Prof. Dr Ing. I. S. ANTONIU APARATE DE MASURAT $I MASURARI ELECTRICE UZUALE EDITIA A DOUA REVAZUTA $I ADAUGITA EDITURA TEHNICA BUCURESTI — 1962PREFATA LA EDITIA a Il-a Epuizarea, intr-un timp destul de scurt, a primei editii a acestei lucrdri a ardtat necesitatea ce se simte in literatura teh- snicd romineascd pentru asemenea manuale practice. Dezvoltarea industriei electrotehnice si energetice, a indus- 4riei in general, automatizarea proceselor de productie, progre- sele realizate de electrificdri, au fdcut ca oamenii muncii sd se dntereseze din ce in ce mai mult de problemele speciale ale elec- trotehnicii ; aceastdé dorinfad de informare si instruire nu apare numai la cei care lucreazd direct in diversele ramuri ale electro- tehnicii; ea a apdrut aproape intr-o aceeasi mdsurd si la cei care n-au deloc sau au prea pufine contingenfe cu tehnica elec- tricitd Aceasta este o a doua cauzd — si poate cea principald — a ritmului de epuizare a acestei lucrari. Prin reeditarea lucrarii, Editura Tehnicd pune la indemina oamenilor muncii un material usor accesibil care, desi de strictd specialitate, le dd posibilitatea sé se documenteze si sd-si insu- seascd anumite elemente necesare ridicdrii nivelului lor pro- Jesional. In aceasté a doua edifie lucrarea a fost complet revdzutd, in- depdrtindu-se tot ce pdrea inutil si addugindu-se un numdr de chestiuni care ni s-au pdrut interesante si actuale. Astfel a fost introdus un capitol nou privind oscilografele de #oate categoriile, acest tip de aparat nelipsind astdzi din nici un daboratar de electrotehnicd ; s-au introdus paragrafe noi privind 4ogometrele, etalondrile de precizie, date privind consumul pro- ypriu ai aparatelor de mdsurat etc. De asemenea, materialul ilus- trativ a fost imbogdtit. Tn aceste conditii ndddjduim cd lucrarea va putea rdspunde. necesitdtilor marelui numdr de tehnicieni care se intereseazd de chestiunile de mdsurdtori electrice si care vor gdsi astfel rdspuns la cit mai multe din problemele pe care practica si locul lor de muncd le cere a rezolva. J5 februarie 1962 Prof. Dr. Ing. ION S. ANTONIU 3PREFATA LA EDITIAT Lucrarea de fata a fost intocmitd in scopul de a pune la indemina tehnicienilor de toate categoriile un material de in- struire si informare in legdturd cu una dintre problemele practice ce sint chemati a rezolva : efectuarea mdsurdrilor electrice. Ea a fost alcdtuitd din prelucrarea si completarea unei lu~ erdri mai vechi a autorului ,Jnstrumente de mdsurd electrice in- dustriale in exploatdrile de electricitate“, apdrutd in a doua editie in anul 1948, lucrare premiatd de fosta Academie Romind. Lucrarea cuprinde urmdtoarele parti: principii de functio~ nare si constructie, in care se dau principitle generale de con- structie si de functionare a. aparatelor de mdsurat ; descrierea aparatelor de mdsurat uzuale si a unor dispozitive auxiliare folo- site tn mdsurdri; despre constantele aparatelor de mdsurat sé despre modul de ejectuare a mdsurdrilor ; mdsurdri diverse in curent continuu si alternativ, in care se da si descrierea unor ti~ puri de aparate speciale ; despre etalonarea aparatelor de mdsu~ rat ; descrierea unor aparate universale cum si a aparatajului sé metodelor folosite pentru sincronizare. Lucrarea se incheie cu o parte care trateazdé mdsurarea rezistentelor, a inductanfelor, a capacitdtilor si a fortelor electromotoare. Lucrarea cuprinde numeroase scheme si figuri, astfel ca tex- tul sd poatd fi cit mai usor de inteles. Au fost folosite numai de-. monstratiile matematice strict necesare, in general dindu-se direct formulele care se utilizeazd la efectuarea mdsurdrii diverselor marimi. S-a insistat. mai mult asupra calculelor numerice pentrus ca, prin exemple concrete, sd se poatd intelege si invdta mai usor mecanismul efectudrii unei anumite mdsurdrt. Prof. Dr. Ing. ION S. ANTONIL2CAPITOLUL I PRINCIPIT DE FUNCTIONARE $I DE CONSTRUCTIE A. Principii de functionare 1. Dac& printr-un conductor asezat deasupra si de-a lungul «mui ac magnetic in repaus trece un curent electric constant avind sensul indicat in fig. 1, acul magnetic se va roti, polul s4u nord deplasindu-se spre rasarit. Daed conductorul este asezat dede- -subtul acului magnetic, iar curentul are acelasi sens, polul nord ‘se va deplasa spre apus. Daca, insa, sensul curentului se modi- ficd, pozitia relativa a conductorului fata de acul magnetic ra- minind aceeasi, polul nord se va deplasa spre apus — cind con- -ductorul se gaseste deasupra acului — si spre rasarit — cind con- ductorul se afl4 dedesubtul acului. Sensul in care se deplaseazd acul magnetic poate fi deter- aminat pe baza urmatoarei reguli: dacd presupunem un om culcat de-a lungul conductorului, cu fata spre acul magnetic si asezat -astfel incit curentul electric sd circule in conductor de la picioa- ele omului cdtre cap, el vede ca polul nord al magnetului se -deplaseazd spre mina sa stingd (fig. 1). Daca, fara si modificim pozitia acului fata de conductor, mérim valoarea curentului deplasarea acului magnetic creste. Totusi, oricit ar fi de mare curentul, acul nu se roteste cu mai mult de 90°, pozitia sa limita fiind pe directia rasarit-apus. Aceasta experienta pune in evidenta actiunea mecanica pe care o exercité curentul continuu asupra unui ac magnetic aflat in apropierea unui conductor parcurs de acel curent. Curentul actioneazd asupra acului prin intermediul cimpului magnetic pe care i] produce in jurul conductorului prin care trece. 2..$4 luim un magnet permanent in forma de potcoava, iar intre polii lui (NS) s& suspendiam un mic cadru, foarte usor, pe «are am bobinat un conductor subtire si usor. Daca prin conduc- 5tor circulé un curent avind un sens determinat, cadrul se va roti in jurul axului de suspensie, cdutind sa ia pozitia perpendiculara pe directia nord-sud a polilor magnetului (fig. 2). fh devin, cind un curent electric parcurge spirele unei bobine, acea bobind ca~ pata un pol nord si un pol sud, ca si un magnet ; bobina poate fi,. deci, asemuita ci un magnet — si, dupa cum se stie, polii de nume con- trar ai magnetilor se atrag. Fig. 1. Actiunea mecanicd a unui curent constant Fig. 2. Principiul de functionare asupra unui ac magnetic in repaus. a unui aparat magnetoelectric. Daca se modifica sensul curentului electric care parcurge bobina, fara a se schimba pozitia ei fata de magnetul permanent, polii bobinei se vor inversa, astfel incit bobina se va roti in sens. contrar. Pentru a determina care va fi sensul de rotatie al bo- binei cind cunoastem sensu! curentului electric, aplicam urm. toarea regula: acel capdt al. bobinei, la care curentul circuld in sensul de miscare ai acelor unui ceasornic, este denumit polut sud al bobinei ; cunoscind polii bobinei si cei ai magnetului per- manent se poate determina sensul in care se va roti bobina, polit de acelasi nume respingindu-se, iar cei de nume contrar atra- gindu-se. Actiunea reciprocd intre magnetul permanent si bobind are loc prin intermediul cimpurilor magnetice produse de magnet si de curentul care parcurge conductorul. Fenomenul de miscare a acului magnetic in cimpul magnetic produs de un curent continuu si fenomenul de miscare a unet bobine parcurse de un curent constant ‘in cimpul unui magnet permanent au fost folosite pentru construirea unor aparate elec- tricé de masurat. Aparatele care au la baza principiul inter- actiunii dintre un curent si cimpul unui magnet permanent sint denumite aparate cu magnet permanent si cu cadru mobil sau. 6aparate magnetoelectrice. Aparatele magnetoelectrice nu pot fi folosite decit in curent continuu ; de aceea, pentru efectuarea cu. aceste aparate, a masurarii unor m&rimi alternative se redre-' seazi!) intii curentul alternativ din circuitul de masurare. Se obtin, astfel, aparate magnetoelectrice cu redresoare. Np Fig. 3. Principiul de funcfionare a unui aparat electrodinamic : BF — bobina fixa ; BM — bobina mobil ; ',., ~S,,— directia polilor bobinei mobile ; Ny —Sy~ directa polilor -bobinel fixe. 3. Cind prin spirele — regulat infasurate pe un cadru — ale unei bobine circula un curent, bobina capata proprietatile unui magnet ; deci, intre douad bobine parcurse de curenti, vor exista forte de atractie sau de respingere, ca intre doi magneti. Daca, folosindu-se aceasta proprietate, se inlocuieste magne- tul permanent al unui aparat de masurat magnetoelectric prin- tr-o asemenea bobina (bine inteles mentinindu-se cealalta bobina a aparatului), se obtine un alt.aparat de masurat, care apartine clasei de aparate numite electrodinamice (fig. 3,a). La aceste aparate, una dintre bobine este fixd (BF), iar cealalta mobila (BM). Pentru ca aparatul sa poata functiona, trebuie ca prin ambele bobine s& circule curenti electrici (produsi fie de aceeasi sursa, fie de surse diferite). In functie de modul in care aceste doua bobine sint legate si de sursele de alimentare, se realizeaza aparate capabile sd masoare diferite marimi electrice. Principiul de functionare al acestor aparate de masurat este usor de inteles : in pozitia initial, cind prin spirele bobinelor nu circula curent, axele acestora sint perpendiculare intre ele (fig. 3, 6). La trecerea unor curenti prin bobine, intrucit directia polilor nord-sud a unei bobine coincide cu axa celeilalte si de- 1) Redresarea este operatia de transformare a curentului alternativ in curent continu (vezi p. 111).oarece polii de nume contrar vor cduta s4 se atragd, bobina mo- bila se va roti, directia polilor si (Nm-Sm) tinzind a se suprapune peste directia polilor bobinei fixe (Vy-Sy). Bobina mobila se va roti cu atit mai mult, cu cit curentii din cele doud- bobine vor fi mai mari si, deci, cu cit atractia dintre polii lor de nume contrar va fi mai mare. \ BF MF Fig. 4, Schema de principiu a unui aparat electrodinamic cu fier (fero- dinamic) : BF — bobiné fixd; BM — bobinad mobil; MP = Fig. 5. Prinsipiul de funcfionare a unui iniez do ther. ‘aparat electromagnetic (de atractie). Exista aparate electrodinamice la care pentru a se mAri for- tele de atractie intre bobine se infasoara bobina fixa (BF) pe un miez de fier; acestea se numesc aparate electrodinamice cu fier sau aparate ferodinamice (fig. 4). 4. O bobind parcursa de un curent electric are si proprietatea de a atrage bucati de fier moale, nemagnetizate ; presupunind ca bucata de fier se afla de fiecare data la aceeasi distanta de bobina, forta de atractie este cu atit mai mare, cu cit valoarea curentului care trece prin spire este mai mare (mai precis, forta creste pro- portional cu patratul curentului). Aparatele de masurat con- struife pe principiul fortei de atractie pe care o exercité o bobina parcurs4 de un Curent asupra unei bucati de fier moale (FM) sint denumite aparate electromagnetice de atractie (fig. 5). Tot din clasa aparatelor electromagnetice fac parte si cele bazate pe forta de respingere ce se exercita intre doua piese din fier moale, am- bele fiind magnetizate de curentul care trebuie masurat si care parcurge infasurarea unei bobine. Acestea se numesc aparate electromagnetice de réspingere (fig. 10, B). 