You are on page 1of 149
Inhalt Cuprins Einfiihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches) Introducere (Recomandari cu privire la utilizarea manualului PNSOFIION) © ee Einige Informationen / Citeva informatii 1. Harta {drilor de limba germana. 2. Literele alfabetului..... . . 3. Cifrele ae arn 4. Moneda.. 6... ee Lektion 1: Das ist ein Lied Grammatik / Gramaticd: Persoana a II-a singular a verbuluisein 0 ee Lektion 2: Hallo, Taxi!» 2... ee Lektion 3: Hotel Europa Gr: Persoana I singular a verbuluisein: ich bin. .... . . Lektion 4: Wer sind Sie bitte? Gr: Persoana a I-a singular a verbului sein: du bist/Sie Sind. 2. eee Lektion 5: Das ist doch unhGflich! Gr: sein + adjectiv, particuladoch.............. Lektion 6: Was machen Sie? Gr: Propozijia interogativd cu was, conjugarea verbelor: persoana a I-a singularSie..... . Lektion 7: Du bist seltsam Gr: Conjugarea verbelor: persoanele I si a Il-a singular: . . . Lektion 8: © Woher kommst du? Gr: Propozitia interogativd cu woher, prepozifia aus... . Lektion 9: Das weift du doch! Gr: Conjugarea verbelor: persoana a III-a singular, pronumele personal er, prepozifiain............. Lektion 10: _ Ist noch ein Zimmer frei? Gr: Propozitia interogativd fard pronume interogativ .. . . Lektion 11: Schon wieder so ein Zimmer! Gr: Articolul botarit si articolul nehotdrit. . 2. 13 15 20 23 27 30 37 41 45 49 Lektion 12: Lektion 13: Lektion 14: Lektion 15: Lektion 16: Lektion 17: Lektion 18: Lektion 19: Lektion 20: Lektion 21: Lektion 22: Lektion 23: Lektion 24: Lektion 25: Student oder Portier? Gr: Conjugarea verbelor: persoanaI plural... . 2.0... 53 Hier bitte — mein Schliissel! Gr-Adjectivul posesiv: persoanele I sia Il-asingular..... 56 Ihr kommt doch nach Aachen? Gr; Conjugarea verbelor: persoana a Il-a plural, subiectul (determinare in nominativ), particulawohl ... 60 Verkaufst du auch die Kassetten? Gr: Pluralul substantivelor in (e)n, pronumele personal: persoana a IIl-a plural: sie, negatianicht.......... 64 Probieren Sie mal! Gr: Verbul la imperativ, pronumele personal: persoana a Iil-a singular es, particulamal.......... 67 Vier Tassen — das macht vier Mark Gr:Conjugarea verbelor: persoana a III-a plural, pronumele personal: persoana a III-a singular sie, complementul direct (determinare in acuzativ)....... 71 Keine Sachen, kein Gepick Gr: Verbul haben, negatia substantivelorkein/e .... . . 75 Ich méchte schlafen Gr: Verbul modal mégen/ich méchte, paranteza sintacticd ©. ee 79 Sind Sie krank? Gr: Adjectivul posesiv pluralmeine... 6.20... 83 Ich war inEssen ” Gr:Imperfectul verbelor sein/haben, adverbulda..... . 86 Und seine Frau? Gr: Adjectivul posesiv: persoana a III-a singular sein/e,ihr/e. 6 ee 90 Wer spricht da? Gr: Verbe cu alternanje w vocalice, ; nepatia: nichts, particulagar... 00 es 93 Méchten Sie noch einen Kaffee? Gr: Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin cu articolul: einen. . .,... . . Ich bezahle den Rest Gr: Complementul direct (determinare in acuzativ) exprimat prin substantiv masculin cu articolul: den, pronumele personal in acuzativ:‘thn............- 100 Lektion 26: _ Ich lade Sie ein Gr: Verbele separabile . 26. ee 104 Sumar de gramaticd... 1.00 107 Cheia exercifiilor .. 6.6.0 ee 117 Vocabular.. 000 ee 125 Traducerea dialogurilor...... 0.0... 2-0 0p eves 134 Einfihrung (Hinweise zur Benutzung des Begleitbuches) Introducere (Recomandairi cu privire la utilizarea manualului insofitor) Aveti in mind primul volum al manualului insofitor pentru cursul radiofonic de limba germand Deutsch — warum nicht? (‘Germana ... De ce nu?’). El vd este un insotitor credincios atunci cind vreti sd revedeti sau sci aprofundati continutul unei emisiuni, vd ajutd atunci cind doriti sa vd informati. Fireste, el nu inlocuieste cursul radiofonic. Este de dorit sd ascultati intotdeauna mai inti lectiile la radio. Aceasta deoarece fiecare lectiea cursului radiofonic auditive care trebuie rezolvate, evident, in cursul emisiunii. Exercitiile auditive au scopul de a vd ajuta, in timp ce ascultati lectia, sa aflati despre ce este vorba: care este situatia, unde se desfasoard scena, cine vorbeste, despre ce vorbeste, care este atmosfera etc. Pe scurt, trebuie sdi vd concentraji mai intii sé intelegeti situatia in ansamblu, nu sa incercafi sd intelegeti fiecare cuvint. Existé anumite tebnici de a asculta ce vd usureazd intelegerea unei limbi pe care nu o cunoasteti incd. Aceste tebnici vd sint prezentate in primele trei emisiuni. Asadar, cursul radiofonic nu incepe direct cu actiunea in jurul cdreia sint structurate lectiile. Ascultati deci mai intii lectiile la radio, incercind sd ghiciti sau sd faceti presupuneri despre ce e vorba. in acest fel, cursul va va face mai multa placere. $i probabil cd veti retine mai bine cele auzite, pentru cd participati activ. Manualul insotitor contine urmdtoarele: A Informatii cu privire la lectii (= paginile 13-106) 1. Un tabel sinoptic Tabelul sinoptic rezumd problemele de gramaticd si principalele expresii dintr-o lectie. Explicatiile privitoare la gramaticd sint dezvoltate si precizate. 