MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA | Anul 180 (XXIV) — Nr. 815 LEGI, DECRETE, HOTARAR! $1 ALTE A TE Miercuri, 5 decembrie 2012 Ne Pagina ACTE ALE ORGANELOR(E SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE| PUBLICE CENTRALE M.142, — Ordin al ministruluiYapardrii nationale privind declasificarea si pubiicarea in Monitorul Oficial al Romaniel, Partead)a unor ordine ale ministrulul aparéri nationsié 232,2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI MINISTERUL APARARII NATIONALE PUBLICE CENTRALE ORDIN privind declasificarea gi publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Parte: istruli a unor ordine ale pararii nationale Avand in vedere prevederile art. 23 alin. (1) si art. 24 din Standardele nationale de protectie a informatilor clasificate in Roménia, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 585/2002, cu modific le $i completarile ulterioare, 1 le art. 1 lit. a) din ‘2cum i Hotdrarea Guvernului nr. 781/2002 privind protectia informatillor secrete de serviciu, in temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea gi funs\ionarea Ministerului Apararii Nationale, cu modificérile ulterioare, ministrul apararii nationale emite prezentul ordin. Art. 1, — Se declasificé informatille secrete de serviciu cuprinse in: ‘a) Ordinul ministrului apararii nr. M.S. 87/2008") pentru aprobarea .R.G.-2, Regulamentul serviciului interior’, intrat in vigoare la data de 1 noiembrie 2008; b) Ordinul ministrulul aparari nationale nr. M.S. 57/2009") pentru modificarea .R.G.-2, Regulamentul serviciviui interior’, aprobat prin Ordinul ministrului apararii nr. M.S. 87/2008, intrat in vigoare la data de 1 iunie 2009; ¢) Ordinul ministrului apérari: nationale nr. M.S. 15/2010") pentru modificarea ,R.G.-2, Regulamentul serviciului interior’, aprobat prin Ordinul ministrului apararii nr. M.S. 87/2008, modifica prin Ordinul ministrului aparéri nationale nr. M.S. 57/2008, intrat in vigoare la data de 1 februarie 2010; 4) Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.S. 27/2012") pentru modificarea .R.G.-2, Regulamentul serviciuiui interior’, aprobat prin Ordinul ministrului apéirérii nr. M.S. 87/2008, cu modificarile ulterioare, intrat in vigoare la data de 30 martie 2012; ©) Ordinul ministrului apararit nr. M.S. 92/2008") pentre, aprobarea ,R.G.-1, Regulamentul de ordine_interioara, In unitate’, intrat in vigoare la data de 1 noiembrie 2008; p. Mini ) Ordinul ministrului spararit nationale nr. M.S. 50/2009") pentru completarea .R.G:, Regulamentul de ordine interioara in unitate’, aprobat prin Qrgihul ministrului apararii nr. M.S. 22/2008, intratin'vigoare la daté-de 1 iulie 2009. ‘Att. 2. — (1) Se-aproba publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partsa 1, a Ordinului ministrului aparari nr. M. 87/2008,“Hentru_aprobarea_.R.G.-2, Regulamentul serviciului intr’, prevazut in anexa nr. 1, forma consolidatai, in extras, yotrvit prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 12/2017 privind regimul armelor, dispozitivelor militare si munitilor setinute de Ministerul Apararii Nationale gi de fortole armate siraine pe teritoriul Romaniei. (2),Se aproba publicarea in Monitorul Oficial al Romaniel, Pagiea |, a Ordinului ministrului apararii nr. M. 92/2008 pentru avtobarea .R.G.-1, Regulamentul de ordine interioara in {initate’, forma consolidata, prevazut in anexa nr. 2. Art. 3. —Anexele nr. 1 $1 2 fac parte integranta din prezentul ordin. Att. 4. — Prezentul odin se public’ in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea | iigyUl apararii nationale, ‘Sebastian Huluban, secretar de stat Bucuresti, 23 noiembrie 2012 Nr. M.142 *] Orainolo ne M.S. 87/2008, M.S, 67/2009, MS, 15/2010, M.S, 27/2012, M.S. 9212008 gi M.S. 50/2009 nu au fost publcate Romania, Partea | deoarece au fost clasficate potrvit Ina MINISTERUL APARARIL Monitor! Oia at ANEXA Nc1 ORDIN pentriZaprobarea ,, Pentru aplicarea prevederilor art. 68 alin. (1) persoanelor, cu modificanle si completarile uiterioare, G.-2, Regulamentul serviciului interior” Legea nr. 33/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia in temeiul prevederifor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apardrii, cu modificarile ulterioare, ministrul apararil emite prezentul ordin. Ar. — Se aprobé .R.G.-2, Regulamentul serviciului interior"), care face parte integranta din prezentul ordin ‘Art. 2.— Ordinul intra in vigoare la data de 1 noiembrie 2008. Att. 3. — La data intrari in vigoare a prezentului ordin se abroga ,R.G.-2, Regulamentul serviciulut interior’, editia 2002, aprobat prin Ordinul_ministrului apararii nationale nr. M.1/2002"), cu modificarile gi completarile ulterioare.. Art. 4. — Ordinul va fi tiparit si cifuzat de cétre Directia operationalizare, generare gi evaluare forte din Statul Major General pana la unitai, institut si formatiuni militare. Ministrul aparari, Teodor Viorel Melescanu Bucuresti, 29 august 2008, Nr M87. ) Se public forma deciasificaté @ Ordinului ministului apararii wr. M.S. 87/2008 care contine modifiarile dispuse prin ordinele ministului apararit rationale nr M.S, 5712009, M.S. 15/2010 gh M.S. 27/2012, ) Orin ministrului apérari nationale nr. M.1/2002 nu a fost publicat in Morilorul Oficial al Romani, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementfi din sectorul de eparare a fai i securitate nationaleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XII.2012 3 REGULAMENTUL SERVICIULUI INTERIOR CAPITOLUL | Principii generale SECTIUNEA1 Disporiti generale Art. 1, — Regulamentul serviciului interior stabileste regulile generale, responsabi modul de organizare si executare a serviciului interior in obiectivele militare pentru coordonarea activtatlor, Indeplinirea misiunilor, asigurarea respectarii ordinil interioare, mentinerea capacitatii de actiune si asigurarea pazei acestora, ‘At. 3. In obiectivele militare puse la dispazitia fortelor altor state, serviciul interior se organizeaza si executa in conformitate cu acordurile inchelate intre statul roman si statele respective, Art. 4.— Sensul unor termeni si expresii utilizate in prezentul regulament este precizat in anexa nr. 1 SECTIUNEA a 2-a Serviciul interior: scop $i confinut Art. 5. — Serviciul interior are scopul de a asigura respectarea ordini interioare in obiectivele militare, mentinerea capacitatii de actiune, paza acestora. SECTIUNEA a 3-3 Selectionarea $i numirea personalulul din serviciul interior Art. 13. — (1) Selectionarea personalului pentru executare’ serviciului interior se face anual, in luna noiembrie sau orise cate ori este nevoie, din réndul intregului personal al unitéti si al studentilor/elevilor/cursantilor din cadrulinstitutilor mibiste de invatamant, de catre seful de stat major, impreting cu comandantii de subunitati, medicul si psinologul vitatii sau psihologul care are arondata unitatea entry asigurarea cunoasteri si asistentei psihologice. Selectionarea personalului de serviciu pe companieisimilare se face de care comandantul companiei/similare. Art. 16, — Se interzice numirea/intfosucerea In serviciul interior a persoanelor care: a) nu au participat la activitateaGe pregatire la specificul obiectivului militar; b) nu au avut asigurat timp de odihnd de cel putin 8 ore tn noaptea precedenta intrari in serviciu; c) nu sunt apte din punct de vedere psihologic si medical si sufera de afectiuni care ar pune in pericol propria viata sau a altora daca ar detine ori ar folosi arme gi muniti; ) au probleme personale, cunoscute de comandantal unitati si care pot influenta negativ executarea serviciului; €) sunt cercetate pentru abateri grave ori impotriva lor s-a inceput urmarirea penala; f) au savarsit une din contraventile pentru care legea prevede revocarea dreptului de procurare. detinere sau, dupa az, portul si folosirea armelor; 9) sunt sub influenta bauturilor alcoolice, produselor sau substantelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori tn stare avansata de oboseala. ‘Art. 17, — Personalul care lipseste din unitate 0 perioada mai mare de 30 de zile calendaristice se numeste in servicil interior numai dupa ce executa o pregatire cu durata de 2—3 ore in acest sens. Art. 18. — (1) Persoanele care in ziva intrari in serviciu nu sunt apte pentru executarea serviciului interior, din diferite motive, sunt inlocuite cu altele din cadrul subunitati/unitati, cu aprobarea comandantului obiectivului militar (2) Inlocuirea unor persoane pe timpul executaril serviciulul interior se face cu personal din caqrul subunitativunitati, apt pentru indeplinires serviciului, pregatit si verificat de caitre persoana desemnata prin ordinyi ue zi pe unitate. (3) Inlocuirea unor persoaae din serviciul de paza sau de interventie, in afara orelor ds program, se executa de céitre ofterul de serviciu, pe baza tabelului cu personalul stabilit de comandantul subunitatijformatiunit care asigura serviciul respectiv. Art. 19. — Personiului din serviciul interior fi este interzis 58 se sustragé de la Ifideplinirea atributilor serviciului, chiar daca Tieste pusa viata" periool, integritatea corporald sau snatatea, SECTIUNEA a 4-3 Planificarea si evidenta personalului din serviciul interior Art-21, — Numérul zilelor de serviciu interior va fi, pe oat egal pentru fiecare persoand. Art. 22. — Evidenta personalulul din serviciul interior pe biectivul militar se tine de cétre persoana numitd cu planificarea Serviciilor, iar pe subunitate, de catre aéministratorul acesteia, pos SECTIUNEA 2 6-3 Controlul medical si asistonfa psihologica Art. 27. — Personalul nominalizat pentru executarea serviciului interior, in cursul unui an de instructie, este evaluat psihologic o data, in luna noiembrie, la care se mai adauga alte evaluari/reevaluari, in urmatoarele situa a) la sfarsitul perioadei de pregatire, personalul nou-angajat care urmeazé sa fie numit in serviciul interior b) inaintea efectuaril primului serviclu, personalul care a lipsit din unitate pe 0 perioada mai mare de 30 de zile; ©) la sfarsitul perioadei de aviz nefavorabil pentru personalul astfel evaluat d) la terminarea concediului medical de refacere a personalului care a fost internat pentru tulburari psihice sau psihosomatice, in vederea numiri in serviciul interior, €) la recomandarea/solicitarea comandantulul oblectivulul militar, pentru situatile particulare individuale/specifice; fla solicitarea expresa a personalului care executa serviciul interior. Art. 28. — Rezultatele obtinute in uma evaludii/reevalusii vor fi consemnate in ordinul de zi pe unitate. Art. 29. — In situalia in care o persoana aflata in serviciul interior se confrunté cu unele evenimente emotionale puternice, se recomanda inlocuirea temporara a acesteia din serviciu gi asigurarea unui program de asistenta psihologica de caitre persoane specializate.4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 SECTIUNEA 2 10-0 Timpul pentru odin $1 pentru recuperare dupa executarea ‘serviclulul interior Art, 42. — Personalul numit tn serviciul interior nu este angrenat fn misiunifactivitati militare in noaptea care preced intrarea in serviciu. Art, 43, — (1) Personalul din serviciul interior are dreptul la odihna pe timpul nopti. (2) Personalul din serviciul de permanenta se odihneste, ast 2) ofiterul de serviciu, cel mult 4 ore, prin alternanté cu ajutorul sau; b) celelaite persoane din serviciul de permanent, cel mult 6 ore, conform precizarilor din atributile serviciului respectiv. Art. 44, — Personalul din serviciul de paza, atunci cand serviciul de paza este organizat pe schimburi si are durata de 24 de ore si mai mare, se odihnaste pe etape de cel putin doua fe, dupa graficul Intocmit de comandantul pazei si aprobat de ofiterul de serviciu pe obiectivul militar, astfel incat timpul total de odihnaintr-0 2i de serviciu sa fie de cel mult 6 ore pentru flecare persoana din paz Art. 45. — Personalul din serviciul de interventie, care cexocuta serviciul cu durata de 24 de ore, se odihneste pe timpul noptii in limita 2 cel mult 8 ore, conform precizarilor din documentele interventiei. Art. 46, — (1) Personalul din serviciul de permanenta si paza si, dupa caz, cel din serviciul de interventie, pe timpul odihnei, igi poate scoate incaltamintea si vestonul (2) Lenjeria de pat din camera pentru odihna personalului din serviciul de permanenta, serviciul de interventie si serviciul de az organizal pe schimburi se inlocuieste zilnic, obligatoriu Art. 47. —(1) Personalul care intra in serviciul interior si iese din serviciu in zile lucratoare beneficiaza de recuperare in ziua in care iese din serviciu. (2) Personalul care intré in serviciul interior in zile luers8are siiese din serviciu in zile nelucratoare beneficiaza de recimperare in prima zi lucrdtoare dupa iesirea din serviciu (3) Personalul care intra in serviciul interior,3/iese din serviciu in zile nelucratoare beneficiaza de doua zis recuperare in primele zile lucratoare dupa iesirea din serviciu, (4) Personalul care intr in. serviciul,“witerior in zile nelucratoare siiese din serviciu in zile lucratedie beneficiaza de doua zile recuperare, in primele zile lucritsere, prima zi find cea in care iese din serviciu (5) In cazuri exceptionale, la ordifill sau cu aprobarea comandantului obiectivului, persondhil care iese din serviciu poate executa diverse misiuni, situafie in care se precizeaza prin ordin de zi data recuperari. (6) Personalul care asigura serviciul de permanenta la domiciliu nu beneficiaza de recuperare. (7) Personalul unitéti, nominalizat pentru executarea interventiei in timpul programului, nu poate fi invoit si nu beneficiaza de recuperare. (8) Militari care executd serviciul de pazé si interventie tn ture, precum i personalul ce incadreaza dispeceratul tehnic boneficiaza de recuperare conform graficului de executare a serviciului. (9) Militari’ care executa serviciul de pazé permanent, prevazut la art. 8 alin. (4), beneficiazé de recuperare conform Prevederilor actelor normative in vigoare, corespunzéitor numarului de ore lucrate suplimentare. (10) Durata de munca stabilité pentru militari care executa serviciul de pazé si interventie in ture, precum si pentru personalul ce incadreaza dispeceratul tehnic va putea fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu condilia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada maxima de 3 luni calendaristice, sd nu depaseasca 48 de ore pe sdptéménd. SECTIUNEA a 11-2 Echipamental si materialele personalului din serviciul interior Art. 48. — (1) Tinuta personalului din serviciul interior se stabileste de catre comandantul obiectivului_ militar, prin documentele ce reglementeazéi fiecare categorie 3i tip de serviciu, in functie de anotimp, starea vremii si conditile specifice de indeplinire a serviciului, (2) Petsonalul din serviciul de péfmanenta si comandantul pazei poarta pe maneca stang&:;deasupra cotulul, o banderolé de culoarea uniformei categoriior de forte ale armatei sau mozaic de culori, lungé de,33—40 de centimetri gi laté de 10 centimetri, pe care sunt aplicate, din material alb, intialele denumini serviciului respestiv. (3) Prin documentele‘Pazel si interventiei, personalului i se stabileste modul de rigieare si de purtare a c&stilor, completelor de protectie sia vestaidr antiglont, acolo unde sunt asigurate. SECTIUNEA a 12-2 Incaperit3 destinate personalului din serviciul interior Art, 51. Personalul din serviciul interior isi desfagoara activitatea.in spatiul special destinat acestui scop. ‘Art.°62. — Incdperile trebuie sa fie dotate cu mobilier, instaldii electrice, sanitare gi echipaments de comunicatii infgr‘raticé conform normelor in vigoare, iar aparatura de receptie a emisiunilor radio si de televiziune, unde este cazul, se Jiropune de catre seful de stat major si se aproba ‘de eornandantul obieetivului militar. Art. 53. — Orice dotare suplimentara, care ajuté la indeplinirea misiunilor sau la imbunatatirea conditilor de viata este admisé cu aprobarea comandantului obiectivului militar. CAPITOLUL II Serviciul de paz SECTIUNEA 9 a ‘Somayil si identificari Art. 124. — Orice persoandi, formatie militard sau civilé care se indreapta/apropie spre/de post, in conformitate cu precizarile din consemnul particular, este somata, oprta si/sau identificata pana la sosirea comandantului pazei sau @ caporalului de schimb. Art. 125. — (1) Somatiile legale sunt: a) Stail b) Stai cd tragt; ¢) tragerea unui foc de arma in plan vertical. (2) Somatia legala se face, astfel: a) din pozitia pentru lupta, adecvata situatiei, vata tn apropierea locagului de tragere sau a unei adapostir, prin cuvantul .Stai!’ b) daca persoana sau grupul de persoane se opreste, santinela, cu voce puternic&, d indicatile potrivit consemnului zinaintati sau ,Ocoliti spre dreapta/stangal”, iar la nevoie insoteste cuvintele cu gestul, indicand directia de urmat; ) in caz de nesupunere, santinela inarmata someaza, din nou, prin cuvintele .Stai ca trag!’; militarul neinarmat din postul de control actioneaza conform consemnului particular si, In ambele cazuri, militar instiinleazé corpul de pazé folosind semnalele 51 mijloacele de semnalizare/instiintarefanuntare prevazute pentru o asemenea situatie;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 5 4) dacd cel/cei in cauzd nu se supune/supun nici de aceasté ald, santinela someaza prin tragerea unui foc de arm tn sus, 1m plan vertical; ©) daca persoana/grupul de persoane nu se supune in urma somatic legale, santineta poate face uz de arma; f) atunci cand perscana/grupul de persoane se opreste dupa 2 doua somalie ori la tragerea focului de arma in sus, santinela Tile indica cu voce tare s& arunce obiectele pe maini, dupa care rosteste: ,Stanga-mprejur, m jn care persoana/grupul de persoane st& imobilizata/stau imobilizate, pana la sosirea comandantului pazei sau a aporalului de schimb or a sefului patrulei pentru identiicare. ‘Att. 126. — (1) Pentru identifcare se procedeaza asel 2) dupa ce persoana somata s-a opt, santinela o intreaba: Cine"; b) daca i se rspunde de catre una dintre persoanele careia i se subordoneazé sau de catre seful patrulei, santinela comand’: ,Comandantul pazei/eaporalul de schimb/seful palrulei, la mine, ceilalfi pe loc!"; ©) pe timp de noapte, santinela cere persoanei sa isi lumineze fata, prin expresia: .Luminati-va fatal"; 4) daca nu a recunoscut niciuna dintre persoanele prevazute lalit.b), santinela o opreste sii cere parola, prin comanda: Stil Parola! ) daca parola primita corespunde, santinela da .raspunsul", mAnuieste arma ,la picior’, ,la umarul drept” sau tn toc si, dupd az, raporteazé” ,Domnule.... gradul, la postul meu nu s-a intamplat_nimic deosebit’, iar daca sa intémplat cova, raporteaza ce anum {) apoi, comandantul pazeifcaporalul de schimb/seful patrulei se adreseaza persoanelor care il insofesc prin comanda: vinaintat”; 9) persoanele care il insolesc pe _comandantil pazeilcaporalul de schimb/seful patrulei se apropie la 4—5 pasi de santineld (2) Cand santinela constaté o persoana care s-a prevantat rept comandantul pazei/caporalul de schimb sau gefulpatrulei fi este necunoscuta, someazé legal, poate face uz de arma. (3) La intrebarile persoanelor sosite in control, santinela raspunde scurt, imp Tn care militarul insofitor supravegheaza postul respectiv. ‘Art. 127. — (1) C&nd la unul din posturi este imobilizat 0 persoand necunoscuta, santinela o tine sub observatie si cheamé una dintre persoanele carora le este subordonata sau patrula. (2) La chemarea santinelei, comandantul pazei sau caporalul de schimb numeste din schimbuiyaflat in repausipatrula 1-2 militari ca insotitori, comanda nicarcarea armelor, apoi se deplaseazé pe itinerar, cét maiyrépede, la postul respectiv. In situatia In care este chematipatrula, seful patrulel raporteazé comandantului pazei si actio#.eazé potrivit ordinului acestuia (3) Comandantul’ pazei/Seful_patrulsi proia persoana imobilizata/persoanele ipysbilizate, il informeaza pe ofiterul de servicit si procedeaza’cnnform ordinelor acestuia. in caz de nesupunere CAPITOLUL V Dispoziti finale Art. 164. (1) Comandantii obiectivetor militare, dupa caz, vor lua mas pentru limitarea utilizarii terminalelor de telefonia mobila de cate personalu! din serviciul de permanenta. (2) Se titerzic datinerea si utlizarea terminalelor de telefonie mobila dé catre personalul din serviciul de paza si serviciul de intergenic pe timpul executarli servic Si. 165. — Implementarea sistemelor tehnice de securitate, pfecizate in prezentul regulament, se realizeaza, gradual, pe ‘baza planurilor multianuale de seourizare a obiectivelor militare ‘conform programelor majore stabilite de directoni de programe. Art. 166. — Comandantii de la toate esaloanele asigura fondurile financiare necesare punerii in aplicare a prezentului regulament. ‘Art. 167. — Anoxele nr. 1—9 fac parte integranta din prezentul regulament. ANEXA Ne 1 Jarogulament (ert. 4) GLOSAR Administratorul de subunitate este militirul, de regula, din randul subofiterilor, care este gestionany! Subunitati Arme $i munitifletale sunt armele’i munitile prin @ caror utlizare se poate cauza moartea ori rérirea grava a persoanelor si care sunt prevazute in categorille B—D din anexa la Legea nr. 295/204 privind regimul armelor si al munitilor, republicata, cu modificarile ulterioare. Arme $i munitii neletale sunt armele si munitile destinate pentru un scop utiitar sau pentru agrement ori autoaparare, confectionate astfel incat, prin utlizarea lor, s& nu se cauzeze moartea persoanelor, sunt asimilate acestei categori gi armele vechi Comandant al obiectivului militar — seffcomandant al unitati militare, dupa caz. Cazarma reprezinta totalitatea constructilor, instalatilor de orice fel, terenuri aferente, terenuri pentru cazarea si destasurarea activitatilor militarilor. Formatiune multara este o structura militara neorganica, eterogena, cu functionalitate temporard: detagament, patrula Valoarea organizatorica se poate exprima conventional, de exemplu: detagament de valoare a doua plutoane. se infelege Forte speciatizate sunt forfele militare aparfinand unor structuri cu destinatie speciala, dotate si instruite pentru a destgura operatiuni specifice in spatiul controlat ‘Medicamente psihotrope sunt medicamente cu efect asupra sistemului nervos central si care influenteaza gandirea, vointa, reflexele si simturile in sensul diminudrii sau anulri lor. Obiectiv militar reprezint zona strict delimitata in care isi desfagoara activitatea una sau mai multe unitati militare, in cazarmi dispuse din punct de vedere geografic, diferit ori tn acelasi loc gi pentru care se organizeaza un sistem de pazéi si interventie unitar, sub comanda si controlul unui comandantsef unic. In categoria .obiectiv militar” se includ imobilele, echipamentele, ti de dispunere @ uneia ori mai multor unitati militare, depozite, ari, porturl, aeroporturi, aerodromur, lucrari de arta, poligoane, ave, ambarcatiuni, aeronave, transporturi militare, aflate in proprietatea sau administrarea ori incredintate pentru paza $i aparare Ministerului Apérari Nationale. Ordinea interioara reprezinté starea de normalitate regulamentara, care se asigura si se realizeaza prin desfasurarea activitatilor din cazarma, potrivit principillor si normelor statomicite prin reglementarile in vigoare.6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 Paza reprezinta totalitatea actiunilor prin care se asigura securitatea unui obiectiv militar. Post de pazé/control reprezinta tot ceea ce i se incredinteaza unui militar de paza, precum gi locul sau portiunea de teren in care acesta igi indeplineste consemnul Santinefa este militarul din paza, pe timpul cat isi destfagoara serviciul in postul incredintat MINISTERUL APARARIL Sistemul de pazé reprezinta totalitatea elementelor pentru supraveghere, aparare, interventie, impreund ou relafile dintre acestea. Unitatea militar reprezinta structura militara cu denumire, stat de organizare si indicativ propriu ORDIN pentru aprobarea R.G.-1, Regulamentul de ordine interiors in unitate Pentru aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit. 0) din Legea nr. 346/2006 privind orga Apararii, cu moificarile ulterioare, area gi funcjionarea Ministerului in temeiul prevederior art. 33 alin, (1) din Legea nr. 346/2006, cu modificaie ulterisire, ministrul apararli emite prezentul ordin Art, 1, — Se aproba ,R.G-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate"), care face parte integranta din prezentul ordin. Ari. 2, — (1) Ordinul intra in vigoare la data de 1 noiemibrie 2008. (2) La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga -R.G.