85. Un conductor parcurs de un curent electric se incalzeste, iar — prin incdlzire — se dilata (fig. 6). Incalzirea conductorului este cu atit mai mare, cu cit curentul este mai mare, iar dilatarea ‘sa este proportionala cu patratul valorii curentului care circula prin conductor. Pe acest principiu au fost construite aparatele electrice de masurat denumite aparate termice. Tot din clasa aparatelor termice fac parte si Fig, 6. Schema de principiu a unui aparat ‘Fig. 7. Principiul de funefionare termic (cu fir cald) : ‘a unui aparat de inductie : 41 — conductorul incdlzit; 2 — resort; 3— a ~ discul mobil ; b, c — electromagnet. -axul acului indicator ; 4 — pirghii prin care se transmite miscarea, aparatele construite, folosind functionarea unui bimetal!), care fiind incalzit de un curent electric se deformeazd, de asemenea, proportional cu patratul valorii curentului. 6. Daca pe un ax mobil se fixeaza un disc (sau un cilindru), construit dintr-un material nemagnetic (alama, cupru sau alu- miniu) si dacd acest disc se afla sub actiunea unuia sau a mai multor electromagneti alimentati cu curent alternativ, discul se pune in miscare. Pentru punerea in miscare a discului este nece- sar ca electromagnetul, sau electromagnetii, si producd cel putin dou fluxuri magnetice alternative detazate intre ele cu un unghi oarecare. In acest caz, miscarea este datorita actiunii dintre cu- rentii de inductie (curentii turbionari sau Foucault) care iau nastere in disc, din cauza fluxurilor magnetice care strabat discul, si insesi aceste fluxuri magnetice. Pe acest principiu au fost con- ‘struite aparatele de masurat denumite aparate de inductie (fig. 7). Aceste aparate functioneaza numai in curent alternativ. +) Bimetal = produs tehnic realizat prin imbinarea pe cale mecanicd a oud metale cu coeficienti de dilatare diferifi.7. Daca la cele doud armaturi ale unui condensator (A si B) se aplicd o tensiune electricd, intre acestea apare o forta de atractie care este cu atit mai mare, cu cit tensiunea aplicata este mai mare. Pe baza acestei propriet&ti s-au construit aparate de masurat, denumite aparate electrosta- tice (fig. 8). Realizarea unor aparate electrice de médsurat pe baza principiilor enu- merate constd — dupd cum se vede din fig. 1-8 — tn transformarea mis- odrii pdrtii mobile @ aparatului in in- dicatii corespunzdtoare valorii mdarimii electrice care se mdsoard, prin inter~ A a mediul, de exemplu, al unui ac in- A dicator. reseeeer) Fig. 8. Principiul de functio- i Hee nare a unui aparat electro- Rezumind, rezulta ca, din punctul. static : de vedere al principiului de functio- A — armatura fxd 5B — arma: nare, exista sase iari clase de aparate electrice de masurat si anume : — aparate cu magnet.permanent si cadru mobil (magneto- electrice); — aparate electromagnetice ; — aparate electrodinamice ; — aparate termice ; — aparate de indutctie ; — aparate electrostatice. Mai existé aparate de masurat bazate si pe alte principii, cum sint aparatele electronice, electrolitice etc., descrierea deta- liata a acestor aparate iesind din cadrul acestei lucrari. 8. Aparatele electrice de masurat pot fi clasificate — in afar& de clasificarea dupa principiul de functionare — si dupa felul cu- rentului, dupa modul de utilizare, dupa constructie etc. Astfel : a. Dupa felul curentului, aparatele pot fi: 1) de curent continu ; 2) de curent alternativ. Toate aparatele construite pe baza principiilor descrise pot fi utilizate in curent continuu, in afar de aparatele de inductie, 10deoarece inductia electromagnetica, pe care se bazeaza functio- narea acestora, nu poate fi produsa — in conditiile de functionare ale aparatelor de masurat — decit de curentii alternativi. Aparatele cu magnet permanent si bobind mobild nu pot fi folosite in curent alternativ, deoarece miscarea. partii lor mobile este direct proportionala cu valoarea curentului. care parcurge bobina, iar sensul miscarii se schimba o data cu schimbarea sen- sului curentului care parcurge bobina. Deoarece sensul curentului alternativ industrial se schimb4 de 100 ori pe secunda (frecventa curentului este de 50 Hz), un aparat magnetoelectric nu va indica nimic cind bobina sa mobila va fi parcursa de un astfel de curent. !) In schimb, celelalte clase de aparate: electromagnetice, de inductie, electrodinamice, termice si.in anumite conditii — si cele electrostatice, functioneaza in curent alternativ, miscarea p4rtilor- lor mobile nefiind influentata de schimbarea periodica a sensului curentului. Fe 6. In functie de modul de utilizare, aparatele de masurat. pot fi: 1) fixe (aparate de tablou); 2) portabile (portative). c. Se construiesc aparate de masurat care: masoara cu o precizie mai mare sau mai mica ; dupa gradul de precizie cu care pot mAsurra, aparatele apartin unei anumite clase de precizie*). In general, aparatele de masurat folosite in mod obisnuit in exploatarile industriale au o precizie mai micd decit aparatele folosite in |aboratoare. d. In functie de modul in care se inscriu $i se citese indica- tiile lor, aparatele electrice de masurat pot fi de trei feluri: 1) Aparate indicatoare,; care sint inzestrate cu dispozitive de citire cu scari gradate si ace indicatoare (sau spoturi lu- minoase). 2) Aparate totalizatoare (integratoare), care insumeaza va- lorile Juate intr-un anumit timp de marimea care se mdsoara iar rezultatul insumarii se poate citi pe um cadran (de exemplu contorul). 3) Aparate inregistratoare, care inregistreazd pe o diagrama: vizibila variatia in timp a valorilor marimii de masurat. 1) Pe baza principiului de funcfionare a aparatelor cu magnet permanent si bobind se construiesc si oscilograjele electromecanice, care se folosese si in curent alternativ (v. Capitolul VIII). 2) V. capitolul I. ThB. Principii de constructie La orice aparat electric de masurat se pot deosebi doua parti distincte : 1. Dispozitivul de masurat 2. Elementele accesorii si dispozitivele auxiliare, necesare pentru o mai buna adaptare la scopul urmarit. Din aceste dispozi- tive suplimentare fac parte carcasele, sistemele de compensare a erorilor, dispozitivele pentru schim- barea domeniilor de masurare, dis- pozitivele amplificatoare etc. 1. Dispozitivul de masurat se compune din urmdatoarele pé&rti principale : a) O parte fixd. numita stator 6) O parte mobila numita échi- paj mobil ¢) Dispozitivul anvagonist a) Dispozitivul de citire a in- dicatiilor (indicator, totalizator, in- registrator ) e) Dispozitivul de amortizare (de frinare) a) Statorul unui aparat de ma- surat poate fi: Fig. 9, Dispozitivul de masurat al — un magnet permanent, ta unui aparat magnetoelectric: aparatele magnetoelectrice (fig. 9); 1 zara] mobil; 2 = bobina jt = — o bobina, la aparatele elec- 2 3 ou let perma it 4 a y. + Be Bien do deemoale; 8 tomagnetice de atractie (fig. 10,A); resorturl spirale; 7 — pinghie de adu- — o piesa de fier magnetizata core 1a asta; dc coreetor. “de o bobind, la aparateie electro- magnetice de respingere (fig. 10,B); — una sau mai multe bobine fara miez de fier, la aparatele electrodinamice (fig. 11) si cu miez de fier la aparatele fero- dinamice (fig. 4); — un sistem de conductoare (fig. 12) sau de placi bimeta- lice, in cazul aparatelor termice ; — un sistem de electromagneti, la aparatele de inductie (fig. 13); — un sistem de placi conductoare (armaturi de condensa~ tor), in cazul aparatelor electrostatice (fig. 14). 12b) Echipajul mobil al unui aparat de masurat poate fi: o bobina mobila, formind in general un cadru mobil, la apa ratele magnetoelectrice sau electrodinamice ‘(fig. 9 si 11); aparatele cu magnet permanent, pentru marirea sensibilitatii ie introduce in interiorul cadrului mo- bil un cilindru fix de fier moale (5, in fig. 9); bo b? fy & py A, Fig. 10. Dispozitivul de masurat al unor aparate electromagnetice : —de atractie ; B — de respingere ; b — bobin& ; pm — pies& mobil ; pf — pies& fix’ 5 fest ai — ac indicator ; s — scar gradat& ; a — amortizor cu piston (paletA) ; ® — piston (paleta) 5 ¢ — corector ; r — resort.- o bucata de fier moale, turtita si a = poate de usoara la aparatele electromagnetice (fig. 10, A si B); pirghii mobile la aparatele termice cu tir cald (fig. 12); un cilindru sau un disc dintr-un material nemagnetic la apa- ratele de inductie (fig. 13); placi metalice la aparatele electrostatice (fig. 14). In general, echipajele mobile se fixeaza pe axe care se rotesc in lagare speciale, prevazute cu pietre dure pentru reducerea frecarilor. c) Dispozitioul antagonist, Echipajul mobil se roteste dato- rita actiunii unui sistem de cupluri care apar in dispozitivul de masurat, sub influenta marimii care se masoara ; rezultanta aces- tui sistem de cupluri se numeste cuplu activ. Daca echipajul mobil s-ar afla numai sub influenta acestui cuplu, la orice valoare a marimii de masurat echipajul s-ar roti incontinuu sau pind ar fi impiedicat de o cauza oarecare (un dispozitiv de oprire, :frecarea in piesele mecanismului). Pentru ca deplasarea rotorului s fie proporfionala cu valoarea marimii de masurat, in aparatele de masurat se introduc dispozitive, nu- 13syyctinlny typ rz Ny ‘Fig. 11. Dispozitivel de masurat al aparatelor electrodinamice : 1 — ax mobil ; 2 ~ bobind mobila ; = Tesoarte pirate; 4 ae Indie ceator ; 5 ~ scard gradatA ; 6 - amor, ‘tizor cu paleté; 7 — bobina fixd. Fig. 13. Dispozitivul de misurat al unui aparat de inductie (watt. metru de inducfie) + miniu ; 6 — miez de fier ; 7 — mag- net de frinare. Fig. 12. Dispozitivul de masurat al apara- telor termice cu fir cald : 1 — conductor de platin-iridiu ; 2 — plack de bazA ; 3 — pirghii ; 4 — axul de rotatie al acu- lut; 8 ~ resort plan ; 6 — piesa mobil a amor- tizorului; 7 ~ magnet de amortizare ; 8 ~ CO rector ; 9 — scara gradata ; 10 — ac indicator. ! Fig. 14, Dispozitivul de masurat al unui apa- tat electrostatic (voltmetru electrostatic) : 1 armatura de aluminiu mobild ; 2 — ac ine dicator ; 3 — plac& de baz& ; 4 — axul acului ; yp 5—scaré gradata ; 6 — armatura fixd ; 7 — pla- c& tix de protectie ; 8 — piesa mobilé a amo tizorului ; 9 — magnet de amortizare,‘mite dispozitive antagoniste, care si dea nastere unui sistem de ccupluri, a carui rezultanta, numita cuplu rezistent, s4 se opunad cuplului activ, datorit marimii de-masurat. Sub actiunea acestor doua sisteme de cupluri (activ si rezis- tent), echipajul mobil sé va roti pind in momentul in care ele isi vor face echilibru, oprindu-se, astfel, intr-o pozitie corespun- -zatoare marimii masurate. Fig, 15. Elemente ale echipajului mobil gi dis? pozitivul antagonist al unui aparat indicator :_ 1 — are splral ; 2 ~ antrenorul corectorului ; 3 corector ; 4— lagar axial ; § - greutati de echilibrare. Dispozitivul antagonist al echipajului mobil este alcatuit, «de cele mai multe ori, dintr-unul sau din mai multe resoarte elas- tice (fig. 9, 10, 11, 12, 18, 15) fixate cu um capat pe axul mobil, iar cu celalalt, fie de o piesa fixa a aparatului, fie de o piesa mobila numita corector (fig. 9, 10, 18, 15) si care serveste la corectarea pozitiei de zero a dispozitivului indicator al aparatului. Resoartele, care formeaza dispozitivul antagonist, servesc si la aducerea echipajului mobil la zero dupa efectuarea masura- torii si, uneori, la conducerea curentului catre cadrul mobil (lig. 9). Cuplul rezistent poate fi creat folosind principiul inductiei, prinir-un dispozitiv alcdtuit dintr-un magnet permanent intre polii caruia se roteste un disc sau un cilindru cuplat cu axul mobil al aparatului. 