2. Dialogurile lectiilor Textele dialogurilor sint tipdrite numai in germand, dar au fost inserate unele explicatii in romand privitoare la desfasurarea actiunii. Dacd se intimpld sd nu puteti asculta lectia la radio, puteti recupera ceea ce ati pierdut citind lectia din manualul insotitor. 3. Cuvinte si expresii Worter und Wendungen. Cuvintele si expresiile in germand si romana se gdisesc imediat sub textul lectiei, Cuvintele si expresiile tntilnite in lectiile anterioare nu mai sint reluate in aceastd lista. Dar le puteti gdsi in vocabularul alfabetic (vezi punctul D), unde se mentioneazd in ce lectie au apdarut pentru prima oard. 7 4. Exercifit Majoritatea exercitiilor sint exercitii de gramatica. Rezolvati aceste exercitii in scris. Rezolvarea lor corectd o gasiti in capitolul C. Unele exercitii pot fi rezolvate in mai multe feluri. Acest lucru este indicat la “cheia exercitiilor”. Dupa cele 26 de lectii gdsiti B_ Unsumar de gramaticd germand (paginile 107-116) care contine tabele sinoptice privind problemele de gramaticd apdrute in diferitele lecjii. C Cheia exercitiilor (paginile 117-124) cu ajutorul cdreia putefi controla singuri dacd ati rezolvat corect exercitiile. D Unvocabular alfabetic (paginile 125-133) care contine toate cuvintele utilizate in prima serie a cursului, in germand siin romana. Cifra care apare dupa cuvint indicd lectia in care apare pentru prima oaré acel cuvint. E Traducerea dialogurilor (paginile 134-152) Aceste traduceri au rostul de a vd ajuta sd injelegeti dialogurile. Comparatia directa cu textul german nu este, de regula, recomandabild, daca vreti numai sd aflati sensul unui anumit cuvint sau al unei anumite structuri gramaticale. In incheierea acestei introduceri, incd o recomandare. Dupd cum stiti poate, acest curs radiofonic este difuzat in intreaga lume, in foarte multe limbi. Din aceasta cauzd n-am putut tine seamd de particularitatile tdrii, ale culturii si limbii romaine. Scopul lui este de a vd familiariza cu realitatea cotidiand din Germania, cu mentalitatea germand, cu putind poezie .. . fireste, totul in limba germand. Va va insofi un personaj imaginar, un personaj din lumea basmelor, a zinelor si spiridusilor. Sa nu vd mire cd intilniti un astfel de personaj intr-un curs de limbd, caci, la urma urmei, limba are foarte mult de a face cu fantezia. Asadar, mult succes si multe satisfactii! Herrad Meese PS. Chiar dacé nu utilizati cu regularitate manualul insofitor, este de dorit sa cititi recomandarile din primele trei lectii, deoarece acolo veti gasi informatii importante in legdturd cu desfdsurarea cursului radiofonic de limba germand. lar daca vreti sd intelegeti mai bine personajul imaginar de care vorbeam, cititi informatiile de la lectia 8. Einige Informationen Citeva informatii Harta tarilor de limba germand Berlin O Hannover O° BUNDESREPUBLIK O Essen Dresden Qy Okéin LeipzigO “"O Aaghen Oo. O Frankfurt DEUTSCHLAND O Stuttgart ED Literele alfabetului A Abend N Namen particularitati a aber n nach a Kase B_ Bad O Orangensaft 6 unhéflich b bald o oder a fiir Cc Café P Portier au glauben cc chic Pp probieren au Verkaufer D_ Diplomat Q (Quittung) ai (Mai) d da q (quer) ei Bein E_ Entschuldigung R_ Reportage eu Leute e er r rauchen ou Journalistik F Flasche S Sachen Ch Chef f fahren Ss sagen ch chaotisch G Geld T Taxi ch nicht g genau t teuer Sch Schachtel H_ Herr U_ Uhr sch schlecht h_ heiSen u_—_unhéflich St Stimme I Idee V_ Vater st stimmt i ich v_ verheiratet 8 heifSen J Journalistik W Wohnort j ja w wann K Kase X (Xanten) k kommen x Taxi L Lied Y (Yoga) 1 lange y typisch M_ Mark Z = Zimmer m = machen z zeigen Cifrele 1 = eins 15 = fiinfzehn 1000 = tausend 2 zwei 16 = sechzehn 31 = einunddreigig 3 = drei 17 = siebzehn 42 = zweiundvierzig 4 = vier 18 = achtzehn 53 = dreiundfiinfzig 5 = fiinf 19 = neunzehn 64 = vierundsechzig 6 sechs 20 = zwanzig 75 = fiinfundsiebzig 7 = sieben 30 = dreifig 86 = sechsundachtzig 8 = acht = vierzig 97 = siebenundneunzig 9 neun = fiinfzig 200 = zweihundert zehn sechzig 201 = zweihunderteins elf 70 = siebzig 210 = zweihundertzehn zwolf 80 = achtzig 10.000 = zehntausend dreizehn 90 = neunzig 100.000 = hunderttausend vierzehn 100 = hundert 1.000.000 = eine Million 10 Moneda Moneda nationald a Germaniei este marca, mai exact ‘marca germanda’ (Deutsche Mark). O marca se subdivide in 100 de pfenigi (Pfennig). In celelalte doud tari in care se vorbeste germana (Austria si o mare parte a Elvetiei) circuld alte monede. Monedele germane au urmatoarele valori: Ein Pfennig zwei Pfennig fiinf Pfennig zehn Pfennig __fiinfzig Pfennig un pfenig doi pfenigi _cinci pfenigi zece pfenigi cincizeci de pfenigi eine Mark zwei Mark fiinf Mark omarca doud marci cinci marci Bancnotele au urmdatoarele valori: i Moneda nationald a Elvetiei este francul, mai exact ‘francul elvetian’ (Schweizer Franken). Un franc elvetian se subdivide in 100 de centime (Rappen). Moneda nationald a Austriei este silingul, mai exact ‘silingul austriac’ (Osterreichischer Schilling). Un siling se subdivide in 100 de grosi (Groschen). » 12 Lektion eins Lectia Das ist ein Lied Acesta e un cintec TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti In germand, ca si in romand, verbul = Verb (la un mod personal) este nucleul propozitiei. Verbul poate fi conjugat la diferite persoane, forma lui