You are on page 1of 8

CURS 7 HISTO

GLANDELE DIGESTIVE
1. Glande salivare
2. Pancreas
3. Ficat

FICATUL
Este localizat in cavitatea abdominala, subdiafragmatic. Reprezinta 2% din greutatea
corpului. Este al doilea organ dupa piele, fiind cel mai mare organ intern, 1,5 kg.
Este cea mai mare glanda din organism, fiind esential pentru viata. Are peste 5.000 de
functii distincte, actionand de exemplu ca o interfata intre TD si sange.
Este o glanda mixta: exocrina (secretia biliara) si endocrina (mesageri chimici cu rol
hormonal somatomedine, etc.).
Este un organ asimetric, incapsulat, prezentand la suprafata o capsula conjunctiva
fibroasa (capsula Gillson). Are stroma si parenchim.

PARENCHIMUL
Hepatocite
Sistem canalicular biliar
Vase de sange
STROMA tesut conjunctiv
Retea reticulara ce sustine elementele parenchimului
Trabecule
Capsula

Moduri de prezentare a structurii ficatului -3-


1. Lobul hepatic clasic
Reprezinta aria din parenchimul hepatic care e tributara unei vene centrolobulare.
Are forma de prisma, de obicei hexagonala (2mm inaltime/1mm latime). Exista
aproximativ 1 milion de lobuli hepatici.
Structura:
Parte centrala vena centrolobulara (hepatica terminala)
Hepatocite sub forma de lame sau placi celulare cu dispunere radiara,
pornind de la vena CL. Ele nu formeaza o masa celulalara compacta, sunt
perforate, se pot ramifica, ramificatiile putandu-se anastomoza => retea.
Capilare sinusoide intre lamele.
Pe sectiune, lobulul hepatic clasic are forma poligonala, de obicei hexagonala. Repere:
Vena CL
In unghiurile poligonului exista spatii interlobulare (spatii portale)
Hepatocite cordoane celulare Remak, care pastreaza dispunerea radiara.
Latimea cordonaelor corespunde unui hepatocit, iar grosimea are cel putin 2
randuri de hepatocite.
Canalicul biliar
La periferie exista o zona ce corespunde randului de hepatocite periferice = placa
limitanta; este o zona cu hepatocite ce se afla cel mai aproape de tesutul conjunctiv,
separand lobulul dehaptic de t. conj. Ea formeaza un perete aproape continuu la periferia
lobulului. Poate fi perforata de vase de sange.
Spatiul periportal Mod intre placa limitanta si tesutul conj periportal. Aici este
drenata plasma ce va sta la originea limfei din ficat.
Spatiul portal Kiernan la periferia lobulului si contine:
Triada portala:
o Vena interlobulara aduce sange portal
o Artera interlobulara din a. hepatica
o Canal biliar interlobular
Vase limfatice
Fb nervoase amielinice

2. Lobulul portal
Aria din parenchimul hepatic a carei bila e drenata in canalul biliar din spatiul portal.
Forma lobulului portal este triunghiulara. In centru exista spatiul portal.
In unghiurile triunghiului exista cate o vena CL de la lobulii clasici adiacenti.

3. Acin hepatic
Arie din parenchimul hepatic care e tributara aceleiasi vascularizatii si aceluias canal
biliar. In conditii de hipoxemie (oxigen scazut) primele hepatocite care prezinta semne de
moarte celulara sunt cele din zona centrala a lobulului clasic.
Acinul are forma romboidala, formata din 2 arii triunghiulare de la 2 lobuli hepatici
clasici adiacenti uniti printr-o baza. Pe axa lunga 2 vene CL si pe axa scurta 2 spatii
portale.

Hepatocite;e difera prin marime, continut in organite si activitate enzimatica in fctie


de localizare. In cadrul ACINULUI exista 3 zone concentrice pornind de la baza comuna.
Zona 1 periferie; hepatocitele de aici:
Primesc sange cu cel mai mare continut de oxigen si substante nutritive
Sunt cele mai active dpdv metabolic
Sunt primele care depun glucoza sub forma de glicogen (produc
glicogenogeneza); intensitatea procesului scade spre zona 3.
Sunt primele care fac glicogenoliza la scaderea glicemiei
Primele care fac gluconeogeneza
Primele care in caz de leziuni hepatice vor prezenta semne de regenerare cel.
Primele care stabilesc contactul cu eventualele toxine de la niv TD.
In staza biliara hepatica de zona 1 sunt primele care sufera modificari
structurale si functionale.

