr [Mod] A [Xme a_| sublecti Tari | 1 8-1} 25 | 4 | Se rmintal Normal_|_T 66 | 35 | 90 | 2s [0 Copierea de figuri geometrice este o sarcina practic co Prezentarea modelului, paralel cu sarcina copierii exacte a declangeaz la copilul normal ~ tn vederea reusitel ~ nu o vizual8 globalé, ci 0 activitate de analiza, de sintez8, de compat iferitelor forme, distanfe etc. Subiectul normal opereaz8 in ‘mintal cu modelul, 1! interiorizeazé, 7i ldentificd elemientele ese determinant, intr-un cuvaint1l“intelege". Tntarziatii mintal nu reugese Intotdeauna tn acest sens. Ur sesizeazé Intregul, oll confunda cu unele par, elemente ale tui, ru esentjale; in consecin{a partie nu simbolizeazé intregul. Activ lor de este mai mult o actiune exter ~ pe plan concrat biectul. in loc de trei rénduri de ceroulete, ei reproduc doar dou, ‘mai mult de trel; Tn loc de punicte deseneaza cerculete $l invers, az figura geometrica schimband oreintarea i pozilia fig) . Toate aceste manifesta denota tulburdri evidente la ziafiimintal, ale perceptjel spatiale, determinate de ipsa interne a activita ‘Activismul redus al acestor subieot| fafa de sarcina duce: observare superficial a modeiuiui sau chiar la negiijarea lui. Est actvitatl in aceste cazuri ne sugereaza lipsa reprezentarilor clare gi adecvate modelului, faré s& mai vorbim de o rel simbolica a tui, Din acest motiv, veriga ef 2A in gol, pierzdnd contactul cu sarcina trebuie s& deseneze, actvitatea lui deve stereotipa, fra sd vehiculeze continutul, ¢ Performantele superioare realizat rrormaiilor gi de unii debili mintal se exp lului din plan perceptiv in cel verbal. fn reduce lao simplé trecere a lui din’ pl cuprinde, ca 0 verigé esentiala, fimbajt sitiafielexperimentale’ permite 0 tegh contfolat gi prin aferentatia vieuala invers® 2. Examinarea functiilor de ori comportamentului adaptativ 2.1, Proba de bifare a} Sursa de Informare: Michel Gilly, &) Didactica si Pedagogioa, Bucuresti, 1976. Material: Doua fol de hartie, une pentn. pentru bifarea a doua semne. Fiecare lt randuri de c&te 25 desemne. adic& 1.00( semn este alcatuit dintr-un patréjel cu la alaturat un bastonag situat in exterior, fc nale, fie perpendicular pe mijjocul une la ale bastonagulul determing opt categoril di (vez! egantionul de material). Scop: _Proba propusd de R. Zazzd Gticultete, Primul nivel de dificultate cont avand un bastona§ perpendicular pe m/ ‘ollea nivel de dificutate consta in bifarea ator dou categori. Modelul semnulul sat este tiparit in partea de sus a fiecdrel fol de Proba presupune efectuaréa a tre ‘Soua probe (bifarea unul semn gi bifarea ‘estului realizat de R. Zazzo. Cea de a th peratiunit de bitare a doua semne. CondiModel 1 Model 3 Model 4, Model 5 fennica: Desenele trebule prezentate in mod succesi imerotairil lor. Subiectului i se d& 0 coala de hartie de 20 fn rion bine ascult. Nu i se da rigla, nici guma. Se luc hal. intr-0 ineapere cu care copilul este familiarizat, pe gstrageril atentiel. i se spune copiulul: Am sd-{i cer s copiezi desené esti Sd le copiezi cat mai exact, chiar aga cum le vezi {218 copilulul primul desen sii se spune: in total sunt cinci ui. Incepe aici (i'se arata coltul superior stang al foil), fi loc pentru toate, Se pun in fafa subiectului suocesiv ce desene, pe masura ce el termina s& le copieze. Cand se clea desen, se spune: até, ultimul, Daca subiectul nu instructiei, nu se intervine. Timpul de executare nu trebuie limitat ~ el poate fi - psihologul avand astfel posibilitatea s& surprinda ritmt caracteristic flec&rui subiect. in cazul in care subiectul nu este multumit gi cere ¢ de harlie, i se d&, dar cotarea se face asupra primei forme ectul, fra S& cera o noua foaie, reincepe desenul pe ac ‘observand in mod criic execufia lui, | Se di o