modificindu-se. ist: este persoana a treia singular a verbului sein. sein: este infinitivul, adicd forma pe care o gasiti in dictionar, das ist: indica obiecte si persoane. Infinitiv singular plural Gein persona persoana persoana intii persoana a doua (familiar) (politicos) persoanaatreia | das ist Puteti spune: Daca vreti sd numiti ceva Das ist ein Lied. ce vedeti sau auziti: Das ist ein Text. Das ist... (+ substantiv). Daca vreji sa addugati de Das ist ein Lied cine sau al cui este ceva: von Klaus Hoffmann, Das ist ein Text von Goethe. Das ist... (+ substantiv) von... (+ nume propriu). In prima lectie auziti diferite exemple in limba germand pentru a vd familiariza cu sonoritatea limbii, chiar daca nu intelegeti sensul cuvintelor. Auzifi mai intii saluturi, apoi o numardtoare in versuri, cum fac adesea copiti cind se joacd, urmeazé stiri la radio, pe urmd un cintec $i, in fine, un pasaj dintr-o celebra opera literard, “Faust” de Goethe. Ultimele doud exemple va sint explicate mai amanuntit. 13 WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Guten Tag. Bund ziua. Liebe Hérerinnen und Horer! Dragi ascultdtoare si ascultatori! das ist acestae das Lied cintecul Das ist ein Lied. Acesta e un cintec. von de der Text textul Das ist ein Text. Acesta e un text. Auf Wiederhéren. La revedere. (numai la radio sau telefon) Nume: Goethe Faust Klaus Hoffmann UBUNGEN EXERCITIT a Despdrtitji cuvintele $i scrieji propozitia ce rezultd. DASIIST|EIN|LIED.__Das ist ein Lied. DASISTEINTEXT., DASISTEINLIEDVONKLAUSHOFFMANN.. DASISTEINTEXTVONGOETHE.. ay Np 14 Lectia Hallo Taxi! Halo, taxi! Aceasta lectie are ca scop de a va face sa deveniti constienti de existenta anumitor tebnici care vd ajutd la intelegerea unei limbi straine. Sint tebnici pe care le aplicati automat si in limba romand. Vrem sa vd indemndm sa Solositi, pe toatd durata acestui curs radiofonic, capacitatea de a face legdturi logice. In acest fel puteti deduce sensul general al celor auzite, chiar daca nu injelegeti fiecare cuvint. Puteti ghici, de pildd, care este sensul cuvintului Tor daca il auziti pe fundalul sonor specific unui meci de fotbal. Va puteti da seama dupa intonatie daca cineva e vesel sau trist. De asemenea, cunoasteti din romand sau din alte limbi cuvinte care sund asemdandior cu cele germane si care au acelasi sens sau unul apropiat, de exemplu Taxi. In fine, cunoasteti anumite situatii care sint asemadndtoare in multe parti ale lumii, astfel incit puteti banui care este confinutul scenei pe care 0 auziti, chiar daca nu injelegeti tot. In scena urmdtoare este vorba de un taxi. Dr. Thiirmann, un vechi client al hotelului Europa, cheamé un taxi, urcd in el si spune soferului (= Taxifahrer ) unde vrea sa-l ducd. Dr. Thirmann: Hallo, Taxi! Taxifahrer: Guten Tag. Dr. Thirmann: Guten Tag. Hotel Europa bitte. Taxifahrer: Hotel Europa, okay. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT Hallo! halo! das Taxi taxiul das Hotel hotelul Hotel Europa Hotel Europa bitte ud rog okay in regula Also — bis bald! asadar, pe curind Cuvinte pe care le cunoasteti, pentru cd seamandai cu cele din linba romand: die Philosophie filozofia die Medizin medicina die Theologie teologia studieren astudia UBUNGEN EXERCITI Informatiile importante pe care le-ati memorizat cindva nu se uitd niciodata. intocmai ca atunci cind ascultati, puteti folosi aceste informatii sila citit, daca tineti seama de urmdtoarele: Nu incercati sd injelegeti fiecare cuvint. incercati doar sa injelegeti informatia sau informatiile principale. incercati numaidecit, rezolvind exercitiile urmdtoare. Ordonati informajiile de mai jos doud cite doud si scrieti cifrele corespunzatoare. In care este vorba de indicatii de timp? ® O 2. Incare este vorba de indicatii de directie? O O 16 EB Stabiliti corespondentele. Scrieti literele corespunzdtoare. 1. 2. 3. o Program de televiziune Mod de intrebuintare Anunt publicitar Stabiliti corespondentele. Ce profesiuni sint cdulate in ofertele de serviciu? Scrieti literele corespunzdtoare. 1. Munca de birou @ 2. Vinzdtoare la parfumerie CQ 3. Electrician © 4. Coafezd © 5. Telefonista O ©. Soferde taxi O ° Ihr Wunsch: teen IN JOD im Biro: uchtnete Soran Derusschtg ob Munch see 0 kes Cy TAX 201 ech Bopernawsengesueht “Shamne eaece era Notati, in rom@neste, ce gen de institufii si intreprinderi recunoasteti in anunturile urmdtoare: KURKLINIK GOLDMUHLEN: tase and PRINZENBAD anY 7. Ghiciti sensul cuvintului incercuit. Dr. Thirmann mit dem Taxi ins Hotel. Gi Care sint cuvintele ce vd ajutd sd intelegeti sensul textului urmdtor? Subliniaji-le. Am 21. Dezember gegen 22.00 blieb im Anschlu& an eine Taxifahrt von der SchubertstraBe zur Stiftstrae 22 eine Fototasche mit einer ‘Nikon 501-Kamera plus Zubehor im Taxi. 19 Hotel Europa Hotel Europa TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti bin este persoana intii a verbului sein. ich este pronumele personal pentru persoana initi singular. Infinitiv singular plural persoana persoana persoana intii ich bin persoana a doua (familiar) (politicos) persoana a treia das ist Puteti spune: Daca prezentati pe cineva: - ofemeie, cu numele de familie Das ist Frau Berger. — 0 femeie, cu prenumele si numele de familie Das