Zona 2 intermediare.
Zona 3 central;
Continut mai mic de oxigen
Sunt primele afectate in conditii de ischemie
Au cea mai mare intesitate de sinteza a AG si formare de TG

Toate hepatocitele au acelasi potential functional, dar acesta e influentat de continutul


in oxigen al sangelui cu care vin in contact.

HEPATOCITUL
Reprezinta 80% din populatia celulara a ficatului, adica 2/3 din greutatea acestuia.
Sunt implicate in realizarea celor 2 fctii ale ficatului (exo si endocrina) => ficatul se
deosebeste de pancreas si gonade, unde fctiile exo si endo sunt produse de celule
diferite.
Durata de viata de 5-7 luni.
Forma poliedrica
Dimensiuni medii

Datorita aspectului poliedric, hepatocitului i se descriu mai multe fete:


Superioara sinusoidala; orientata catre capilarul sinusoid (pol vascular)
Superioare canaliculare; orientate catre hepatocitele invecinate, care sunt separate
intre ele printr-un spatiu in care se va forma canalul biliar (pol biliar).

M.O.
NUCLEUL
o Uninucleate
o Nucleu central eucromatic frecvent poliploidie, de obicei tetraploid; volumul
nucleului d.p. cu gradul de poliploidie.
o Hepatocitele binucleate provin din cele uninucleate si ponderea lor creste odata
cu varsta, in renegenerare hepatica etc.

CITOPLASMA
o Acidofila mascata de prezenta unor granulatii fine bazofile = corpi BERG.
o Bogata in incluziuni celulare de:
Glicogen
la nivelul hepatocitelor din zona periferica a lobulul clasic
coloratia specifica: carmin amoniacal Best -> rosu carmin; variaza
in fctie de anumiti factori: ritm diurn, starea de nutritive a
individului la nivel hepatic din vecinatatea VCL.
Lipide
Apar initial in hepatocitele din zona central a lobulului.
Ele se formeaza rapid dupa ingestia de alimente si dispar la
cateva ore dupa masa => caracter tranzitoriu.
Cantitatea lor
o Creste sarcina si lactatie;
o Creste foarte mult si permanent in steatoza hepatica
ficatul gras.
M.E.
Celula inalt diferentiata, polarizata
Continut mare in organite celulae
Aspectul este influentat de activitatea hepatocitului, care depinde de pozitia acestuia in
lobul (cantitatea de oxigen cu care hepatocitul vine in contact).
Multe mitocondrii si incluziuni de glicogen.
Mult RER si REN sub forma unei retele de tubuli
Multi lizozomi
Multi peroxizomi organite implicate in gluconeogeneza, metabolizarea AG, alcoolului
(1/2 din alcoolul ingerat), detoxifiere.

1. RER este localizat spre polul vascular al hepatocitului si are drept corespondent in M.O.
corpii Berg.
Are rol in sinteza de proteine de export. Produsul de sinteza NU e stocat la nivel celular pe
masura ce sunt sintetizate => NU are granule de secretie!
Sintetizeaza proteine plasmatice:
Albumine
Factori de coagulare: protrombina, fibrinogen
Globuline non-imune: alfa, beta globuline
Proteinele din lipoproteine
Proteine transportoare transferina, haptoglobina
Factori de crestere polipeptidici

2. REN este dispersat la nivel citoplasmatic, fiind in raport cu incluziunile de glicogen. Are
rol in:
Procese anabolice si catabolice (glicogeno-geneza, dar si liza / sinteza de
colesterol si TG).
Deiodarea tiroxinei => tri-iodo-tironina
Metabolizarea unor medicamente, inactivarea unor molecule straine

Hepatocitul reactioneaza foarte prompt la administrarea unor medicamente pe termen


lung, in special a barbituricelor, hormonilor steroizi anabolizanti, progesteron,
chimioterapice, ce pot afecta REN din hepatocit.