15Exista aparate al caror cuplu rezistent nu este creat pe cale mecanica ci electricd : dispozitivul antagonist al acestor aparate,. denumite logometre, este o bobina incrucisata peste bobina mo- bila — la logometrele magnetoelectrice si la cele electrodinamice: — si un dispozitiv de masurat, identic cu cel care produce cuplul activ si cuplat mecanic in opozitie cu. acesta pe acelasi ax — la aparatele sorts eal a : en ili, °lectromagnetice si de inductie *). : $ i d) Dispozitivul de citire a indica- s tiilor. Cadranul aparatelor de mdsurat. 10 20 Dispozitivul de citire a indicatiilor la. 40 50 69 aparatele indicatoare este format din: duililolgdudes acul indicator si din scara gradata. / Aparatele totalizatoare si cele inre- gistratoare sint prevazute cu dispozi- Fig, 16. Formele capetelor ace. tive de citire speciale, care vor fi stu- lor indicatoare. diate in capitolele I] si VI. Acul in- dicator (fig. 15) este solidar legat de: echipajul mobil al aparatului de masurat. E] poate avea diferite forme dupa aparatul la care este intrebuintat; astfel, poate fi foarte subtire la aparatele de laborator sau gros la aparatele in- dustriale de tablou. Unele dintre formele pe care le poate avea capatul unui ac indicator sint reprezentate in fig. 16. _ La unele aparate — in special la cele din laborator — acul indicator se inlocuieste cu o mica oglinda pe care sint trimise raze de lumina de la o sursa aflata in interiorul sau in afara aparatului. Prin miscarea echipajului mobil al aparatului se mised si oglinda, care trimite razele de lumina pe un ecran gra- dat (fig. 17) — la aparatele ‘cu sursa luminoasa exterioara sau. pe o scaré gradata (tig. 24) — Ja aparatele cu sursd luminoasé interioara. Scara gradaté a unui aparat de masurat pe care sint in- scrise valorile marimii care se masoara este trasata pe un ca- dran pe care se mai afld o serie de date prin care se precizeaz& caracteristicile aparatului : principiul de functionare, felul curen- tului pentru care este construit, clasa de precizie, unitatea de masuré a mdarimii care se masoara, tensiunea la care a fost incercata izolatia aparatului, cum si inscriptia fabricii construc- toare, numarul de fabricatie, anul in care a fost fabricat, indicatii asupra rezistentei sale interioare, a pozitiei de lucru a aparatu- {ui oa Un exemplu de cadran cu scard gradata este dat in ig. 18. ) V. cap. II. E.Principiul de functionare este indicat pe cadran, prin inscrierea simbolului caracteristic al sistemului de functionare (tabela 1). Mé&rimea care se mdsoara este indicata prin simbolul uni- tatii de masura: V (volti), A (amperi), W (wati), kW (kilo- Fig. 17. Dispozitivul de citire cu oglind’ si ecran gradat al unut aparat sensibil cu magnet permanent (galvanometru), wati) etc., iar tensiunea la care a fost incercat aparatul printr-o steluta colorata diferit (la aparatele mai vechi) say printr-o ste- 02 SAW x220v — aay SOHe Ie | 4297695 Fig, 18. Exemplu de cadran al unui aparat, cu scar gradata si inscripfiile necesare. luta cu un numar interior (Ja aparatele mai noi). Relatia dintre culoarea stelutei si tensiunea de incercare este indicaté in tabela 2. Semnificatiile celorlalte inscriptii care pot fi intilnite pe ca- dranul unui aparat sint indicate in tabela 3. 2~ Aparate de masurat si masurdri electrice uzuale 17Tabela ? Simbolurile aparatelor dup& principiul de funefionare a Peewee Se Aparat de rezonanta ve Aparat electré= magnetic * Aparat. ferodinamic dF Aparat electro~ dinami Ne Logometru magneto- se “electric \- Aparat termic : ce Logometru electro- Seer eee re Cerrere ee Ce [tema magnetic Aparat de inductie 82 Logometru eléctro- dinamic = Aparat electrostatié at ai = parat electros 5 i? Logomeiru de inductie a Aparat magneto~ 7 electric cu redresor, A Aparat cu termo- Logometru ferodinamie eet cupiuIn fig. 19 este reprezentata steluta care, prin numarul din interior, indica tensiunea de incercare, in kV. Daca in interiorul stelutei nu exista nici un numar, inseamna ca tensiunea de incer- care este de 500 V. Una dintre cele mai im- portante indicatii aflate pe cadranul unui aparat este cea Tabela 2 Relatia intre culoarea stelufei si tensi- unea de incercare Tensiunea de Cutoarea stetujei | jncersaree dn V Neagra . | 500 Cafenie : 1000 Rogie 2000 Albastra ee 3000 Verde ae 5000 3 Fig, 19, Steluja indicatoare a unei tensiuni de. incercare a. izo- latiei de 3 kV. Tabela 3 Semnificatiile inscriptiilor de pe cadranele aparatelor Aparat pentru curent continu t Folosire tn pozitie ver- ticala uniform incdrcate — Aparat, pentru ane Folosire tn pozifie curent alternativ : orizontala ~ Aparat pentru cc. L. bge Folosire inclinata la , —_ sic.alt, an unghiul de 45° Aparat pentru _cu- Bs rent trifazat, faze 50 Hz Freeventa 50 Hz Aparat pentru cu- ts rent trifazat, faze —S\ neuniform inear- cate Yen Tensiunea de incercare 2kV 19seferitoare la clasa de precizie. Clasa de precizie se indica prin- tr-un numar zecimal sau intreg (de exemplu 0,1 ; 0,2; 1; 3; 5). Un aparat de masurat trebuie sA nu dea indicatii cu o eroare!) mai mare decit cea stabilita pentru clasa de precizie indicata pe cadranul sau; astfel, un aparat care are notat pe eadran cifra | face parte din clasa de precizie |; el trebuie sa” nu dea o eroare de masurare mai mare decit 1% din deviatia maxima a acului sau indicator (adicd in cazul unui ampermetru de 100 A sa indice cu 0 eroare de cel mult £1 A). In exploatarile industriale si in fea se folosesc apa- rate avind clasele de precizie : 0,2; 0,5 5 e) Dispozitivul de amortizare ies Pentru ca acul in- dicator s& se aseze rapid pe pozitia corespunzdtoare valorii marimii masurate, fard sd mai oscileze in jurul acestei valori, respectiv pentru ca durata acestor oscilatii sa fie cit mai mica posibil, se utilizeaza dispozitive de amortizare solidar legate de echipajul mobil al aparatului de masurat. Aceste amortizoare pot fi de doua tipuri: — amortizoare cu aer, alcdtuite dintr-un tub, de o forma carecare, in care se miscd un piston sau o paleta; prin compri- marea aerului si prin rezistenta pe care 0 opune ‘aerul miscari paletei, miscarile oscilatorii ale echipajului mobil sint amorti- zate (fig. 10, 11) ; — amortizoare magnetice, alcdtuite dintr-un disc (sau nu- mai dintr-un sector de disc) construit dintr-un material nemagne- tic si fixat pe axul echipajului mobil si care se misca intre polti unui magnet permanent. Datorita actiunii dintre curentii tur- bionari ce iau nastere in disc si fluxul magnetului permanent, se produce un cuplu al cdrui sens este opus sensului de miscare a discului. Se obtine astfel o amortizare a miscarilor oscilante (fig. 12). 2, Elementele accesorii sint acele parti din aparat care servesc la apararea dispozitivului de masurat impotriva actiu- nilor exterioare, la fixarea si consolidarea dispozitivului de ma- surat, la legarea aparatului in circuitul electric in care se efec- ‘tueaz4 masurarea etc. Dintre acestea un rol important il are cutia aparatului in care este addpostit dispozitivul de masurat atit impotriva actiu- nilor mecanice exterioare cit si impotriva actiunilor prafului, umezelii, influentei temperaturilor exterioare etc. 1) Este vorba de eroarea relativa raportati la valoarea nominala (li- mita scérii) a mirimii de masurat, (vezi cap. IV). 20Cutia se construieste din lemn, din metal, din materiale plastice si are diferite forme (cilindrica, paralelipipedica) si di- mensiuni in functie de modul in care va fi utilizat aparatul. ’ Fig, 21. Aspectul exterior al unor aparate portative, Pe cutie sint prevazute bornele sau suruburile la care se fac legdturile aparatului, iar pentru aparatele de tablou — surubu- rile sau gaurile de prindere; aparatele portative sint prevazute cu o curea de transport si cu picioruse de cauciuc. In fig. 20 sint aratate citeva tipuri de aparate de tablou, iar in fig. 21, de aparate portative. 21CAPITOLUL IT DESCRIEREA APARATELOR ELECTRICE DE MASURAT UZUALE $1 A DISPOZITIVELOR AUXILIARE FOLOSITE PENTRU MASURAREA CURENTILOR MARI $1 A TENSIUNILOR INALTE A. Ampermetral 1. Caracteristici generale. Ampermetrul este un aparat de masurat cu ajutorul cdruia se masoara intensitatea unui curent electric care trece printr-un circuit ; el se leaga in serie in acest circuit (fig. 22). Ampermetrul fiind legat in serie in circuitul electric al carui curent se mdsoara, nu trebuie s4 opund o rezistenta prea mare trecerii curentului electric. De aceea, bobinajele interioare ale ampermetrului sint executate din 4 Receptor conductoare de cupru, pe cit posi- bil cu sectiunca mare si cu lungi- mea mica. ___ Rezistenta, electrica a eeu rig. 22, are incire JclOf unui ampermetru este foarte me. a atta a mica, ea putind ajunge pina la va- m&surarea curentului absorbit de lori de miimi de ohm. Ampermetre- un receptor. le se construiesc pentru a masura curenli cuprinsi intr-un anumit do- meniu ; de exemplu intre 0 si 5A; 0 si 10 A, 0 si 100 A. Curentul maxim pe care il poate masura direct ampermetrul si care este indicat pe scara sa gradata este denumit curentul nominal al apa- ratului; ampermetrul nu trebuie legat in circuite in care circula curenti mai mari decit curentul sdu nominal. Caderea de tensiune intr-un ampermetru este produsul din- tre rezistenta electrica a bobinajelor aparatului Ra si valoarea curentului care le parcurge : AU=R,! 22in care AU se masoar& in volti (V), Re masurindu-se in ohmi (2) si J in amperi (A). Caderea de tensiune care are loc la trecerea prin aparat a curentului s4u nominal se numeste cddere de tensiune nominala. Numim consumatia unui ampermetru, energia electricd con- sumata de aparat in timpul in care el este conectat in circuit si care este egala cu produsul dintre rezistenta electric a apara- tului, patratul intensitatii curentului care il parcurge si timpul cit aparatul se afla in circuit : Wa=Ra lt, in care W,. este exprimat in wattsecunde, Rg— in ohmi, J — in amperi sit — in secunde (s). Puterea (energia in unitatea de timp) pe care o absoarbe aparatul este : Pa=Ral?, P, fiind exprimat in wati, Ra — in ohmi, iar J — in amperi. Puterea nominala absorbita de bobinajele unui ampermetru este cea corespunzatoare curentului nominal. Pentru a putea aprecia cam ce valori au aceste marimi pen- tru un ampermetru obisnuit, sa ludm un exemplu : Fie un ampermetru al cdrui curent maxim indicat pe scard (curentul nominal) este de 10 A, iar rezistenta bobinajului sau este de 0,008 Q. Caderea de tensiune in aparat are valoarea: AU =0,008 10=0,08 V, iar puterea nominala consumata este : P,, =0,008 + 10?=0,8 W. Pentru aparatele de precizie aceste valori pot fi si mai mici. In general, consumatia ampermetrelor variaz4 intre 0,2 si 10 W. Consumul propriu al diverselor tipuri de ampermetre este dat in tabela 4. Daca, din greseal4, se leagi un ampermetru in paralel (in derivatie) la bornele circuitului electric al cdrui curent se ma- soard, iar nu in serie cu acest circuit, bobinajul interior al amper- metrului se va incdlzi peste masura si se va deteriora. 23In adevar, dacé presupunem ca tensiunea de alimentare a circuitului de curent continuu in care se face masurarea este de 120 V, iar rezistenta aparatului de 0,008 Q, valoarea cureritului este data de relatia care, prin inlocuire, devine : I 120 do08 = 15 000A. Este clar ca, in acest caz, ampermetrul cu curentul nominal de 10 A se deterioreazad imediat. Regula: Ampermetrul se leagd intotdeauna in serie cu cir- cuitul electric al cdérui curent il mdsoard; el nu trebuie sd fie niciodatd legat in paralel la bornele acestui circuit, deoarece — in acest caz — ampermetrul este in pericol de a se deteriora. 