Tema 3. Procesul schimbirii comportamentale. Teorii si modele de schimbare comportamentaki 3.1. Caracteristici ale procesului de schimbare comportamentala. 3.2. Prineipii de schimbare a comportamentului, Antecedente, consecinge. Svaluarea comportamentului pentru schimbare. Deficien- fe de abilitaji si performanga . 3.4, Etape pentru schimbarea comportamentala . 3.5 -Teorii si modele de schimbare comportamentala 3.6. Rolul comunicarii in schimbarea comportamentului 33, 3.1. Caracteristici ale procesului de schimbare com. portamentala Procesul de schimbare. La nivel individual devenim mai intai constienti de necesitatea schimbarii, apoi ne formim o atitudine fata de aceasta schimbare, iar la sfargit ne modificam compor- tamentul pentru a ne adapta schimbacii. Ce ne face sa ne schimbim? Din punct de vedere al diferitor abordari vom incerca si gisim rispuns. Abordarea empirico-rationalé: oamenii sunt fiinge rafionale care aderi sau. sprijina schimbarile daca li se demonstreza bine argumentat necesitatea acestora. Abordarea normativ-educative: comportamentul individual ulturale, atitudini gi valori. in scopul initierii unor schimbari trebuie initiaté educatia indivizilor pentru deprinderea de noi valori, norme si atitudini, pundndu-se accentul pe implicarea personald si lucrul in. gruput restranse numeric. Abordarea coercitiva: consecutiv acestei_abordari, pentru a produce schimbarea trebuie mai intai objinuta puterea necesari de care persoana care face schimbarea si se poata servi apoi 56Abordarea consensuald. Aceasti abordare postuleazi ed oa- ii dorese s& cooopereze si, daca sunt fcufi sé participe (prin wultare) la proces, vor face tot posibilul pentru reugita scl Este posibil ca pentru orice problema, chiar pentru una diag- icata precis, s& poati fi implementate mai multe planuri de . Pentru a decide ce actiune de schimbare trebuie sii se dintre variantele posibile, trebuie si jini cont de: 1. cauza problemei. Daca exista o singura cauzi, este impor- ca planul de schimbare si 0 vizeze; 2. constrangerile de timp. Unele actiuni de schimbare cer prea timp pentru a fi demarate sau pot dura prea mult. Pentru une- ibleme este esenfial si se actioneze imediat yi nu si se astepte cind oamenii vor fi mai putin ocupati sau alfi factori vor fi i favorabili. Actiunile care pot fi demarate cit mai rapid pot fi mai eficace; 3.resursele financiare. Unele planuri de schimbare pot fi con- ca avand un grad sporit de eficacitate, dar costurile pe e implica pot face imposibilé implementarea lor in conditiile lui existent; | sprijinul din partea oamenilor-cheie. Deoarece faptele de- ci procesul schimbarii este demarat atunci cAnd este it de persoane importante si este continuat atunci cand este it de un sistem social, un criteriu de selectare important il fnté. sprijinul de care se bucura fiecare variantd de actiune. limitele impuse de timp si de resursele disponibile sunt portante in alegerea tipului de interventie, este nece- ilirea nivelului la care trebuie s& se intervind la nivel indi- sau de sistem, De obicei, orientarea spre modificarea com- tului sau performanfelor individuale reprezinti o varianta lucere a schimbarii care cere timp si conduce la costuri De exemplu, cum poate initia o universitate un program inare a copiatului? Motivele pentru care studenfii copiazé pe deo parte, nevoia de a lua note mari pentru a implini as- 57teptirile parintilor si ale prietenilor si, pe de alta parte, obtiner unui avantaj concurengial in intrecerea pentru un post sau pent admiterea la cursuri postuniversitare. O presiune asupra student lor care copiazd o reprezintd si ideea cd toti ceilalfi copiaza. C poate infiptui o universitate un plan de acjiune menit s& elimi copiatul? La nivel individual, 0 metoda este identificarea fiec student care copiaza si implicarea fui intr-un program de con! re — proces lung si complicat. Interventia la nivel de grup ar put fi mai eficienta — un tip de consiliere de grup pentru stabilirea noi reguli pentru comportamentul de grup. AltA posibilitate 0 prezinta cresterea controlului asupra studentilor — examene alt native, monitorizare, asezarea lor la distangé uni de altii. O abordare consti in schimbarea intregii politici sau a programu! care prevede modalitigile de testare si notare. “iecare dintre variantele anterior prezentate tnainteaz am te probleme si ofera posibilitafi diferite. Daca sunt eliminate not le in sensul obisnuit al cuvantului, nu mai exist nevoia de a pia; posibilitatile de a copia sunt de asemenea serios reduse pri trecerea de la examenele scrise la cele orale. Modul de asezare studentilor la examen gi supravegherea lor poate fi modificat us ins’ motivele pentru a copia exist’ ine’, si asemenea schimbi vor determina, probabil, crearea de noi metode de copiere. Schi barea politicii administrative generale cu privire la notare va redi ce fri indoialé copierea, dar 