ist Hanna Clasen. — un barbat, cu numele de familie Das ist Herr Schafer. - un barbat, cu prenumele si numele de familie Das ist Andreas Schafer. — un barbat, cu titlul Das ist Herr Dr. Thiirmann. In aceasté lectie aflati ca acest curs de limba german se desfasoara intr-un hotel, Hotel Europa. In afard de aceasta, vd sint prezentate personajele principale ale cursului: Frau Berger: este sefa botelului, ti place sd cinte. Andreas Schafer: este receptionistul sau portarul botelului. Dr. Thiirmann: — este un vechi client al hotelului, nu aude prea bine. Hanna Clasen: _ este camerista. Ex: este un personaj imaginar feminin, cu un nume de fantezie: ‘ex” inseamnd in latind “din”. Ex este invizibild, in schimb 20 poate fi auzitd foarte bine. Infelege si vorbeste germana. Veti afla mai multe despre ea in lectia 8. Crainicul = Sprecher si 0 colegd a sa va explica problemele de gramaticd si va prezintd personajele cursului nostru de limba germand: Sprecher: Das ist Herr Schafer. Andreas Schafer. Das ist Herr Dr. Thiirmann. Das ist Frau Berger. Lisa Berger. Das ist Hanna. Hanna Clasen. Ex se prezintd singura. Ex: Hallo! Hallo! Da bin ich. Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului. Ex: Ich - und Andreas und Frau Berger und Hanna und Dr. Thiirmann. Andreas nu se prezintd, dar il auziti vorbind la telefon, la receptia hotelului Europa. Andreas: Rezeption. Guten Abend. Hotel Europa, Rezeption. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Das ist Herr Schafer. Acesta este domnul Schafer. Doktor (Dr.) Doctor (Dr.) Das ist Herr Dr. Thiirmann. Acesta este domnul doctor Thiirmann. Das ist Frau Berger. Aceasta este doamna Berger. Da bin ich. lata-md, aici sint. da aici, acolo ich eu und st die Rezeption receptia Guten Abend. Bund seara. Cuvinte pe care le cunoastefi, pentru ca seamand cu cele din limba romana: das Thema tema die Reportage reportajul der Student studentul 21 UBUNGEN EXERCITH Formati cinci propozifii folosind cuvintele de mai jos. 1, Das ist Herr Schafer. 2. 3. 4. 5. Herr Sehafer |Klaus Hoffmann | ich | da | von | dasist | bin |_dasist Frau Berger |einLied | dasist | von | einText | Goethe das ist Punefi in ordine logicad propozitiile urmdtoare: Hotel Europa, okay. Guten Tag. Hotel Europa bitte. Guten Tag. Hallo, Taxi! ae No Cautati patru substantive in careul de mai jos. Spre deosebire de exemplul dat, ele sint in sirurile verticale. FSPDIIMTATSTRTT) jy meeoton Rle(z[e[P[t]ifo[n AlP[u[R[z[a|s|[t|B ujt[k[R[D[x|/B/E|M s{p[R{elufifciilv 22 Lectia Wer sind Sie bitte? Cine sinteti dumneavoastrd, vad rog? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti J. Verbul sein bist este persoana a doua singular (adresare familiara). sind este persoana a doua singular (adresare politicoasa). Formele verbului trebuie sd fie insotite intotdeauna de pronumele personale corespunzdtoare, 2. Pronumele personal ich= cel care vorbeste du = cel cu care se vorbeste (cind cel care vorbeste se adreseazd familiar sau amical unui prieten, unui copil, unui membru al familiei) Sie = cel cu care se vorbeste (cind cel care vorbeste se adreseazd politicos unei persoane necunoscute pe stradd, unui profesor etc). Infinitiv singular plural | persoana intti ich bin persoana a doua (familiar) du bist (politicos) Sie sind persoana a treia | das ist 3. Pozitia verbului in propozitie. Verbul se afld pe locul al doilea. Ich bin der Portier. Wer bist du? Wer sind Sie? Das ist Dr. Thiirmann. focul al doilea 4. Pronumele interogativ wer: se foloseste pentru a intreba cine e o anumitd persoand. 23 Puteti spune: — dacé n-ati injeles cine e la telefon sau vreti sd stiti cine bate la usa Wer ist da? — dacd vreti sd stiti cine este o anumita Wer bist du? persoand sau cum 0 cheama Wer sind Sie? Domnul doctor Thtirmann, unul din obisnuitii botelului Europa, soseste la hotel, unde este salutat deosebit de amabil de doamna Berger, sefa hotelului. Frau Berger: Aah —Herr Dr. Thiirmann! Einen wundersch6nen guten Abend. Thiirmann: Guten Abend. Frau Berger: Herr Schafer, das ist Herr Dr. Thirmann. Andreas: Guten Abend, Herr Dr. Thiirmann. Ex: N’Abend. Andreas: Pst — Ex — pst! Putin mai tirziu, Dr. Thtirmann telefoneazd la receptia hotelului pentru a comanda bere. Nu uitati ca Dr. Thtirmann nu aude prea bine. (Telefonul sund, Andreas ridicd receptorul.) Andreas: Rezeption. Guten Abend. Thiirmann: Wer ist da? Andreas: Rezeption. Hotel Europa. Thiirmann: Wie bitte? Wer? Andreas: Hotel Europa. Rezeption. Thiirmann: Aha. Ich méchte ein Bier. Ein Bier bitte! Andreas: Ein Bier, okay. Und — wer sind Sie bitte? Andreas nu recunoaste numaidecit vocea doctorului Thtirmann, ceea ce il supara pe acesta din urma. Thiirmann: Thiirmann, Dr. Thiirmann. Und Sie? Wer sind Sie? Andreas: Ich bin der Portier. Thiirmann: Wie heifen Sie? Andreas: Andreas Schdfer. Thiirmann: Aha. Schafer. Schafer— na ja... Pe deasupra, Ex, care e cam obraznicd, il tutuieste pe Dr. Thtirmann. Ex: Und wer bist du? Thirmann: Du? Und wer bist du? Hm. . Andreas: Entschuldigung! Entschuldigung! 