2. Funcfionarea si constructia ampermetrelor. In functie de principiul de functionare pe care se bazeaza constructia dis- pozitivului lor de masurare, ampermetrele pot fi: a) Ampermetre magnetoelectrice) Ampermetrul magnetoelec- tric functioneaza daca bobina sa este parcursa de un curent con- tinuu. In acest caz, echipajul mobil se va roti intr-un anumit sens, iar miscarea acului indicator va fi proportionala cu valoarea acestui curent. Ecuatia de functionare a unui asemenea aparat, ie care da legdtura dintre unghiul « cu care se roteste acul indicator si curentul / care trece prin bobina mobila — este : a=kl, in care k este o constantd, numitd constanta proprie a aparatului. Cn ny » wy 2p Lui, eo Uy ly q 3» 8 i WM A spss Aw” wy wy 8, \Q Fig. 23. Scara unui aparat magnetoelectric, Din ecuatia de functionare, care arata ca deviatia aculut este direct proportionala cu valoarea curentului, rezulta ca scara unui ampermetru magnetoelectric este uniforma, adicd distan- tele dintre diviziuni sint egale (fig. 23). 24Ampermetrele magnetoelectrice, ca toate celelalte aparate din sistemul magnetoelectric, nu pot fi utilizate decit in curent continuu, deoarece sensul de rotatie al acului depinde de sensul curentului. Ampermetrele din sistemul magnetoelectric prezinta avanta- jul unui consum de putere mic (care obisnuit este de 0,2—0,4 W, putind ajunge pina la miimi de watt), al unei precizii mari (se construiesc ampermetre de clasa 0,1) si al unei scdri uniforme. In aceasta categorie a ampermetrelor magnetoelectrice mai poate fi cuprinsd o clasd de aparate de mare sensibilitate — con- struite pe acelasi principiu — care, in general, fara a da direct valoarea unui curent, indica numai prezenta lui in circuit. Aceste aparate se numesc galvanometre. S-a reusit sA se construiasca astfel de aparate sensibile la curen{i extrem de mici, ajungind pind la] pA=10-? A. De asemenea, tot in aceasta categorie pot fi iteliag si osci- lografele electromecanice '). Pentru obtinerea unei sensibilitati atit de mari, aceste apa- rate sint prevazute cu magneli permanenti foarte puternici, iar frecrile si cuplurile antagoniste sint reduse la valorile cele-tnai mici posibile, prin suprimarea din echipajul mobil a axului si a resoartelor si inlocuirea lor printr-un fir elastic (confectionat din argint sau bronz), numit fir de torsiune. Cu ajutorul = 4 acestui fir, cadrul mobil (4 din fig. 24) al aces- tui aparat este suspen- : dat intre polii unui mag- Fig, 24. Sectiune intr-un galvanometru cu spot net permanent (care nu luminos, cu scar gradata interioara apare in fig. 24) firul de = surs& de lumina; 2 — oglinda de pe tirut torsiune servind si drept 9° *"° op Weaaraly mobi cale pentru aducerea cu- rentului electric in spirele cadrului mobil. Dispozitivul indicator este format dintr-o mica oglinda“(2 fig. 24), lipita pe firul de torsiune si care reflect o razi de lumina, trimitind-o pe o rigla (ecran) fig. 17 — sau pe un cadran ‘fig. 24) prevazute cu diviziuni, insa i negradate i in amperi. ~ In fig. 25 este dat aspectul unui astfel de galvanometru. Galvanometrele se intrebuinteaza, in general, in montaje speciale pentru m&surarea indirecté a unor marimi electrice ®). 2) V. cap. VIII. 2) V. cap. IX 25b) Ampermetrele electrodinamice functioneaza datorita ac- tiunii dintre curentii care parcurg doua bobine (una-ixa si alta mobild). Bobina mobila se leaga in serie cu cea fixd la amper- metrele folosite pentru masurarea unor curenti foarte mici — miliampermetrele — sau in derivatie pe bobina fixa si pe o re- Fig. 25. Aspectul exterior al unui galvanometru cu spot luminos $i scar gradata, zistenté (mumita sunt) care este in serie cu bobina fixa — la ampermetrele obisnuite (fig. 26). Acest fel de legare este nece- sar, deoarece bobina mobila este construita dintr-un conductor mult mai subtire decit bobina fixa, care, la trecerea curentului de masurat s-ar incalzi peste limita admisibild si astfel s-ar deteriora. Unghiul de rotatie « a] acului unui ampermetru electrodina- mic este proportional cu.valorile curentilor J; si [2 care tree prin cele doud bobine; ecuatia de 4—— functionare a acestui aparat are I expresia generala Sunt & ae ak hel 4 au Daca bobinele sint legate in se- rie: [;=/o=/ (curentul din cir- cuit) si punind Ai;ke=k, rezulta Fig. 26. Legaturile interioare ale unui, ampermetru electrodinamic obignuit. a=ki?, In cazul cind bobina mobila este in derivatie cu cea fixa, cu- rentii din ele sint proportionali cu curentul J din circuitul de méasurat K=kl si Ip=Recl, 26astfel incit ecuafia de functionare a aparatului capata forma a=klkoel =KP in care K=Rykec. Coeficientii _k si K sint denumiti constante de functionare ale aparatului si pot fi considerati practic constanti'). In reali- tate ei depind atit de pozitia acului indicator cit si de formele celor doua bobine. 9 i i cs Fy dull hvnunbaee TTA Era yyf a0 nl! Wha, @ \ ant Ay / H a i) “ify fe wt My & “np Fig. 27, Scara unui aparat electrodinamic modern. Din ecuatia de functionare rezulta cA — deoarece deviatia este proportionala cu J? — scara unui ampermetru electrodinamic. nu este uniforma, ci patratica, cu diviziuni extinse spre sfirsitul scarii. La ampermetrele electrodinamice moderne s-a reusit ca prin actionarea asupra ,constantei“ de functionare a aparatului sa se realizeze 0 scaré aproape uniforma pe toata lungimea, cu exceptia portiunii initiale (fig. 27) ?). Ampermetrele electrodinamice sint foiosite atit in curent continuu, cit si in curent alternativ, deoarece sensul in care se roteste acul indicator nu se schimba la schimbarea sensului cu- rentilor din bobine. In curent alternativ, indicatiile aparatului sint proportionale cu valorile efective ale curentului. c) Ampermetrele electromagnetice functioneaza prin atractia pe care o exercita o bobinad fixd, parcursa de curentul care se mdsoara, asupra unei bucdti.de fier moale (fig. 10,A) sau dato- rita actiunii de respingere a unei piese de fier fixd, magnetizata cu ajutorul unei bobine parcurse de curentul care se masoara, 1) V. cap. IB 2) Modificarea gradafiei scarii se obfine actionind asupra formei bobi- nelor, asupra elementului antagonist (resortul), prin introducerea in serie cut circuitul de masura de elemente neliniare (de'exemplu o lamp cu filament metalic, Ia care rezisienta creste cu cresterea curentului ce o strdbate, sau o lampa cu filament de carbune la care variafia rezistenfei este inversa precedeniei). 27asupra unei piese-mobile (fig. 10, B). Forta de atractie — in apa- ratele electromagnetice de atractie — sau de respingere — in ampermetrele electromagnetice de respingere — este proportio- nala cu patratul valorii curentului care trece prin bobina si'de- pinde de pozitia armaturii mobile in cimpul magnetic al bobinei. Ecuatia de functionare a acestui aparat este : a=k P- F(a), incare & este o constanta ; f(#) — © marime a cdrei valoare depinde de unghiul de deviatie al acului, deci de pozitia echipaju- lui mobil ; 7 — curentul care parcurge bobina. Ampermetrele electromagnetice pot fi folosite atit in curent continuu, cit si in curent alternativ, deoarece sensul fortei respec- tive nu este influentat de variatia alternativa a sensului cu- rentului. 7 Ampermetrele electromagnetice se construiesc, in general, pentru curenti intre 0 si 5; 0 si 10A (uneori se atinge si 200A — la aparatele de tablou), si pentru clasele de precizie 0,5—-2,5. Ele sint aparate robuste, din care cauza au o mare r4spindire folo- sindu-se in special ca aparate de tablou. d) Ampermetrele termice functioneazd prin dilatarea unui conductor subtire, parcurs de curentul electric care trebuie ma- surat (fig. 12) sau prin deformarea unui bimetal incalzit de curentul de masurat. Acest din urma sistem este mai rar utilizat in construirea aparatelor de masurat. Deoarece caldura produsd in conductor este proportionala cu patratul curentului, iar dilatarea firului este proportionala cu incalzirea corespunzatoare, ecuatia de functionare a acestui apa- rat este: a=k?, in care & este constanta aparatului. Acest aparat are, deci, ace- leasi proprietati ca un aparat electrodinamic ; el va putea fi folo- sit atit in curent continuu, cit si in curent alternativ. e) Ampermetrele functionind pe principiul de inductie nu mai sint folosite, astazi, in mod curent, nici in laboratoare nici in industrie, din cauzd c& puterea pe care o consuma este foarte mare in raport cu puterile consumate de alte ampermetre si intru- cit sint mult influentate de variatia frecventei curentului alter- nativ. Ecuatia de functionare a unui asemenea aparat este : a=Rul?, 28in care w este pulsatia (2x Xfrecventa) curentului care se ma- soara. Din aceast& ecuatie rezulté cd, intrucit miscarea depinde de frecventa, aceste aparate nu pot fi folosite in curent continuu, pentru care f=0, adicd w=0. ) Ampermetre electrostatice nu se construiesc. 3. Sunturi. Miscarea echipajului mobil al unui ampermetru din oricare sistem este provocataé de insusi curentul care se ma- soara. Pentru aceasta, este necesar ca bobina (sau bobinele) prin care trece curentul sa fie confectionaté din sirma destul de groasa, pentru a nu produce o cadere de tenisiune prea mare si pentru ca acestea sa nu se in- calzeascd peste limita admii Exista bobine de ampermetre cu ajutorul cdrora se pot masura Receptor direct curen{i avind valori de ci- Fig, 28. Schema de legare intr-un ci teva sute de amperi. Un aseme- cuit a unui ampermetru (A) prin in- nea aparat nu poate fi construit, termediul unui sunt (3). ins, decit pentru tablourile de uzine, unde nu i se cere o exactitate prea mare. Sint cazuri cind trebuie masurati curenti mari, chiar de mii de amperi. Pentru_a se putea efectua aceste mdsurdri cu ampermetre obisnuite au fost create accesorii speciale, numite sunturi. Sunturile ‘sint rezistente electrice foarte mici, care se conec- teazd in serie in circuitul de masurat in locul ampermetrului, acesta din urma legindu-se in paralel cu suntul (fig. 28). In mo- dul acesta, numai o parte din curentul total va trece prin’ amper- metru. In adevar se stie cd, in cazul a doud rezistente Rs si R legate in paralel, curentii care le strabat sint invers proportionali cu rezistentele: prin rezistenfa mai mica circuld curentul mai mare, iar prin rézistenta mai mare curentul mai mic. Daca (fig. 29) Rs_ este rezistenta electricd a suntului, /;— curentul care trece prin sunt, Re — rezistenta infasuradrii ampermetrului, I, — curentul care trece prin ampermetru si /mas —, curentul de masurat : Ry lam tae Inte Se vede, deci, ci — prin alegerea rezistentei suntului — curentul care trece prin ampermetru poate fi micsorat oricit de 29mult. Pentru a vedea cit de mica trebuie sa fie rezistenta suntului fata de cea a ampermetrului, si luam un exemplu. Fie : Tmais = 1000 A ; Tanom=10 A. Tanom este curentul nominal al ampermetrului. ae N = N ssn Say, Fig. 29, Ampermetru de 5000 A cu gunt exterior : Jq = curentul din ampermetru 3 J,~curentul din gunt 5 Imgs = cu- ‘ Tentul din ctreuttul de m&surare. Fig, 30. Ampermetru de 100 A ‘cu sunt interior. Introducind in relatia de mai sus, obtinem : Rs 10= pig, X 1000, de unde: 7 R= oy adic rezistenta eléctricd a suntului trebuie si fie de 99 ori mai mica decit cea a ampermetrului. In general, daca curentul care se madsoara este de m ori mai mare decit curentul nominal] al ampermetrului, un calcul