-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate", aprobat Ministrul aparai Prin Ordinul ministeiui apararii nationale nr, M.42/2000, cu modificarile gi cortpletarile ulterioare™) Art. 3. — Qidinul va fi tiparit si difuzat de catre Directia operationalizsse, generare gi evaluare forte din Statul Major institut gi formatiuni miltare, Teodor Viorel Melesciinu Bucuresti, 17 septembrie 2008. Nr M.92 =) Se publics forma dociasificala a Ordinulu ministrulul apa ny. MS.942008, care contine complotare gi modificaledispuse prin ordinele ministulu apararitnalionale nr M.S. 50/2009, 1.172012, care nu a fost publical in Monoiul Oficial al Romania, Partea I, i M.722012, pubiical in Monitoral Ocal sl, Romania, Partea | rv. 497 din 19 tule 2072. ) Orcinul ministrulu aparari nationale nr. M.42/2000 nu a fost publitt in Menitorul Oficial al Romariel, Parte |, denarece avea ca obiectreglementi din sectorul de eparare a fai ssecurtate najonala REGULAMENTUL D£YORDINE INTERIOARA IN UNITATE CAPITOLUL | Dispozitii generale Art. 1, —Apérarea intereselor statului roma este dreptul si obligatia fiecdrui cetétean al Roménisi, indiferent de nationalitate, convingeri politice sau religioase. In calitatea sa de aparétor al intereselor statului, miitarul este obligat s& respecte in intreaga sa activitate CorStitutia Roméniel, legile statuiui, obiceiurile rézboiului si prevaderile actelor normative specifice armatel Art. 2. — (1) Regulamentul de ordine interioara stabileste relatile dintre militar, regulile de conduité a militarilor in diferite situati, obligatile miltarilor si cerintele care stau la baza relatilor dintre militari, precum si dispozitii privind desfésurarea activitétlor in unitatile militare. (2) Termenii folositi in prezentul regulament au urmétorul inteles: a) militar — cadru militar in activitate, cadru militar in rezerva sau In retragere, pe timpul ct poart uniforma miltaré ori este concentratimobilizat, soldat si gradat profesionist, soldat si gradat rezervist voluntar sau soldatigradat In rezerva cand este Iincorporaticoncentrat/mobiizat, student or elev al institutilor miltare de invatimant — cu exceptia elevilor colegilor miltae liceale*); b) modul — persoana, compartimentul, biroul, sectia si/sau serviciul, dupa caz; ©) prin .comandant’, in sensul prezentului regulament, se infelege si.gef, dupa caz, Art. 3. — Atributiile militarilor cu functii de conducere sau execulie, precum gi cele corespunzaitoare altor funcit gi module care nu au fost mentionate in prezentul regulament se stabilesc prin acte normative specificefordin de zi pe unitate Art. 4. — Prezentul regulament se aplicé in toate structurile Armatei Romaniei. CAPITOLUL I Tipuri de relatii si comportamentul personalului din Armata Romani SECTIUNEA 1 Relatile dintre mititari Att. 5. — (1) Indatorirle militarilor sunt cele stabilite de Constitutia Romaniei, de legile tari si de prezentul regulament. (2) Indatoriile principale ale cadrelor miitare sunt prevazute in Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile gi completarile ulterioare. (3) Tndatoririle principale ale soldatilor si gradatilor profesionisti sunt prevazute in Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, cu modificarile si completérile ulterioare. =} Poni elev cologior mitre lcoale so apic gi normole de organizare gi unctionare propMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 7 1, Relatille dintre comandanti si subordonat Art. 6. — Relatile dintre militari se stabilesc prin sisterul de conexiuni interumane impus de specificitatea organismului militar. Relatile intre miltari se bazeazé pe disciplina, respect si incredere, se cristalizeaza gi se consolideaza prin instruct si prin indeplinirea indatorirlor. Art. 7. —Relalile personalului unitati miltare sunt: jerarhioe si de colaborare/cooperare. Art. 8. — (1) Comandantii sunt cei carora li se subordoneaza, chiar si temporar, militarii si/sau civilii pe linie de serviciu; comandantul cu functia imediat superioara unui subordonat se numeste comandent nemijocit (2) Comandanti structurilor militare cu functii ierarhice superioare comandantului nemijocit al unui subordonat sunt pentru acesta comandanti direct. Art. 9. — (1) Dupa gradele pe care le au, militar sunt, uni fat de alti, superior, egali sau inferior’ in grad. (2) In Armata RomAniei, ierarhia gradelor militare este stabilté prin statutul cadrelor miltare gi prin statutul soldatilor gi gradalilor profesionisti Art. 10, — In cazul executarii unei activitati/unui serviciu in comun de catre mai multi miltari care nu sunt subordonafi uni {afd de alli gi cand relatile de subordonare dintre ei nu au fost stabilite, este considerat comandant miltarul cel mai mare in grad: la grade egale, miltarul cel mai mare in funetie; la functi si grade egale, militarul care face parte din egalonul superior. 2. Darea $| executarea ordinelor Art. 11. — (1) Ordinul este 0 cerinta imperativa, dat in conformitate cu actele normative si sta la baza oricarei actu militare; el este cel mai important act al funetionéiri structuri militare si de aceea implica cea mai mare responsabilitate (2) Comandantul da ordine si este obligat 8 controleze cexecutarea lor; el poarta intreaga réspundere pentru legalitataa si urmarile ordinelor sau dispozitilor date; ordinul dat nu trstuie 4 contravina obiceiurilor razboiului, conventilor si trefatelor internationale la care Romania este parte (3) Comandantul care da ordinul este obligat sa .convinga 4 subordonatul ka inteles si 88 asigure toate copbitile pentru a fiexecutat (4) Ordinul trebule s& fie scurt, clar i pracis; daca este necesar, ordinul va fi completat cu datele netSsare pentru a fi executat intocmai sila timp. Art. 12. — (1) Pe linie de subordonar,ordinele se dau, de regula, prin comandantul nemijlocit; sé! de modul poate da ordine numai pe linia atributilor sale, (2) Dreptul de a anula sau a schifiba un ordin tl are numai persoana care a emis ori comandantul acestuia, cu obligatia de 24 informa pe comandantul care |-a dat. (3) Cand un comandant da un ordin unui subordonat, trecand peste comandantul nemijlocit al acestuia, subordonatul care a primit ordinul il executa si ii raporteaza despre aceasta comandantului sau nemijlocit. Comandantul care a dat ordinul este obligat sa il informeze pe comandantul nemijlocit al miltarului care executa ordinul (4) Dupé primirea ordinului, militarul raspunde: Am inteles!”, apoi trece la executarea lui. Dacé nu a inteles ordinul primit, raporteaza: Nu am inteles. VA rog s& repetati ordinul!” sau numai ce nu a inleles din ordin. Oupa executarea ordinului primit, militarul este obligat sa ti raporteze de indeplinirea lui comandantului de la care a primit ordinul (5) In cazul in care militarul constata od nu poate executa ordinul, nu poate executa ordinul a timp sau asa cum a fost dat, este obligat sa Ti raporleze imediat aceasta situatie comandantului care i-a dat ordinul Art. 13. — (1) Cand un militar este in curs de executare a unui ordin si primeste de la un alt comandant direct, mai mare in functia, un alt ordin, care impiedica executarea ordinului pri anterior, ji raporteaza despre aceasta comandantului care iva dat noul ordin, iar daca acesta mentine totusi ordinul dat, militarul il executa. Dupa executarea noului ordin, militarul le raporteazA atat comandantului care i ta dat, cat si comandantului care a dat primul ordin. (2) Comandantul trebuie s& fi informeze pe subordonati asupra gradului de dificultate/periculozitate_al_executarii ordinelor, sa permita: manifestareinifiativei in indeplinirea atributilor functionale i sa interving/atunci cand constata ca se incalea prevederile actelor normative in vigoare. 3. Salutul militar Art. 14. — (1) Salutul estésin semn de respect si demnitate personala, de politete militard si onoare. (2) Militarul este obliga s8 salute, Tn orice Imprejurare, pe comandanti si pe superiorii In grad, respectand prevederile -Regulamentului instritiei de front’, cu urmatoarele except: 2) c&nd se afl bs conducerea autovehicululul, navel sau a aeronave b) cAnd, pe.@mpul executarii unor a produce riscurj wn desfasurarea acestora; 6) cand sie pe linia de tragare, la examene sau in cazul existentei unur afectiuni care impiedica executarea salutului, 4) in salle de mese ale unitatilor. (3) Miitart cu acelasi grad sunt obligati sé se salute reciproc, astfe 83 cel mai nou fa grad, pe cel mai vechi in grad; c&nd nu se gt{0se, cel care observa primul salut; b) col mai mic in functia, pe cel mai mare jn functie, cand se Eunose; ¢) soldatii si gradatii profesionisti, pe elevil si studenti institutilor miltare de invatamént, cu exceptia celor din colegiile miltare liceale; 4) militar-bérbati saluta militari-femei; €) militarul care este singur saluta pe cel care merge insotit de alte persoane; {) militarul care intra intr-o incapere sau se gaseste in migcare saluta pe cel care este in interior sau sta pe loc. (4) Militarul salutat, indiferent de grad si functie, este obligat a raspunda la salut (5) Réniti imbracati in uniforma miltard, cei c&rora starea sanétatii nu le permite sa salute prin ducerea mainii drepte la coifura sau la témpla ori atunci cand sunt descoperiti saluta prin inclinarea gi intoarcerea capului spre cel salutat. (6) Militari armatelor straine, in uniforma, sunt salutati dupa regulile stabilite pentru armata noastra. La grade egale, miltaii romani salut primi. Art. 15. — (1) Dacé este chemat sau doreste s& raporteze ceva unui comandant/superior in grad care se afla intr-o incapere, subordonatul/inferiorul in grad, dupa ce bale la uga si i se permite accesul, se descoperd, intra, saluta, se prezinta si raporteaza motivul pentru care a venit (2) Miltarii din serviciul interior, c&nd se prezinté la comandant pentru schimbare, salut, raporteazi de predarea/primirea serviciului si actioneaza in raport cu ordinele primite. La placare, miltari saluta si apoi parasesc incaperoa. ‘Att. 16. — (1) Intre militari se folosesc urmatoarele formule de salut: 2) de la subordonat sau inferior in grad la comandant sau superior in grad: soldatli si gradatii profesionisti: Sa trait domnulefdoamna, domnisoara... gradu"; cadrele militare: Am onoarea sé vai salut, domnule/doamnd, domnigoara... gradul "; b) intre militari egali in grad: ,Va salut, domnule/doamna, domnigoara... gradul |"; tafi, salutul poate8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 ) de la comandant sau superior in grad la subordonat sau inferior in grad: ,Bund ziua/dimineata/seara, domnulefdoamna domnigoara.. gradu". (2) Cand comandantul salut o unitate/subunitate, se adreseaza cu formula: ,Bund ziva/dimineata/searal”, a care militar care sunt in formatia rspund cu formula: .Sa tri". In cazul formatilor/subunitatilor constituite numai din cadre, la adunar’ si convocari ale cadrelor miltare desfasurate in incaperi, comandantul primeste numai raportul, personalul aflandu-se in pozitia .drepti. (3) in relatile dintre ei, militari folosesc aceleasi formule de salut si in situatia cénd sunt in tinuté civil Art. 17. — (1) Cénd un superior In grad sau in functie intra intr-o 2i pentru prima data in incépere, militarul care i observa primul previne personalul prin cuvantul .Atentiune!”, la care cei prezenti iau pozitia ,¢repti, iar cel mai mare in functie/grad prezinta raportul (2) Cu permisiunea persoanei care a intrat in incdpere, militarul care a dat raportul comanda ,Continuati!” sau .Luati loc’, dupa caz. (3) In situafia in care persoana sosité se adreseaza unui militar, avesta se prezinta mentionand functia, gradul si numele, dupa care raspunde la intrebare. (4) La iegirea din incapere a comandantului sau a superiorulul in grad, militari iau pozitia drepti’, ja comanda celui mai mare in grad sau functie dintre militarii ramasi in incapere. (8) Cand intr-o incépere intré mai multi comandanti sau superior in grad, care nu sunt cunoscuti de cel care trebuie s& dea raportul, acesta prezinta raportul celui care a intrat primul incapere ‘Art. 18. —Pe timpul servirii hranei, la intrarea comandantilor, militariinu inceteazé activitatea. Ofiterul de serviciu sau, in lipsa acestuia, cel mai mare tn functie ori in grad il intampind si se’ prezinta. Cand persoana sosita se adreseazé unui milla, acesta se prezinta, fara sa se ridice de la masa, dupa’ware raspunde la intrebare. Art. 19. — (1) Cand se intoneaza Imnul national ab améniei sau imnurile altor state, in cadrul unor ceremonialui? militare, Precum si pe timpul prezentarii onorului la drapsly soldatii si Gradatii profesionisti aflati informatie prezinta onorul la comanda, cei cu armament Il manulesc pentru‘onor, iar cadrele miltare salut. Ofteri, maistri militari si subdi(eriiconstituiti in subunitati nu salutd, ci iau pozitia .drepti=_in afara formatiei, militarii au pozitia .drepti’ gi salut&) Persoanelor civile participante la activitat li se va precizé"ea pe timpul intonaili imnului sa aiba 0 comportare decent S4 se ridice in picioare, iar barbatii si se desoopere. (2) In timpul oficieri serviciului religios, tot personalul se descopera, mai putin garda drapelului de lupta ‘Art. 20. —(1) Cand comandantulfelicité sau aduce multumir unui militar pentru probleme de serviciu, militarul raspunde: -Servesc Patria’ (2) Cand comandantul felicité unitate/subunitate, militar acesteia raspund prin: ,Ural” prelung, repetat de 3 ori, iar cand lise aduc multumini, raspund prin: .Servim Patria”. 4. Prezentarea militarilor in fata comandantilor sau superiorilor in gradi/functie ‘Art. 21. — La prezentarea in fata comandantului sau superiorului in grad, militarul aplica prevederile Regulamentului instructiei de front Art. 22. — In fata unui comandant/superior in grad sosit unitate se _prezinté numai comandantul unitatii. Celetalte persoane se prezinta doar cénd comandantul sau superiorul in grad sosit in unitate se adreseaza direct lor, precum si atunci Cand au fost date dispozitii speciale in acest sens. Art, 23. — (1) Militarii se prezint& in fata comandantului nemijocit: ‘a) cand sunt mutati in unitate sau numit intro noua functie; b) cand sunt mutati din unitate sau au predat o functie: Cc) la plecarea in misiune/delegalie/detasare, permisie sau in concediu, precum si la inapoiera, d) la plecarea/inapoierea in/din spital, daca starea san: permite; ) daca sunt chemati; 4) cand au probleme de raportat; 9) cand sunt trecuti in rezervairetyagere. (2) In situate arétate mai susCmiliteri, dupa ce saluta, se adreseazA comandantului asttel a) cadrele miltare: ,Domnule/20amna/Domnisoara... gradul, sunt .. functia, gratiul, numele, am onoarea sa ma prezint cu ocazia * b) soldatii si gradatiiy profesionisti: ,Domnule/Doamna! Domnigoara... gradul, subt funcfia, gradul, numole, me Prezint cu Ocazia nurs (3) Cand se prezinté unui comandant care il cunoaste, militarul nu tsi mai Sune functia, gradul si numele. (4) Prezentasea cadrolor militare in faa comandantului se face in tinuta ce oras/serviciu, in haine civile sau in tinuta de instructie, duisé caz. Art. 24. -Cadrele miltare se prezinta tn fata comandantului unitaii cand sunt mutate in/din unitate sau trecute in rezervéltetragere. La sosirea in unitate a cadrelor mutatelrepartizate, comandantul unitétii sau loctitorul acestuia le prezinté personalului din unitate, la prima adunare; in fata subinitafilor la care sunt repartizati, sunt prezentali de gerhancantii nemiliocit 5. Prezentarea militarilor cu ocazia controalelor sau a altor activitati Art, 25. — Daca persoana sosita in control sau pentru alte actvititi ordonate de egalonul superior este egala sau mai mare in grad decat comandantul unitativsubunitati, ultimul se prezint’ celui sosit; cnd insd persoana sosita in control este inferioara in grad, aceasta se prezinta comandantului unitati/subunitati, informandul asupra scopului sosiri, ‘Art. 26. — Céind cel care execut’ controlul vine in subunitate impreuna cu comandantul unitati, raportul se da celui care executd aceasta activitate, daca este egal sau mai mare in grad decét comandantul ‘Art. 27. — Dacé pe timpul controlului soseste un comandant mai mare in grad decat cel care execula aceasta activitate, raportul i da comandantul unitatii/subunitati, iar cel care executd controlul se prezinta. SECTIUNEA a 2.2 Relaille dintre militari $i personalu! civil cu functii de conducere Art, 28. — Militari pot fi fata de personalul civil in relatie de sef, de subordonat sau pe functiisimilare, conform statului de organizare ‘Art. 29. — In cazul execut&rii unei activitsti de serviciu, in comun, de catre miltari gi personalul civil, care pe linie de serviciu nu sunt subordonati uni fata de alii, cel mai mare in functie este considerat sef. La functii egale, militarul conduce activitates ‘Att. 30. — (1) Militari’ gi personalul civil, indiferent de grad si funetie, se saluta folosing formula .Buna ziua/dimineatalseara domnule/doamna/domnisoara.... gradu! pentru militari/functia pentru personalul civil!” (2) Militarii cand se prezinta folosesc aceeasi formula de adresare ca la salut, la care mal adauga gradul si numele, (3) Personalul civil cand se prezinté foloseste aceeasi formula de adresare ca la salut, adaugand numai numele; la funetii egale, personalul civil barbat saluta primulMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XII.2012 9 SECTIUNEA a 3-3 Comportarea militarilor in diferite situatii Art. 31. — In relatiile dintre el, militarii sunt obligati sa respecte regulile de politete militard. Militari se adreseazé unul altuia, astfel: comandantul sau superiorul in grad, subordonatului sau inferiorului in grad, cu .Dumneavoastra” sau ;Dumneata", iar subordonatul sau inferiorul in grad comandantului sau superiorului in grad si egali in grad, cu ,Dumneavoastra’. Art. 32. — (1) Cand un militar se adreseaza altui militar ig spune gradul si numele fard a-Si specifica arma sau till stintific. Cand se adreseazé subordonatilor si inferiorilor in grad, In probleme de serviciu, comandanti si superiorii in grad finumesc pe cei dintai dupa grad si nume sau numai dupa grad, eventual, adaugand inaintea gradului cuvantul .Oomnule/Doamna/ Domnigoara’ (2) Cand se adreseazé comandantilor sau superiorilor in grad, subordonatii sau inferior i grad adauga tnaintea gradului cuvantul ,Domnule/Ooamna/Domnigoar. Atunci cénd sunt mai multe cadre militare sau la adunarea acestora, comandantul sau superiorul in grad foloseste formula: .Doamnelor, domnigoarelor si domnilor ofiteri, maistri militar si subofter (3) Cénd un militar doreste sa se adreseze altui militar in prezenta unui comandant sau superior in grad, saluté, apoi cere Permisiunea acestuia astfel: .Domnule/Doamna/Domnigcara... gradul, va rog 88 imi permiteti sa ma adresez domnului/ doamneiidomnisoarel... gradul, numele” Art. 33. — (1) Cand o unitate/subunitate in formatie, ou Drapel de lupti, se deplaseazé pe langa militar’ izolati sau in grup aflati in migcare, acestia se opresc ou fata spre Drapelul de lupta si salut pana cand acesta trece. Daca intalnesc o unitate/subunitate fara Drapel de lupta, ei saluta fara a se opri (2) In cazul cénd intalnesc un cortegiu funerar insotit de" trupe, militari izolati se opresc, se Intorc cu fata spre acesté si saluta pana co a trecut carul mortuar gi garda care il insojeste. Daca intalnesc un cortegiu funerar neinsotit de trupe, milan se descopera pe timpul treceril carului mortuar. (3) Cénd intéinesc un cortegiu funerar neinsotize trupe, militar aflat tn formatie se opresc la comanda, se frforc cu fata la acesta, se descopera, ramandnd in aceasta peeitie pana ia trecerea carului mortuar. (4) Cand intra intr-un lacag de cult sau paycipa la activitat religioase, cu sau féré ceremonii militare, miltari se descopera, mai putin garda drapelului de lupta, si_sé%comporta conform convingerlor lor féra a intraprinde acte.eri actiuni de Tnvrajbire religioasa Ant. 34, — (1) Pe strada, in institughpublice, sali de asteptare, 98ri, parcuri,stadioane sin unitati sanitare, militarul in uniforrma salut numai prin ducerea mainii drepte la coifura sau, daca este descoperit, prin ducerea mainii drepte la tampla, (2) La intrarea in sali de spectacole sau in localuri publice, militarul se descopera, iar cand trece pe langa un comandant ri un superior in grad, saluta prin inclinarea capului (3) Atunci cand pe lang un militar aflat Tatr-o sali de spectacole sau intr-un local public trece un comandant ori un superior in grad, acesta, fara a se ridica in picioare, saluta prin Inclinarea capulul (4) In mijloacele de transport in comun, militarii saluta comandantul sau superiorul in grad prin inclinarea capului (5) In toate situafile militarul trebuie sa aiba o atitudine decent gi sa nu aduca ofense camarazilor sau allor persoane ‘cu care intra in contact, Art. 35. — (1) Pe trotuar, cel care insoteste pe comandant saul un superior in grad va merge pe partea dinspre carosabil, iar cand sunt mai multi militari, comandantul ori superiorul in grad va fl incadrat de acestia. (2) La diferite adundir, spectacole sau convocdiri in cadrul unit&tiiori in gamizoanai miitaril superior’ in grad sau tn functie, cand nu s-au dat alte dispoziti, ocupa locurile incepand cu randurile din fata (3) Daca la intalnirea cu un comandant sau superior in grad subordonatul or inferiorul in grad nu poate trece pe langa acesta din cauza spatiului ingust, el este obligat sa Ti lase trecerea libera; daca este necesar ca superiorul in grad sau comandantul 88 fie depasit, trebule s& | se ceara permisiunea, astfl: -Domnule/Doamna/Domnisoara... gradul, va rog s& imi permite 54 treo’ Art. 36. — (1) Militariinu au voié-6a tina mainile in buzunare, 8 se ageze sau sa fumeze in prézenta unui comandant ori a unui superior in grad si functio, 7ara permisiunea acestuia. De asemenea, nu au voie sa funieze In formatie gi pe strada, cand sunt imbracati in uniformay (2) Militarii au voie sé-fimeze in cazarma, in tabere sau in cartiruire numai in locus special amenajate. (3) In afara unita, militarii in uniforma nu au voie s& transporte sacose 534 pachete voluminoase. Art. 37. — (1) Gand se afia in societate, daca nu se cunosc, militar trebuie £2 se prezinte reciproc in mod discret. Daca au grade diferite -\rferiorl in grad se prezinta superiorlor in grad, astfel a) cadrelé militare: .Am onoarea sé ma prezint. Sunt gradul si’numele"; b) soldat gi gradatii profesionisti soldati si gradatii rezervis volurgati sau soldalilgradatii in rezerva cand sunt incdfporati/concentratifmobilzati, studenti si elevii din insttutile rpiltare de invatémant: ,Domnule/Doamna/Domnigoara... gradu, ‘Sunt... gradu si numele’: (2) La grade egale se prezinta cel care a sosit ultimul Att. 38. —Trimiterea, inmanarea sau oferirea de cadouri de cétre militarul subordonat la comandant si de la militarul inferior in grad a miltarul superior in grad este interzisa, CAPITOLUL II alii militare pe timp de pace SECTIUNEA 1 Comandantul unitafii militare Conducerea uni Art. 38. — (1) Comandantul unitatii militare este persoana cu autortate investita legal, care exercita actul de comianda asupra personalului structurilor subordonate, precum si asupra celui afiat temporar in subordine. El reprezinta unitatea miltara si trebuie sé fie model de exigentd, moralitate, pregatire profesionala, fermitate initiativa si principialitate. (2) Comandantul poarté intreaga raspundere_pentru capacitatea operationala a unitatii mililare, disciplina gi starea morala a personalului din subordine, integritatea patrimoniului si Drapelul de lupta al unitati ‘Art. 40. — Comandantul unitati miltare, In exercitarea actului de comanda, poate atribui, temporar, prin delegare de competenté, o parte din atribulile si responsabiltiile sale unor persoane subordonate. Art. 41. — (1) Comandantul unitatii militare organizeaza, pentru indeplinirea misiunilor care fi revin, _consili militare/sedinte de lucru in functie de egalon, lunar, saptémanal ‘sauori de cate or situatia o impune, cu persoanele cu functii de conducere, anuntand din timp temele si subiectele care unmeaza a fi discutate. (2) La consilile miltare/sedintele de lucru pot participa, in afara cadrelor de conducere, si alte cadre militare si personal civil care pot sa contribuie la rezolvarea temelor de pe ordinea de zi10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 Art, 