24 WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII wunderschén Einen wunderschénen guten Abend! Wer ist da? wer? Wie bitte? Aha. mégen/ich méchte das Bier Sie (pronume de politete) Wer sind Sie? der Portier wie? heifen Na ja! du Entschuldigung! UBUNGEN minunat (Va doresc) 0 seara minunata! Cine e acolo? Cine e? cine? poftim? aba!l a dori/as dori berea dumneavoastra Cine sintefti dumneavoastra? portarul, receptionistul cum? asenumi ei da! tu scuzati! EXERCITI hl Completati cu formele corespunzatoare ale verbului: bist / sind / bin / ist. 1. Wer das? 2. Das Dr. Thirmann, 3. Wer Sie? 4, Ich der Portier. 5. Wer du? 6. Ich Ex. Cum sundintrebdrile la care rdspunde Andreas (A)? 1. Ex: 2. Dr. Thiirmann: 3. Dr. Thiirmann: (A: Ich bin Andreas.) (A: Ich bin der Portier.) (A: Rezeption. Hotel Europa.) 25 Formati propozitii din cuvintele de mai jos $i scrieti-le in tabelul aldturat. ist wer da? Wer ist da? Thiirmann ist das Herr Dr. bitte wer Sie sind Sie sind wer bin der Portier ich ein Bier méchte ich hei8en wie Sie SANA RON du wer bist EG Scrieti rdspunsuri posibile. (Farad rezolWare in “cheia exercitiilor”). Wer sind Sie? Andreas Schafer / Dr. Thiirmann. 1 2. Wer bist du? 3. Wer ist das? 26 Lek Das ist doch unh6flich! Asa ceva e nepoliticos! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti 1. sein + adjectiv Ich bin miide. / Das ist unhGflich. 2. particula doch doch nu schimbd sensul unui enunt ci numai il nuanteaza, de exemplu il intdreste: Das ist doch unh6flich. Puteti spune: Daca vreti sé aprobati sau sd negati ceva: Ja. / Nein. Daca vreti sd multumiti sau sd cereti ceva: Danke. / Bitte. Daca vreti sd vd scuzati: Entschuldigung!/ Entschuldigen Sie bitte! Daca vreti sa spuneti pdrerea: Ich bin erstaunt. Du bist unhéflich. Das ist doch unhéflich. Andreas duce berea comandatd in camera domnului Dr. Thtirmann. Acesta e uimit de faptul cd a fost tutuit si ti da de inteles lui Andreas ca asa ceva e nepoliticos. (Cineva bate la usa.) Thiirmann: Ja? Bitte? Andreas: Ihr Bier bitte. Thiirmann: Danke. Sie sind doch der Portier, oder? Andreas: Ja. Thiirmann: Also — ich bin, ja, ich bin erstaunt. Warum sagen Sie ,du‘? Andreas: Wer? Ich? Thirmann: Nein, nein, nein. Das ist doch unhéflich, junger Mann! Andreas: Entschuldigung! Entschuldigen Sie bitte! Dr. Thtirmann spune, pe jumatate in glumd pe jumdtate in serios, ca Andreas e un ghidus. Dupda aceea, fiind obosit, Dr. Thtirmann ii dd de inteles lui Andreas ca poate sd plece. 27 Thiirmann: Andreas: Ex: Thirmann: Andreas: Sie sind wohl ein Witzbold? Witzbold? Nein. Ein Kobold! Ich bin ein Kobold. Ach was ~ ein Kobold oder ein Witzbold oder — ich bin mide. Gute Nacht. Gute Nacht, Herr Dr. Thiirmann. in fine, Andreas poate sa-i spund lui Ex cd s-a comportat nepoliticos. Andreas: Ex? Ex? Ex: Ja? Bitte? Andreas: Also — du bist unhéflich. Ex: Ich? Unh6flich? Andreas: Ja, du! Ex: Entschuldigung, ich ... Andreas: Das ist doch unh6flich: ,Und wer bist du? Ex: Ich bin miide. Andreas: Nein, du bist ein Kobold. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESILT ja da Ihr Bier berea dumneavoastra danke multumesc Das ist doch unhéflich! Asa ceva e nepoliticos! oder sau also deci, asadar erstaunt uimit, mirat Warum? de ce? sagen a@spune nein nu unhdflich nepoliticos junger Mann tindr Entschuldigen Sie bitte! Scuzati, vd rog! Sie sind wohl ein Witzbold? Sinteti poate un ghidus? der Witzbold ghidus, glumet, mucalit der Kobold Spiridus miide obosit Gute Nacht. Noapte bund! UBUNGEN EXERCITIT El intariti sensul propozitiilor de mai jos introducind particula doch. 1. Sie sind der Portier? Sie sind doch der Portier? 2. Das ist unhdflich. 3. Ichbin erstaunt. 4. Das ist Andreas Schafer. * 5. Das ist ein Taxi. Cine pronuntd propozitiile in cursul dialogurilor? Marcaji pdatratul corespunzdtor. Dr. Thiirmann Andreas Ex 1. Thr Bier bitte. oO g o 2. Sie sind doch der Portier? a o Oo 3. Warum sagen Sie du? oO a o 4. Ichbin ein Kobold. a Qo Qo 5. Du bist unhéflich. o Qa a 6. Entschuldigen Sie bitte! Oo o o 7. Das ist doch unhéflich. o o o Completati propozitiile folosind cuvintele unhdflich, miide, erstaunt. 1. Das ist 2. Dr. Thiirmann ist 3. Erist El Completati cu verbele corespunzdtoare. 1. Sie doch der Portier, oder? 2. Warum Sie ,du? 3. Das doch unhéflich. 4. Sie wohl ein Witzbold? 5. Nein. Ich ein Kobold. 6. Ex, du unhéflich. 7. Nein, ich miide. 29 Lektion sechs Lectia Was machen Sie? Ce faceti dumneavoastra? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul studieren este forma de infinitiv a verbului. Infinitivul este forma sub care gasiti verbul in dictionar sau in vocabularul de la sfirsitul manualului. studier- este rdddcina verbului. Raddcina unui verb se obtine inlaturind terminafia infinitivului-en In germand, verbele au terminatii care se adauga la radacinda. Sie studieren este forma pentru persoana a doua singular, cu pronumele de politete Sie. Terminatia este -en. Formele verbului trebuie sd fie insotite intotdeauna de pronume personale. Infinitiv singular plural ‘persoana réidéicina terminatia | persoana réddcina terminajia verbului verbului verbului verbului persoana intii ‘persoana a doual (familiar) (politicos) Sie studier en | persoana a treia 2. Pronumele interogativ was: se foloseste pentru a pune o intrebare in legdtura cu ceva, de pildd in legdtura cu o activitate. Putefi spune: Daca vreti sa incepefi o conversatie: Sagen Sie mal: .. . Dacd vreti sd intrebafi pe cineva ceva: Was studieren Sie? Was arbeiten Sie? Was brauchen Sie? 30 Dr. Thtirmann i-a spus lui Andreas sd vind in camera lui ca sd stea de vorbd cu el. Dr. Thiirmann vrea s face Andreas si ti pune intrebdri foarte precise. Andreas e student la ziaristicd si face reportaje. Dintr-un motiv oarecare, Dr. Thtirmann gaseste acest lucru foarte interesant. (Cineva bate la usd) Ja, bitte. Guten Morgen, Herr Dr. Thiirmann. Morgen, junger Mann, Sagen Sie mal: Was machen Sie? Studieren. Studieren und keine Manieren, na ja. Was studieren Si Journalistik. 