analog cu precedentul duce la urmatoarea relatie, care ne dd valoarea rezistentei suntului in functie de rezistenta ampermetrului : Daca trebuie masurati curenti mai mari decit cel nominal, fiecare aparat se prevede cu un anumit sunt, care se calculeaza 30aga cum s-a aratat mai sus; ampermetrul se etaloneaza impre- una cu suntul sdu si cu conductoarele de legdtura dintre aparat si sunt. Aparatul poate avea suntul integrat in interiorul carcasei — pentru curenti pind la 100 A — (fig. 30) sau in exteriorul car- casei — pentru curenti pind la 5000 A sau mai mult (fig. 29). Pentru aparatele de precizie sau de laborator se construiesc unul sau mai multe sunturi. Corect Gresit ee D ¢ Fig, 31, Legarea corecti a ampermetrului 1a sunt (a) si legarea gresité (0 si c). Un sunt are forma unei bare de o anumita lungime confectio- nata dintr-un aliaj special; pe bara sint doua rinduri de borne — unele pentru legarea suntului in circuit, iar celelalte pentru legarea ampermetrului la sunt. Daca suntul nu este integrat in ampermetru trebuie sa se procedeze cu atentie Ja efectuarea acestor legaturi, caci altfel se obtin rezultate gresite in masurri. In fig. 31, @ este reprezentata legarea corecta, iar in fig. 31,6 si c legarea gresitd a unui aparat la un sunt. Sunturile se utilizeaza, de obicei, pentru masurari in curent continuu, deoarece pentru masurarea curentilor alternativi au fost construite aparate spe- ciale, numite transformatoare de curent. Aceste aparate vor fi tratate in continuare, tot in cap. Il. 4, Ampermetre cu mai multe sensibilitati, fara gunturi. Unele aparate de laborator, in special cele din categoria apara- telor electrodinamice, se construiesc cu mai multe trepte de sensi- bilitate. Astfel, cu un acelasi aparat pot fi masurate, de exemplu, 31doua trepte de curenti: 0—5 A si O—10 A. In acest scop, bobina fixa se imparte in doua parti egale (A si B din fig. 32). Astfel, daca se introduce o fisa in gaura 2, cele doua bobine sint legate in serie si se pot face masurari in domeniul 0—5 A, fiind sufi- cient un curent egal cu 5 A pentru a produce deviatia maxima a acului aparatului. Dacd se introduc fise in ambele gduri / si 3, curentul necesar producerii deviatiei maxime este de 10 A si astfel se ob{ine a doua sensibilitate a aparatului. B. Voltmetrul 1. Generalitati. Voltmetrul este un aparat de masurat cu ajutorul ca- Tuia se masoar4 tensiunea sau dife- renta de potential la cone uneij sur- : 7 se sau ale unui receptor de energie Fie ait cat Saawat secteo: electricd, Pentru a masura tensiunea dinamic : intr-un circuit electric voltmetrul (V) A ~o jumatate a bobinei fixe; trebuie sd se lege in paralel (in deri- Bx SGM bobins mobha (ce. Vatie) cu acest circuit (fig. 33, a). Ielalte rezistente sint pentru Sompensarea erorilor de tempe: Voltmetrul fiind legat in paralel ratura). cu refeaua electricd a carei tensiune o mdasoara, trebuie si opund o rezis- tenta cit mai mare curgerii curentului electric ce trece prin infa- surarea sa. De aceea, bobinajele interioare ale voltmetrului, spre deosebire de cele ale ampermetrului, sint confectionate din con- ductoare subtiri si°cu rezistenta electricd cit mai mare posibil. Rezistenta electrica a unui voltmetru este foarte mare, ea putind ajunge la citeva zeci sau sute de mii de ohmi. Pentru con- fectionarea unei bobine cu rezistenta atit de mare, este necesara o cantitate foarte mare de sirma. Ar rezulta o bobina foarte grea, ceea ce nu se poate admite decit in cazul bobinelor fixe ale apa- ratelor. De aceea si pentru voltmetre se construiesc bobine mobile usoare, avind atitea spire cite sint necesare pentru a putea func- tiona. Restul de rezistenta electricd necesara voltmetrului se rea- lizeaza legindu-se in serie cu bobina (sau cu bobinele) voltmetru- lui, rezistente speciale (fig. 33,6). In modul acesta, acelasi volt- metru poate fi folosit pentru masurari de tensiuni diferite, prin modificarea valorii rezistentei legate in serie. 32Puterea Py, pe care o consuma un voltmetru, trebuie s4 fie soit mai mica posibil. Ea este data de relatia : ue in care Py este exprimat in W, U — in V si R,— in Q. Pentru a ne da seama de valoarea puterii consumate de un ‘voltmetru, sé Juam un exemplu. Fie un voltmetru construit pentru tensiunea nominalé de 120V. Rezistenta lui interioara este de 15 000 Q ; puterea nominala con- ‘sumata de aparat este, deci: ed Uj 1208 Py R, = 000 0,95 W. u Consumul propriu al diver- — ? 6 | sselor tipuri de voltmetre este dat Fig. 39. Schema de legare in circuit in tabela 4. a unui voltmetru : — direct ; 6 = prin rezistent& aditto~ 2. Functionarea si construc- nala. tia voltmetrelor. Prin aplicarea unei tensiuni U la bornele unei rezistente Ry, prin acea rezistenta va trece un curent J, dat de relatia : an.care J este exprimat in amperi, daca U este exprimat in volti si Ry — in ohmi. Daca presuipunem'cé Ry este rezistenta electricd a bobina- jului voltmetrului cu ajutorul cdruia urmeazd sa se masoare ten- siunea U, prin acest bobinaj va circula un curent avind valoarea J, data de relatia de mai sus. Acest curent care trece prin bobi- najul voltmetrului si este direct proportional cu_tensiunea care ‘se masoara provoaca deplasarea echipajului mobil. Deci functio- narea voltmetrelor este asemdnatoare cu cea a ampermetrelor. In curent alternativ, voltmetrele masoara valoarea efectiva a tensiunii. Ca si in cazul ampermetrelor, dispozitivele de masurat ale woltmetrelor se construiesc folosind oricare din principiile de functionare descrise mai inainte. a) Voltmetrele magnetoelectrice pot fi folosite numai in eurent continuu. & — Aparate de misurat si masurari electrice uzuale 336) Voltmetrele electrodinamice, electromagnetice si termice pot fi folosite atit in curent continuu, cit si in curent alternativ. c) Voltmetrele de inductie pot fi folosite numai in curent alternativ. d) Voltmetrele electrostatice functioneaza pe principiul atrac- tiei reciproce a armaturilor unui condensator plan (/ si 2 din fig. 34, asi b). Forta de atractie F dintre armaturi fiind proportionala cu patratul tensiunii U apli- cate aparatului, rezulta ca ecuatia de functionare a aces- tui aparat este : a=RkU2, in care k este o constanté.. Aparatul poate fi deci folosit atit in curent continuu, cit si Fig. 34. Principii de functionare a unui jn curent aliernativ. voltmetru electrostatic : a ~ prin variafia distantei intre armaturi; Un voltmetru electrosta~ 2 abun yarota pupeote aetve 2 ermé" tic prezinta marele avantaj c& turd fixa ; S = scara ; U — tensiunea apli- nu are o consumatie proprie, cain valoarea acesteia find nula in curent continuu’si practic nulé in curent alternativ. Un aparat electrostatic are diviziunile cadranului inegal departate intre ele (scara neuniforma). Voltmetrele electrostatice sint de numeroase tipuri si se con- struiesc, in general, pentru tensiuni inalte (de la 1000 V in sus). In ultimul timp s-a reusit s4 se con- struiascd asemenea aparate si pentru tensiuni mai joase, pind la 100 V. 3. Rezistente aditionale. Pentru a putea mastira — cu ‘voltmetre obis- nuite — tensiuni continue inalte se folosesc rezistente, numite rezistente aditionale, care se leagi in serie cu volimetrul (fig. 35). In curent alter- nativ se folosesc rezistente aditionale numai pind la tensiuni de 6uU V, pen- tru tensiuni alternative mai mari folo- sindu-se aparate speciale, mutnite transformatoare de tensiune, care pre- zinta multe avantaje fata de rezisten- Fig. 35, Voltmetru magneto- tele aditionale. Aceste aparate vor fi glectrie pentru 3500 V, cu re~ tratate in continuare, in cap. II. zistenta aditionald exterioari. 34Valoarea unei rezistente aditionale poate fi determinata fara nici o dificultate. Fie un voltmetru cu rezistenta interioara R (in Q) si cu tensiunea nominala U (in V), Curentul maxim care trece prin bobinajul voltmetrului, la deviatia maxima a acului voltmetrului — corespunzatoare tensiunii nominale — este: Ein A. Sa determinam care este rezistenta aditionald necesara pentru a m&sura o tensiune de m ori mai mare. In ambele cazuri, acul indicator al aparatului trebuie s4 se afle pe diviziunea corespun- zatoare fensiunii nominale. Deci curentul i care parcurge bobi- najul trebuie s4 ramina acelasi : mu RytRaa’ Rea fiind rezisten{a aditionala cautata. Un calcul simplu ne da: Raa =(m—I1)Ro- Rezistentele aditionale pot fi si integrate in carcasa volt- metrului. C. Wattmetrul Wattmetrul este un aparat de mdsurat cu ajutorul cdruia se masoara puterea debitata de o sursa de energie electricd sau cea absorbita de un receptor de energie electrica. In curent continuu puterea electricd se exprima prin ‘relatia : P=UI in care P este exprimat in wati, cind U este exprimat in volti si . — in amperi. Rezulta, deci, c4 pentru a putea m&sura direct puterea elec- trica, trebuie sA masuram cu acelasi aparat produsul dintre ten- siunea de la bornele circuitului si valoarea curentului care trece prin acest circuit. Pentru aceasta este, deci, necesar ca aparatul de masurat sA aiba douad bobinaje: unul — pentru circuitul de tensiune si uaul — pentru circuitul de curent. Aparatele care pot indeplini aceast& conditie sint aparatele electrodinamice si cele de inductie. Dintre acestea, cel mai raspindit este wattmetrul electrodi- namic, intrucit aparatele de inductie au o consumatie foarte mare, 35iar indicatiile lor sint influentate de variatia frecventei. De aceea, cele ce urmeaza se refera la wattmetrele electrodinamice. Wattmetrul are, deci, o bobing de tensiune si o bobinad de curent ; aceste doud bobine se leaga la retea, potrivit regulilor cunoscute pentru voltmetre si ampermetre: bobina de tensiune (derivatie) in paralel cu circuitul de masurat, iar bobina de curent (serie) — in serie cu circuitul (fig. 36). Ww * o Fig. 36. Schema de legare in circuit a unui wattmetru electrodinamic : a — in curent continuu ; b — in curent alternativ. 1 ~ bobina de tensiune ; 2 — bobind de curent ; 3 — receptor. In circuitul bobinei de tensiune se afl& conectaté o rezis- tenta aditionala. Cele ardtate despre ampermetre si voltmetre se pot aplica, respectiv, celor douad bobinaje ale unui wattmetru. Wattmetrul fiind un aparat electrodinamic, ecuatia sa de functionare este a=R Tl iRolo, in care ; I, este curentul ce trece prin bobina de curent iar 4, — curentul ce trece prin bobina de tensiune. Daca : L,=Inas este curentul total din circuitul de masurat, care parcurge bobina de curent a aparatului, iar be k& 2= RK, este curentul care parcurge bobina de tensiune a aparatului, pro- portional cu tensiunea retelei, atunci ecuatia de functionare a wattmetrului devine a= ky Imaskayp- = KU mas KP, a in care K este o constanta, iar P puterea. 