Detoxifiere (oxidare si conjugare)


Formarea bilei; REN are 2 roluri:
o Sinteza de acizi biliari
o Solubilizarea pigmentilor biliari
Circuitul hepato-entero-hepatic: recircularea nu se face in totalitate, hepatocitul
trebuie sa adauge mereu 10% din bila.
Din colesterol se formeaza acizii biliari primari: acid colic si dezoxicolic +
glicina/taurina => acizi biliari secundari, care vor fi descarcati in canaliculi biliari. La pH
alcalin se formeaza sarurile biliare.
Prin polul vascular este adusa la nivel hepatic bilirubina insolubila. In REN ea e
glucuronidata => bilirubina solubila/netoxica, care e descarcata in bila.
3. Mb. plasmatica are 2 suprafete cu specializare functionala: spre polul vasculare si spre
polul biliar.
Mb dinspre polul vascular:
Aprox 75% din suprafata membranara
Specializari mb Microvili maresc suprafata de 6x
Intre mb hepatocitului si peretele capilarului sinusoidal exista un spatiu
perisinusoidal Desse, care va media schimburile bidirectionale dintre cele 2. Acest
spatiu are dimensiuni mici, aproape de limita de rezolutie a MO si poate contine
mai multe elemente:
o Plasma
o Microvili care proemina
o Benzi formate din fb reticulare
o Celule perisinusoidale (cel hepatocite stelate, lipocite, celule Ito)
o Cateodata: insule cu cel hematopoietice (frecvente la fat, rare
la adult corelata cu anemiile cronice)

Celulele Ito au origine mezenchimala, fiind considerate fibroblaste modificate. Rare in


structura ficatului uman normal (5-8%). Le intalnim mai frecvent in zona centrala a lobulului
hepatic.
Aceste celule pe langa nucleu contin si foarte multe picaturi lipidice care sunt esteri de
vitamina A (rol in depozitarea vit. A). Ele descarca vit A sub forma de retinen ce va fi
transportat pana la nivelul retinei unde impreuna cu opsinele formeaza pigmentii vizuali. De
asemenea, celula Ito secreta colagen 3.
In situatii patologice celulele Ito sufera modificari fenotipice, pierd vit A si devin
miofibroblaste, producand cantitati mari de colagen 1 si 3, care se vor acumula in spatiul
Desse => colagenizarea spatiului Desse => afectarea schimbului hepatocit-sange.
Datorita proteinelor contractile continute, miofibroblastele actioneaza ca veritabile
pericite => comprima capilarul sinusoidal => creste rezistenta si presiunea => hipertensiune
portala.

Mb dinspre polul biliar:


Mb adiacente delimiteaza spatiul ce reprezinta canaliculul biliar.
La niv canaliculului biliar, mb hepatiocitului formeaza de asemenea microvili.
Exista jonctiuni stranse deasupra si dedesubtul canaliculului.
La nivelul microvililor exista o activitate intensa a ATP-azei si fosfatazei alcaline.

TESUTUL CONJUNCTIV
Exista in cantitate mica in ficatul sanatos, el fiind prezent la nivelul capsulei, trabeculelor
si ajunge pana la periferia lobulului clasic. La nivelul lobulului se continua cu fb de reticulina,
care intervin in mentinerea deschisa a capilarului sinusoid.

Regenerarea ficatului
In conditii normale rata de diviziune la nivel hepatic este foarte mica, insa daca se produc
leziuni celulare, rata creste, ficatul manifestand o capacitate de regenerare.
Procesul de regenerare are la baza:
Hiperplazie creste nr
Hipertrofie creste dimensiunea
Atunci cand agresiunile la nivel hepatic se repeta, pe langa procesul de regenerare al
hepatocitelor, creste si cantitatea de tesut conjunctiv => fibroza hepatica.
Primele semne de fibroza se observa in spatiile portale. Prin cresterea cantitatii de testut
conjunctiv se vor forma noi septuri conjunctive cu orientare anarhica.
Hepatocitele realizeaza o proliferare nodulara pe langa aceste septuri => pierderea
structurii normale a tesutului de baza. Daca procesul de fibroza este extrem apare CIROZA.

VASCULARIZATIA
Ficatul este foarte bine vascularizat, aproximativ din debitul cardiac. Ficatul si
plamanul au vascularizatie dubla: functionala si nutritiva.

Vascularizatia functionala
Cea mai mare pondere o are Vena PORTA 75%. Prin ea sunt aduse la ficat moleculele
absorbite in sistemul digestiv, subst endocrine produse de SNED si prod de degradare a
hemoglobinei.