2 Thirmann: Und was machen Sie da? Andreas: Recherchieren, Reportagen schreiben . . . Thiirmann: Interessant, sehr interessant. Andreas lucreazd la Hotel Europa pentru a cistiga banii necesari ca sd poata studia, Thirmann: Und was machen Sie hier? Andreas: Arbeiten. Thirmann: Was arbeiten Sie? Andreas: Ich bin Portier. Thirmann: Die Arbeit ist neu fiir Sie, oder? Andreas: Ja. Thiirmann: Also, Sie studieren Journalistik, und Sie arbeiten. Sie brauchen doch das Geld, oder? Andreas: Ja. Klar. Thiirmann: Interessant, na denn — auf Wiedersehen. Andreas: Auf Wiedersehen, Herr Dr. Thiirmann. Jar Ex rezumd convorbirea intr-o forma versificatda. Ex: Studieren und recherchieren — interessant, sehr interessant. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII Guten Morgen. Bund dimineata. Sagen Sie mal: ... Ja spuneti-mi! Was? ce? machen a face Studien machen a face studii studieren astudia keine Manieren fara maniere die Journalistik Ziaristica recherchieren a cerceta, a ancheta 31 die Reportage, die Reportagen schreiben reportajul, reportajele ascrie interessant interesant sehr foarte hier aici arbeiten amunci, a lucra die Arbeit munca, lucrul neu nou fiir Sie pentru dumneavoastra brauchen a avea nevoie das Geld banii Klar. clar Auf Wiedersehen. la revedere UBUNGEN EXERCITILT Bh Puneti in dreptul intrebarii rdspunsul corespunzdator. 1. Was machen Sie? 2. Was studieren Sie? 3. Was machen Sie da? 4. Die Arbeit ist neu fiir Sie? 5. Und was machen Sie hier? 1,42 3 4 a. Journalistik. b. Ja. c. Ich bin Portier. d. Studieren. e. Recherchieren, Reportagen schreiben. Ce rdspunsuri sint posibile la intrebdrile urmatoare? Was méchten Sie? Was brauchen Sie? Wer sind Sie? Wer bist du? ‘Was machen Sie? au Rw No Was schreiben Sie? Ex arbeiten ein Taxi studieren ein Bier Frau Berger Dr. Thirmann Reportagen ein Hotel Andreas 32 Formulati intrebdri cu wer sau was. 1, Was ist das? (ein Taxi) 2. (Andreas) 3. (Ex) 4. (Frau Berger) 5. (ein Lied) 6. (ein Hotel) Formulaji pentru fiecare rdspuns cite doud intrebdri, una cu wer, cealaltd cu was. 1, Wer méchte ein Bier? Was méchte Dr. Thiirmann? (Dr. Thiirmann mochte ein Bier.) 2. (Andreas braucht die Arbeit.) 3. (Andreas braucht Geld.) 4 (Dr. Thiirmann braucht ein Taxi.) Puneti intrebdari in functie de rdspunsurile din lectie. Was machen Sie? (Journalistik studieren) (Reportagen schreiben) (Journalistik) (Reportagen) (Geld) RON 33 Lektion siebe Lectia Du bist seltsam Esti ciudatad TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti Verbul sind: este persoana a treia plural a verbului sein. Verbele au terminatii. ich studiere: este la persoana intii singular. Terminatia verbului este -e. Pronumele personal este ich. du studierst: este la persoana a doua singular, adresare familiara cu du. Terminatia verbului este -st. du arbeitest: Verbele a cdror riiddcind se termina in -t (vezi lectia 6) au la persoana a doua singular, adresare familiara, terminatia -est. Infinitiv singular plural Studieren ‘persoana réiddcina terminatia | persoana rédacina terminatia beite: verbului verbului verbului verbului persoanaintii | ich studier e ‘persoana a doua | du studier st (familiar) du arbeit est ! (politicos) Sie studier en persoana a treia Puteji spune: Daca n-ati injeles ceva: Wie bitte? Daca vreti sd-i spuneti cuiva cum eel sau cum eomul: Du bist seltsam/neugierig/ Der Mensch ist sehr interessant. Andreas studiazd ziaristica. Ex #studiazd” oamenii, zice ea. ~ Ex: Hallo, Andreas! Andreas: Was machst du hier? 34 Ex: Ich studiere. Andreas: Wie bitte? Studieren? Ex: Ja. Ich studiere. Andreas: Was studierst du? Ex: Menschen. Andreas: Aha, du studierst Menschen. Ex: Ja! Ich mache Studien. Ich studiere Menschen. Andreas: Ach, du bist seltsam. Ex: Menschen sind auch seltsam. Andreas filozofeaza asupra naturii umane. Ex crede cdi stie cum e omul: in primul rind ciudat si curios. Andreas: Menschen, hm, der Mensch, hm. . . Wie ist der Mensch? Ex: Unh6flich, miide, interessant und seltsam. Andreas: Wie bitte? Was? Ex: Der Mensch ist unh6flich, miide, sehr interessant, seltsam und — neugierig. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT der Mensch / die Menschen omul, oamenii Studien machen a face studit seltsam ciudat auch si, de asemenea Was? ce? neugierig curios UBUNGEN EXERCITI Eh Addugati terminatiile corespunzatoare ale verbelor. 1. Wasmach St duhier? 2.“ Ich studier 3. Was studier du? 4. Ichmach Studien. 5. Was mach Sie? 6. Ichstudier —_. , und ich arbeit —__ . 7. Was studier Sie? 8. Ich studier —— Journalistik. Completati cu formele corespunzdtoare ale verbului sein. 1. Wie der Mensch? 2. Der Mensch ______ neugierig. 