42. — (1) Activitatle care se desfigoara la Iuarea tn primire a comenzii unei unita militare sunt pracizate in anexa nef (2) Angajamentul care se semneaza de catre comandant este prevazut in anexa nr. 2. ‘Art. 43. — Comandantul unitati militare are urmatoarele atributi a) asigura capacitatea operationala a unitat b) conduce activitatle de intoomire gi executare a planurilor de instructie, de alertare, de mobilizare $i interventie siia masuri de actualizare a acestora: ©) stabilegte si urmareste respectarea orarului zilnic si folosirea integrala a timpului prevazut pentru instruct d) conduce activitatea de resurse umane si de perfectionare a pregatirii profesionale, stiintifice si tehnice, precum si de apraciere/promovare a subordonatilor pe baza calitaflor profesionale si morale ale acestora €) organizeaza, conduce $i indruma nemillocit activtatile structurilor militare subordonate privind planificarea, executarea si evaluarea instructiei si exercitilor; 4) asigura promovarea, la termenele ordonate sau prevazute in actele normative in vigoare, a rapoartelor, sintezelor, darilor de seama, sitvatillor si a altor documente solicitate de esaloanele superioare; 9) ia_masuri pentru rezolvarea rapoartelorfoererilor si propunerilor subordonatilor sau le propune pentru solufionare la egaloanele superioare: h) asigura conditit pentru participarea militarilor la slujbele confesiuni careia fi apartin, conform convingerilor lorreligioase;, i) analizeaza periodic starea de sanatate a efectivelor subordonate: 4) organizeaza si executa controale inopinate la subordonatl, In scopul cunoasterii permanente a nivelului de pregatire, a evaludiiinivelului de cunoastere si a modului de respectare al prevederilor actelor normative in vigoare; k) ordona masuri pentru eliminarea disfunctional constatate de comisiile de control; ') raporteaz’ comandantului esalonului superiormndul de indeplinire a misiunilor si sarcinilor primite, decizilis luate gi modul de indeplinire a acestora, precum si alte aspecte care prezinta interes si informeaza pe subordonati si fe cel cu care coopereazai in partile ce fi privesc; m) urmareste respectarea dispozifiloe> legale _privind utlizarea eficienta a fondurilor aprohate prin bugel si prezentarea la timp a situatiilor financiaie privind executia bugetara; n) asiguré conditile pentru o buna guministrare a cazérmil; ©) verifica masurile de aparare itapotriva incendilor pentru obiectivale gi bunurile materiale pe care le datine unitatea; p) creeaz’, cand este cazul, conditile necesare pentru destasurarea activitatilor privind reconversia personaluilui militar din subordin: q) stabileste zile si intervale orare pentru primirea subordonatilor la raport si a cetatenilor in audienta, controleaza si analizeazé modul de rezolvare a rapoartelor, cererilor si reclamatilor primite; 1) ia _masuri pentru cresterea_prestigiului unitafii_ tn garnizoana, dezvolta relatile dintre militari civil in limitele competentei sale profesionale si participa la viata culturala, fea si administrativa a localit ss) dezvolté relatii cu mass-media potrivit prevederilor actelor normative specifice gi strategie! de comunicare a esaloanelor superioare: 1) stabileste regullle de acces specifice in unitate si de primire a vizilatoriior, in conformitate cu prevederile anexei nr. 3: ) informeaza loctitoruliseful de stat major cu datele necesare preluarii comenzii lor ¥) solicita sprijinul ofiterului de contrainformatii si securitate militaré pentru cunoasterea, prevenirea si contracararea amenin{arilor generate de spionaj, sabotaj, subversiuno, terorism si crima organizata, precum si pentru realizarea masurilor de protectie a fortei; coopereaza permanent cu ofterul de contrainformatii si securitate miltard cand sesizeazé aspecte privind apararea nationala si siguranta militar; \w) sesizeazé Directia contrainformatii si securitate militara in maximum 24 de ore de la producerea unui incident de securtate; x) raspunde de implementarea s?respectarea mésurilor de protectie a informatillorclasificate #h’cadrul structuri propri si al celor subordonate; y) asigura organizarea agtivitatii modulului documents clasificate si, dupa caz, a Componentei Sistemului Militar de Registre, conform normelor: 2) rAspunde de modul28 indeplinire de eatre personalul din subordine a responsabilialor rezultate din aplicarea dispozitilor legale, care stau la be managementului financiar- contabil; aa) raspunde“@e modul de organizare si executare a controlviui intern ab) raspunde de modul de organizare gi executare a activitatilor 6’ seouritate si sdnatate in munca, protectie a mediului, sUpraveghere tehnica gi metrologie legala, conform legislatieiin vigoare: ‘ac),sasiguré organizarea_ modululul de securitate, coorddieazé —activitateaacestuia_3i_Indeplineste resxonsabilitatile pe linie de securitate, conform normelor tn vigpare; ‘ad) faciliteaza accesul ofterlor de contrainformatii desemnati th obiectivele, incaperile si la datele $i informatiile necesare desfasurari activitati specifice; ‘ae) organizeaza cooperarea, pe probleme de securitate, intra modulul propriu de seouritate si modulul de contrainformatil; af) raporteaza comandantului egalonului ierarhic superior masurile inteprinse pentru solutionarea situatilor sau a cazurilor semnalate In informarile prezentate de structurile si ofiterii de contrainformati Art. 44, — Comandantul apara gi respect onoarea gi demnitatea subordonatitor Art. 45. — (1) Comandantul unitati miltare ordoné tnscrierea in ordinul de zi pe unitate, in fiecare zi lucrétoare, a ordineloridispozitilor date in exercitarea si executarea atributilor 6¢ fi revin (2) Ordinul de zi pe unitate se redacteaza Tn Registrul pentru inscrierea ordinelor de zi pe unitate sau poate fi tehnoredactat pe o statie de lucru PC independenta, acreditatd conform reglementarilor in vigoare pentru prelucrarea si stocarea informatillor clasificate nivel .SECRET”. Regulile privind redactareaitehnoredactarea ordinului de zi pe unitate sunt prevazute in anexa nr. 4. (3) Dela obligatia de a redacta/tehnoredacta ordinul de 2i pe unitate in fiecare zi lucrdtoare, prevazuta la alin. (1), se excepteazé unitatile militare a caror activitate nu necesita cemiterea zilnicd a unor ordine/dispoziti pe problemele precizate la pet. 1.1 din anexa nr. 4. SECTIUNEA a 2-0 Loctiitoru! comandantutui unitatit militare Art. 46. — Loctiitorul comandantului unitatii militare exercita atributille comandantului, pe timpul cat acesta lipseste. Art. 47. — Pentru ‘a asigura continuitatea conducei, locfitorul comandantului_unitati militare se informeaza permanent despre ordinele date si primite de catre comandantulMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 1" Uunitatiin toate domeniile de activitate sii prezinta propuneri de executare a acestora Art. 48. — (1) Lootitorul comandantului unitafii militare coordoneaza activitatea de relat internationale in cadrul unitati, acolo unde este cazul (2) Loctitorului comandantului unitati miltare 7 pot fi stabilite de catre comandant gi alte atributii care ji dau draptul de a da ordine intregului personal al unitati SECTIUNEA 23-0 Seful de stat major Art. 49. — Seful de stat major se subordoneazé nemijlocit comandantului unitati militare si réspunde de intreaga activitate de stat major. Art. 50. — $eful de stat major este autoritate investita sa conduca statul major si are urmatoarele atributi a) organizeaza, conduce si analizeazé periodic activitatea statului major b) organizeaza, conduce si indruma nemijiocit activitajile de pregatire pentru ridicarea capacitatii operationale, asigurarea capacitatii de reactie imediata, de alerta, de mobilizare si de interventie; ©) planifica si executa controale la structurile subordonate; <) organizeazé transmiterea la timp. la_ structurile subordonate, a ordinelor comandantului unitatii si ale comandantilor esaloanelor superioare si controleazé indeplinirea lor; €) conduce sedintele de perfectionare a pregatirii cadrelor miltare din statul major conform reglementarilor in vigoare; f) organizeaza paza si apérarea Drapelului de lupta al unitati si controleazé periodic starea accesorilor acestuia; 9) indruma si controleaza activitatea privind intocmirea si actualizarea documentelor de evidenta nominala si numerica @ efectivelor, h) organizeaza si controleazi modul de executaré a serviciulut inter i) organizeaza paza bunurilor materiale care se tratsporta Iin/din unitate; {) verifica modul de depozitare, conservare si inivetinere a armamentului, munitiei gi tehnicii militare de tagstoc si de la serviciu, In conformitate cu actele normative in vigoare; k) coordoneaza activitatea pentru elaborates’ $1 punerea in aplicare a masurior in domeniul culturi si educa miltarior, precur sia celor de pregatire psinologica pentru lupts. personaluiui; 1) cunoaste in permanenta situalia factivelor de militar, existentul gi starea tehnicii militare, a myfaitie $i a mijloacelor de transport; 'm) avizeaza orarul unitaiti conform Yeglementéiilor in vigoare sil prezinta comandantului pentru aprobare; n) coordoneaza executarea instructajului") ofiterului de serviciu pe unitate inainte de intrarea acestuia in serviciu, fi inmaneaza secretul vechi si nou; asigura pregattirea sefilor de detagamente/echipe care pleaca in diferite misiuni ©) organizeaza gi verificd redactarea la timp a ordinului de zi pe unitate, a registrululistoric gi a jurnalului actiunilor militare, cand este cazul; ) organizeaza aprovizionarea unitati cu materiale de stat major si instructie si verifica modul de folosire a acestora; {q) ia masun pentru indeplinirea obiectivelor stabilte pe linia perfectionari sistemulul informational si automatizarii conduceril trupelor, 1) controleaza existentul, ménuirea, pastrarea si actualizarea actelor normative specifice, doctrinelor, manualelor, hartilor si regulamentelor miltare aflate in unitate. SECTIUNEA a 4-3 Atributille modulelor funcffonale din cadrul unitafit Art. 51, — Sefii de module réspund de instruirea, de mobilizarea, iesirea la alert si de disciplina militara a modulelor si, de asemenea, raspund de pregatirea de specialitate din domeniul lor de competent pentru intregul personal al unitai si de colaborarea cu celetalte module pentru indepiinirea misiunilor. 1. Modulul de personal Art. 52. — Modulul de personal are urmatoarele atributi a) analizeaza gradul de incadrarg cu personal a structuri si prezinté propuneri comandantului dnitati militare pentru decizi in acest sens; b) consiliaza comandantul urittii miltare in domeniul resurse umane pentru functile din cometenta acestuia si din structurile subordonate, privind numirea th si eliberarea din functi, mutarea, detasarea, trecerea in rezérva sau inaintarea in gradul urmtor a cadrelor miltare, conferirea de decorafi i tiluri de onoare; ¢) analizeaza $i pjezinta propuneri comandantului unitai miltare privind perfec.onarea pregatini personalului prin cursuri: ¢) evalueaza sitiatia resurselor umane §| colaboreaza cu centrele militare-judetene si zonale privind activitatea de recrutare side reconversie a personalului, potrivit responsabiliiplor stabilte in actele normative specifice; ©) intociesste, pe baza precizarilor egalonului superior, programe.de selectie si recrutare si de reconversie profesionala, f) stabllegte necesarul de rezervigti care trebuie s& execute pregatiz2a, potrivit leg, si prezinta propuneri in acest sens; gilormuleaza propuneri de solutionare a cererile privind mytarea, detagarea, trecerea in rezerva a soldatilor si gradatilor 1itofesionisti; h) Intocmeste gi actualizeaza planul de mobilizare al unitati ‘pe baza conceptiei comancantului unitati miltare, in colaborare cu sefii de module si sub indrumerea nemijlocité a sefului de stat major; i) propune sefului de stat major si gefilor de module masuri privind asistenta psihomorala, social si_religioasa a personalului din subordine, in conditii de pace si criza; j) culege, analizeaza datele si elaboreaza aprecieri/ recomandéii privind cisciplina miltara; k) organizeaza activitatea sefilor structurilor din subordine, potrivit reglementilor in vigoare: ') face propuneri privind repartizarea efectivelor la unitati si subunitati, m) urmareste modul de rezolvare a rapoartelor, cererilor, sesizatilor $i reclamatillor personalulul militar si civil n) coordoneazé redactarea ordinului de zi si alocarea/scoaterea la/de la drepturile de personal: (0) pune fa dispozitia ofierului de contrainformati si securitate datele necesare pentru verificarea corectitudinii datelor inscrise in figele personale intocmite de catre personalul militar gi civil; p) fine evidenta nominala a personalului militar si civil din subordine care detine titlul de specialist de clas 2. Modulul de informati Art. 53. — Modulul de informatii are urmétoarele atributi a) culege, centralizeaza, analizeaza si prelucreaza informatile primite si prezinta, periodic, in cadrul unitatii elementele noi ‘eferitoare la organizarea, inzestrarea si procedeele de actiune ale armatelor altor state, evolutile fenomenului militar contemporan si ale factorilor de risc si amenintare la adresa intereselor nationale gi a structuri din care face parte; b) elaboreaza, periodic, analize/sinteze si studi informative pe care le inainteaza egaloanelor superioare si le prezinta adrelor din unitate in procesul de pregatire; face ) Insbuctalul ofterviui de servic este coorsonat de lactitorul comandantlu stuctui, acolo unde nu exista functia de gef de stat major prevazut in statul de organizare,2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XII.2012 ©) participa la experimentarea noilor tipuri de tehnica si echipamente militare prevazute sé intre in dotarea Unitatilor/subunitatilor din domeniul sau de responsabiltate; ) urmareste aplicarea normelor de inzestrare gi asigurare a bazei materiale a instructiei specifice, elaborand propuneri de perfectionare in concordant cu misiunile ordonate 2. Modulul de operatii $1 instructie Art. 54. — Modulul de operatit si instructie are urmatoarele atributi a) elaboreazi documentele operative necesare ridicari capacitati operational si asigurérii capacitétii de reactie imediata a unitati b) elaboreaza documentele operative privind interventia cu trupe si tehnica la obiectivele stabilte de catre esalonul superior, ©) elaboreaza documentele operative pentru trecerea unitati ta indeplinirea unei misiuni; 4) intocmeste planul de antrenare al unitatii in vederea pregatini pentru ridicarea capacitatii operationale gi asigurarea capacitat de reactie imediata; €) elaboreaz’ documentale necesare pentru interventie in conditjile starii de urgenta gi starii de asediu; 4) participa la elaborarea planului de mobilizare a unitati 9) planifica, organizeaza, indruma, controleaza si evalueaza executarea serviciului interior, h) organizeaza si controleaza executarea serviciului de lupta permanent; i) coordoneaza gi verificd instructia de comandament, organizeaza si conduce instructia individuala si instructia colectiva a personalului din comandamentul unitati, j). planificd) gi coordoneaza desfagurarea psihomorale a personalului unitati: k) elaboreazé, in colaborare cu seflide module, documentele de planificare, executare si evaluare a instructiel de comandament, a pregatiri cadrelor unitati si inmaneazé, la timp, | comandantilor de unitai/subunitati extrase din aceste documente: 1) urmareste indeplinirea planului instructie/cu prine/Balele activitéti ale unitati, a rezultatelor obtinute, analizeazd feriodic procesul de instructie si face propuneri pentru imbunAtatirea luis m) elaboreaza documentele pentru exercitiié la care participa sau pe care le conduce, prezentaiid totodata ‘comandantului unitatimilitare masurile de asigurare a actiunilor de lupta si de protactie a fortei, precum si osje de protectie a mediului pe timpul organizari, pregatini $1 desfasuranii acestor activitat: 1n) organizeaza si conduce sedinte si2Kerciti demonstrative si de instructa] metodic la acele cateeoril de instructie la care 5-au constatat deficiente si la temelé-cu continut complex; ©) verifica starea de intretinere si de functionare a elementelor tehnice ale bazel materiale de instructie din poligoane/tancodromuri; f) coordoneazé activitatile de traditi militare si educatie civica, cultural-educative gi sportive din unitate; Q) urmareste si evalueazé realizarea obiectivului de performanta privind reactia de tip rapid, indeplinirea unor misiuni izolate, protectia populatiei si a mediului, starea de pregatire profesionala, fizica si psihicé a porsonalului 1) verifica modul de completare a registruluiistoric al unitati si a jumalului actiunilor militare: 8) organizeaza, planifica si elaboreazé documentele/ planurile, respectiv ordinele spectfice si coordoneazé activitatile de prevenire si combatere a actiunilor antisociale, subversive si/sau teroriste. 4. Modulul de logistica Art. 55. — Modulul de logistica are urmatoarele atributi: a) planifica si coordoneazd aprovizionarea cu toate categorie de materiale instructiei b) organizeaza si verificé evidenta operativa si statistic’, unde este cazul, privind existentul, starea, vechimea in serviciu, declasarea, scoaterea din functiune, casarea si valorificarea bunurilor materiale; ©) planifica si organizeaza exploatarea, intrelinerea si reparatile la tehnica si materialele din dotarea unitati: d) organizeaza, coordoneazé si asigura transporturile in folosul propriu si al unitatlor subordonate; €) asiguré depozitarea, intrefinerea, conservarea bunurilor materiale gi hrénirea efectivelor, conform normelor in vigoare: {) planifica, organizeaza si coBduce intreaga activitate productiva, cu respectarea normélor de protectie a mediului, securitate si sanatate in munca, supraveghere tehnica si metrologie legala; 9) Planificd si asigura“materialele necesare actiunilor sanitaro-antiepidemice, celor privind igiena muncii side protectie a s8natatii personalului, h) fundamenteaza fiscesarul de fonduri ale acestui modul, in vederea proiectaiii Sugetului pe anul urmator, i) asigura $i conjpleteaza stocul de materiale $i piese de schimb necesare ciesfésurarii activité unital ‘5, Modulul de‘vornunicati $i informatica Art. 56. —Modulul de comunicatii si informatica are urmatoarela-ditibuti a) asiguré planificarea, operarea si mentenanta sistemului de comunicatii si informatic necesare exercitarii conducerii si controlubfunctionari acestuia byasigura aplicarea masurilor de securitate a informatilor INFOSEC in sistemele de comunicatii si informatice prin ‘onalul de specialitate: 6) coordoneaza activitatea iransmisiuni gi de informatica; ¢) informeaza modulul de operat si instructie cu privire la starea de operativitate a sistemelor de comunicati informatica si ia masuri pentru remedierea deranjamentelor; €) evalueazéi periodic eficacitatea sistemelor de comunicati si informatica gi ia masuri de perfectionare a acastora: {) stabileste masurile organizatorice gi tehnice pentru asigurarea interoperabiltati intre sistemul propriu de comunicati si informatic $i alte sisteme cu care acesta interactioneaza; 9) urmareste utilizerea eficienté @ resurselor umane, materiale si financiare din domeniul comuunicatilor si informatici h) asigura relationarea cu organele de telecomunicatit teritoriale; i) asigura administrarea resurselor informatice sia mijjoacelor electronice de prelucrare, stocare, distributie, securizare $i prezentare a acestora. 6. Modulul financiar-contabil Art. 57. — (1) Activitatea financiar-contabila se organizeaza potrivit legislatiei, regulamentelor si normelor specifice domeniului financiar-contabil si se executa in cadrul structurlor specializale, prin care se realizeaza, in principal, urmatoarele ) planificarea financiara; b) executia bugetara: ) operatile de case 4) decontérite; €) salarizarea personalului militar si civil {) organizarea gi conducerea contabiltafi 9) inventarierea elementelor de activ si de pasiv; h) reevaluarea patrimoniului i) controlul financiar intern si controlul financiar preventiv propriu; j) alte activitéti specifice (2) Modulul financiar-contabil este structura de specialitate din cadrul unitatii prin care se asigura managementul financiar- contabil si indeplinirea sarcinilor financiar-contabile ce revin Unitailor/subunitatilor deMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XII.2012 13 comandantului unital mi credit, (3) Modulul financiar-contabil are, in principal, urmatoarele atributii si responsabilitat: a) asigura Intoomirea lucrarilor de planificare financiar&; b) organizeaza si conduce executia bugetara pe baza principilor, regulilor i legislatiei specifice domeniului finantelor public ©) asigura utiizarea cu economicitate, eficienta gi eficacitate a fondurilor publice alocate prin buget; d) asigura desfasurarea activitalilor specifice privind angalarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltulelilr, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare silegale; €) coordoneaza activitatile specifice domeniulul economic si financiar-contabil de la nivelul compartimentelor de specialitate:, ) furnizeaza comandantului unitati militare si altor structuri interesate date si informatii cu privire la executia bugetului, nivelul stocurilor, estimari ale solictarilor de resurse financiare; 9) desfagoara activitaile si actiunile specifice stabil si plati drepturilor bénesti cuvenite personalului; h) asiguré organizarea si conducerea corect si la zi a contabilitati, organizarea inventarieri generale a elementelor de acti $i de pasiv; i) intocmeste si Inainteazé la termenul stabil situatile financiare trimestriale/anuale, precum si alte situatit periodice, pe baza datelor rezultate din execulia bugelard si din contabilitate: }) asiguré organizarea controlului intem in domeniul financiar- contabil, precum si a controlului financiar preventiv propriu asupra tuturor operatiunilor economice §i financiar-contabile care se supun acestul tip de control; k) seful modulului financiar-contabil consiliaz& comandantul unitatii militare in scopul luarii decizilor optime, pe probleme specifice managementului financiar-contabil, in principal.scu privire la formarea, administrarea, angajarea i utilizerea fondurilor publice, precum si cu privire la responsabiitétile Unité militare in procesul bugetar: 1) indeplineste alte sarcini stabilite de comandant, Specifice domeniului inanciar-contabil, conform legislatiei inigoare. 7. Modulul/Structura de securitate milita:#/securitatea informatiilor Art, 58. — La nivelul fiecarei unitati militaire functioneaza structura de securitate subordonata nemijlgsit comandantului unitati militare, pentru implementarea masuriior de protectie a informatilor clasificate, ale cdreiatyibutii principale sunt prevazute de normele privind protectip informatillor clasificate in Armata Romaniei 8. Modulul de informare i relatii publice Art. 59. — Modulul de informare si relati publice ineadrat pe functi distincte” are alributile prevazute in instructiunile privind activitatea de informare si relatii publice in Armata Romaniei ©. Modulul asistenta religioasa/Preotul militar Art. 60. — (1) Modulul asistenté religioasé/Preotul miltar este Indrumatorul religios gi spiritual in unitate, desfagurandu-si activitatea pe baza unui program integrat in planul de activitate al unitatii, aprobat de comandantul unitati miltare. (2) Modulul asistent’ religioasé/Preotul militar are atributile prevazute in instructiunile privind activitatea de asistenta religioasa in Armata Romani. 