noua in interzice subjectulul s4 schimbe pozitia modelului, dar t hartiei sale, Este foarte util 8 se observe atent comportament. sf se observe (noteze) procedeul séu de lucru. Rezultat poate fi bun, dar trebuie notat felul in care a ajuns la ac iicuitatite invinse, precum si mijloacele utiizate. De acee s2 integistreze tot ce a intervenit in cursul activité: doriny orientarea modelului, alegerea poziiei hartiei - in functie e elementele lui - pe care se face copia. Vor fi notate, de foate procedeele care sunt mai mult sau mei putin obign executate cu mana stanga, desen inceput prin elemente d siterminat prin cele din stanga. in cazurile in care se cun Ii cele in care se presupune o dominanta lateral sting extrie manuel, copilul s2 fie pus s& execute copia cu ar iar rezultatele sd fie comparate, in vederea siaturilor peds Toare, Trebule $8 se noteze gi tuiburdrile motrice grave, elect 0 grafica tulburata, o imposibilitate de a construi tn Unghiurile gi chiar dreptele. Cnteaa telaverbale, rezuitatele sunt mai dificil de cotat gi de interpretaty ‘mand&im sistemul de colare elaborat de Santucci gi Galiret-Gr Cul esenta consta in faptul ca, pe baza unorerterilaplcabil a ‘modelele, se standardizeazé intr-o mare m&surd aprecierea de electuate de subiec. Autor, reducdnd numarul sermnelor cotabile ta tel ugureazd mult sarcina examinatoruli. Crt utlzate sunt = construcia unghiutilordiferitelorfgur; = o¥iantareafigulor sau @ elementelr lor = pozita relativd a figurilor Inte ele sau a anumitor ale acestora, Aceste elemente au permis compararea in-un mod produselor actvtaicferitelor categorii de subiec( in cursul Uri acestul sistem de cotare, dfertele crite vor fi mentionate COGP ‘scurt: unghiutile, orientarea gi poziia relativa. Jes fr ‘Modelul nr. 1 Maximum de puncte: 10 A. Unghiurile C. Pozitia relativa 3 puncte: cele patru unghiurl ale pate sunt corecte (90°) OO OP 2 puncte: unghiurle nu sunt drepte 1 punct: patratul este nereugit, prez Unghiurl sau laturi curbe CO © O° Opunete: patratul are o forma absurd oo oO op 4 ‘8, Orientarea (intotdeauna controlaté cu rigla) 3 puncte: axa (dreapta care leag’ centrui celor dou figuri) este orizontalé 2 puncte: axa este oblicd sau nu trece prin varful tangent al p&- tratuul 1 punct: unghiul format de axa cu crizontala depaigeste 45° 3 puncte: tangena este respectaté 2 puncte: quasitangents,figurile nu se ating deloc, dar sunt apro- piate sau tangenja este re- Ca OO O° ‘spectatd, dar ea nu se face prin unghi sau este o forjare a tangentel 1 punet: figure se intretale sau tangenfa mascheaza o intretdiere 0 puncte: separate figurle sunt netObservatii: inct la totalul general, dacd dimensit = Se adauga un put figutlor sunt de aceeasi proportie (cerul nefind nic! mal mare pict mic decét patratul. ‘Exemple pentru care nu se da acest punct: Modelul 2 Maximum de puncte: 8 Jn simplicitatea aparenté a acestel figuri poate rezida re mai slab& de etre unli copii. In acelasi timp, cotarea probei s-2 dit a fi cea mai dificilé. A. Unghiurile Deoarece nu exist unghiuri evidente, cdutarea gi aprecieret nu are loc, B. Orientarea 3 puncte: toate elem (grupele de cate trei cer igi mentin-orientarea (nu se pretinde ca grupuri trei cerculete sa fie parale! ‘mod riguros intre ele) 2 puncte: 1 sau maxi ‘elemente nu igi menjin tarea corecta, ele find diculare pe foaia de des inversate. 40 rwimet mai mult C. Poziia relativa 3 pu tate u = dig gului = dis ment dint = cel tui e ace 2 punc cond 1 pune dine © pun Observati: oa ‘Se adaug& un punet pentru fiecare din = Sunt reproduse cerculetele, nu sur = Numérul elementelor, grupe de minimum 9 si maximum 13 (numar 5 Soe a ee = ee tu , gee, ‘ St pu e pu Modelul 3 Maximum de puncte: 11 A, Unghiuri | | 3 puncte: cele de corecte, iar cele