36Wattmetrul electrodinamic poate fi folosi in curest alter- nativ, in care caz — daca va ii conectat ca in curent continuw (fig. 36,6) — va masura puterea activa, deviatia lui fiind: a=kP,=kUI cos 9, in care cos @ este factorul de putere al circuitului, avind valori cuprinse intre 0 si | Spre deosebire de ampermetrele si voltmetrele electrodina- mice, care au diviziunile inegale pe scdrile respective, un watt- metru electrodinamic are scara gradata (in wati) uniforma, dupa cum rezultaé din ecuatia de functionare a wattmetrului. Tabela 4 Valorile aproximative de consum propriu ale diverselor tipuri de aparate Consum tn W (VA) Nt i Ampermetre gi Voltmetre gi euat Tipat aparatutal Dobiacte serie | pobinele derieatte Teun curent ce | ta" tegsiune SA de 100 V 1 | Ampermetru magnetoelectric 2 » cu redresor 0,2— 0,5 - 3 ” termoelectric 4 * electromagnetic 1 = 25 ii 5 Ee electrodinamic 3,5—10 - 6 “ de inductie 4-75 - 1 2 termie 2-25 = 8 inregistrator 5 15 - 9 | Volimétru magnetoelectric - } mae 10 ” cu redresor - a 11 a electromagnetic = 4-6 12 i electrodinamic = 6 -12 13 a de inductie ia 5 —10 14 i termic - 8B ~15 15 i electronic +e 20 —30 16 inregistrator - 10 ~20 17 Waitmetru electrodinamic 15-5 3-5 18 » de inductie 2-5 3-6 a » 7 iavegistrator 3 -10 ' 8 -15 Fazmetru electrodinamic 21 » ferodinamic } 38 ieee! 22 Contoare de inductie 1 ~ 25 1-4 23 | Precventmetre 2-5 Deoarece deviatia acului wattmetrului este proportionala cu puterea, daca sensul de circulatie al puterii se schimbd, se schimba si sensul miscdrii echipajului mobil, deci al acului indi- cator. Cu alte cuvinte, daca se foloseste un wattmetru pentru a 37masura puterea pe care o debiteaz4 un generator si daca se face ca generatorul sa functioneze in regim de motor, deci s4 absoarba putere, acul wattmetrului va devia in sens contrar celui corespun- zator functionarii in regim de generator. Pentru ca acul indicator $& se miste pe scara gradatd in sens normal, este suficient s4 se schimbe sensul curentului intr-una dintre bobine — lucru care se realizeaza prin inversarea legaturilor uneia dintre bobine, de obi- cei ale bobinei de tensiune. De aceea, wattmetrele sint prevazute cu un comutator pentru schimbarea sensului curentului din bo- bina de tensiune. Wattmetrul are una din bornele bobinei de curent si una a bobinei de tensiune marcate cu semnul * (polarizate). Pentru ca wattmetrul s4 dea indieatii in sensu! bun, curen- tul trebuie sa aiba un anumit sens in ambele bobinaje ; de aceea racordarea in circuit se face legind unul din conductoarele de ali- mentare la borna polarizaté a bobinei de curent si borna polari- zat& a bobinei de tensiune la acelasi conductor (fig. 36). Consumatia unui wattmetru este egald cu suma consumatii lor celor doua bobine. Intrucit aceste bobine trebuie sa indepli- neasca conditiile impuse ampermetrelor, respectiv, voltmetrelor, ele trebuie s& fie astiel construite, incit consumatiile lor s4 fie cit mai mici. Rezult&, deci, ca si consu- matia unui wattmetru este foarte re- dusd, ea atingind doar citiva wati. Roce! Valorile consumului propriu ale unui _wattmetruy sint date in tabela 4. Bobina de tensiune a unui watt- metru poate fi legata inaintea bobinei Fig. 37. Legarea tn circuit de curent (montaj amonte) (fig. 36) ‘aunui watimetru, cumonta. Saul anes bobina de curent (montaj jul aval al bobinei de ten- aval) (fig. siune. Aceasta legare se efectueaza res- pectindu-se urmatoarele reguli : Cind tensiunea de la bornele circuitului electric este mare, iar valoarea curentului care il strabate este mica, bobina de ten- siune se leagd inaintea bobinei de curent (montaj amonte). Cind tensiunea de la bornele circuitului este mica, iar inten- sitatea curentului este mare, bobina de tensiune se leagd dupa bobina de curent (montaj aval). De exemplu, dacd — intr-un circuit — tensiunea este de 220 V si curentul de 50 A, bobina de tensiune se leaga inaintea bobinei de curent ; in cazul cind circuitul are tensiunea de 50 V si curentul de 500A, bobina de tensiune se Jeagd dupa bobina de curent. 38Pentru masurarea puterilor mari — in circuite cu curenti mari sau cu tensiuni inalte — se folosesc — ca in cazul amper- metrelor si al voltmetrelor — sunturi sau transformatoare de curent si, respectiv, rezistente aditionale sau transformatoare de tensiune. D. Contorul 1. Contorul este un aparat cu ajutorul cdruia se masoara energia electrica pe care o produce o sursa electrica (generator, centrala electrica etc.) sau pe care 0 consuma un receptor. Ener- gia slectrica dintr-un cir- cuit de curent continuu se exprima prin relatia: W=Ul=Pt in care W este exprimat in wattsecunde, U — in volti, J — in amperi si ¢ — in secunde. Rezulté, deci, cA — pentru a masura energia electric’ — trebuie si ma- suram cu acelasi aparat “produsul dintre tensiunea la bornele cireuitului, cu- rentul care circulé prin acest circuit si timpul in scare se produce sau se.con- suma puterea electrica co. wespunzadtoare. Aceasta ma- surare simultand mi mai poate fi facutd cu aparatele vexaminate pind acum. Pen. tru aceasta au fost con- ‘struite aparate speciale nu- — = ; i‘ Fig. 38. Contorul electrodinamic mite Contoare Sect tor sau Thomson) si legarea lui intr-un cir- 2. Un contor electric cuit de cc. este format dintr-un mic y — pobine tixa; a — indus mobil ; © — co~ motor eleciric de curent lesion soeine ds compensate A, -continuu, al c4rui inductor ‘P — lagar inferior. (excitatic) cuprinde doua ‘bobine M alimentate in serie de curentul principal din circuitul in care se masoar4 energia electricd (fig. 38). Rotorul A al mo- wtorului (indusul), serie cu o rezistenta mare R, este legat in 39derivatie in circuitul de masurat; el este deci alimentat cu un: curent proportional cu tensiunea retelei. Sub actiunea acestor doi curenti indusul motorului se roteste ca si bobina mobila a unui wattmetru electrodinamic, principiul de functionare al acestui con- tor fiind acelasi. Insa, spre deosebire de bobina mobila a watt- metrului, rotorul contorului nu mai este prevazut cu un dispozi- tiv antagonist format din resoarte care s4-i opreascd miscarea,. ci se poate roti continuu in acelasi sens. Viteza sa de rotatie este cu atit mai mare cu cit produsul celor doi curenti (curentul serie: gi curentul derivatie) este mai mare. Rotorul antreneazd, in miscarea sa, un disc de cupru satt de aluminiu D, fixat pe axul sau; acest disc se misca intre polli unui magnet permanent. Curentii turbionari ce iau nastere im disc in timpul miscarii produc un cuplu rezistent, care se opune miscrij rotorului si are ca efect uniformizarea vitezei acestuia.. In aceste conditii, num&rul de rotatii pe minut ale acestui motor este proportional cu puterea electricd masurata. Numarind rota~ tiile pe care le face motorul intr-un anumit timp se gaseste va- loarea energiei care trece prin contor si care este absorbité de circuit. Masurarea rotatiilor se face cu ajutorul unui mecanisar cu roti dintate, astfel incit pe cadranul contorului’ se: poate citi direct energia in: kWh (fig. 39). Acest sistem de contor,. numit. contorul-motor sau conterul Thomson, dup& numele inventatorului, se foloseste, in general, numai in curent continuu. Princi- piul sau de functionare fiind acelasi cu cel al unui q PARE CRANES aparat_ electrodinamic, el Fig. 39. Mecanism cu roti dinfate pentru ma. poate fi folosit si in curent surarea numérului de rotafii ale echipajulul alternativ, unde va inre- mobil. gistra energia activa Wq Pt. Un alt contor pentru curent continuu, folosit in cazul cind tensiunea retelei este riguros. constanta, este contorul la care bobina inductoare este inlocuita printr-un magnet permanent, iar indusul / este alimentat de cu- rentul din circuitul principal, prin intermediul unui sunt (fig. 40). Acest sistem de contor se mai numeste amperordmetru, pentru c& — de fapt — el masoara numai curentul care se scurge intr-um 40anumit timp (cantitatea de electricitate). Inmultind rezultatul obfinut cu tensiunea constanta, obtinem vaioarea energiei. Meca- nismul] de inregistrare poate indica direct aceasta valoare in kWh. 3. Pentru masurarea energiei electrice in curent alternativ sint utilizate numai contoare de inductie. Sistemu! motor al unui asemenea contor este format dintr-un disc, de cupru sau de aluminiu, asezat pe un ax verti- cal. Acest disc se misc sub ac- tiunea unwi sistem de electro- magneti, unul avind bobinajul 7 legat in serie, iar al doilea 3 in paratel, cu circuitul in care se ma- soara energia electrica (fig. 41). Cimpurile magnetice pro duse de cele doud bobinaje dau nastere in disc 1a curenti tut bio- nari (Foucault) care, prin reactic electromagnetica, produe cuplul 7 Th thotor sub actiunea caruia se ro- teste discul 8. Acest cuplu motor — Fig. 40. Amperoraimetrul ; schema poate fi astfel aranjat incit vi- de principiu si de legare Ia retea: teza de rotatie a discului sd fie 37 SBaus.2> Perils 8 — golector + proportionala cu puterea de ma- de inregistrare. surat. Cuplului motor i se opune un cuplu rezistent produs de actiunea unui magnet permanent 7 asupra aceluiasi disc si al carui scop este uniformizarea vitezei. In aceste conditii, num&rul de rotatii pe care le face discul intr-un anumit timp reprezinta energia care a trecut prin contor si deci a fost absorbita de circuit. Masurarea energiei se face tot cu ajutorul unui dispozitiv care inregistreaza numéarul de rotatii ale discului, identic cu acel folosit 1a contorul electrodinamic si ale carui indicatii dau direct energia masurata, in kWh. In constructia lui, un contor cuprinde o serie intreagd de accesorii ca: sistem de frinare la mers in gol 12—13, corector al cuplului rézistent 9, bobinajele de compensare 4 etc. (fig. 41). 4, Legarea la retea a contoarelor necesita o deosebita -atentie, deoarece o eroare oricit de mic& in executarea acestor legaturi poate duce la erori foarte mari in masurarea energiei electrice. In mod obisnuit, fiecare contor este insotit de schema sa de lega- turi. In cazul contoarelor de curent continuu sau al celor de cu- rent alternativ monofazat, aceasta sohem& este asemandtoare si destul de simpla (fig. 38, 41, 42, a, b sic). ALFig. 42, Scheme de le- gare la refea a contoa- relor : a = in curent continuu ; b — in eurent continu cu bobina de curent prin intermediul unui sunt ; ¢ = in curent alternativ. Fig. 41. Schema de con- siructie si de legare la refea a contorului_mo- nofazat de inductie : 1 — electromagnet de cu- rent ; 2 — electromagnet de tensiune ; 3 — bobina de tensiune a contorului 4 — bobinaj de compen sare ; § — reglajul bobi- najului (4 ; 6 — sunt re- glabil al electromagnetu- Tui de tensiune ; 7 — mag- net permanent ; 8 — disc nemagnetic ; 9 ~ corecto- rul cupluluf antagonist ; 10 — lagar superior : 12-13 — opritor la mersul in gol. ReceptorCa si la bobinele wattmetrelor, bobinele unui contor nu pot fi confectionate pentru curenti prea mari sau pentru tensiuni prea inalte. Ca si la wattmetre, sint folosite sunturi si rezistente adi- tionale — pentru contoarele de curent continuu — si, respectiv, transformatoare de masura — pentru contoarele de curent al- ternativ. Consumul propriu al unui contor trebuie sa fie de asemenea redus ; el este indicat in tabela 4. E. Logometre 1. Generalitati. Logometrul este un aparat de masurat care amdsoara raportul dintre doud marimi electrice. Indicatiile unui logometru nefiind determinate de valoarea acestor marimi ci nu- mai de raportul lor, ele sint independente de variatia — in anu- mite limite — a acestor marimi. Cu logometrele pot fi m&surate marimile care sint definite prin raportul a doud marimi cum sint de exemplu: rezistenta si impedanta, inductanta, capacitaiea, frecventa, factorul de putere (defazajul) etc. De asemenea aparatele de sincronizare ') se con- struiesc folosind principiul de functionare al logometrului. 