10, Modiulul de cunoastere si asistenta psihologica Art. 61. — Modulul de cunoastere si asistenta psihologica are atribullle prevazute in instructiunile privind activitatea de psihologie in Armata Romani re, in calitate de ordonator de 11, Consilierul comandantului pentru probleme ale maistrilor militari $i subofiferilor Art. 62, — Consilierul comandantului pentru probleme ale maistrilor militari $| subofiterlor are urmatoarele atributi: a) Tl consiliaza pe comandantul unitati militare in probleme vizind instruirea, perfectionarea, dezvoltarea in cariera militar, moralul si calitatea vietii militarilor aflati in aria de responsabilitate; b) il informeaza pe comandantul unitatii militare asupra tuturor problemelor cu impact asupra operativtati unitati: nivetul de instruire, ordinea 3i disciplina miitard, starea de sanatate, nivelul calitati vietii si moralul pérsonalului din domeniul de responsabiltate, starea armamerttuli, tehniii gi echipamentului individual din dotarea acestuie: ) contribuie la cuncasters si indeplinirea standardelor de performantd, instruire si comportament militar pentru personalul din domeniul de responssbilitate; 4) contribuie la apliearea intocmai a ordinelor si precizarilor vederea asigurarii indepiiniri rmisiunii principale, precum gia celor vizand instruirea individuala si realizarea coezi €) participala Intocmirea planurilor de instruire si programelor si,formuleaza propuneri pentru optimizarea lor, Inainte de a,f éprobate; 4) participa la sedinfele de lucru ale comandantului unit militare, Tp/care se iau decizii care vizeaza personalul aflat domenjai’de responsabiltate: Q)-desfasoara discutli individuale cu maistrii_ militar, subitiferi si soldati si gradati profesionisti, pentru a le cunoaste problemele pe linia serviciului si in afara acestuia si participa la Acuna fara ordine de zi ale acestor categorii de personal; h) monitorizeaza programul de educatie fizicd militard a personalului din domeniul de responsabiltate, cooperand in acest sens cu modulul specializat si cu medicul unitati i) fi consiliaz’ pe maistri militari, subofiteri si soldatit si gradatii profesionisti din unitate in cea ce privaste cariera militara, perfectionarea prin studi gi cursuri si, eventual, pentru trecerea in corpul ofiterilor/subofiterilor; j) face propuneri comandantului unitatii miltare si gefilor de structuri cu responsabilité in domeniu, pentru organizarea de ducative, profesionale sau recreative cu si pentru strii militari, subofiteri si soldatii si gradatii profesionisti, contribuind la dezvoltarea spiritului de corp al acestor catagori de personal militar; k) informeazé comandantul unitatii miltare si prezinta propuneri de solutionare a problemelor sociale ale categorilor de personal afiate in responsabilitate, referitoare la spatiul locativ, asigurare medicalé, probleme familiale, refacerea capacitati de munca si nivelul de trai; I) urmareste modul in care sunt respectate traditile militare si normele de port regulamentar al tinutei militare de catre personalul din domeniul de responsabilitate: 1m) participa, conform hotararii comandantului unitati militare, la activitétile practice si exercitile desfagurate de subunitatile/unitatile organice si/sau subordonate; n) insoleste comandantul unitatii militare_pe timpul controalelor, inspectilor si la ceremoniile gi activitaple oficiale, potrivit hotérarii acestuia, si contribuie la mentinerea unor relati bune cu autoritatle publice locale; ©) se intereseazd de modul cum sunt acordate drepturile cuvenite personalului din domeniul de responsabilitate gi informeaza pe cale ierarhica, daca este cazul, asupra unor situatii deosebite pe aceasta linia: ~ Personal de informare gi relai publice num prin cuml de funchi sau care are responsabiltl pe line de informare sla publcestabite prn ordnul 4e21pe unitate Indeplineste accleas! ati} ca 5] personal Incadrat pe func dstinc,4 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 Pp) monitorizeazé si indruma activitatea _consilierilor comandantului si a subofiterilor de companielsimilare de la esaloanele subordonate si colaboreaza cu alti consilieri, de la acelasi nivel ierarhic, pentru perfectionarea activittii specifice 12) Modulul Muzica militaré Art. 63. — Seful muziai militare are urmatoarele atributi a) organizeaza, pregateste si conduce fanfara la toate activtétile din unitate si din garnizoang: b) organizeazéi activitatea formatilor de orchestra alcéituite din subofiteri muzicanti gi soldati si gradati profesionisti din unitate si din gamizoana; ¢) organizeazé si prezinta concerte cu fanfara formatiiartistice in unitate si in garnizoand 49, Modul juridie Art. 64. — Modulul juridic are atributille prevazute in instructiunile privind activitatea legislativa si de asistenta juridic’ in Armata Roméniei cu alte SECTIUNEA a Sa Atributlle personalulut cu diferite functii in cadrul subunitatit Art. 65. — (1) Comandantul de subunitate raspunde de orgenizarea si executarea instructiel sia exercitilor, de starea de operativitate si de mobilizare a subunitatl, de educare, disciplina militara, de starea morala si sanatatea personalului, de Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, de protectia mediului pe timpul activitétlor subunitati, de starea tehnica gi de Intretinere a armamentului si tehnicii din dotare, precum gi de activitatea gospodareasca a subunil (2) Comandantul de subunitate este comandantul intregului personal din subordine si este obligat sa fl cunoasca, 58 respecte demnitatea subordonatilor, s4 evalueze in orice moment starea de pregatire a subunitati gi a fiecaruia dintre subordonatii sai i sa ia toate masurile ce se impun pentr mentinerea acesteia in standardele stabilte Art. 68. — Comandantul de subunitate are urmatoattle atributi: a) organizeaza, indruma si desfasoara instructia fortelor din subordine, pe baza planului instructiei subunitati b) executa sedinte de pregaitie cu comandanti sdbunitatilor subordonate namijiocit; ¢) asigura si controleaza desfégurarea actvitaillor conform programului orar al unitati 4d) ia masuri pentru mentinerea ordinii gi digtiplinei militare in subunitate; €) instruieste si controleaza personalul ibunitaitlor destinate pentru serviciul interior; 4) organizeaza gi desfasoara activi culturale, sportive si de educatie ostaseasca cu subordone 9) verificd starea bunutilor sia tehnicii subunitatii sia masuri pentru intretinerea si mentinerea acestora in stare de functionare; h) verifica periodic, conform actelor normative in vigoare, existenta, conditile de pastrare si manipulare ale intregului armament si ale munitiei aflate asupra subunit8i; i) controleaza_modul de intretinere gi oxploatare a constructillor gi instalatilor folosite de subunitate, precum si realizarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor; j) tine evidenta nominald a rezultatelor obtinute de personalul din subordine gi a specialtati de clasa pe care 0 dating. Art. 67. — Subofiterul de companie/similare are rolul de a-l consilia pe comandantul de companie/similare in problemele ce privesc militar din corpul maistrilor militari, subofiterilor si soldatilor si gradatilor profesionisti, de 2 asigura asisten\a ‘administratorulul de subunitate, si are urmatoarele atributi a) contribuie la cuncasterea si Indeplinirea standardelor de performanté, instruire si comportament militar de catre maistrii militar, subofieri $i soldat gi gradati profesionisti din subunitai; b) informeazé comandantul de companie/similare asupra {uturor problemelor cu impact asupra operativilatii subunitai: nivelul de instruire, ordinea si disciplina militara, starea de sandtate, nivelul calitatii vietii gi moralul personalului_ din domeniul de responsabilitate, starea armamentului, tehnicii gi echipamentului individual; ¢) contribuie la executarea ordinelor si precizérilor comandantului de companie/similare pentru asigurarea indepiiniimisiunii principale, precum sia celor privind instruirea individuala gi realizarea coeziunii pentru lupté a subunit ¢) participa la intocmirea planuluigistructiei subunitati $i face propuneri pentru optimizarea lui ) participa, in cadrul subunit, la adunaiile in care se iau decizii ce vizeazé personalul iin domeniul de responsabilitate: f) contribuie la asigtitarea conditillor necesare si monitorizeazé programul de educalie fizicé militara a personalului din domeniihde responsabiltate; 9) se informeazay si furnizeaza comandantului_ de companie/similare dé despre subofiterii, maistri militari si soldatii $i gradatiirofesionisti angrenat in diverse forme de Pregattre profesionala si 1l consiliazA in cazul trimiterii unora dintre acestia JScursuri sau in misiuni, precum si in cazul acordarii unor fecompense; h) informgaza comandantul de: companie/similare asupra problemelor Sociale ale personalului aflat in domeniul de Tesponsabilitate, referitoare la spatiul locativ, asigurarea medicaie. problemele femiliale, refacerea capacitati de munca, nively! de trai si prezinta propuneri de solutionare; Pasiguré asistenté administratorului de subunitate pentru Inibundttirea conditilor de cazare, hrénire, echipare si educare je personalului din domeniul de responsabilitate; 1) participa gi se implica, conform hotararii comandantului, la activitatile practice si exercitile desfasurate de companie/similare si subunitatile organice k) urmareste modul in care sunt respectate tracitile militare si normele de port regulamentar al tinutei militare de catre maistrii miltari, subofiterii si soldat si gradatii profesionisti din subunitate. Art. 68. —Administratorului de subunitate i se stabileste prin cordin de zi pe unitate programul zilnic. Art. 69. — Administratorul de subunitate are urmatoarele atributii principale: a) verificd si evalueazé permanent necesarul si starea materialelor din gestiune, ia masuri pentru mentinerea lor in stare de folosinta gi raporteazé comandantului subunitatii lipsurile gi disfunctionalitatie; b) raspunde de gestionarea, starea de intretinere si pastrare a materialelor subunitati, a armamentului, munitiei si a tehnici miltare, precum si de asigurarea hranirii efectivelor, cand primeste aceasta sarcina; 6) asigura toate materialele necesare destasurarii gedintelor de instrucjie a subunitali, potrivit ordinelor comandantului acesteia <¢) asigura subunitatle cu armament, munitie, tehnica si alte materiale, conform normelor de inzestrare; e) fine evidenta miltarilor, materialelor armamentului si a tehnicii miltare; {) asigura munitia necesaré subunitalii pentru executarea tragerilor, exercifilor tactice, serviciului de paza gi face verificarea acesteia la terminarea activitatilor respective: 9) organizeaza si asigurd executarea curdteniei si mentinerea acesteia in toate incaperile si sectoarele repartizate subunit; h) urmareste respectarea de catre soldatii si gradatii profesionisti a regullor pentru folosirea gi intrejinerea instalatilor din incaperi, incalzirea sobelor, prevenirea si stingerea subu!MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 15 incendilot in locul de dispunere @ subunitati si mentinerea In stare bund a mijjoacelor respective; i) urmareste respectarea de cétre soldat profesionisti a regulilor de protectie a mediului subunitai j) distribuie la timp si in totalitate, soldatilor si gradatilor profesionisti, drepturile materiale; k) ramane la comanda subunitatii cand offerii din cadrul subunitati lipsesc. Art. 70, — La subunitatea care nu are incadrata functia de administrator de subunitate sau acolo unde acesta lipseste, pentru conducerea programului se numeste ca Inlocuitor un gradat, céruia i se subordoneaza intregul efectiv de soldat si gradati profesionist Art. 71. — Soldati si gradati profesionisti sunt subordonatl nemijiocit comandantului de grup&/piesalechipaj/echip’ si raspund de execularea intocmai si la timp a indatoriilor ce le revin, avand urmétoarele atributi principale: a) 5a aiba un nivel ridicat de pregattre la instructia militard generala, instructia miltard de specialitate 5 la instructia tactica, pentru a fi in masura sa actioneze eficient pe campul de lupta sau Tn oricare Imprejurar, in actiuni de stabiltate si de spriin, umanitare ori altele ordonate de comandantul lor; b) sa igi formeze deprinderile necesare de a actiona potrivit specializarii lor: ‘¢) $8 cunoasca prevederile regulamentelor miltare, in partile ce Ii privese, $i s8 execute in mod exemplar indatoririle ce le revin; 4) 88 cunoasca si sa aplice principle dreptului rézboiului, normele de drept umanitar; €) sd cunoasca si sd respecte regullle de purtare a uniformel miltare, s& intretina si sé pastreze in stare buna de functionare! bunurile incredintate; f) s@ cunoasca’ funotile, gradele militare si numle ccomandanflor lor, pana la comandantul de mare unitate inciusiv: 9) 58 respecte regulle de igiena individuala gi colectivs gi sa raporteze comandantilor lor §i personalului medico-sanitar in azul contactatii unei boli contagioase; h) sa informeze offterul de contrainformati si setuiritate care asigura unitatea militara, imeciat, despre prezenta in zona a ner obiecte, masini si persoane suspects, actiuni de fotografiere si/sau filmare a obiectivelor si actvitatilor miltare, desfasurate de cetateni strdini si autohtont, retinand cat mai multe detalii despre acestia si milloacele-ds deplasare folosite Art. 72. — Militari nu au vole sfpardseascé locul de dispunere al unitétii decat in conditilerevazute de regulament. Art. 73. — (1) Persoanele cu aiferite functii din cadrul unitati/subunitaii, in afara de atributile prevazute in acest rogulament, se conduc in activitatea lor dupa provederile regulamentelor 51 instructiunilor de specialitate. De asemenea, In functie de sarcinile unitati’subunitaii si de specificul muncii, comandanti pot stabili pentru subordonatti lor, prin ordin de zi pe unitate, si alte atributi, care vor fi in concordanta cu prevederile legilor, ale dreptului umaniter, ale regulamentelor $i instructiunilor in vigoare, precum si cu principle stabilite In prezentul regulament. (2) Pe timpul exercitilor sau al altor activitati, pentru functile nenominalizate in prezentul regulament se intocmesc atributi funetionale specifice de care statul major!seful de modul si se aprobé de catre comandantul unitati militare (3) Atributile functionale ale tuturor funetilor, nominalizate sau nanominalizate, se inscriu in fisa postului Art. 74, — Fiecare militar, indiferent de treapta ierarhica pe care se gaseste, raspunde de modul de indeplinire a indatoririlor generale $i a atributlor functionale, precum si de faptele sale si gradati in-cadrul CAPITOLUL IV Activitatea zilnica in unitate Art. 75. — (1) Activitatle zilnice in unitate se aprobé de comandantul unitati militare prin programul orar al unitati In timpul liber si in zilele de repaus se organizeazé gi se desfagoaré activitali culturale, de asistenta religioasa, sportive, gospodaresti, concursuri pe specialitati si pe categorii de instructie. Aceste activitati se stabilesc in functie de preferintele militarilor/studentilor/elevilor_ si se prevad intr-un program aprobat de comandantul unitati militare. (2) La inceperea programulit- de_instructie/terminarea apelului de seara se ridica/coboara drapelul Romaniei, potrivit reglementarilor in vigoare. Art. 76. — (1) Sedintele,de’instructie si celelalte activitati zilnice incep si se termind la rele stabilite prin programul orar al unitatil. Cand temperatuta aerului scade sub minus 15°C sau depaseste 37°C, pe yiseol ori vant puternic, programul de instructie se poate destasura, cu aprobarea comandantului unitéti militare, in Inceperi sau, prin altemanta, in incaperi i In afara acestora (2) Sedintele ie pregatire incep cu instructajul de seouritate si sanatate in gicnca, specific activitajlor care urmeaza sa se desfagoare. ‘Art. 77. -2(1) Programul de lucru al militarilor $i personalulul civil din armatai se stabileste, in zilele lucratoare, in limita a 8 ore zilnic. AduSerea acestora la serviciu sau retinerea in afara orelor de program se face numai cu aprobarea comandantului unital militgi2, orele efectuate find recuperate in zilele lucratoare. Apscbarea se da in registrul special destinat, unde se specifica iva si intervalul orar in care se va efectua recuperarea. (2) Pe timpul executarii exercitilor, tragerilor, alertelor, ‘participa la controale, programul de lucru se stabileste de catre persoanele care le-au ordonat; cand aceste activitati se desfagoara neintrerupt mai multe ze, durata de munca stabilta pentru militar’ si personalul civil din armata va putea fi prelungita peste 48 de ore pe saptimana, cu conditia ca media orelor de ‘munes, calculata pe o perioadé maximé de 3 luni calendaristice, sa nu depageasca 48 de ore pe saptamana (3) Prevederie alin. (1) si (2) se aplica numai militariior si personalului civil din armata care executa activitat! pe teritoriul national. ‘Art. 78. — In ziua premergatoare celor deciarate sArbatori legale, sigilarea incaperilor incepe la ordinul comandantului unitaji miitare prin aplicarea Planului de masuri, in conformitate cu ordinele gi dispozitile in vigoare. Art. 79. — (1) Raportul companiei/similare se executa zilnic, la terminarea programului de instructie din prima parte a zilei, cu Intregul efectiv al subunitaiti, Plutoanele independente, care sunt in subzistenta unor companil, executa raportul impreuna cu acestea. (2) Pe timpul exercitilor tactice sau al altor activitati cu 0 durata mai mare de 12 ore, raportul companiei/similare nu se executd. (3) La raportul companiei/similare nu particip& militar din serviciul de permanenta, serviciul de luptd, cei internati in infirmeria unitati $i cei scutiti medical care nu se pot deplasa sau echipa regulamentar. Art. 80. — (1) La raportul companieisimilare, de regula, se executa a) prezentarea personalului numit in serviciul de permanent pe unitate si subunitate; b) nominalizarea militarilor care au obtinut rezultate foarte bune la activitatile executate de catre subunitate $i a celor care ‘au manifestat dezinteres sau au fost sanctionati disciplinar, ©) iesirea/scoaterea la raport a miltarilor care au probleme de. rezolvat; 4) alte probleme care intereseaza personalul subunit16 (2) Raportul companiei/similare se incheie cu prezentarea personalului din serviciul interior pentru ziua urmatoare, cu precizarile comandantului pentru activitatile care urmeaza s8 se desfagoare si cu aducerea la cunostiné a ordinelor primite ‘Ar. 81. — (1) In cazul lesiri la raport a. miltarilor, comandantul de companie/similare stabileste masurile impuse de fiecare situate sirazoiva toate problemele ridicate de acestia pentru care are competenta, iar solutile vor fi comunicate Intregului personal sau, dupa caz, celor interesatt (2) In cazul in care razolvarea problemelor raportate nu este de competenta comandantului de compania/similare, acesta intreprinde toate demersurile necesare pentru rezolvarea problemelor de catre persoanele compotente, Att. 82. — Asigurarea continuitafii conducerii activitatlor in unitate, in afara orelor de program, se organizeaza conform regulamentului serviciulul interior. ‘Art. 83. — (1) Anual, se executa doua apeluri generale pe unitate, la care este obligat s8 participe personalul militar prezent la program. (2) Data sora executarii apelului general se precizeaza in ordinul de zi pe unitate. (3) La semnalul muziciitrompetului, .Adunarea pentru apel”, unitatea se adund pe platoul de adunare, cu intregul efectiv, fa armament, in formatia in linie sau in careu. Cadrele militare din comandamentul unitati, Impreuna cu fanfara, se aduna la flancul drept al formatie, iar comandantii de subunits, la flancul drept al subunitatilor pe care le comand. (4) La apelul general pe unitate, subunitatea de pazé se scoate in fata corpului de pazé, inarmata, dar féra munitie (5) La sosirea comandantului unitatii militare, loctitorul comandantului prezinta raportul. Dupa primirea raportul comandantul saluté unitatea si ordona inceperea apelul Apelul se executd nominal, pe subunitati, de catre comandanti acestora, iar rezultatul se raporteazé numeric, pe cale ierartiea, comandantului unitait miltare. (8) Dupa terminarea apelului general, comandantutinitati militare comanda ,Drepti!, muzica/goristii dé/day.Semnalul -Terminarea apelului’, la care comandantii de subupilati, de la pluton fn sus, saluta. In continuare, militari, impreuas cu fanfara, canta Imnul national al Romaniei, dupa care se defileazd, pe subunitat Art. 84. — (1) Apelul de seara se executé/4 ora stabilité prin programul orar al unitati, dupa caz. La apéiey de seara participa miltarii prezenti la program, mai putin odin serviciul interior, ei interna in infirmerie gi cei scutilizyedical care nu se pot doplasa. La semnalul Adunarea peri apel’, miltari se aduna pe platoul de adunare, fara armament, in formatia in finie” sau careu’ (2) Pe timp nefavorabil — temperatura sub minus 20°C, ploaie, ceala densa —la ordinul ofterului de serviciu pe unitate, apelul de searé se executd in dormitoare. (3) Apelul de seara se executa nominal pe subunitati, de catre gradatii de serviciu, care, la terminarea apelului, raporteazé ofterului de serviciu pe unitate efectivul prezent si absent. (4) Dupa terminarea apelului de seara, subunitafile trec la executarea programului de seara. Ant. 85. — In zilele de repaus $i in ziva premergatoare acestora, dupa apelul de seard, se pot organiza vizionari de spectacole, filme si alte activitati cu caracter cultural. In zilele de repaus, desteptarea poate fi data mai tarziu decat in zilele lucrétoare, la ora stabilité de comandantul unitatii miltare MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 Art. 86. — Militarii se deplaseaza la sala de mese la ora prevazutd in program, de voie, echipati regulamentar; se interzice intrarea miltarilor in salile de mese imbracati cu mantale, scurte, salopete de lucra, imbracaminte special sau cu capul acoperit Art. 87. — Introducerea $i consumul bauturilor alcoolice in unitatile militare sunt permise numai in conditile stabilite de actele normative, in spatii organizate in incinta cazérmii, astfel Incat sé nu se afecteze desfisurarea activitatilor din program, ordinea si disciplina militara. ‘Art. 88. — Introducerea si consdinul bauturilor alcoolice in corpul de paza, tabere, poligoane ‘Ze instructie gi aerodromuni, pe terenurile de instructie sau’ in punctele de lucru, in dispozitivele de lupta, pe tinier indeplinirii unei misiuni $i in serviciul interior sunt interzise: CAPITOLUL V Tinuta militarilor SECTIUNEA 1 Regull referitoarg\L1 portul uniformei militare $4 al hainelor civile Art. 89. — (4) Abrogal” (2) Unifopyta miltarlor trebuie sa fie permanent curatd, bine introfinuta §i-ajustata. Comandantii sunt obligati sa ia toate masurile’pentru a asigura echipamentul potrivt fiecarui militar si 8a pretinda subordonatilor sa aiba o tinuta regulamentara in toate jniprejurarie, fast. 90. — Abrogat.