Vascularizatia nutritiva
Este realizata de cele 2 artere hepatice. Ambele vase patrund pe fata anterioara a hilului
hepatic si se ramifica pana la stadiul de a interlobulare din spatiile portale. Aceste ultime
ramuri se vor deschide in capilarele sinusoide.
Capilarele sinusoide formeaza la niv lobulului hepatic o retea vasculara care contine
amestec de sange venos si sange arterial => hepatocitul nu vine niciodata in raport cu un
sange complet oxigenat.
Sangele circula dinspre periferie spre centru, varsandu-se in vena centro-lobulara.

Capilarele sinusoide
Au traseu sinuos
Endoteliu discontinuu cu lamina bazala discontinua
In ficat, deasupra LB, printre celulele endoteliale apar si celule Kupffer.
LB: cateva fb de reticulina ce realizeaza o retea laxa in jurul endoteliului vascular.

Celulele endoteliale - predomina ca nr.


M.O.
Forma alungita
Nucleu usor proeminent, alungit
Citoplasma putina in jur
M.E.
Putine organite
Vezicule de pinocitoza
Numeroase fenestratii care de obicei apar grupate si nu sunt acoperite de
diafragma
Actioneaza relativ sincron jonctiuni GAP
Contin enzime de transport: ATP-aza si fosfataza alcalina.
Celulele Kupffer
M.O.
Deriva din monocitele circulante, fiind comp ale sistemului mononuclear fagocitar.
Forma stelata (alungita cu prelungiri), bombeaza in lumenul capilarului sinusoid.
Se divid
De regula se evidentiaza in MO cu coloratii vitale, dar poate fi examinata si cu
coloratii uzuale.
M.E.
Multe mitocondrii
RER
Lizozomi si fagolizozomi
Nu formeaza jonctiuni cu cel endoteliale

Roluri:
Prin elementele ce sustin sinteza proteica (RER) vor contribui alaturi de hepatocite
la sinteza de proteine de export realizata de ficat.
Imunitate prin:
o Receptori de suprafata pt IgG si complement
o Secreta interleukine si TNF.
Fagociteaza ioni, pigmenti, eritrocite imbatranite completeaza fctia macrofagelor
splenice. In splenectomie preia aceasta functie complet.

Vascularizatia limfatica
NU exista capilare limfatice in lobulii hepatici.
In spatiul periportal Moll ajunge plasma din spatiul Desse si ea reprezinta originea limfei.
Limfa este apoi preluata de capilare si vase limfatice ce se gasesc in spatiile portale.
In spatiile portale incep numeroase vase limfatice => le vom intalni si la nivelul septurilor
conjunctive si capsulei => VASCULARIZATIE LIMFATICA BOGATA.

Sistemul canalicular biliar


Locul initial de descarcare a bilei este canaliculul biliar, apoi este preluata de spatiile
portale. Circuitul bilei este in sens invers celui sangvin. Bila merge dinspre centru spre
periferie.
Bila va ajunge in duoden printr-un sistem canalicular:

CAI BILIARE INTRA-HEPATICE:


Intra-lobulare
o Canalicule biliare
o Canale Hering

Canaliculele biliare
Sunt segmentul initial al sistemului canalicular si NU au perete propriu. Ele sunt
delimitate de cordoanele de hepatocite.
Se pot vedea la MO ca mici cavitati inttre hepatocitele invecinate. Canaliculele biliare
formeaza o retea si fiecare hepatocit are 4 fete inconjurate de canalicule biliare.
Canalele Hering
Sunt acele canale care fac legatura intre canaliculul biliar si canalul din spatiul hepatic
portal. Se afla la periferia lobulului hepatic clasic.
Au perete propriu, delimitat de epiteliu format partial de:
Hepatocite modificate: mai scurte si cu microvili
Colangiocite: celule epiteliale ce acopera canaliculele biliare.
Lamina bazala.
O parte din hepatocitele care delimiteaza canalele Hering pot prolifera si ajung in
parenchimul hepatic => celule STEM; sunt celule ovale alungite. Aceasta capacitate de
proliferare si diferentiere se manifesta doar la ficatul bolnav.

Extra-lobulare:
Se afla in spatiile portale si in septurile conjunctive. Au un epiteliu
simplu cubic pe o mb bazala, in jurul careia poate aparea tesut conjunctiv.
Ele sunt:
o Canale perilobulare
o Canale interlobulare
o Canale lobare

CAI BILIARE EXTRA-HEPATICE:


Canal hepatic comun
Canal cistic
Canal biliar comun/coledoc
Sunt structuri organizate in tunici:
1. Tunica mucoasa epiteliu simplu cilindric din cel mucoase.
2. Tunica musculara
3. Adventice