2. Constructia logometrelor. Pentru a putea m&sura rapor- tul a doud marimi, un logometru trebuie s4 comporte doua dispo- zilive de masurat, care primesc fiecare respectiv una din cele doua marimi care formeaza raportul si actioneaza asupra unui ax co- mun al echipajului mobil pe care este fixat acul- indicator. Cele doua dispozitive de masurat creeaza fiecare cite un cuplu acti care actioneaza in sensuri contrarii: egalitatea acestor cupluri determina pozitia de echilibru a echipajului mobil. Din aceste motive nu sint necesare dispozitive mecanice (resoarte) care sa creeze cuplul antagonist. Constructia logometrelor se poate face pornind de la orice sistem de masura utilizat pentru aparatele de mdsurat, aceasta depinzind numai de destinatia si proprieta{ile cerute logometrului. Dispozitivele de masurat ale logometrului in ansamblul lor pot avea o serie de piese comune, de exemplu magnetul permanent la logometrele magnetoelectrice, elementul mobil comun la logo- metrele electromagnetice etc. Unghiul dintre cele doua bobine care primesc marimile de masurat poate fi oarecum, cuprins intre 5° si 90°, aceasta depin- zind de sensibilitated ce se urmareste a se da aparatului, de regu- laritatea diviziunilor scarii ete. 1) Vicap. VI. 5. 43In fig. 43 sint aratate principiile de constructie a logomeire- lor magnetoelectrice. Cuplul M; produs de prima bobina mobila parcursd de curentul 4 este Mi =RiiB sina; cuplul produs de cea de a doua bobina, asezata la un unghi 8 fata de prima, parcursa de curentul iz este Mo=kai2B sin(3—«) ; in ambele relatii B este cimpul de inductie magnetica al magnetu- Jui permanent. La echilibru M=M2 si deci _, sina % ~" sin(d—a)” ki, ko si R fiind constante de constructie a aparatului. Daca bobinele sint asezate la 90° una de alta (6=90°) atunci relatia de mai sus devine ty Ti =ktga. In fig. 44 sint aratate principiile de constructie a logometre- lor electrodinamice. In acest caz, cuplul M; produs de prima bo- bina mobila parcursa de curentul { este dat de relatia M=hiil cos ¢: sin a, unde / este curentul care strabate spirele bobinei fixe si 9, defa- zajul dintre curentul 4 si 2, Bobina 2 fiind asezata cu un unghi 8 fata de prima bobina, daca $2 este defazajul dintre curentul i2 ce strabate aceasta bo- bina si curentul / din bobina fixd, cuplul corespunzator este Ma= kisi cos $2 sin(S—a). La echilibru M,\=Me si deci 7 neosg _, sine i, cosg, sin(S—a)“ppureuypouoy — 29y i nyduys — p UT ep dw nd — o ajsojauBeU nsyeUo¥o] 1d dp aAWOUDS “EF “Bry q nuyewodo] nun e mdjaupId ap ewWayDS “pp “Bry 45In practica situatia de functionare este aranjata astfel incit. i=, woh. b= sirelatia de mai sus devine ig p=k tga. In fig. 45 sint date schemele celor mai raspindite tipuri de logometre electromagnetice. a Ws ootiting, A, |F Ay A 7 i U 42 & _ i 5 Ga [ A a, “Hl & be 7 4B Rh 4 Geena ean a b Fig. 45. Schema de principiu a unui logometru electromagnetic : a — cu bobine incrucigate ; 6 — cu doud miezuri magnetice ; ¢ — cu miez tn form’ de secera, Functionarea acestor aparate este analoga cu a precedente- lor, ins& ecuatia lor de functionare este mult mai complicata. Logometre pot fi construite si pe alte principii de functio- nare, descrierea lor ins4 iese din cadrul acestei lucrdari. Pe principiul logometrelor se construiesc numeroase aparate de masurat dintre care unele vor fi descrise in cap. IX. F, Transformatoarele de masura 1. Transformatoarele de masura sint aparate auxiliare care servesc la legarea in circuitele parcurse de curenti alternativi foarte mari si alimentate de tensitini inalte a aparatelor electrice de masurat obisnuite. Transformatoarele de masura sint construite, in principiu, in mod asemanator cu transformatoarele de forta: ele au un miez. 46de fier pe care sint montate doua infasurari ; uma primara — care se leaga la circuitul de masurare — si una secundara — la care se conecteaz4 aparatele de masurat. Miezul de fier impreunad cu infasurarile sint introduse in cuve umplute cu ulei (fig. 46), ci o masa izolanta solidd sau cu nisip. Uneori — si anume la trans- formatoarele mici — infasurarile sint introduse numai intr-o cutie protectoare. Deosebim doud feiuri de transformatoare de masura: transformatoarele de curent si transformatoarele de tensiune. Primele servesc la masurarea va. Jorii curentului care cireula prin- Fig. 46. Legarea la refea a Fig. #. Masurarea cu- unui ampermetru prin inter renlulul absefbit pe o mediul unui transformator fazd de un motor tri- de curent, fazat cu un amper- $e boenele/ peimarate metru legat prin inter- st0} : i 5 bornele secundarului trans- mediul unui transfor: formatorului. mator de curent. tr-un circuit ; de aceea, infasurarea lor primara va trebui legata in serie in acest circuit — prin bornele K, L — intocmai ca infa- surarea unui ampermetru. Aparatele de masurat se leaga la bor- nele infasurarii secundare k, | (fig. 46, 47, 48). Celelalte servesc Ja masurarea tensiunilor mari; de aceea, infasurarea lor pri- mara va trebui legata in derivatie in circuitul de masurat prin bornele U si V, ca si infasurarea voltmetrelor ; aparatele de ma- surat se leagd la bornele secundare u, v (fig. 49). ATInf&surarea primaré a unui transformator de masura este ealculata pentru curentul sau pentru tensiunea totala care tre- buie masurate. Infasurarea secimdarad este construita pentru a fi parcursa de un curent maxim de | sau 5A, respectiv o ten- siune maxima de 100 sau de 110 V. w s yoy K c a ie Recapfer ‘ Fig, 48. Legarea bobinei de Fig. 49. Legarea la re- curent a unui wattmetra jea_a unui voltmetra monofazat_ printe-un trans- printr-un transformator formator de curent (masu- de tensiune : rare semidirecta). U, V ~ bornete intésuré- nil primare a transfor matorulul ; u,v — bor nele inffgurarii secun~ dare a transformatorului, In modul acesta, cu un ampermetru de 5 A si cu un volt- metru de 110 V, pot fi masurati curenti foarte mari sau tensiuni foarte inalte. Spre exemplu, daca trebuie masurat un curent de 1000 A, va fi folosit un transformator de curent de 1000 A/S A, iar curentul va fi ma&surat la bornele secundarului acestui trans- formator, cu un ampermetru de 5 A. De asemenea, daca trebuie mdasurata o tensiune de 35000 V, va fi folosit un: transformator de tensiune de 35000 V/100 V, iar tensitinea va fi masurata la a secundarului acestui transformator, cu un voltmetru de 110 V. 2. La legarea in circuit a transformatoarelor de mdsurd, pen- tru a fi siguri cd nu facem nici un fel de gresald in mdsurare si c& nu punem in pericol nici viata persoanelor care efectueazd mdsurarea, nici instalafiile, trebuie sd respectdm cu strictefe ur- matoarele reguli : Regula 1. Daca infasurarea primara a unui transformator de masurd este legata la un circuit de inalta tensiune, este inter- zis4 atingerea transformatorului. Este periculoasa nu numai atin- gerea bornelor primare ale transformatorului de mdsurd, ci si atingerea bornelor secundare, din cauza apropierii acestora de partile legate la inalta tensiune. Daca trebuie schimbata sensi- 48bilitatea transformatorului, se intrerupe, in prealabil, circuitul ‘de alimentare, iar toate bornele transformatorului se leagd la pamint, pentru ca $4 nu existe nici o parte sub tensiune si, deci, -atingerea transformatorului sé nu mai prezinte nici un pericol. Regula 2. Cind infasurarea primard a unui transforma- tor de curent este legata la un circuit, infasurarea secundard a acestui transformator tre- buie sa fie neaparat legata fie la un aparat de masurat fie in scurtcircuit. Se stie cd infasurarea secundar4 a unui transfor- mator parcursd de curent produce in miezul de fier un flux care se opune flu- xului produs de infasurarea primara. In cazul unui transformator de curent, fluxurile produse de cele aloud infasurari sint aproa- pe egale, astfel incit prin fierul transformatorului cir- Fig. 50. Transformator de curent fix, in for- cculd un flux rezullant foarte ™& de izolator suport, 7 bobinajele in baie i x ath le ulei : oe Daca infasurarea eee 1 — izolator ; 2 — cuvé cu ulei; 3 ~ bobina- cundara a acestui transfor- jele transformatorulut. mator se jasd deschisa, flu- xul produs de infasurarea secundara va disparea, astfel incit prin fier va trece intregul flux produs de infasurarea primara. Intrucit acest flux este proportional cu curentul care strabate aceasta in- fasurare (si care poate fi foarte mare — fiind chiar curentul din circuitul primar), el poate avea valori foarte mari, care produc ‘incalzirea peste masur4 a fierului transformatorului. Din aceeasi i Fe.n0m a = ta 2] difera de raportul de transformare real, care se 2-nom determina inind seama de caderea de tensiune in infasurari (la transformatorul de tensiune) si de valoarea curentului de mers in gol (la transformatoarele de curent). Erorile transformatoarelor de tensiune depind de valoarea si felul sarcinii secundare, de valoarea tensiunii primare si de frecventa curentului alternativ. Erorile transformatoarelor de curent depind de sarcina secundard4, curentul secundar, frecventa curentului si calitatile miezului de fier. 6. Puterea transformatoarelor de masur&. Puterea maxima aparenta care poate fi obtinuta de la un transiormator de ma- surad, {ard ca erorile acestuia sa depdseasca valorile admise de prescriptii, se numeste puterea nominald a transformatorului. Deoarece tensiunea secundara a transformatorului este cu- noscuta, incdrcarea admisibila a acestuia poate fi caracterizataé nu numai prin puterea nominala ci si prin curentul secundar no- 54minal sau prin rezistenta nominald a circuitului secundar ; aceste méarimi sint legate intre ele prin relatia Ud, Py=Unolwe= 7 z 2 = Zan tna In practicd se obisnuieste ca aceasta sA se exprime in VA mumai pentru transformatoarele de tensiune. Pentru transform: toarele de curent i pemahn nominala este exprimata in ohmi prin wezistenta nominald a acestuia, care este definitaé dupa cum ur- meaza Rezistenta nominald a transformatorului de curent este re- zistenta maxima ce poate fi conectatd la infasurarea secundara transformatorului respectiv, fara ca eroarea s4 depdseascé va- lorile admise de prescriptiuni. Puterea nominala a transformatoarelor de masura este in- totdeauna indicaté de fabrica constructoare si este imprimata pe placa transformatorului. In tabela 7 sint date puterile nominale ale unor tipuri uzuale de transformatoare de tensiune. Pentru transformatoarele de curent, la un curent secundar nominal de 5 A, valorile rezistentelor nominale sint: 0,2; 0,6; 51,2 si2Q. ‘Lal proiectarea instalatiilor de ‘masurare, precum $i la efec- tuarea acestor instalatii este bine s4 se verifice daca transforma- Tabela 7 Puterea nominala a transformatoarelor de tensiune y A | Put nati P : 4 Toommate |“ “pentea clase de Puterea s Tipul din primar maxiind 5 transformatorulai U z v VA 1 380; 500 | 25 | 40 | 100 200 2 3000 30 50 120 240 3 sci eae 6000 50 | 80 | 200 400 4 u 10003 |. dowd infagurari 80 | 150 | 320 640 5 oud infdgurari Se OOO 6 35.000 150 | 250 | 600 1200 7 380; 5 Paine 50 | 80 | 200 400 8 Trifazat 3.000 9 cu 5.000 80 | 150 | 320 640 10 | dows infigurari 10.000 120 | 200 | 480 960 rr 15.000 } 55torul ales corespunde scopului urmarit. Aceasta verificare se face foarte simplu. De exemplu, sa se verifice daca la un transformator de ten- siune, avind puterea nominala de 60 VA, pot fi conectate urma- toarele aparate : — un voltmetru electrodinamic ; — bobina de tensiune a unui wattmetru electrodinamic ; — bobina de tensiune a unui fazmetru ; — un frecventmetru. Luind din tabela 4 valoarea consumurilor proprii ale acestor aparate si facind suma lor, se obtine incdrcarea transforma~ torului : =124+5+4+8+5=30 VA; cum Pe