* Ant. 91. —Cadrele miltare pot sa tsi alusteze, sa igi repare ‘sd 1si calce echipamentul la atelierul unitéti militare din care fac parte, in conditile stabilite prin actele normative in vigoare. Art. 92. — In perioada cat poarta uniforma militara, cadrele militare in rezerva sau in retragere sunt obligate sa respecte regulile disciplinei militare si 88 se conformeze prevederilor regulamentelor militare. ‘Art. $3. —Abrogat" Art, 94. — (1) Mantalele/Scurtele si beretele/gepcile de instructie/caciulile se pastreaza pe cuiere. Imbracdmintea soldatilor si gradatilor profesionisti, a olevilor gi studentilor, destinatd pentru lucru, se pastreaza in spalii special destinate. in tabere, pe timpul incartiruiri, pe timpul odihn imbracamintea se ageazé ordonat pe taburete/noptiere/in dulapuri, iar incaitémintea pe holuri, coridoare sau in uscatorie. (2) Se interzice pastrarea in dormitoare a echipamentului si obiectelor cu miros neplacut si persistent — salopete de lueru, harnasament, paturi pentru cai, alte obiecte SECTIUNEA a 2-8 Portu! semnului personal de identitate $i al bijuterilor Art. 95. — (1) Semnul personal de identitate se poarta obligatoriu, de intregul personal al armatei, pe timpul desfasurani activtatilor, la pace, in situatii de criza si la razboi, cu exceptia celor de educatie fizica militar (2) Precizérile privind forma, continutul, confectionarea, inscriptionarea, distribuirea, portul, retragerea si distrugerea semnului de identitate sunt prevazute in anexa nr. 5. Art. 96. — (1) Pe timpul executéri serviciului si cénd poarta uniforma militara, militari-barbati pot purta inele la degetele ‘mainilor gi lantisoare la gat fara sa se vada din camasa/camasa- bluza. (2) Miltari-femet pot purta inele pe degetele mainilor, cercel {a urechi si lintisoare la gat. ‘Ar. 69 alin. (1), af. 80 g 83 aufost abrogate prin dispozitite art. 2 it. b) cin Ordinul ministalul apart nationale ne M. 72/2012, publicat in Monitorul (Ofcial al Roméniel, Partea'l, nr. 497 din 19 ie 2012,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 SECTIUNEA a 3-a Ingriireafrizurl ia fefet Art. 97, — (1) Frizura miltarlor barbati trebuie sé fie decent, cu paul tdiat scurt tn regiunea cefei si a tAmplelor, iar perciuni 4 nu depageasca mijlocul pavilionului urachilor. (2) Barbieritul fetai se face ori de cate or este nevoie, pentru a obrazul sa fie proaspat ras; purtarea musta este facultativas mustata trebuie tunsa scurt, astfel incat s8 nu depaseasca colturile guri (2') Pentru indeplinirea_unor_misiuni, cu aprobarea comandantului/sefului, miltari barbafi pot purta barba (3) In fiecare unitate sau obiectiv militar compus din mai multe unitéti se poate destina o incépere corespunzatoare pentru frizerie, unde tunsul personalului unitati va fi asigurat contra cost. Art. 98. — Pe timpul cat poarta uniforma militara, miltarilor- femei le este interzisa purtarea parului lung despletit, vopsitul parului in culor stridente, prinderea parului cu obiecte inestetice, urtarea perucilor, meselor, unghillor false sau exagerat de lungi si machierea strident CAPITOLUL VI ‘Snatatea militarilor SECTIUNEA 1 Igiena $i asistenta medicala Art. 98, — (1) Sandtatea miltarilor se asigura prin punerea in aplicare a unui program strict individualizat de fortificare fizica si psihica si prin respectarea regulilor sanitar-igienice, luarea masurilor profilactice si antiepidemice, efectuarea controlului macical periodic, a consultatilor si a tratamentelor medicale. (2) Comandantii si personalul medical sunt obligati s@ asigure fortficarea fizica si psinica a intregului personal si $8 i educe pe militar in spiritul respectarii cu strictete a regullior de igiena Art. 100. — (1) Regulile de igiend privese atat militar, cit si colectivitatea in care iréiegte (2) Regulile de igiena colectiva cuprind: 2) pastrarea curateniel in dormitoare, spalatsare, grupuri sanitare $i alte incaperi sau locuri de folosinta comund,, precum si pe terenul unde este dispusa unitatea; ') aerisirea incaperilor gi fumatul numetjn loourile special destinate; ¢) actiuni de dezinfectie, dezinsectieéi teratizare: 4) igiena alimentatiei la blocul alimentar si depozitul de alimente; ) igiena mediului ambiant prin stréngerea reziduuriorlichide si solide. Art. 101. — Imbaierea elevilor gi studentilor se face cel putin de doud ori pe saptimana, lar @ bucdtarilor, brutariior si a intregului personal care executé activitati ce provoacd murdarirea corpului, zilnic. Cei aflat| in serviciul de permanent sau cei absent din diferite motive sunt reprogramati si rimigi ia baie de catre administratorul de subunitate ori de inlocuitorul sau Art. 102. — (1) Spalarea lenjeriei se face conform instructiunilor de specialitate. Lenjeria de corp si prosoapele se schimba de dou ori pe sdptémana, iar cea de pat, saiptmainal (2) Etuvarea Imbracamintei, lenjeriei de corp si de pat se executa Ia termenele stabilte coordonat de seful modulului logistic sau ori de cate or este nevoie, la propunerea medicului. Art. 103. — (1) Controlul medical de medicina generala al personalului care lucreaza permanent in bucatairi, slide mese, popote, brutal, depozite de alimente, instalatii de aprovizionare cu apa, bai, spalatori, pracum gi al sanitarilor se face de catre medic, lunar sau de cate ori impune situa, la infrmeria unital i evacuarea 7 (2) In toate spatiile de preparare si servire a hranei, conducétorii acestora sau persoanele special desemnate au obligatia de a verifica zilnic starea de igiena individuala a personalului gi de a depista persoanele care prezinta febra, tulburari digestive ori infecti acute ale nasulvi, gétului sau piel Aceste persoane nu vor fi primite la locul de munca decat cu avizul medical (3) Toate persoanele care lucreazé la_prelucrarea, manipularea, transportul, servirea sau desfacerea alimentelor ate SA se prezinte ori sé anunte personalul medical al unitéti in cazul in care au febra, tuiburér digestive acute sau infectit ale pielii si sd nu isi reia aoiivitatea decat dupa primirea avizului medical Art. 104. — Militarii vor fl.axdiminati obligatoriu de medicul unitati, prin grija comandastilor de subunitai, la intrarea tn servicitl de paza Art. 105. — Comangabitul subunitatii comunicad medicului observatile sale cu privirs la starea sanatatii subordonatilor. Art. 108. — Controjz! medical periodic al cadrelor miltare se execut conform rsyiementiirilor in vigoare, iar rezultatele acestuia vor fi consomnnate in fisa de aptitudine de catre medicul de medicina mupsit in a carui zond de responsabilitate se afla unitatea, Art. 107, (1) Vaccinarea intregului personal al unitati se executd, Idordin, In functie de contextul epidemiologic; vaccinarile se consemneaza in ordinul de zi pe unitate, mm registroly de vaccinari si in cametele de sanatate ale persoriaiului (2/Unitatile dispuse in raioane cu rise epidemiologic crescut ‘ex@0uta vaccinairile Tn fundtie de racomandarile epidemioiogics.. ‘Art. 108. — in caz de imboinavire, militarul este obligat 5A formeze despre aceasta comandantul sau nemijlocit si s& solicite asistent4 medicala. Comandantul care a sesizat c& subordonatul sau este suspect de a fi bolnav este obligat 58 solicite imediat interventia medicului Art, 109, — (1) Daca in unitate se ivesc cazuri de boli contagioase, medicul unitéti ti raporteazé despre aceasta comandantuiui unitati militare si ia masuri pentru identificarea, izolarea gi spitalizarea bolnavilor, executarea dezinfectiei in subunitafi, supravegherea persoanelor venite in contact cu bolnavil si intensificarea controlului sanitar-igienic. (2) La nevoie, in unitate se declara carantina. (3) Pe timpul carantinei, in interiorul unitatii se interzic adunarile, se amenajeaza izolatoare suplimentare gi se aplica masuri profilactice individuale si colective. Art. 110, — Daca in locuinta unui cadru militar, soldat sau radal profesionist ori personal civil din armat se fmbolnaveste © persoana de 0 boala contagioasa, acesta este obligat sa informeze despre aceasta comandantul nemijlocit $i s4 se prezinte pentru control la medicul unitai Art. 111, — Trimiterea unui militar pentru expertiza medico- militaré. se face de catre medicul unitatii, cu aprobarea comandantului unitati miltare Art. 112, — (1) Consultatia medicala si_tratamentul ambulatoriu se fac la cabinetul medical al unitatii de cétre personalul medico-sanitar, la orele stabilte prin programul orar al unitatii, cu exceptia urgantelor medico-chirurgicale. (2) Tratamentele ambulatorii care nu necesita prezenta medicului se pot face de catre personalul sanitar pe baza recomandéiilor medicale. ‘Art. 113. — (1) Elevii si studentii_ militari trimisi pentru consultatie medicala sunt insotiti de sanitarul subunitatii sau de gradatul de serviciu pe subunitate. (2) DupA acordarea asistentei_medicale, medicul consemneaza datele referitoare la starea de sAnatate in registrul de consultatii sau in foaia de observatie clinica, iar datele legate de intemari in spilale, concedii medicale, clasari se comunica18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XII.2012 Compartimentului resurse umane, pentru Inscrierea acestora In dosarul personal (3) Militari care prazinta 0 urgent medico-chirurgicala sunt trimisi imediat ia cabinetul medical al unitatii ora spitalul militar ‘sau civil cel mai apropiat; In timpul orelor de program, urgentele medico-chirurgicale sunt asistate medical pe timpul evacuari. Art. 114, — (1) Tratamentul medical prin intemare se face in stationarul cu paturi al unitatii ori in spitalele militare sau civile unde militari sunt trimisi pe baza biletului de intemare semnat de comandantul si medicul unitatii miltare (2) In cazul internéiri de urgenta, unitatea va trimite tn cel mult zile lucrdtoare biletul Insoft, daca este cazul, de procesul- verbal de constatare a accidentului (3) Pentru cei internati_ cu afectiuni psihice, biletul de internare va fi insott de 0 nota de relafi cuprinzand observatile medicului unitati, caracterizarile sefilor directimemillocit ai celui in cauzA si declaratile persoanelor din anturaj care au asistat la manifestarile patologice ale bolnavului, precum si alte documente medicale anterioars. (4) In afara orelor de program, urgentele medico-chirurgicale se evacueaza la cea mai apropiata unitate sanitara cu paturi, documentele de internare urmand a fi intocmite prin grija personalului medico-sanitar al unitati (5) La exterarea din unitati sanitare civile, militarii vor fi reinternali, dupa caz, in spitalul militar caruia fi este arondata unitatea, pentru stabilirea situatiei medico-militare sau in vederea acordaril de concedii medicale de recuperare. (6) Militarii grav bolnavi si cei cu afectiuni psihice cu discemnaméntul alterat vor fi insotiti atat la internare, cat si la extemare de militar/personal asigurat de unitatile de care apartin. ‘Art. 118, —(1) La intemnarea i cu 3 ze inainte de externarea elevilor/studentilor militar, spitalele militare vor anunta unitatiia de care acestia apartin in scrs. In situalii exceptionale, cAnd din motive obiective miltarul nu poate fi externat la data comuniata in scris, anuntarea se face prin telefon sau fax. (2) Medicit de unitati vor urmari prezentarea militaror la spital pentru internare si inapoierea acestora la unjtete dupa extemare si vor raporta comandantilor. (3) Pentru cadrele militare, soldatii si gradati-Alofesionisti comunicarea se va face numai la internarea de urgenta, far bilet de intemare, iar la externarea acestora, pris biletul de iegire din spital, (4) Cand se constatd c& militarul intematin spital sufera de © boala infecto-contagioasa, dar a fost trilis pentru internare cu alt diagnostic, spitalul militar este obligét sa comunice unitati aceasta constatare (5) La extemarea din spital, toate Categorile de personal, cu exceptia celor netransportabile, sunt obligate s& se prezinte la unitate cu documentele de iesire din spital SECTIUNEA a 2-2 Scutirle $i concedille medicale Art. 116. — (1) Scutirea cadrelor miltare de la programul de instructieide serviciu/de lucru, pentru caz de boala, se propune de medicul unitati, de sanitarul-sef la unitatile neincadrate cu megic, sau de cétre medicul de familie daca acesta este altul decat medicul de unitate, Scutrle medicale acordate de unitate sanitare sunt luate in evident de catre serviciul medical al unitafi, consemnandu-se in ordinul de zi pe unitate. (2) Scutirea medicala care se acorda elevilor gi studentilor poate fi totala sau partiala, consemnandu-se in carnetul de serviciu (3) Scutirea medicala totala se efectueaza prin internare tn infirmeria unitati, sub supraveghere medical. Scutirea medicala partialé presupune limitarea temporara a participaii la unele activitati care pot produce agravarea bolii, conform recomandéiri medicale (4) Cadrele militare in activitate pot beneficia de scutiri medicale pentru unele activitati din programul unitatii, la recomandarea medicului de unitate sau a comisiei de expertiz medico-militara, dupa caz, cu aprobarea comandantului unitati miltare. Art. 117. — (1) Scutirea medicala acordata cadrelor militar de personalul sanitar este de 1—2 zile, cu drept de prelungire pnd la 7 zile; scutirle medicale acordate de spitalele militare pot avea 0 durata de 1—19 zilo, fra a se intoomi certificat medical. (2) Scutirle medicale ale casrelor militare si concedille medicale se consemneaza in.ctuinul de zi pe unitate. (3) Scutirea medicala se%a,in evidenta de catre modulul de personal, pentru cadrele militare, si de catre comandantul subunitatii pentru elevil situdentii militar (4) Comandantul .upjtatii_militare este informat despre recomandarea medioy/i referitoare la starea saat miltarilor si a personalului civicuin armata ‘Art. 118. — (1)‘Gurata concedillor medicale acordate unui cadru militar in etivitate nu poate depasi 180 de zile tntr-un interval de 36% fe zile, cu exceptia anumitor boli, stabilite de catre Comisiz@ie expertizd medico-miltara, in care durata poate depasi 180 Ge zile. In aceasta situate bolnavul se intemeaza in spitalul militar tertorial la 90 de zile de absente, pentru stabilirea situatieismedico-militare (2)Pe biletul de internare in spital medicul unitatii va meniona, obligatoriu, numarul zilelor de absenta de la program din‘motive medicale, in ultimele 365 de zile. ‘Att. 119. — Internarile, scutirile si concedlile medicale, clasarile gi alte date cu privire la starea de sandtale a cadrelor mmilitare se consemneaza in cametul de sanatate gi in memoriul original. CAPITOLUL Vi Invotri, permisil, concedit Art. 120. — (1) Militari beneficiaza de permisii si concedi conform prevederilor anexei nr. 6. Durata unei Tnvoiri pentru soldat $i gradati profesionist si pentru elevii si studenti militar poate fi de pana la 48 de ore, iar a unei permisii de pana la 410 zile (2) Durata concediului de odihna pentru miltari este cea stabilta de reglementaiile in vigoare. (3) Numarul de zile acordate ca invoir si permisii nu se scade din numarul de zile prevazute pentru concediul de odihna. (4) Toti militar care pleaca in invoiri mai mari de 12 ore, in permisii si in concedii se inscriu in ordinul de zi pe unitate. (5) Pe timpul permisillor si concedillor, militarii au asupra lor ordinul de serviciu si documentele de identitats — cartea de identitate/legitimatia miltara/carnetul de serviciu. (6) Militari sunt obligati sé raporteze adresa exacta unde se gasesc pe timpul permisillor si concedillor, precum si modalitatea prin care pot fi gasit (7) Elevii gi studentii din institupile militare de invatamant sunt Iinvoiti pe baza de legitimatie de invoire, care se pastreaza la comandantul de subunitate si se inmAneazé inainte de plecarea in invoire. (8) in cursul saptamanii, in timpul programului, invoirile se acordé doar pentru cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului unitai militare. Art. 121. — (1) Daca pe timpul concediului/permisii se ives situafii neprevazute ce nu pot fi solutionate pe durata acestula/acestela, militarul ti raporteaza telefonic sau prin fax comandantulul ‘care i-a aprobat —_concediul/permisia. Comandantul unitati militare poate prelungi concediul/permisia sau poate acorda 0 noua permisie, dupa caz, pentru rezolvareaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 19 problemei aparute, La Inapoiere, miltarul prezinta documentele prin care justiicd prelungirea permisiet (2) in cazul unor intarzieri din concedii sau permisii cauzate de producerea unor dezastre ori de intreruperea circulatiei mijloacelor de transport, militarul raporteaza telefonic sau prin fax situatia creat si solicit organelor locale ori celor de transport sa facd menfiunile raspective pe ordinul de servici. (3) La dectararea mobilizarii sau a starii de razboi, militar affati in invoire, permisie ori concediu, cu exceptia concedillor medicale, intrerup din proprie initiativa invoirea, permisia sau concediul si se prezinta imediat la unitaile lor. Art, 122. — (1) Invoirea soldatilor si gradatilor profesionisti se face de catre comandantul unitatitmilitare, (2) Permisile pentru toate categorile de militar, in cazurile prevazute la anexa nr. 6, se acorda numai de citre comandantul Unité militara din care acestia fac parte. Pentru comandanti de unitali, permisile s@ aproba de catre comandantul egalonului superior, (3) Pentru obtinerea unel invoiri sau permisil, militar se adreseaza pe call ierarhica comandantilor care au dreptul de a © aproba, (4) Concediile de odihna pentru cadrele militare, soldati si gradat\i profesionisti si personalul civil din armata se acorda potrivit planificarii aprobate de comandantul unitatli miltare (5) Cheltuielile de transport pentru oferii, maistii militar, subofitei gi soldati gi gradatii profesionisti care beneficiaza de invoiri sau permisii se suporta de catre acestia. (6) Pe timpul invoirlor, permisillor si concedillor, miltarii pot fi cazati, Impreund cu famille, in c&minele de gamizoan’, respectdndu-se instructunile in vigoare. (7) in afara orelor de program miltaii si personalul civil din armata parasesc garnizoana cu Instiinjarea comandantului rnemijlocit sia ofterului de serviciu pe unitate, care va consemna intr-un registru special locul, perioada, mijlocul de transport, Inlocuitorul la comanda, fara ca parasirea garnizoanei séfie considerata invoire/permisie. (8) In ilele nelucrétoare, militar si personalul civil din Zimmata parasesc gamizoana, fri ca aceasta sA fie considerata invoire/permisie, cu instintarea comandantuluilsefuly.’nemijocit, care se consemneaza in registrul special destinat ip acest scop. in unitatile dislocabile numarul celor care parasese garnizoana nu trebule sa depaseasca o treime din efectv Art. 123. — (1) Planificarea concedillctyde odihna ale cadrelor militare, soldalilor gi gradatilor profesionisti, pentru anul urmator, se intocmeste pana la 15 nolembtié a anului in curs gi se aproba conform reglementérilor In vigsare. (2) Concedille se stabilesc esalonet) in tot cursul anulul, cu respectarea prevedorilor actolor nofrative, jinandu-se sea de interesele serviciului 51 de nevoile personale ale cadrelor, fa ca numarul celor aflati in acelasi timp In concediu s& depaseasca o treime din efectiv (3) La cererea celor in cauza, concediul de odihné poate fi fractionat in cel mult 3 pair. Una dintre acestea va avea 0 durata de cel putin doua treimi din numérul total al zilelor de concediu de odihna si se va efectua in lurile lulie—august. in aceasta perioada nu se vor plenifica activitati care s necesite prezenta porsonalului din majoritatea structurilor armatei sau a mai mult de 0 treime din cadrul une’ structun gi se poate depasi efectivul de o treime specificat la alin. (2) (4) Daca se solicité plecarea in concediu pentru a urma un tratament medical in statiune, fractiunea de concediu va fi stabilita de medic. (6) in insttutile militare de invatamant, concedille de odihna ale cadrelor didactice se programeaza In functie de programul de invatamant (8) Cadrele militare si soldatii gi gradatii profesionisti au dreptul la documente militare de transport dus-intors gratuite sau la contravaloarea acestora sila primirea soldei cu anticipatie pentru efectuarea concediului de odihna, potrivit reglementarilor in vigoare. Art. 124, — (1) Concedile de odihna se efectueaza la data planificata, Modificarea perioadei concediului de odihna, atunci cand este cazul, se face de catre comandantul care a aprobat planificarea gi numai in cadrul aceluiasi an calendaristic. Concediul planificat la starsitullunii decembrie se poate continua fn cursul luni ianuarie a anului urmator. (2) Daca, din motive temeinice, concediul de odihna nu a pulut fi efeciuat in cursul anului calendaristic pentru care se cuvine, acesta va fi acordat in anui_urmator, cu toate drepturile aferente, iar in situatii deosebite, poate fi compensat in bani, cu aprobarea comandantului egelohulu imediat superior. (3) Cadrelor miltare, grasiailor gi soldatilor profesionisti al caror concediu de odifna a fost intrerupt prin ordinul comandantului unitati miliare li se ramburseaza cheltuialile de transport sau se eliberaaza noi documente de transport pentru continuarea concediuis, in condifile stabilte prin raglementarile legale. (4) Concediyi@de odinna suplimentar, de studii, de maternitate, preci si pentru ingrijrea copilului bolnav se cord’ conforoibispozitilor specifice Art. 125, -&/Soldatii si gradatii profesionisti pot beneficia de Invoiri dupéoua saptamani de la data inceperit instructiel individuale de baz, numai dupa ce au fost instruiti privind respeciaréa secretului de stat gi de serviciu si au semnat un angajamient in acest sens. CAPITOLUL Vill Rapoarte personale Art. 126. — (1) Orice militar poate solicita sprijinul ‘comandantilor pentru rezolvarea problemelor personale $1 are dreptul sa faca un raport personal in legatura cu actiunile unor comandanti sau cu dispozitile pe care le considera nelegale. (2) Rapoartele personale care contin propuneri, sesizéri, reclamatii sau cereri pot fi verbale ori in soris. Cele scrise trebuie semnate; cele care nu contin datale de identificare nu vor filuate in considerare, fiind socotite nule, indiferent de continutul lor. ‘Art. 127. — Raportul personal trebuie sa fie facut in limitele politeti militare, sd se refere numai la problemele care pot fi probate cu dovezi si sa priveascé strict persoana militarului in cauza. Art. 128. — (1) Militari prezinté rapoartele personale comandantilor nemijlociti. Daca obiectul raportului personal depaseste competenta comandantului nemijlocit, solicité ca el 8 fie inaintat si comandantilor ierarhici sau sa fie scosi la raportul acestora. Niciun comandant nemijlocit sau direct nu are dreptul sd interzicé subordonatului_s& iasé la_raportul comandantului ierarhic imediat superior, fiind obligat s& ii indeplineasca aceasta solicitare. (2) Raportul personal care contine reclamatia impotriva unui comandant se face in scris si se adreseazé comandantului imediat superior celui reclamat. (3) In raportul personal scris trebuie s se mentioneze toate datele necesare care sA Ii permitd comandantulul sa ia o hotardre f4rd sd mai fie nevoie sal cheme pe solicitant la raport Daca este necesara 0 cercetare amanuntita, in vedorea clarificarii unui caz complicat, comandantul poate chema miltarul la report. Art. 128. — (1) Comandantul este obligat s& primeasca rapoartele personale prezentate de militari gi 58 acorde toata atentia rezolvariilegale a acestora, manifestand intelegere si solicitudine. Atunci cand problemele la care se refer milterul nu se incadreaza in prevederile legilor si regulamentelor in vigoare, comandantul trebuie sa fi explice motivele pentru care cererea sa nu poate fi solutionata favorabil20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 (2) Comandantul care audiazé rapoartele_personale comunicd rezolvarea lor direct miltarilor in cauzé, iar problemele de ordin general le poate aduce la cunostinia intregii unitéti/subunitait Art. 130. — (1) Comandantul nemijlocit este obligat sa analizaze raportul personal al subordonatului si sd ia masuri pentru a rezolva. Daca raportul personal nu este de competenta sa pentru rezolvare, in termen de cel mult 5 zile lucratoare il va inainta organului competent, comunicandu-i despre aceasta si militarului in cauza. (2) Se interzice trimiterea raportului personal pentru rezolvare/cercetare persoanelor ale c&ror actiuni I-au provocat Art. 131. — (1) Raspunsurile asupre modului de rezolvare a rapoartelor personale se comunicd, verbal sau in scris, celor interesati, de catre comandantul tn competenta céruia revine solutionarea acestora, in termen de 30 de zile de la data prezentairi (2) In mod excaptional, pentru anumite rapoarie personale cu caracter de propuneri, sesizari sau raclamatii ce nu pot fi solulionate in timpul stabilit, comandantul poate prelungi cu maximum 15 zile termenele de solutionare gi are obligatia de a aduce acest lucru la cunostinta autorului Art. 132, — (1) Militarul care nu a primit raspuns la raportul sau in termenul prevazut are dreptul sa se adreseze, verbal sau in scris, comandantului nemijlocit celui caruia a acresat raportul personal. (2) Dac& a primit raspunsul la raport, dar acesta nu tl satisface si este convins ca problema nu a fost analizata pe baza legilor si reglementairilor in vigoare, miltarul poate sa se adreseze, cu un raport personal, comandantului nemijlocit colu cruia i-a adresat raportul personal anterior, mentionand si raspunsurile primite de la egaloanele ierarhice cérora li s-a adresat Art. 133. — (1) Cu ovazia controalelor, militarii pot rapacta verbal direct pregedintelui comisiei de control. (2) Militari care nu au fost prezenfi in unitate pesfimpul controlului pot trimite, ulterior, un raport personal seas direct presedintelui comisiei de control, in termen de maxigsim 10 zile de [a terminarea controlului. Ant. 134. — (1) Pregedintele comisiei comuftica din timp unitatii controlate ziua, ora si locul unde audiaza rapoartele personale ale militarlor, precum si locul unde’se fac Inscrierile. (2) Audierea se face confidential sau 9etimpul revistei de front. Cei care doresc pot preda, in etelasi timp, si raport personal scris, (3) Pregedintele comisiei de coffrol rezolva rapoartele personale ce intra tn competenta sa si comunicé rezultatul persoanai in cauza. Rapoartele personale a caror rezolvare nu este de competenfa sa, precum gi acclea care necesita 0 cercetare sunt trimise, odata cu propunerile sale, organului competent (4) Militarul care, prin raportul sau, face intentionat o sesizare, reclamatie sau cerere pe baza de date ireale ori incalea regulile politegi militare in redactarea sau prezentarea verbal a acestuia raspunde disciplinar ori penal, dupa caz. (5) Comandantul care comite un abuz fata de un subordonat, pentru ca acesta a facut o reclamatie sau o sesizare, rspunde disciplinar ori penal, dupa caz (6) Miltarul care a aftat de pregatirea sau de comiterea unor abateri