3. Du seltsam. 4. Menschen ________auch seltsam. 5. Das sehr interessant. 6. Sie __________ wohl ein Witzbold. 7. Ich miide. 35 Completati propozitiile cu verbele potrivite la formele corespunzdtoare. 1. Ich —____ _ Menschen. 2. 3. Ich —______ ein Taxi 4 5. Ich _______ Reportagen. 6. 7. Ich -arbeite hier. 8. 9. Ich —_______ miide. 10. . Was ——___._ du? . Was —______ du? Was —_____ du? . Was ——_____ du? . Was —______ du? Cautati in careul de mai jos cinci adjective. Spre deosebire de exemplul dat, ele sint pe verticald. Mii {R[zlu{s|t{s UlFlol1|PININIE DIR|U|N{BIE;UIL E[R|s[TlA|UIN|T mM[N[BlE[z|GlH|s R[E[z[R{T/1 Ola LIN/R/E[U;E|F[M sju[M[s{BiR/L]P mM[e|s{s|a{t[t|[m Niu|plalzi{a[clH BIP|UIN|W/S|H|U N{tE[T{O[M[s|z 36 erstaunt (Menschen!) (ein Taxi) (Reportagen) (ch bin Portier.) (miide) Lectia Woher kommst du? De unde vii? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti In aceasta lectie se repetd cele invatate pind acum. Adverbul interogativ woher: | se foloseste pentru intrebdri in legdtura cu originea unei persoane sau a unui lucru. Puteti spune: Daca vreti sd intrebati pe cineva Woher kommst du? de unde vine: Woher kommen Sie? Dacdai vreti sd dati de inteles cd un lucru este pentru dv. absolut clar, cd se injelege de la sine: ~Sowieso! In aceastd lectie vd sint prezentate cinci scene care se desfdsoara in sala pentru micul dejun a hotelului Europa. Aflati apoi cum a venit Ex la Andreas. In prima scend facem cunostin{a cu Hanna Clasen, care este cameristd la Hotel Europa. Hanna scapd tava cu vesela. Un client amabil o ajutd. 1. junge Frau = prima tindra 2. junge Frau = adoua tindra 1. Hotelgast = primul client al hotelului 2. Hotelgast = al doilea client al hotelului Junger Mann = untindr 1.junge Frau: = Guten Morgen. 2.junge Frau: = Guten Morgen. (Tava cu veseld cade, facind mult zgomot.) Hanna: O-nein! 1. Hotelgast: = O-warten Sie! Ex: Au weia! Alles kaputt! Hanna: Danke. Vielen Dank. Das ist sehr freundlich. Ex: Sehr freundlich. 37 Incea de-a doua scend, un bdrbat cam adormit inca soseste in sala pentru micul dejun. Hanna: Guten Morgen. 2. Hotelgast: Morgen. Hanna: Tee oder Kaffee? (Barbatul nu reactioneaza.) Hanna: Entschuldigen Sie, méchten Sie Tee oder Kaffee? 2. Hotelgast: Entschuldigung. Ich bin noch sehr miide. Kaffee bitte. incea de-a treia scend, Dr. Thiirmann intilneste intimplator un prieten pe care nu la mai vdzut de multd vreme. 1. Hotelgast: Guten Morgen. Thiirmann: Guten Morgen. 1. Hotelgast: Wer ist das nur? Seltsam, seltsam. Ja klar, das ist doch... Entschuldigen Sie bitte! Thiirmann: Ja, was ist? 1. Hotelgast: Sie sind doch Herr Thiirmann, oder? Thiirmann: Ja. Und du, ja, du bist doch. . . Stefan! In scena a patra, un tinar incearca sa intre in vorbd cu o. ) femeie punindu-i tot felul de intrebari. Junger Mann: — Sagen Sie mal: Sie sind also Journalistin und machen Reportagen? Journalistin: ja. Junger Mann: _Interessant. Sehr interessant. Das ist sehr interessant. Journalistin: Ja. Stimmt. Junger Mann: —Sagen Sie mal: Was machen Sie da? Journalistin: Ach, recherchieren . . . Ex: Recherchierenrecherchieren . . in cea de-a cincea scendi, doud tinere, dintre care una e studentd, constatd ca vin din acelasi oras, si anume din Augsburg, un oras situat in apropiere de Mtinchen. 1, junge Frau: — Und was machst du? 2. junge Frau = Studentin: Ich bin Studentin. 1. junge Fra Und woher kommst du? Studentin: Aus Augsburg. 1.junge Frau: — Echt?? Ich auch! Studentin: Was?! Du kommst auch aus Augsburg? Apoi Ex il intreabd pe Andreas de unde vine el, iar Andreas, la rindul lui, 0 intreabd in glumd de unde vine ea. Ex: Andreas, woher kommst du? Andreas: Ich komme aus Kéln. Und du? Woher kommst du? Ex: Ich? Ich komme aus... 38 In cea de-a saptea scendi aflati de unde a venit la Andreas Ex, care e invizibila dar a carei voce se aude foarte bine. Andreas citea o carte intitulata “Spiridusti din K6ln”. Potrivit legendei, spiridusii veneau intotdeauna noaptea, cind meseriasii dormeau, si isprdveau munca én locul lor, spre marea bucurie a locuitorilor din Kéln. Citind, Andreas oftase adinc, zicindu-si cd si el si-ar dori un astfel de ajutor, dar ca vremurile de aur au trecut ‘oricum '(sowieso). La acest cuvint magic, din carte a sdrit un mic personaj feminin pe care Andreas La botezat Ex, ceea ce inseamnd in latina ‘din’, tocmai pentru cd iesise din carte. Dar Andreas nu stie ca ‘sowieso’ e un cuvint cu puteri magice. Andreas: Ich méchte auch so. . . Na ja—das ist sowieso vorbei! Ex: Hhmm, hhmm. Hallo! Hallo! Da bin ich. Andreas: Wer bist du? Ex: Ich bin . Andreas: Wer bist du? Ex: Ich bin ich. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESIT warten aastepta O-warten Sie! 0, asteptati! Au weia! aoleu! Alles kaputt! toate s-au spart! Vielen Dank. multe mulfumiri! freundlich amabil der Tee ceaiul oder sau der Kaffee cafeaua noch inca Ja klar. clar, bineinteles Wer ist das nur? Cine-o fi? die Journalistin ziarista die Studentin studenta woher? de unde? kommen aveni aus (Berlin) de la, din (Berlin) Echt? (expresie familiara) Na ja. Da: vorbei Das ist sowieso vorbei. sowieso Ich bin ich. vorbei. 