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2520)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John Le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1849)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Vol3 Electronica Analogica v2

  

  Document172 pages

  Vol3 Electronica Analogica v2

  Dragos Danciu

  100% (2)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• Contactor Electromagnetic

  

  Document23 pages

  Contactor Electromagnetic

  Burduja Andrei

  No ratings yet
• Aparate PT Comanda Automata Contactoare Intrerupatoare WWW - Referate10

  

  Document15 pages

  Aparate PT Comanda Automata Contactoare Intrerupatoare WWW - Referate10

  Burduja Andrei

  No ratings yet
• Tablouri Electrice de Joasa Tensiune

  

  Document8 pages

  Tablouri Electrice de Joasa Tensiune

  Burduja Andrei

  100% (1)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Abb

  

  Document143 pages

  Abb

  Burduja Andrei

  No ratings yet
• GST001 Complete REV 02 2015-02-27 Finale Ufficiale

  

  Document77 pages

  GST001 Complete REV 02 2015-02-27 Finale Ufficiale

  Burduja Andrei

  No ratings yet
• Referat Tmi Motorul de CC 7

  

  Document11 pages

  Referat Tmi Motorul de CC 7

  Burduja Andrei

  No ratings yet
• Tranzistor Var Finala 97

  

  Document2 pages

  Tranzistor Var Finala 97

  Burduja Andrei

  No ratings yet