oti infractiuni trebuie s8 raporteze imediat, pe cale ierarhicd, in concordant cu gravitatea faptelor, putandu-se adresa pe cale ierarhic pana la ministrul aparéii Art, 135. — (1) Comandantul unitafi militare executa lunar adunari fara ordine de zi, pe categori de militar’ si cu personalul civil din armata. (2) La inceputul fecdret adunari, comandantul unitati militare informeaza personalul de modul in care au fost solutionate problemele ridicate in gedinja anterioara ‘Art. 136. —Comandantii de la toate egaloanele sunt obligati s& controleze odata cu disciplina militara si modul cum se rezolv rapoartele personale ale militarilor, propunerile, sesizarile, reclamatile si cererile cetatenilor. Art, 137. — Evidena rapoartelor personale ale miltarilor, propunerilor, sesizarilor, reciamatilor si cererilor sorise sau prezentate verbal cu ocazia audientelor va fi consemnata In registre destinate acestui scop. CAPITORYL IX Activitatites SECTIUNEA 1 Depunerss Jurémantului militar Art. 138. — (1) Jurgsiantul militar se depune de cate fiecare militar la intrarea s2cjn randurile fortelor armate, dupa ce si-a insusit_ principale® tndatoriri ce fi revin, ‘semnificatile Juramantului mpiftar, ale Drapelului de lupta si cerintele discipline: miltare (2) Dupa wstirea Juramantului militar elevilor institutilor de invatamént jitar, soldatior si gradatilor profesionisti si cadrelor militare |i se InmAneazé insigna-simbol a jurdméntului militar, insotitads certificatul acesteia semnat de comandantul unit miltaré, Aff 139. — (1) Depunerea Jurimantului militar are loc, in priieipiu, intro zi de repaus, dupa 8 séptmani de la Inceperea Refioadei/anului de instructie/invatamént, la data stabilté prin ferdinul ministrului aparari, si se inscrie in ordinul de zi pe unitate, (2) Cu aceasta ocazie se pot prezenta participantilor exerciti demonstrative, precum si condilile de hrdnire si cazare ale miltarilor. SECTIUNEA a 2-8 Prezentarea Drapelului de lupta Art. 140. — (1) Drapelul de lupta al unitati se prezinta tuturor miltarilor, studentilor $i elevilorinstitutilor miltare de invatamant din anul i, la inceputul seriei de instructie/anului de invatémant. (2) Prezentarea Drapelului de lupté se face de catre comandantul unitatii miltare Art. 141. — Militarit din unitatle si formatiunile care nu au Drapel de lupta participa la ceremonialul de prezentare a acestuia la una dintre unitate din gamizoana, SECTIUNEA a 3-2 ‘Sarbatorirea zilei nationale, zilei armatei, patronului spi categoriei de forte ale armatev/armei si/sau specialitativunitatit Art. 142. — Unitafile, marile unitati si institufile miltare de Invatémant tsi pot alege/stabili patron! spirituall. Acestia pot fi personalitati istorice sau militare, personaje legendare sau biblice ale caror trésaturi, atitudini, spiritualitate sau conotatie simbolicd se asociaza cu specificul, traditile, activitatea ori aspiratile respectivei structuri militare. ‘Art. 143. — (1) Patronul spiritual se aprobai de céitre ministrul apairarii cu avizul Comisiet de heraldic si denumiri si poate fi reprezentat heraldic prin embleme sau insemne indicatoare afigate la intrarea in unitate, pe frontispiciul cladiri principale din cazarma si pe ecusoanele purtate pe uniform, (2) Pentru patronul spiritual se stabileste 0 corespunde cu alte zile festive sau comemorative Art. 144, — De ziva patronului spiritual se organizeaza reviste de front, ceremoniireligioase, adunari festive, intreceri care poateMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 24 sportive, spectacole evocatoare, vizite la institut de cultura, mose festive, cu participarea cadrelor militare si a famililor acestora. La activitali pot fi invilali veteran’ de razboi, reprezentanti ai cultelor, ai administratie! publice locale, ai insttutilor ¢1 organizatilor de cultura sau obstesti SECTIUNEA a 4-3 Ziua veteranilor unitatit Art. 145. — in scopul consolidarii spiritului de corp peste generatii, in respectul tnaintasiior, in fiecare unitate se organizeaza anual, in zi nelucratoare, .ZIUA VETERANILOR UNITATII" Art. 146, — Evenimentul se desfasoara, in principiu, in unitate, dupa un program care va cuprinde urmatoarele actvitati: a) intainirea veteranilor, in cadru festiv, cu personalul militar si civil al unital b) prezentarea conditilor de instruire, a tehnicii militare moderne, poligoanelor, salilor de specialitate, echipamentelor, a conditilor de viaté ale militarilor si a unor exerci demonstrative; ¢) evocarea principalelor momente din viata participantilor, legate de activitatile desfésurate tn unitate; 4) organizarea de activitat cultural-sportive. SECTIUNEA a 5-3 Ziua portilor deschise Art, 147. — Pentru asigurarea transparentel si deschiderii Armatei fata de societate, in unitati se instituie ,ZIUA PORTILOR DESCHISE’, o data pe an. Art. 148.’ — (1) Locurile din unitate unde se organizeaza activittile prileluite de .ZIUA PORTILOR DESCHISE” sunt: ‘) locul de dispunere a Drapeluiui de lupts; ') biroul comandantului unitati militare: ¢) sala de adunarr 4) capela militaras, ) muzeul ori sala trailor unitatt militares 4) clubul gi biblioteca; g) baza sportiva; h) sala de mest i) dormitoarete; }) salle de clasa; k) salle destinate pregatiri de specialitate yi laboratoarele din insttutile militare de invatémant; 1) terenurile de instructie. (2) In functie de dotarea cu tehnica /e/lupta gi echipament rmiltar a unitati respective se pot organiza expoziti de armament si/sau tehnicé de lupta. Art. 149. — Activititile prilejuité de .ZIUA PORTILOR DESCHISE” se organizeaza in perimetrul unitafi, exceptand compartimentele/spatille de lucru unde se desfasoara activitati cu caracter clasificat Art. 150. — (1) Accesul persoanelor sau al grupurilor de persoane in unitatea miltara se face dupa inscrierea acestora in registrul de vizitatori, pe baza documentelor de identitate sau a tabelelor prezentate de conducatorul grupului de elevi ori de tiner, vizate prin semnatura gi gtampila de catre comandantul unite miltare (2) Copiii personalului militar in activitate si ai personalului civil din armatd, care nu posed carte de identitate, vor avea acces pe baza permisului de intrare al parintilor. SECTIUNEA a 6-3 inménarea armel militariior Art. 151. — Inmanarea armei militarilor constituie un eveniment important in viata acestora, fiind un moment festiv pentru intreaga unitate, Cu aceasta ocazie se scoate drapelul de luptd, iar comandantul unitat miltare prezint& cadrele cu functi de conducere. Ant. 152. — (1) Armamentul individual care urmeaza a fi inménat este agezat pe mese dispuse in fata subunitat (2) Comandantul de subunitate ia arma cu mana dreapté de gAtu! patului, cu mana stangé de baza tevii, cu incdrcétorul indreptat in jos, si o inmaneaza fiecarui militar nou-sosit,rostind: In numele Patriei, ii inmanez armel’. Miltarul care primeste arma o apuca cu mana stanga de gatul patului, cu mana dreapta de baza tevil, réspunzand: ,Servesc Patria!” (3) Pe timpul desfagurarii activist, comandantul unitati mmilitare of locfitoral sau Seful de sta? major trece pe la subunital si inmaneaza, personal, armele,xiior militar. (4) Festivitatea se incheie-c(!0 alocutiune a comandantului unitéti militare privind semniicatia activitati desfégurate. SEGTIUNEA a 7-2 Inceperea anului deinstructefinvatamant cu 0 noua serie dle sole $i gradati profesionisti Art, 153. —oX1) Festivitatea inceperii_anului de instructie/universiver/scolar, pentru institutile de invatmant, are loc in prima,2% Wuerdtoare a anuluifprima zi a anului universitar/sc9)r, la inceperea programului, cu participarea intregului efectiv al unitatii. La activitate pot participa si reprezentant' ai esaloanelor superioare. (2) Dats inceperi instructiei in gcolle de aplicatie/centrele de pregatrelunitatile de instructie —specifice armelor/ servig/ior/specialitatlor militare cu 0 noua serie de soldati si ‘greitati profesionisti se stabileste prin ordinul sefilor statelor re ale categorilor de forte ale armatei (3) La ora fixata, unitatea se aduna in formatia ,in linie” sau in careu’, in functie de numarul subunitatilor, cu Drapelul de luptd la flancul drept. (4) Comandantul unitati' miltare/Reprezentantul esalonului superior este intémpinat si i se prezinla onorul si raportul. E1 {rece in revista unitatea, se intoarce in fata gi la centrul formatiei si saluta. Dupa raspunsul la salut se dau comenzile ,La picior- ARM!" si ,Pe loc-REPAUS!” ‘Art.154. — Comandantul unitatii militare/Reprezentantul esalonului superior prezinté miltarilor rezultatele abtinute de unitate in anul de instructie incheiaseria anterioara si obiectivele de indeplinit pentru anul de instructie/seria care incepe. ‘Art. 155. — La finalul festivitati, unitatea militard prezinta onorul la Drapelul de lupta, apoi subunitatile defileaza gi se deplaseazé la campul de instructie, cu cantec. in aceasta zi, Instructia se desfasoaré, de regula, In teren. SECTIUNEA a 8-3 Activitat! organizate la clubul unital, sala de tradiil militaroffiliale ale Muzoului Militar National Art, 156. — (1) Clubul de unitate este destinat pentru organizarea activitatilor culturale, artistice, de divertisment si recreare pentru studenti, elevi si soldati si gradati profesionist. La club se pot desfisura gi unele activitat pentru cadrele militare si famille acestora, in garnizoanele in care nu functioneaza cereuri militar (2) Clubul functioneaza, de regula, invatmant si in unitati de tip batalion/similare. In celelalte unitétifformatiuni, activitatile specifice clubului se organizeazé in salile stabilte de comandanti gi amenajate in acest scop. In cadrul clubului se poate amenaja un bar, unde militarii pot consuma récoritoare, cafea si unele bautur slab alcoolice (3) Spatiile necesare clubului trebuie s4 cuprinda de regula biblioteca, sali de jocuri, de auditii gi lectura gi statia de radioamplifcare institute miltare de2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 Art. 157. — (1) Sala de traditi militare a unitati se infinteaza la brigazi, regimente si batalioane cu aprobarea gefului statului major al categoriei de forte ale armatei sau a comandantului comandamentului de arma si este destinata cultivariitraditilor de lupté ale armatei, armel si unitati, precum si dezvoltaril respectului pentru valorile specifice insttutiei ostasesti si cultulu pentru eroii neamului (2) In sala tradititor se expun, respectand princi muzeografice, obiecte, uniforme, armament, tehnica, decorati, insigne, documente, fotografi si alte materiale referitoare la trecutul unitaiti, de la infilntare si pana in actualitate. Tematica expozitionala pune in evident transformarile de ordin organizatoric, participarea la campanii miltare, eroii gi marile personaltati ale unitati, evolutia dotari si inzestrari, principalele mmisiuni indeplinite de-a lungul anilor, inclusiv cele cu caracter economic si social (3) La institute militare de invatimant sila comandamentele de mari unitati, in functie de nivelul patrimoniului, dotarea tehnico-materiala, resursele financiare si personalul specializat, cu aproberea ministrului aparari, se pot infiinta filiale ale Muzeului Militar National. Acestea fac parte din reteaua muzeala militara gi sunt deschise atat pentru militari, ct si pentru public. CAPITOLUL X Cazarea militarilor SECTIUNEA1 Introtinerea cazarmilor Art. 158. — Terenure si constructile din cazarma, precum si toate incdperile cladirlor, ocupate sau affate in conservare, vor fi mentinute permanent in ordine si curafenie prin grija subunitatilor/compartimentelor ce le au in primire. Gestionarea si intretinerea constructilor din unitate se asiguré de catre’ administratorul cazarmi. Art. 159. — (1) Curdtenia incéiperilor si a sectodivelor exterioare se exacuta zilnic, de regula, dimineata, de-catre personalul stabil, sub conducerea gradatului de serviciu pe suburitate sau a unui gradat ori subofiter, in timpul prayazut prin orarul unitati, potrivt instructiunilor primite de la acyinistratorul cazarmii. Personalul care executd curdtenia nu éste scutit de programul de instructio, (2) Cel putin o data pe saptamana se exdcuta curatenia generala in cazarma si in toate incéperiié> sub conducerea administratorilor de subunitate. Pe timpu! curateniei generale, lenjeria de pat si saltelele se scot in gute, se soutura gi se aerisesc. Art. 160. — Mobilierul unei came? nu poate fi mutat in alta camera or claire sau dintr-o subunitate in alte féra aprobarea (1) Inventarut, instalatile gi utilajele din centrale termice, spalatori, bucatarii, brutar, sali de mese, magazii de alimente vor fi pastrate in ordine si curate, respectandu-se cu strictete regulile de folosire, intratinere si igiens. (2) Dupa intrebuintare, vesela se sterlizeaza prin flerbere, iar periodic se dezinfecteazé. (3) Pe timpul veri, ferestrele de la bucatarii, sli de mese, magazii de alimente, spatii cu activitate permanenta cum sunt serviclul de permanenta si de paz sau tura, serviciul de lupta permanent vor fi prevazute cu plase din metal, textile ori din mase plastice. Art. 162. — (1) Grupurile sanitare trebuie sa fie intretinute curate, dezinfectate zilnic gi sa aiba o buna aerisire gi iluminare. (2) Spalétoarele vor fi prevazute cu lavoare/chiuvete si baite pentru picioare. Langa spatile cu activitati productive cum sunt atelierele, parcurile auto, brutarile, bucatarile si spalatorile se monteaza dusuri cu apa calda, (3) In lipsa instalatiei de alimentare cu apa si de canalizare, in spélétoare se monteazA recipiente pentru apd, cu capac, prevazute cu o instalajie simpla de colectare, distributie si evacuate a apei, ‘Art. 163. — in fiecare spalator se monteaza robinete sau armaturi pentru baut apa. Cénd nu exist in apropiere instalati de alimentare permanenta cu apa, in incaperile locuite se amplaseaza vase emailate sau inoxidabile cu apa potabila, prevazute cu robinete gi capace inchise cu lacat, care se spala si se umplu ziinic cu apa, sub supravegherea gradatului de serviciu pe subunitate, care pastreasi cheile de la lacdt. Art. 164, — Pentru furat se arienajeaza locuri speciale, in exteriorul cladirilor, cu avizul ¢adrului tehnic din unitate cu atributi de aparare impotriva in¢sndilor. Art. 185. — (1) In sectore flecdrei companii/similare trebuie 8d se afiseze pe un panou. intr-un loc vizibil, urmatoarele: a) orarul zilnic al unit b) programul saptémaial de instructie; ) repartitia pentrugntrefinere a sectoarelor subunitati; 4) extrasul din pishiul inviorari cu variante, loc, tinutd; ©) tabelul cu rapdul la serviciu al gradatilor de serviciu pe companie/similae, plantoanelor, f) instructiubiie proprii de aparare Impotriva incendillor, planurile de edacuare pentru persoane si bunuri materiale: 9) alte @ocumente pe care comandantul subunitatii le apreciaza,ca necesare sau sunt ordonate de esaloanele superigard, (2)ferestrele de la stradé vor asigura mascarea activitati din ior. (3) In incaperile de la etaj, procum si in cele de la parterul iaidinior care au subsoluri functionale se interzic deplasarea ‘ilitarlor in cadenta sau in pas alergator ori fuga, precum si dispunerea unor figete sau dulapuri masive si subansamble grele de la tehnica de lupta ori transport. Art. 166. — (1) incaperile gi podurile trebuie sa aiba doua randuri de chei, Chelle de ta incaperiie subunitatiir, inclusiv de la poduri, se pastreazA un rand la gradatul de serviciu, iar al dollea rand la comandantul subunit. (2) Cand subunitatea pleaca din gamizoana, cheile de la incapari se predau la ofiferul de serviciu pe unitate. (3) Cheile de la birourle si figetele cadrelor din comandamentul unitati se pastreaza un rand la persoana care le folosaste, iar al doilea rnd la ofiterul de serviciu, in cuti sigilate. (4) Chelle de la magaziile, depozitele, remizele, atelierele si laboratoarele unitatii se pastreaza la ofiterul de serviciu pe unitate, in cult sigilate. (5) Predarea 51 primirea cheilor se fac de catre persoanele imputemicite. 1. Incalzirea gi aerisirea incaperilor Art. 167. — (1) Inceperea perioadei de inciilzire a incaperilor in sezonul rece si programul orar de inealzire pe incperi, tn functie de destinalia acestora, se stabilesc prin ordin de zi pe unitate, dupa verificarea si revizia instalatilor, a sobelor si curétarea cosurilor de fum, lucrari aprobate de administratorul cazarmil (2) Incetarea porioadsi de incalzire se consemneaza prin ordin de zi pe unitate. Art, 168, — (1) incalzirea sobelor din dormitoare se va termina cu 0 ord inainte de ora stingeri In incaperilefolosite sali de specialtate, birouri, cancelarii de subunitali sau pentru alte scopuri, incalzirea sobelor se face in orele stabilite prin ordinul de zi pe unitate, in sobele din spalatoare, focul se aprinde de cétre planton, la ordinul gradatului de serviciu, cu o Ord inainte de ora desteptari (2) Lemnele si carbunii pentru incalzitul sobelor se pastreazé In lazi dispuse in locuri anume destinate,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 23 (3) Aprinderea focului la sobele Incdizite cu gaze naturale se face de cdtre militari instruti in acest scop. (4) Instalarea de sobe provizorii sau construirea altora se face cu aprobarea administratorului cazarmii gi, dupa caz, a unitatitertoriale de constructi si domenii militare. (5) Exploatarea centralelor termice se face numai cu personal autorizat in conditile stabilte prin norme. Programul de funclionare a centralelor termice se stabileste de catre administratorul cazérmii, in functie de programul unitati si de temperatura mediului exterior. (6) Pentru supravegherea focului in sobe se numese, prin ordin de zi pe unitate, militari care, in prealabil, vor fi instruiti supra regulllor de incéizire a sobelor si asupra masurilor de prevenire si stingere a incendillor. Acestia, in orele in care se face focul in soba, nu mai executd alte activa (7) Programul orar de incalzire, persoanele care supravegheaza incalzitul sobelor si instrucfiunile de exploatare a acestora se afiseaza la loc vizibil, pe perete, in apropierea sobelor. ‘Att. 169. — Se interzic folosirea sobelor defecte, improvizate sau neverifcate, lasarea acestora fara supraveghere pe timpul incAlzit, folosirea combustibilulullichid la aprinderea focului in sobele incalzite cu lermne si cdrbuni, mentinerea in funetiune a sobelor cu usita de la focar deschisa, precum gi spargerea lemnelor in ineaperi, pe coridoare sau pe scar Art. 170. — In perioada de incalzire a incaperilor, usile si ferestrele acestora sunt etansate, folosindu-se pentru aerisire un numaér limitat de ferestre. Termometrele se fixeaza pe peretii interiori ai incperiior, departe de sobe si instalalii de incalzire, la Indltimea de 1,50 m fala de pardoseala. Art. 171. — (1) Aerisirea incaperilor se face de catre plantoane, sub supravegherea gradatului de serviciu pe, subunitate. In dormitoare, aerisirea se face inainte de culcare $i dupa desteptere. (2) Pe timpul verii, podurile si subsolurile oladirilof, Se aerisesc in permanent. lama, aerisirea acestora se ex9Cuta dupa programul stabilit de comandantul subunitati, Ant. 172. — (1) Deschiderea ferestrolor pentru aerisire se face, de regula, atunci cand miltari au iesit din inoaven. Daca militarii trebuie s4 ramana in incaperi, ferestrels/ Se deschid numai pe o singura parte a incapetiior $i se fixeaza obligatoriu. (2) Instalatile de ventilatie existente trebuis sa fie mentinute in stare de functionare, pentru a eéigura aerisirea corespunzétoara a incdperilor. (3) Instalatile de aer conditionat, 4610 unde exista, se folosesc potrivit precizanior stabilite deauministratorul cazarmii. 2, lluminatul eazarmii Art. 173, — (1) in cazarma se asigura iluminatul exterior si interior. luminatul interior este de lucru, de serviciu ori veghe. Modul si programul de iluminare se stabilesc de catre administratorul cazarmii in funcfie de programul unitat perioada din zi cu lumina naturala gi de condilile specifice de lucru din incaperi (2) lluminatul de serviciu ori veghe se asigura in dormitoare, pe coridoare, scairi si in grupurile sanitare, pe timpul cand militarii dorm, precum $i in alte locuri stabilite de comandantul Unité, la propunerea administratorului cazarmii. In grupurile sanitare, iluminatul de serviciu se asigura de la lasarea Intunericului pana in zori ite (3) Daca iluminarea se face cu petrol, Ampile de serviciu ori veghe ard cu lumina normala. Abajururile sau globurile lémpilor si ale becurilor de serviciu ori veghe din dormitoare au culoarea albastra (4) lluminatul exterior al intréri in cazarma, precum si al altor zone, stabilite de comandantul unitati, se asigura de la kasarea Intunericului pana in zofi ile Art. 174, — (1) Pentru cazurile de intrerupere temporara a iluminatului electric, in unitate gi la subunitati trebuie sé existe amp, felinare sau alle mijloace de iluminare. Numarul gi locul acestora se stabilesc de catre administratorul cazarmi (2) Sarcina mentineri In stare de functionare a instalatiilor electrice de iluminat revine administratorului cazarmii, prin personalul specializat din subordine, iar a lémpilor,felinarelor aua altor mijoace de iluminare, administratorului de subunitate ioredatuul de sonic. (3) In incaperile unde pe timpul alertelor se destisoara activititi, toate ferestrele vor fi preyaizute cu mijloace pentru camuflarea luminilor. SECTIUNEA a 2-a Cazartia militarilor Art. 175. — (1) Cazareg militarlor in rezerva pe timpul cat sunt concentrati sau obilizati, a soldatilor si gradatilor profesionisti care partarg modulul instruirii individuale ori modulul perfectionari’ instruirii de specialitate, a ofiterilor student elevilor, styentilor si cursantilor institutilor miltare de invatamant se asiquré in spatiile anume destinate din cazarmi, separat, potrivi Gorpului militar din care fac parte. (2) Este ipterzisa cazarea temporara sau permanent a miltarilor orig personalului civil din armata in spatit din cazarma cu alta destinatie (3) In Sivatii deosebite, cu aprobarea comandantului unitat in anumite birouri pot f introduse paturi pentru odihna cadrelor. (@)in cazarma pot fi cazate cadrele militare, soldatii si gre’Zatii profesionisti si personalul civil participant! la convocari du la activitati similare, numai atunci cand in céminele de ¢amnizoana ofi in hoteluri nu este posibilé cazarea. In aceast Situalia, unitatea miltara organizatoare va asigura spati necesare si dotarea corespunzatoare a acestora (5) In cazarma pot fi cazati, cu aprobarea comandantilor, soldatii si gradatli profesionisti care nu au domicilul stabil tn garnizoand, pe 0 perioada determinata de timp, in pavilioane care sunt in prezent neutiizate si care au destinatia, prin constructie, de spatii de cazare sau au fost transformate ulterior pentru aceasta utilitate Art. 176. — Paturile se dispun la 0 departare de cel putin 50 cm fala de peretii exterior ai incaperi,aliniate, astfel Incat s& existe loc pentru taburetinoptiera, iar spatiul dintre rénduri sa permit adunarea miltarilor. Paturile vor fi uniforme si prevazute cu tblite individuale pe care se tnscriu gradul, numele, prenumote miltarului si subunitatea din care fave parte. Art. 177. — (1) Armamentul, echipamentul si lenjeria se ccurét& numai In Incaperile sau locurile stabilite, amenajete corespunzator. (2) Pentru curatatul incéltamintei, la intrarea in cladiri, se asigura tergatoare de picioare SECTIUNEA a 3-a Particularititi privind cazarea $/ activitétlle In tabere de instructie, in cartiruire $i pe timpul transporturilor militare 1. Gazarea in tabere de instructie Art. 178. — In tabere de instructie, trupele se dispun in oki si/sau in corturi. Locul pentru instalarea taberei de instructie trebuie ales, pe cat posibil: a) in apropierea unui curs de apa, ins& in afara zonei inundabile; b) aproape de 0 statie de cale ferata si de cel putin un drum auto; c) departe de centre aglomerate si de construct industriale; d) central fata de terenurile de instructie si in apropierea poligonului de tragere; €) In terenuri cu acoperire naturala.24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 Art. 179. — (1) In perioada pregatiri pentru iesirea in tabara de instructie, statul major al unitafi va obtine acordul de mediu pentru activitatea care se va desfasura de la agentia teritoriala de mediu si autoritatle din zona. Locul pentru tabara de instructie se alege in afara zonelor sau arilor protajate prin lege sia terenurilor in proprietate privata. Prin ordin de zi pe unitate se numesc un administrator al taberei de instructie si o comisie pentru