2du? intr-adevar? e adevarat? Ei,da Asta a trecut trecut, terminal, sfirsit Asta oricum a trecut. oricum Eu sint eu. UBUNGEN EXERCITH El Ce spun oamenii in diferitele scene? Marcati rdspunsurile corecte. Ein Gast = un client Frau = doamna Ex Hanna Ein Gast O Naja. O Das ist sehr interessant. O Kaffee bitte! D Alles kaputt. O Das ist neu. O Tee bitte. O Alles okay. QO Das ist sehr freundlich. O Ein Bier. Ein Gast Frau O Das ist doch Herr Thiirmann. O Du bist doch Herr Thiirmann. O Sie sind doch Herr Thiirmann. Eh Compietati. Ich Woher kommst du? 40 O Ich bin Portier. O Ich bin miide. O Ich bin Studentin. Augsburg. Berlin. K6ln. Lektion neun Rte) Das weifst du doch! Dar stii tu asta! TABEL SINOPTIC Ce trebuie sd stiti 1. Verbul Andreas wohnt in Aachen. wohnt: — este forma pentru persoana a treia singular. Terminatia e -t. Er arbeitet in Aachen. arbeitet: /a verbele a caror rdddcind se termind in -t (vezi lectia 6), terminatia la persoana a treia singular este -et, Infinitiv singular plural ‘wohneit persoana radécina terminatia | persoana radécina terminatia arbeite: verbului verbului verbuluiverbului persoana intii | ich wohn e€ persoana adoua| du wohn st (familiar) du arbeit est! (politicos) Sie wohn en Sie arbeit en persoana a treia | er wohn t er arbeit et! 2. Pronumele personal er: este pronumele personal pentru persoana a treia singular. Er inlocuieste un substantiv masculin, asadar cu articolul der, sau un nume propriu. Dr. Thiirmann wohnt in Berlin. | Der Text ist von Goethe. Er. wohnt in Berlin. | Er ist von Goethe. 3. Prepozitia in Er wohnt in Berlin. aus Er kommt aus Leipzig. Puteti spune: Daca vreti sa intrebati de unde vine cineva: Woher kommt er? Woher kommst du? Dacé vreti sd spuneti de unde vine cineva: Er kommt aus Leipzig. Daca vreti sd spuneti unde locuieste cineva: Er wohnt in Berlin. Daca stiti ceva: Das weif ich. Daca nu stiti ceva: Das weif ich nicht. Daca spuneti cuiva ca stie ceva: Das weif$t du doch! Ex, care e curioasd, vrea sé afle cit mai multe despre Dr. Thtirmann. De aceea cauld, impreund cu Andreas, in fisierul hotelului. Ajungind la numele si prenumele doctorului Thtirmann, incep sd vorbeascd de propriile lor nume. Andreas: Hier, also— Name: Thiirmann. Das weif§ ich doch! Weiter! Vorname: Lukas. Vorname? Ja. Vorname. Wie ist dein Vorname? Das weif8t du doch! Andreas. Und dein Vorname? Das weif§ ich nicht. Aber ich! Ich weif§ das! Vorname: Ex, Name: Hex. Nein — nein! Dupé aceasta divagatie, cei doi continua sd vorbeasca de Dr. Thiirmann, care e medic,s-a ndscut la Leipzig si locuieste la Berlin. Andreas: Also weiter: Beruf. . . Ex: Was macht er? Andreas: Er ist Arzt, er heit ja Dr. Thrmann. Ex: Was ist dein Beruf? Andreas: Student und Portier. Ich studiere, und ich arbeite als Portier. Ex: Weiter: Geburtsort! Woher kommt er? Andreas: Er kommt aus Leipzig. Ex: Weiter: Wohnort! Andreas: Moment: hier — Berlin! Er wohnt in Berlin. WORTER UND WENDUNGEN CUVINTE $I EXPRESII der Name numele Das weif§ ich doch! Dar eu stiu asta! weiter mai departe der Vorname prenumele Das weift du doch! Dar tu stii asta! dein Vorname prenumele tau Das wei ich nicht. Asta nu stiu. 42 nicht niu aber dar, insad Ich weif das, Stiu asta. die Hex(e) vrdjitoarea der Beruf meseria, profesia er el der Arzt medicul Er hei8t ja Dr. Thtirmann. I cheama dealtfel Dr. Thtirmann. der Student studentul Ich arbeite als Portier. Lucrez ca portar (receptionist). der Geburtsort locul nasterii der Wohnort localitatea de domiciliu Moment! Un moment! wohnen a locui in (Berlin) in (Berlin), la (Berlin) UBUNGEN EXERCITI El Completati cu verbul potrivit (wohnen sau kommen). Aveti grijd ca verbele sd aibd terminatiile corespunzdtoare. 1. Woher —______ Dr. Thiirmann? 2. Dr, Thirmann —____-_ aus Leipzig. 3. Dr. Thiirmann ______ in Berlin. 4. Woher _______ Andreas? 5. Andreas —_____ aus Kéln. 6. Andreas ________ in Aachen. Bh completati cu prepozitia potrivitd (in sau aus). 1. Dr. Thirmann wohnt ______ Berlin. 2. Er kommt —_______ Leipzig. 3. Andreas kommt —______ Kiln. 4. Er wohnt —______ Aachen. 5. Die Studentin studiert ____. Augsburg. Completati cu pronumele personale $i formele verbale corespunzdtoare. 1. Andreas ______ Portier im Hotel Europa. 2, ______ ______ das Geld. 3. ——___. —_______ auch. 4. Er —______ Journalistik. 5. 6. . 7. EX Studien. recherchieren |brauchen | studieren | sein [machen] studieren | Reportagen | schreiben 43 Completati cu pronumele personale potrivite (ich / du / Sie / er). 1. Dr. Thiirmann ist Arzt. —_____ wohnt in Berlin. 2. Sagen —_______ mal: Was machen ______ ? 3, _________ studiere Journalistik. 4, _______ schreibe Reportagen. 5. Ex, was machst —________ hier? 6, ———___ studiere Menschen. Und —______ ? 7. _______ abet. 8. —____ arbeitet, ________ studiert, __________ ist Portier und Student. Punefti intrebdrile $i rdspundeti cu una din propozitiile aldturate. (Fard rezolvare in “cheia exercitiilor”) Woher kommst du? Das weif ich nicht. Woher kommen Sie? Das weif ich. Was machst du? Das weifst du doch. Was arbeitet er? 44 Lektion zehn Ist noch ein Zimmer frei? Mai eocamerd liberd? TABEL SINOPTIC Ce trebuie sa stiti Intrebiirile la care se poate rdspunde cu “da” sau “nu” se formeazd Jara pronume interogativ. Verbul se pune pe primul loc in propozitie. Du arbeitest viel. Arbeitest

You might also like