rezolvarea tuturor problemelor tehnice, ecologice, pe timpul stationarii si al eventualelor Itigi (2) Pe timpul taberei de instructie se interzic tdierea de material lemnos, contaminarea surselor de apa, imprastierea degeurilor de orice natura, poluarea aerului, solului si apei gi se vor lua masuri de prevenire a distrugerii culturlor, vegetatiel, faunei, céilor de comunicatie si a zonelor protejate. (3) La terminarea taberei de instructie se iau masuri de refacere a mediului deteriorat si se solutioneaza eventualele litigi aparute. ‘Art. 180, — (1) Tabara de instructie organizata in corturi se imparte in portiuni dreptunghiulare prin linii longitudinale si transversale, care servesc in acelasi timp si drept cai de acces. Fiancurile si frontul taberei de instructie trebuie 58 se gaseasca lao distanta de cel putin 40—50 m fata de drumurile publice. (2) In adancime, tabara de instructie se imparte in f€sii prin 3 linii paralole cu frontul acesteia, linia din faa, linia din mijloc si linia din spate. Distanta dintre linii, in adancime, este determinata de marimea si sistemul de dispunere a corturilor, constructilor ¢\instalatilor necesare. (3) Pentru circulatia autovehiculelor pe roti sia celor pe senile se amenajeazé cate un drum de spate de-a lungul taberei de instructie, prin folosirea cailor de acces deja existente. Art. 181. — (1) Tabara de instrucfie se imparte prin lini transversale, perpendiculare pe frontul ei. (2) Linile transversale se traseaza intre subunitat, Portiunes din tabara de instructie cuprinsé intre lille transversale, de, la linia din faté pana la drumul din spate, poarté denumirea subunitéti care este dispusé fn prima fagie (3) In prima fasie, intra linia din fata gi cea din miioc, se dispun subunitatile, in corturi sau in baraci, tn osginea lor numeric (4) In fasia a dou, intre linia din mijloc si cea@iin spate, se dispun statul major al unitatii, centrul de comunicatii, punctul medical, bucatarile si salile de mese. (5) Drapelul de lupta se pastreazé iqiHun cort special destinat, dispus lénga cel al comandantulinainitatii militare. (6) In fasia a treia, intre linia din spate'$#drumul din spate, se dispun depozitele, atalierele i alte consiructii de gospodarie. (7) Materialul de artilerie, tzn=urile, automobilele si tractoarele se dispun in parcuri, amenajate intre linia din spate si drumul din spate, la flancurile frontului taberei de instructie. Sectoarele de teren pentru amenajarea parcurilor se stabilesc de catre comandantul marii_ unitai/unitatii sau de catre comandantul taberei de instructie. (8) Parcurile din tabara de instructie cuprind aceleasi sectoare ca gi cele ale parcurilor permanente. (9) Depozitele de munitie si explozivi se dispun in afara limitelor taberei de instructie, la distantele prevazute de reglementéiile tn vigoare. ‘Art. 182, — (1) Locurile pentru corturi se amenajeaza de-a lungul frontului subunitaji, cate 3 sau cate doua, Inlervalele de ‘ront dintre marginile corturilor vecine sunt de 2.5 m, iar distanta Tn adancime, de 5 m (2) Pentru lucrul si cazarea cadrelor militare si a personalului civil se va destina un numér de corturi in functie de capacitatea acestora, Pentru administratorul de subunitate se destineaza un cort separat, iar soldatii gi gradatii profesionisti se cazeaza Impreuna cu subunitatile lor. (3) Pe linia ultimului rand de corturi ale fiecrei companil se ‘amenajeaza un teren pentru adunarea subunit (4) Pe linia randului 2 de corturi se dispun corturi pentru ofiterul de serviciu pe unitate, iar corturile pentru paza se instaleaza in fasia a doua. (6) In prima fasie, tn spatele corturilor companilior, se amenajeazé loourile ‘pentru pastrarea apei de baut, se instaleaza spalétoarele, iar Inapoia acestora, corturile cu rastele pentru armament, in apropierea carora se amenajeazé locurile pentru intretinerea acestuia (6) Umbrelele-ciuperca pentru piantoanele de serviciu se instaleaza pe linia din fafa, cate ure la flancurile drept gi stang ale companiilor/similare. (7) Terenurile pentru sport’se amenajeazé, de regula, Inainiea liniei din fat, in drepiul flecairel subunit In functie de conditile locale, frontul taberei poate sa nu fie Tn linie dreapta, jar intervalele dintre subuitali pot sa fie mai mari sau mai mici. (8) Daca personalul $e dispune in baraci, intervalele dintre acestea trebuie sa fiewie cel putin 20m. (9) Tabara de ins}vuclie se amenajeazé si se doteaza cu miloacele necesa’@'stingerii incendillor gi interventiei in caz de dezastre. 2, Cazarea ii Zartiruiro ‘Art. 183.0 (1) In cartiuire, unitatile/subunitatle se instaleaza iv biadinie diferitelor institut de stat sau particulare, precum si in locuintele populatiei, de comun acord cu reprezentantii administratiel publice locale, in baza ordinelor de predaioemise de centrele militare zonale/judetene (2) Dupa dispunerea in cartiruire sunt interzise mutarile dity-un imobil in altul fara aprobare. ‘Art. 184. — (1) Localitatle stabilite pentru cartiruire se ‘cerceteaza, inainte de dispunere, din punct de vedere sanitaro- epidemic. (2) Inainte ca spatile destinate sa fie ooupate, comandantul companieifsimilare ia masuri de curatenie gi dezinfectare, apoi repartizeaza in ele personal, tehnica si materialele. ‘Art. 185. — (1) Plutoanele se dispun, pe cat posibil, grupate. (2) Ofiteritor, maistrilor militari si subofiterilor li se rezerva incaperi separate, in apropiorea subunitatilor subordonate lor. (3) Cazarea militarilor se face in case nelocuite sau in incdperi separate de cele ocupate de chil (4) Tehnica militara se grupeazé pe subunitati si se adaposteste pe terenuri virane si strazi, in parcur, curtisiivezi, care asigura o buna mascare. (9) In raionul de dispunere @ companillor se stabilesc incdperi si portiuni de teren pentru desfésurarea programului de instructie. Art. 186, — (1) Depozitole se instaleaza in oladiri separate, situate in locuri asigurate impotriva incendillor. (2) Pentru bucatari, brutarii si bai se stabilesc Incaperi separate, iar daca nu este posibil, acestea se instaleaza la 0 astfel de departare fata de cladiri incat s8 nu poatd provoca incendii Art. 187. — Pentru aprovizionarea cu apa potabila si pentru prepararea hranei se stabilesc surse de apa, luandu-se masuri de paz permanenta i de proteciie a lor impotriva contaminéri 8. Ordinea interioara in tabsira de instruct Art. 188. — Programul zilnic in tabara de instructie se stabileste de catre comandantul acesteia, pe baza ordinului dat de comandantul unitatii militare Art. 189. — Numarul miltarlor care pot fi tavoit din tabara de instructio se stabileste de catre comandantul acesteia. ‘Comandantul taberei de instructie are dreptul sa reduc numarul de invoiri sau sa le sisteze, temporar, pentru toti militarii din cadrul acestela Art. 190, — (1) In tabaira de instructie se organizeazé paza surselor de aprovizionare cu apa potabila. Cursurile de apa seMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 25 folosesc numai daca nu se poate asigura aprovizionarea cu apa din puturi forate, (2) Este interzisa spalarea autovehiculelor pe cursurile de apa, aceasta fécandu-se numai in locurile special amengiate. (3)Apa pentru baut, splat si prepararea hranei se va lua din amonte de localitati gi intreprinderi, se va filtra, purifica prin fierbere sau clorinare i se va folosi numai cu avizul medicului Art. 191. — (1) Locurile si planificarea subunitatilor pentru scaldatul personalului se stabilesc de comandantul taberei de instructie. Locurile se marcheazé cu jaloane sau semne plutitoare, se amenajeazéi cu podele, plaje improvizate, umbrare $i 5@ asigura cu milloace de salvare gi de acordare a primului ajutor medical. (2) Pentru prevenirea inecului se organizeaza o echipa de Inotétori de serviciu. In scopul acordariiprimului ajutor, la locurile de scdidat se numeste un medic sau un sanitar de serviciu (3) Pe timpul scaldatului, comandantii de subunitali sau detagamente organizeazé supravegherea, de pe mal, a miltarilor. Art. 192.— (1) Limitele raionului taberel de instructie, dincolo de care se interzice iosirea personalului, se stabilesc de catre comandantul acesteia si se comunica prin ordin de zi pe tabara de instructie, (2) Teritoriul taberei de instructie trebuie sa fle mentinut fn ordine si curatenie, iar linile acesteia, drumurie gi potecile dintre corturi, pe timp uscat, vor fi stropite cu apa. Art. 193. — (1) Pe toate drumurile din tabara de instructie se instaleaza indicatoare de circulatie pentru autovehicule, precum si panouri de avertizare, prevenire si respectare a masurilor de protectie a mediului de catre personalul acesteia (2) Pentru autovehiculele pe senile se stabilesc cai de acces separate, 4. Programul zinc in tabara de instructie Art. 194. — (1) Pentru toate unitaitle/subunitatile din tabra de instructie, desteptarea se stabileste la aceeasi ord (2) Raportul, inspectia de dimineata si apelul de sears se executa in locurile stabilte de comandantul taberei de ineifuctie. Art. 195. — (1) Pentru apelul de sear, la esemnalul -Adunarea pentru apel”, gradatii de serviciu si planoanele se ‘2duna in fata corturilor/baracilor, iar subunitatil, ip-ricul stabilit de comandantul taberei de instructie (2) Pe timp nefavorabil, cu aprobarea offterylui de serviciu pe tabdira de instructie, apelul de seara se poate face In corturi sau incaperi Art. 196. — Comandantul taberei de iiistructie va adapta activititile de instructie la conditile spssifice de dispunere si stare a vremil, luénd toate masutile de@revenire a accidentelor. 5. Programul zilnic in cartiruire Art. 197. — (1) In fiecare incapere se numeste un gef din randul militarilor cartiuiti, Seful incaperil r8spunde de disciplina militara, ordinea interioara, integritatea bunurilor, precum si de respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendillor. (2) Se interzice folosirea bunurilor populafiei sau ale institutilor publice fara consimtamantul proprietarilor gi fara aprobarea comandantilor nemijlociti. Militari sunt obligati s& protejeze bunurile populatiei, precum si mediul tnconjurdtor din zona in care sunt cartiuit Art. 198. — (1) Pe timpul dispuneri in cartiruire, armamentul se pastreaza in incaperi amenajate in acest scop, iar obiectele personale i lenjeria militarilor, in ranite. (2) In caz de alert, in raionul de dispunere a fiecarei unitati se stabilesc puncte de adunare pe subunitali. Comandantii de subunitati gi sefii de incaperi sunt obligati sa stabileasca iesirle din incaperi si calle de acces spre punctele de adunare. (3) Pentru celelalte activitati care privesc ordinea interioara si programul miltarilor se vor respecta ragulie stabilite in prezentul Tegulament, adaptate la situalia concreta, 6. Particularitati privind transporturile militare Art. 199, — (1) Pentru executarea transportului pe caile de comunicatie rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene, unitatea se organizeaza pe coloane ori pe esaloane. (2) Trupele care se transporta sunt obligate sé asigure paza si securitatea tehnicii militare, materialelor gi mijloacelor de transport ssa pastreze cu strictefe disciplina miltara gi secretul pe timpul transportulu. Art. 200. — Prin ordin de zi pe unitate, in raport cu efectivele si tehnica transportate, la fiecare coloand/esalon de transport se numese comandantul coloaneifasalonului, geful logistic, ajutorul comandantului pentru asiglarea de lupta, medicul sau sanitarul si medicul ori tehnicianuivveterinar. Art. 201. —(1) Comandantu Gnitati militare/subunitati care se transporta pe cai de contyricatie maritime sau fluviale, de comun acord cu comandantul detasamentului de nave de transporvcomandanti de slave, stabileste modul de imbarcare si de dispunere a suburitilor in compartimentele navelor, organizarea serviciuly;de permanenté si activititle ce se vor desfasura_pe timp transportului, precum gi modul_ de Participare a efectivsior si tehnicii militare, care se transporta, la realizarea unor masuri de asiqurare de lupta. (2) Comarigantul unitatii militare/subunitatii care se transport G@/aeronave, de comun acord cu comandantul esalonului “@p zbor, stabilegte modul de imbarcare si de dispunera.a militarilor si a materialelor, regulile de siguranta pe timpul tarisportului, precum si modul de participare a efectivelor si tehricii miltare, care se transport, la realizarea unor masuri do aSigurare de lupta ‘Ait. 202. — Comandantul coloanei/egalonului de transport e@écuté cu intregul personal instructajul privind modul de ‘comportare si regulile de prevenire a accidentelor pe timpul ‘ransportului Ant. 203. — (1) Se interzice transportul in cadrul coloanei/esalonuiui de transport al persoanelor si materialelor care nu apartin unitati/subunitatii ce se transporta, cu exceptia acelora care fac parte din organele de transporturi militar. (2) Accesul personalului administratiei transporturilor gi al organelor de transporturi militare, pentru efectuarea unor lucrari siverificarea gradului de siguranta la/in vagoanele egalonului/pe navé, se face cu aprobarea ofiterului de serviciu pe esalon. (3)Accesul miltarlor si cvillor, romani si straini, precur si al materialolor acastora la bordul aeronavelor militare romanesti se executa conform regulamentelor specifice emise de autoritatee aeriana militara romana Art. 204. — Militarii care au pierdut esalonul de transport trebuie 58 se prezinte imediat la seful organului de transportur miltare sau la §eful statiei/portului in care au ramas, sa raporteze indicativul de transport si cauzele care au dus la pierderea egalonului, solicitand ajutor pentru a ajunge la unitatea lor. 7. Atributiile personalului cu diferite funetii pe timpul transportulul Art. 205. — Comandantul coloanei/egalonului de transport raspunde de siguranta transportului, de respectarea ordinii si disciplinei pe timpul transportului si stationaili, precum si de ajungerea la destinatie in timpul ordonat, cu intregul personal, cu toate autovehiculele, tehnica de lupta si materialele. Art. 206. — Comandantul coloanei de autovehicule are urmatoarele atributi a) organizeaza coloana astfel incat aceasta sé cuprinda autovehiculele cu posibiltati de deplasare egale si cu Incéroatur utile uniforme, in functie de misiunea incredintata; b) executa instructajul cu sefii si cu conducatorii de autovehicule, cdrora le precizeazé misiunea, itinerarul de deplasare, masurile de securilate si sdnatate in munca pe timpul transportului, ordinea de incolonare gi dispunerea in raionul de concentrare sau stationare;26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 ¢) organizeaza controll tehnic al autovehiculelor si ia masuri de remediere a defectiunilor constatate: ¢) organizeazé sau executa, in prealabil, recunoasteri pe itinerarele insuficient cunoscute ori pe sectoarele de drum greu accesibile. ‘Art, 207. — Comandantul esalonului de transport are urmatoarele atributi 2) pune in executle documentele de transport Intocmite de modulul de logistica; b) asiguré executarea imbarcéiri gi debarcari esalonului de transport in mod organizat sila termenul fixat; c) urmareste luarea in primire a instalatilor si materialelor din vagoane $i compartimente/la nave, pastrarea acestora $i predarea lor tn intregime la statile/porturile de debarcare; d) organizeaza conducerea, asigurarea material, tehnica si medicald a esalonului, serviciul pe egalon si ia masuri de provonire si stingare a incendilor, €) numeste im cadrul esalonului echipe de tncarcare- descarcare, de restabilire a circulate. iar in cazul accidentelor ia masuri de salvare: ) In cazul deraierilor, incendillor, inzapezirilor, surpéri terasamentelor si altor evenimente ia’ masuri de inlaturare a urmatilor gi participa la restabilirea ct mai rapidé a circulatiei; 9) in cazul decesului unei persoane, preda decedatul la cel mai apropiat spital militar sau civil, Impreuna cu obiectele personale ale acestuia, iar in cazul deceselor violente efectueaza, in prealabil, cercetarea cazului; h) il instiinteaza pe seful comenduirii de transporturi militare despre militarii rémasi in statie/port, precizand indicativul esalonului de transport, numele celor réimagi si statia/portul, i) organizeaza, la una din opririle facute pe timpul apropieri de stafia de debarcare, alimentarea/incaizirea pe timp de iam si pornirea motoarelor autovehiculelor; j) Supravegheaza respectarea regulllor de protectia. a mediului pe timpul transportul k) organizeaza, in toate etapele, siguranta nemijlcits a transportului pe baza dispozitilor esalonului superior; 1) daca este posibil, ia masuri de redistribuire a peisoanelor si materialelor in cazul aeronavelor care sunt.nevoite sa Num Numirea la comanda se face pe baza de ordin. Predarea- primirea functiei de comandant de unitate militara se executd in baza ordinului de zi pe unitate, tn prezenta unui reprezentant al egalonului superior. (Odatd cu predarea-primirea functiei, comandantul esalonulu superior verficd, printr-o comisie numita de el, starea general a unitatit militare, starea materialelor si a tehnicii militare de la serviciu si de la stoc, precum si modul de gospodarire a acesteia. Cu acest prile, se intocmeste actul de predare-primire a functie. jin actul de predare-primire a functiei se menjioneaza cefectivul control si cal prezent, concluziile asupra starii morale, sanatti, discipline, nivelulinstructiei, gradul de operativitate gi do pregatire pentru mobilizare a unitati, procentajul asigurarit cu tehnicé miltara si alte materiale, condijile de cazare, starea bazei materiale, a poligoanelor i a terenurilor de instructie, situatia economico-financiara, starea unitati militare din punctul de vedere al protectiei mediului, In plus, se vor mentiona intrerupa misiunea de transport si sa aterizeze in alt loc decat cel de destinatie ‘Art. 208. — in cazul defectarii unor vagoana pe parcurs, comandantul egalonului de transport cere inlocuirea lor, Daca vagoanele defecte nu pot fi inlocuite, personalul din aceste vyagoane se repartizeaza, temporar, in alte vagoane ale trenulul, In cazul defectérri unui vagon cu tehnicé militara, daca nu este posibilé transbordarea in timp util pe un alt vagon, acesta se scoate din garnitur si se las cu pazé militaré. Dupa transbordare, prin grija $efului organului de transporturi militar, se vor lua masuri ca vagonul sa s¢taseze, pe parcurs sau in statia de debarcare, la unitatea de origine, depunand documentele necesare pli transportului ‘Art. 209. — (1) Comandantix subunitéti care se transport se subordoneaza comandaniyui coloanel sau al esalonului de transport (2) Pe timpul transport, pe kanga indatoririle provazute in prezentul regulament, oomandantul subunitatii este obligat: a) sa repartizeze”'tehnica si personalul subunitatii pe autovehiculele, vafjsanele sau compartimentele destinate pentru subunitates $a; b) s8 comubice personalului din subunitate indicativul esalonului sivpersoanele cu diferite functii in cadrul coloanei/esalshului; ©) 8d nuftieasca gefi de autovehicule, de vagoane si de compartifnente, personalul pentru echipele speciale si din serviciulde permanenté; d)88 conduca personal imbarcarea si debarcarea subunitati salg)38 asigure dispunerea si fixarea corect a tehnicii militare ne -naterialul rulant, pe nave sau pe autovehicule: ) 8 verifice periodic starea tehnicii militare fixate pe haterialul rulant sau pe nava. ‘Art. 210. — Raspunderea privind luerea masurlor de aparare impotriva incendilior 0 au comandantilsefii de la toate esaloanele pentru obiectivele, bunurile materiale si valorile pe care le detine unitatea militard, cu orice tilu, conform normelor do aparare impottiva incandilor in Ministerul Apararii Nationale. Art, 211, — Anexele nr. 1—6 fac parte integranta din prezentul regulament, ANEXA Ne 1 (art. 42) REA LA COMANDA UNITATILOR MILITARE predarea-primirea cazérmil, cu terenurile, constructile si instalatiile aferente potrivit dosarului tehnic, precum si starea tehnica si de intretinere a acestora, Actul de predare-primire a functiei se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de comandantul care primeste si de comandantul care pred comanda unitatii militar. ‘Comandantul care a luat in primire functia raporteaza in scris| comandantului egalonului superior, anexdnd, pentru avizare, actul de predare-primire Exemplarul nr. 1 al actului de predare-primire ramane la esalonul superior, iar exemplarul nr. 2 se trimite unitaft militare. Cu prilejulluarii in primire, comandantul nou-numit in functie ia cunostin{a de rapoartele si de problemele personale ale subordonatilor. Pe timpul predari-priminifunctiei, noul comandant este direct raspunzator de activtaile din unitae. La luarea in primire a functiei, comandantul/seful unitatii sau ‘mari unitafi militare este obligat sa semneze un angajamentMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 ar individual, in fata reprezentantului esalonului superior care participa la predarea-primirea functiel. Dup semnare, acesta se péistreaza impreuna cu exemplarul nr. 2 al actului de predare- primire a functiei la structura de documents clasificate in dosarul ‘comandantului. ‘Comandantul subunitafiv$eful modulului exeouta personal predarea-primirea functiei. pe baza ordinului de zi pe unitate, intocmind si semnand actul de predare-primire. Acest act se intocmeste tntr-un exemplar si are continutul adaptat la specificul subunitéti sau al compartimentului Termenul pentru predarea si primirea functiei, precum si modalitatea de desfasurare 2 acestei activitati se stabilesc conform pravederilor actelor normative in vigoare. ANEXA Nr. 2 larequlament (ar 42) ANGAJAMENT de luare in primire a comenaii unitafiifmarii unitati Angajament Subsemnatul, comandantef al Unita miltare nr. » numit prin pfeinul in functia de ‘mi acum intreaga raspunder® pentru asigutdrea desfagurari activitajlor in unitate conform prevederior legilor, regulamentelor miltare, ordinelor egaloanelor superioare gma oblig 4, sa actionez cu fermitate pentru mentinerea permanenta a capacitatii de jupta a unitati 2, sé lau masurile necesare pentru asigurarea utilizaril integrale si cu eficieria maxima a resurselor umane, materiale $1 financiare, in vederea realizani planului cu principalele activitatiinstructiel; 3. 88 veghez ca in unitate sa fie mentinutd disci functionare. ina militara regulamen(era;, 4, 8A asigur integritatea patrimoniului unitati, s& urmaresc in permaneria mentinerea tehnicli armamentului fn stare de ‘Am luat cunostin{a de dispozilile lagale privind rdspunderea disciptinard, material, civil, contraventionald sau penala, in cazul incalearii obligalillor reiesite din atribufile functionale. Data Sémnatura (ert. 43) ACCESUL IN UNITATEA MILITARA $I PRIMIREA VIZITATORILOR |, Accesul in unitatea militara 1. Accesul in unitatea militara este permis numaidve la punetul de control. In unitatile miltare unde sunt mai muits intrér se vor lua maisuri pentru reducerea acestora la strictul iiecesar, jar accesul vizitatorilor se va executa numai print-o singurd intrare. In cadrul aceleiagi cazarmi sau aceluiasi c®ectiv militar se va dalimita accesul persoanelor pe zone. Acogsul se face pe bazé de delegatie permanenta pentru controbsau delegatie de serviciu, permis de acces permanent oti bet de intrare, cu consemnarea in Registrul de intrare in vfviate a persoanelor straine si de evident a vizitatorilor. Thdte persoanele sunt obligate 88 prezinte dooumentele de asses atat la intrarea, cat si la iesirea din unitate. Se interzi¢® retinerea la punctul de Control a legitimatiei miltare, permisului de acces sau a altor acte de identitate pe care le prezinta acestea. Personalul de serviciu pe punctul de control sau de acces prezinta vizitatorlor regulile minime de securitate si sainatate in muncé specifice Unité, intoomite de personaiul de specialitate, iar acestia semneaza de luare la cunostinta in registrul de vizitatori, la ubrica ,Observatir. 2, Comandantul unitatli militare stabileste regulile cu privire la circulatia, ordinea interioara in incinta cazarmii silocurle unde au acces persoanele strdine de unitate. 3. Modelul permisului de acces permanent in unitatea militara se stabilaste de catre comandantul mari unita militare sau de geful structuri din structura centrala, pentru unitatile subordonate. in mod obligatoriu, permisul de acces permanent cuprinde gradul, numele si prenumele cu initiala tatdlui, fotografia posesorului tip carte de identitate, data emiteri, seria si numérul buletinului de identitate sau ale carfi de identitate, semnatura comandantului unitati militare ori 2 persoanei imputemicite in acest scop gi locul pentru vize. Pe fotografie trebuie s8 se distinga gradele militare. Accesul in unitatea militaré al ofterilor, maistrior militar, subofterilor, soldatilor si gradatilor profesionisti $i personalului civil din armatd care apartin unitati militare respective se face pe baza permisului de acces permanent sau a cardului de acces in cazul_unitatilor militare care detin sisteme integrate de securtate, 4. Permisele de acces permanent sau cardurile de acces in Unite miltare sunt emise si uate in evidenta de structura de securitate, pe baza aprobérii comandantului unitatit miltare respective. Periodic, seful structuri de securitate verfica existenta si autenticitatea permiselor de acces permanent sau a cardurilor de acces ale personalului militar si civil, prin confruntarea acestora cu documentele personale de identitate. La mutare sau la incetarea raporturilor de muncd, permisele de acces permanent se ridica si se anuleazé de catre unitatea militara care Is-a emis, Militarilor care au fost inaintati in grad li se schimba permisele de acces permanent in termen de 30 de zile de la data respectiva 5. In cazul pierderii unui permis de acces permanent, cel in cauza este obligat s& raporteze neintarziat comandantului Lunitafi militare, care va ordona sa se aplice pe toate permisole de categoria celui pierdut 0 viza provizorie, pana la emiterea unui nou tip de permis. Pana la inlocuirea permiselor, persoana care l-a pierdut primeste un permis de acces provizoriu. Dupa preschimbare, permisele inlocuite se retrag Evidenta permiselor pierdute sau sustrase se fine de catre unitatea militara emitenta, iar personalul din serviciul pe punctul de control este atentionat asupra cazului de pierdere a28 permisulvi, pentru a preveni eventuala lui folosire de céitre alte persoane. 6. Accesul militarilor gi al persoanelor civile care nu aparfin unitatii miltare este permis cu aprobarea comandantului sau a persoanelor stabilite de comandant; intrarea in unitate se face pe baza biletului de intrare/ecusonului VIZITATOR, eliberat de personalul de serviciu pe punctul de control, numai dupa ce acesta a verificat datele din legitimatia militara sau cartea de identitate. Biletul de intrare este valabil o singura data, in ziva emiteri, si se restituie la punctul de control, la iesire. La plecare, persoana la care s-a permis accesul vizeazé biletul de intrare, precizand ora sosini $i a plecari Vizitatori, la intrarea in unitatea miltara, predau la punctul de control telefoanele mobile, agendele electronice, precum si orice altfe! de mijoace electronice cu posibilitati de Tnregistrare a sunetelor si imaginilor. Acestea vor fi restituite numai la plecarea din unitate. Perscanele straine de unitatea militara vor fi insotite, obligatoriu, la modulul si la persoana pentru care s-a dat aprobare, precum si de la acestea pand la iesirea din unitate. Se interzice deplasarea persoanelor respective neinsotite in alte sectoare de activitate in afara celor pentru care s-a emis documentul de intrare. Carnetele cu biletele de intrare/matca impreund cu cele detagate/varf se predau dup consumare la organul documents clasificate, unde se pastreaza timp de 6 luni, dupa care se distrug cu proces-verbal. In cazul convocaiilor, bilanturilor sau altor activitat la care particip& mai mult de 5 persoane din afara unitétii militare, accesul in cazarma se face pe baza de tabel nominal, aprobat de comandantul unitati militare, in care vor fi recute gradul, numele si prenumele, unitatea si numarul legitimatiei militare, seria si numérul buletinului ori cértt de identitate. Persoane! trecute in tabel se inscriu, obligatoriu, de catre personalul punctului de control in Registrul de intrare a persoanelor string si de evidenta a vizitatorilor in unitate Ofiterii care au sarcini permanente de control au acées in unitétile militare pe baza delegatiei permanente de canifol sau a delegatiei de serviciu, eliberata gi semnata de ogfandantul unitati militare care are drept de control, fara a li s¢ snai elibera bilet de intrare in unitate si fara a mai fi Inscrisi -Registrul de intrare a persoanelor straine si de evidenté.a, vizilatorilor in unitate. Cand in unitate sosese, fara sé fie anuntafi ministrul aparari, seful Statului Major General, secretaril de stut, geful Corpulul de control si inspectie, secretarul geners!, generali, amirali si comandanti ai egaloanelor superioaré) precum si persoanele care conduc controlul unitati, persorielul de serviciy pe punctul de control ii intémpina, se prezinta, ii legitimeaza gi raporteaza MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XII.2012 imediat ofiterului de serviciu pe unitate, Dacd sosirea persoanelor arditate mai sus este anuntata, acestea sunt intampinate de catre comandantul unitatii militare la intrarea principalé in unitate. In aceasta situatia, personalul de serviciu pe punctul de control nu mai face legitimarea si verificarea documentelor de intrare. ‘in ambele situati, acestor persoane nu I se elibereaza bilete de intrare. Persoanele straine de unitatea militaré care au aprobare s& viziteze unele sectoare din cadrul acesteia sau pentru a participa la diferite solemnitati cu cagécter militar sunt insotite si se deplaseaza numai pe traseelg Stabilite gi aprobate de catre comandantul unitai 7. Accesulllesirea In/din uritstea militara al’a autovehiculelor se face pe la intrarea ordonaié de comandantul unitatii miltare, ‘sub supravegherea personalului de serviciu de la aceasta intrare sau de la punctul de control si numai dupa ce s-au verificat documentele care penttiintrarealiesirea invdin unitatea militara. Incdrcdtura autovehicelor, vehiculelor hipo si a altor mijloace de transport se vegiicd de cétre personalul de la punctul de control, iar accesbiliesirea este permisipermisa numai daca aceasta corespiside cu cea specificata in documentele legale, Persoanelg straine de unitatea militaré care sosesc cu autovehiculs au acces numai dupa ce sunt legitimate gi li se elibereaza biléte de intrare in unitate. Parcarea autovehiculelor se face pe/locul stabilit de comandantul unitatli miltare, Intraréa si parcarea mijloacelor de transport, proprietate persgeald, In incinta unitatii militare sunt permise numai cu aprobarea comandantului acesteia ‘Accesul rezervistilor in unitatea militara pentru executarea .hregatini militare se face potrivit ordinelor comandantului unital mmiltare. Accesul personalului diplomatic si al membilor birourilor atasatior militari acreditati in Romania se face In baza adresei Sectiei legaturi miltare externe din Ministerul Apararii Nationale, in care se vor mentiona seria si numérul actului de identitate pentru fiecare membru al delegatiei si insotitorul permanent din partea acestei secti Il, Primirea vizitatorilor Vizitarea studentilor gi elevilor este permisa in zilele de repaus, cel mai tarziu pana la apelul de seara. in situatia cand Vizitatorii sunt din alte localitéti decat cea in care este dispusa Unitatea militar, viztarea este permisa si in cursul saptémai dar_numai dupa terminarea programului de instructie/ invatamant Subofiferul sau gradatul de serviciu pe punctul de control ori ajutorul acestuia conduce vizitatorii in locul/camera special amenajatiamenajata cu mese si scaune, Ti inscrie intr-un registru special destinat, dupa care ji anunfa pe cei vizati. ANEXA Nec 4 laooulament (art. 45) REGULI DE REDACTARE ‘a ordinului de zi pe unitate 1. Ordinul de zi pe unitate se elaboreaza In fiecare zi lucrétoare si este semnat de catre comandantul unitati militare, loctitorul comandantului si geful de stat major. Intoomirea lui se face pe capitole, asttel: 1.4. Capitolul | cuprinde probleme de comandament care se referd, in principal, la a) numirea personalului din serviciul pe unitate gi modificrile care survin pentru ziua urmatoare, iar pentru zilele de repaus si prima zi lucrétoare care urmeazé dupa acestea, se face in ziva care preceda prima zi de repaus; b) datele privind organizarea si destasurarea instructiei, ‘numiri de comisii de control in acest domeniy, inaintari in grad, depunerea juramantului militar $i altele asemenea; c) migcéiile zilnice ale personalului — mutérl, detasar, plocdiri — se va specifica itinerarul de deplasare sau sosiri in ori din misiuni, concedii gi permisii, invoiri mai mari de 12 ore,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 29 trecerea in rezervai, primirea miltarlor pentru completair scutiri madicale | altele asemenea: ¢) numirile tn functii ale cadrelor militare si soldatilor gi gradatilor profesionisti, incadrarea in munca a personalului civil sau desfacerea contractelor de munca incheiate cu acestia; €) serile ordinelor de serviciu date in folosinta 1.2. Capitolul Il se referd la probleme de natura administrative, cum sunt a) declasarea, casarea si scéiderea bunurilor materiale; b) problemele medicale, miscarile de bunuri materiale sanitare gi veterinare; ) alocarea si scoaterea de la drepturi de hrana si banesti: 4) ordinele de imputare si de solutionare a contestatilor €) comisille de cercetare administrativa, comisiile de inventariere gi alte comisii stabilte prin reglementarile in vigoare, persoanele care executd controlul financiar preventiv. 1.3. Capitolul Ill se referé la primirile sau predarile de armament si munitie, declasaiile, casairie si scaderile de munitie si ordinele referitoare la introtinerea, pastrarea si conservarea armamentului 1.4, Capitolul IV cuprinde primirile sau predéiile de tehnica militara si ordinele referitoare la exploatarea, intretinerea $i repararea tuturor categorillor de tehnicd militaré. 1.5. Capitolul V se referd la problemele legate de inzestrarea cu tehnicd de toate categorile. 2. Proiectele ordinului de zi pe unitate pe flecare capitol se redacteazé de care o persoana stabil de comandantul sau seful unitati militare din cadrul flecirui modul, intr-un caret concept sau, in cazul in care volumul informatilor este mare, pe suport magnetic. in situatia c&nd informatie se transmit pe suport magnetic, acesta trebuie 8 fie inregistrat corespunzator niveluluide dlasificare al informatillor ce vor fi transmise. Pentru aprobarea inscrieri in ordinul de zi pe unitate, informatie vor fi listate, luate jin evident’ in anexa nr. 18 ,Registrul_pentruevidenta documentelor dactilografiate’, aprobate si predate,’ conform reglementarilor in vigoare, impreuna cu suporiol magnetic, persoanei care este numita de comandantgef pantry intoomirea ordinului de zi pe unitate din ziua respectiva;Dupa integrarea proiectului in ordinul de zi pe unitate, persociaa care integreaz retumeaza suportul magnetic gi listingul provectului ordinului de i po unitate persoanei care I-a intoorit, iar dupa inapoiere aceasta persoand va sterge informatité“de pe suportul magnetic: siva distruge documentele dactlografiate, conform prevederiior legale in vigoare, impreuna cu personalul compartimentului documente clasificate. Dupa aprobarea ordinului de 2i pe unitate, formatul electronic al acestuia va fi sters de cétre 0 comisie format din responsabilul cu elaborarea ordinului de zi pe unitate si seful autortatii operationale pentru securitatea sistemelor informatica si de comunicafi. Periodic, seful structurii de securitate verifica stergerea figierelor care au stat la baza redactarii ordinului de zi pe unitate, Proiectele ordinului de zi pe unitate care se refera la administrarea bunurilor materiale si banesti vor fi vizate pentru controlul financiar preventiv, conform reglementéiior in vigoare, se analizeazé cu loctitorul comandantulul si seful de stat major al unitatii mlitare, apoi sunt prezentate de cel care le-a redactat comandantuluifsefului unitai miltare pentru a aproba inserierea lor in ordinul de zi pe unitate 3, La redactarea/tehnoredactarea ordinului de zi pe unitate se vor avea in vedere urmatoarele: 3.1, Capitolele din ordinul de zi pe unitate sunt inscrise/tehnoredactate in fiecare zi lucratoare de catre persoana numita in ordinul de zi pe unitate nr. 1 gi redactate in registrul special sau listate pe file de havtie format Ad sau A3, cu cel putin doua ore inainte de terminarea programului, astfel incat 84 Se permita luarea la cunostinta de catre persoanele precizate de comandantul unitaii militar, 3.2. Din punct de vedere tehnic, statia de lucru independent va fi formata din calculator si imprimanta A4 sau A, Accesul la aceasta statie de lucru se execyta conform precizarilor comandantului, pe baza reglementavlor in vigoare, Ordinul de zi pe unitate se tehnoredacteazé Ci produsul Microsoft Office Word’, utilizand fontul ,Times,New Roman”, marimea 14, In limba romana, cu diacritice, spatiere .La un rand’/.Single” si setarea paginii astfel: margini — .Sus".Top" = 20 mm, -Jos"/,Bottom” = 20 mit .La sténga’/.Left” = 25 mm, ,La Greapta’/,Right’ = 15,r3n; orientare — .Tip portret’/,Portrait”; pagini — .Margini ingeglinda’/.Mirror margins”. Nu sunt admise completari, stersai@ri, corecturi sau inlocuiri de pagini, dupa semnarea ordinust de zi de cétre comandantul unitati militar. 3.3. La conendamentele de mari unitati si instituti militare, ordinul de 2) §¢ unitate este scris sau tehnoredactat de catre o persoana dir modulul personal, la esaloanele superioare marilor Uniti, precum sila structurile centrale ale Ministerului Apart National de catre o persoana din birourile/sectile secretariat, jarladmandamentele care nu au astfel de birourl/secti de catre ce\4zire tine evidenta personalului 8.4. Persoanele stabilte de comandantul unital militare iau ‘Cunostinta de continutul ordinului de zi pe unitate sub semnatura ‘si raspund de comunicarea lui, in parile de interes, intregului personal din subordine, 4. Registrul de ordine de zi pe unitate se Inregistreaz’, se manuieste si se pastreaza conform instructiunilor in vigoare. 5. Pentru intoomirea, Inregistrarea si gestionarea ordinului de zi pe unitate prin tehnoredactare se procedeaza asttel 5.1. La inceputul anului calendaristic se inregistreazé, in anexa nr, 17 .Registrul unic pentru evidenta materialelor necesare desfagurarii activitatii ou documente’, prevazut in PLLC.-1 ,Norme privind protectia informatillor clasificate tn Amata Romaniei", un numar de file, estimat a se folosi pe arcursul anului, pentru inscrierea ordinului de zi pe unitate. Pe fiecare fila se inscriv nivelul de clasificare si numarul curent al paginil, in ordine crescdtoare. tn cazul th cere la effrgltul anulul au rémas file care au fost inregistrate pentru Inscrierea ordinului de zi pe unitate gi nu au fost folosite, acestea se vor distruge, conform precizéiilor lagale in vigoare, consemnandu-se despre aceasta in anexa nr 17 ,Registrul unic pentru evidenta materialelor necesere desfasurérii activitétii cu documente”. 5.2. Filele redactate se pastreaza intr-o mapa speciala la ‘modulul/personalul responsabil cu redactarea ordinului de zi pe unitate, 5.3. Dupa efectuarea verificarii anuale a documentelor clasificate, inregistrate in anul precedent, ordinul de zi pe unitate se Claseaza si se pastreaza conform instructiunilor arhivistice in vigoare. Ordinul de zi pe unitate tehnoredactat poate fi clasat si arhivat, astfel: a) in mapa-tip, care poate fi format din mai multe volume, numerotate in ordine crescatoare; b) sub forma de registru, prin legarea, snuruirea si copertarea filelorfolosite pentru inscrierea ordinului de zi30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XII.2012 ANEXA N.S (er. 95) SEMNUL PERSONAL DE IDENTITATE 1. Forma gi continutul cu posibilitatea de a fi divizata in doua péiti prin rupere, la care Semnul personal de identitate este format dintr-o placuté se atageaza un Lantisor de purtare si are forma gi continutul confectionata din metal usor, antialergic, rezistent la ardere si prevazute in schemele urmatoare"): Oo O° {.Numele si prenum 3. Grupa sangvind 2Codul numeric personal 4 Alergicla 3. Relgla 1 Numete g prenumete 2. Grupa sangvina 2Codul numeric personal“ Alergic la 5. Relghe Exemplu: O° oO VLADU MIRCEA A2 (RH) 157020140179 PENICILINA, oP LoDox, AIH PENICILINA, +) Schemele sunt reproduse tn fasimiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 34 2. Figa tehnica Figa tehnicd privind confectionarea semnéiui personal de identitate, inscriptionarea si aprovizionarea ecestuia se execut la solicitarea statelor majore ale categorillor.de forte ale armatel si comandamentelor de arma pentru efgetivele din subordine, precum si pentru efectivele structurilor-<éntrale ale Ministerului Apararii Nationale, prin gra Comandgmentului logistic intrunit. 3, Distribuirea gi portul ‘Semnul de identitate face parte din inventarul unitati gi se distribuie inscriptionat personalului militar in activitate si personalului civil din armata de cétre compartimentul personal al unitati in care este incadrat, conform normelor de echipare si Inzestrare cu bunuri materiale specifice personalului Ministerului Apararil Nationale in timp de pace sila razb0) Rezervisti primesc semnul personal de identitate pe timpul mobilizari structurilor in care sunt incadrat ‘Semnul personal de identtate se poarta la gat, pe un antigor, fara a fi expus la vedere, pe sub imbracaminte, Este interzisé purtarea la gAt a semnului personal de identitate pe timpul activtailor de educatie fizicA miltard, In situatia pierderii, deteriorarii sau furtului serinului personal de identitate, posesorul raporteaz& comandantului direct si solicité, prin raport scris, confectionarea unui nou semn de identitate, iar cheltuielle aferente se suporta de persoana in cauza plicuta 4. Retragerea in cazul_decesului personalului pe timpul indepliniri rmisiunilor, placuta se va rupe longitudinal in doua jumatati, din care una va fi recuperata $i predaté comandantului acestuia, care 0 va inainta, ierarhic, la compartimentul de personal al unitatii, iar cealalté jumatate va fi depusa impreuna cu ramasitele decedatulu ‘Semnul personal de identitate se retrage de la titular de céitre compartimentul de personal, in urmatoarele situatl a) la trecerea in rezerva sau direct in retragere; b) la transferarea in afara Ministerului Apararii Nationale: ©) la Incetarea contractului de angajare; 4) la scoaterea din evidenta de caitre centrul militar ¢) dupa demobilizarea unitatilor. ‘Semele personale de identitale ce au apartinut cadretor miitare trecute in rezerva vor fi trimise centrelor miltare pe raza carora isi stabilesc domiciiul,odata cu memorile originale siigele de evidenta, de catre compartimentele de personal ale unitajlor respective, La repartizarea cadrelor militare in rezerva, pentru completarea unitatilor la mobilizare si razboi, centrele militare trimit unitatilor respective, odata cu fisele de evidenta tip B, semnele personale de identitate ale acestora. 5. Distrugerea Semnul personal de identitate retras de la posesorul decedatitrecut direct in retragere/caruia i-a incetat contractul, conditile legi, se distruge in unitatea miltara gestionara de catre32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA|, Nr. 815/5.XiI.2012 © comisie numita prin ordin de zi pe unitate, din care face parte, jn mod obligatoriu, o persoana din compartimentul de personal ‘Semnul personal de identitate retras de la personalul scos din evidenta centrului militar se distruge In cadrul acestuia de tre 0 comisie numité prin ordin de zi pe unitate de catre comandantul centrului militar, din care face parte, in mod obligatoriu, 0 persoana din compartimentul evidenta mobilizare si rechiziti. Scaderea din gestiune a semnului personal de identitate se face pe bazA de proces-verbal, in care se mentioneazé si datele de identificare inscriptionate, semnat de membrii comisiel si aprobat de comandantul unitati miltare. ANEXAN 6 la requlament (ar 120, 122) PERMISIILE MILITARILOR $1 INTRERUPEREA CONCEDIULUI DS ODIHNA |, Acordarea permisiilor militarilor 1, Pentru oferi, maistri militar, subofiteri si soldati si gradati profesionisti 1.1. Permisii, cu durata de pana la 10 personale se acorda: a) la incheierea césdtoriei sila nasterea copillor; bb) la mutarea familiei dintr-0 localitate/gamizoana tn alta ©) in caz de accidentare sau imbolnavire grava a unuia dintre mombriifamileis 4d) in situatia unor dezastre care au afectat domiciul celui in cauza, al parintilor, socrilor ori copillor acestuia: €) pentru ajutarea parintilor, socrilor infirmi sau inaintat varsta, la rezolvarea unor probleme de important majora; 4) in cazul decesului unui membru al familiei, parinti, frat, surori sau bunici ai acestuia or ai sotiei/sotului; Q) in cazul cAsatoriei copillor,fratilor sau surorilor acestuia, precum si ai sotiei/sotului; hh) pentru atte situatii sau evenimente excepfionale, de natura sa justiice permisia solicitata 1.2, Permisii, cu durata de 3 zile, se acorda la intervale de o: luna pentru: 2) deplasarea la familie — sotle, sot, copli — in cazul cénd aceasta domiciliazé in alté localitate: b) deplasarea in centre urbane a cadrelor care eécuta serviciul in mediul rural De aceste permisii beneficiazé urmeaza cursuri la institutt mi perfectionare, Evidenta permisillor acordate cadrelor $3, tine in foaia matricola de catre ofierul cu activitatea ds personal, care raspunde de inscrierea cu exactitate a datels’. Il, Chemarea cadrelor militare sia solcatilor si gradatilor profesionisti la serviciu in timpul efectuaril concediului de odihna 1. Chemarea la serviciu tn timp(hefectuairii concediului de odihna se poate face, in mod exceptional, dupa cum urmeaza 1.4. la ordinul comandantului unitafi militare care a aprobat concediul, in urmatoarale cazuri pentru probleme si personalul ryijifar care re de Invajamint sau de a) dislocarea unitati sau a sublinitati din care face parte cel aflat in concediu: b) constatarea unor neféguli la locul sdu de munca de producerea cérora este direct réspunzator, far Inliturarea lor nu este posibila in lipsa sa: ) disparitia unui dortiment clastficat care se afia in pastrarea celui plecat in conceal: 4) caind se dispdve trecerea in rezerva a ofiterului, maistrului militar, subofitersidi sau Incetarea contractului de angajare a soldatului si gtaiatului profesionist; €) cand Gomis o fapté penal ori sanctionabila disciplinar, pentru a cafe) elucidare se impun masuri urgente; {) caidyau loc dezastre sau incendii, iar pentru inkaturarea urmarijévvacestora se impune prezenta sa la unitate; )!2’primirea indicativului de alerta; 2. la ordinul comandantului esalonului imediat superior Atal care a aprobat concediul de odihna, in alte cazuri decat cele prevazute la pet. 1 1.3. la declararea starii de razboi sau a mobilzarii, pracum si in situatii deosebite stabilite de ministrul apardril, concedille de ihn’, de studi, vacantele si permisile se suspends, cadrele militare in activitate fiind obligate s8 se prezinte de indata la unitate militare de care apartin. 2. Fiecare chemare din concediu se consemneaza fh ordinul de zi pe unitate, pracizandu-se motivul care a determinat-o. Cnd chemarea are loc in conditile prevazute la pet. 1.2, se mai mentioneazé numaiul, data ordinului si cine jl emite. Daca cel chemat din concediu se aff int-o statiune de odthna sau de tratament, se inscrie in ordinul de zi, pentru a beneficia de noi documente gratuite de transport si de rambursarea cheltuielilor legate de cazare, hranire, transport. De regula, imediat dupa incetarea cauzelor pentru care au fost chemate la serviciu in timpul efectuarti concediului de odihna, cadrele militare si soldati si gradatii profesionisti sunt {rimisi sa igi continue concediul sau sunt reprogramati, in raport cu nevoile color in cauza gi ale unitait militare. EDITOR: GUVERNUL ROMANIE! Monitor Oficial” R.A. Sit Parcului ar 65, sociorul 1, Bucurost: C.F. RO4272B2, BAN: ROSERNCBONS20067 11100001 Banca Comercials Romana — S.A’ — Sucureala .Unirea" Bucucogt Me MONITORUL OFICIAL (alocat numai persoanelor juricice bugelare) Tol, 021.318.51.28/150, fax 021.310.51.15, ema: markelingé@rame ro, intemet: wwe: monitoruoficial ro ‘Adresa pentru publistate: Centul pena rela cu publicul, Bucurest, sos. Pandur ne. 1 bloe P33, parter, sectorul 5, tel.027.401.00 70, fax 021.401.00.71 §1021.a01.00.72 ‘Tparul.Monttorul Ofesar RA. S1IBAN. RO12TREZ7005089X%X000531 Direcia de Trezorerio i Contabiliate Pubic’ 2 Municpilui Bucurest \ 3 Ios ses! 01789 Monitorul Oficial al Romaniol, Partea I nr. 815/5.XIL.2012 contine 32 de pagini. Protul 8.40 lei Issn 14534495