0 asemenea schimbare este pul probabil cA va fi realizabila date fiind realitajile politicilor univ tare. Aceste aspecte sunt importante indiferent de varianta aleasa. in linii generale, interventiile la nivel individual necesita mult timp si mai multe resurse decat modificarile aspectelor ample ale intregului sistem. in orice caz, programele orient spre modificarea comportamentului individual sunt de obicei uyor acceptate de cei care administreaza o organizatie. Acest fa rezulti in demararea de programe de schimbare Ja nivel individ care produc de obicei rezultate globale slabe. Unii indi 58imba, dar ansamblul factorilor corelafi cu problema copiatului in nemodificari. Un alt aspect semnificativ in alegerea interventiei la nivelul nei parti a sistemului se refera la reactia pe care ceilalti membri i intregului sistem o au fata de schimbare (efectul de raspandire) Se poate anticipa corect faptul c& unele interventii au un im- local si un efect de raspfindire redus sau nul asupra celorlalte ii ale sistemului. Alte intervenfii pot avea un efect de raspandi- mai mare, care poate fi anticipat. Totusi, unele interventii sunt isi imprevizibile. Unele interventii sunt respinse din cauza efec- de rispandire negative anticipate, in timp ce altete sunt spinse datorita faptului c& nu au suficient efect potential de dindire pozitiv. Efectele de rispandire pot aparea atit in cadrul sistemelor for- e, cat si al celor informale. Schimbarea nu este produsd intr-un d~ oamenii vorbesc. Managerii ar trebui s& anticipeze efectele rispandire si si se asigure de faptul c& cei care vor fi afectati leg schimbarea si o sprijind inainte de a depune efortul de Conceptul de stakeholders (parti interesate; definatori de inte- a fost lansat cu referire la efectul de rispandire. Stakeholders i tofi cei care pot afeecta sau pot fi afectati de deciziile organi- jionale. Cercetarile in acest domeniu s-au axat pe analizarea sta- olders in raport cu anumite strategii de schimbare. Pentru anu- decizii specifice, un manager ar trebui sa se intrebe nu numai ne este afectat, dar si cui dintre cei afectafi ti past mai mult de ibare, cine are puterea de a promova sau de a obstructiona eesul de schimbare gi cine i-ar putea influenta pe cei situafi in iti de putere (R. L.. Keele, K. Buckner gi S. Bushell). Este im- nt ca managerii s4 nu fac presupuneri atunci cand vine vor- de sprijinul sau obiectiile stakeholders. Acestia trebuie infor- in legatura cu procesul schimbarii si trebuie aflat cum il per- p- stakeholders pot fi refractari fas de schimbare numai dincauza faptului c& nu au fost consultati inainte ca schimbarea si mareze. Ce-i ajutd pe oameni si se schimbe? Prezentim niste principii de ghidare privind natura um care configureazii o abordare a schimbarii comportamentului: Informafia — element rational bazat pe cunostinge. trebuie sa s * ce este boala, + cum se transmite si cum nu se transmite, « pe eat de probabil este ca ei si se infecteze, + ce pot face ei ca si evite infectarea. Altruismul ~ element emofional bazat pe intensitatea atit nilor sau sentimentelor. * Oamenii trebuie si simt o vulnerabilitate intensi si pe nal; 0 compasiune pentru cei afectati deja; preocuparea de a teja urmasii_ca sd nu contracteze infectia © Emofiile pot fi negative — bazate pe fried si suparare pozitive — bazate pe dragoste si speranta. Edificarea abilititilor — element practic bazat pe abili personala, © Oamenii trebuie sa fie competenti si siguri in practi unui nou comportament (sa stie cum si foloseasca prezervati ‘metoda planifiearii familiei, etc.) Mediul — element interpersonal sau socio-economic, cont tul legal si tehnologie in care se manifest comportamentul. Oamenii trebuie 84 aib& acces Ia resursele necesare, servi (prezervative, testarea singelui) si/sau si triiase’ intr-un unde comportamentul mai sanatos sau mai lipsit de pericol ne usor, este acceptat si chiar devine rutin’, in timp ce compo mentul nesdnatos devine dificil. alta problema, care apare in cazul cind ne gandim la schimbare este etica schimbarii. inainte de a incerca si ii det: ne pe alfii si isi modifice comportamentul sau performantele, buie si analizim cateva aspecte etice. Probabil intrebarea fun 60ali cu privire la eticd este urmatoarea: “Are cineva dreptul si ce sii schimbe comportamentul unei alte persoane?". Aspec- 11 moral implica analiza drepturilor in relafiile: medic-pacient in linii generale este necesar de a indeplini urmatoarele con- sit 1. oamenii implicafi in schimbare infeleg ceea ce li se cere gi t liberi si aleaga intre a participa sau nu la planul de schim- bare 2. toate informafiile relevante despre deciziile si actiunile spe- cifice planului de schimbare sunt impartisite tuturor celor intere- ‘satis 3. persoanele implicate in procesul schimbarii care descoperd planul nu functioneazd asa cum se dorea au dreptul de a renun- @ si mai depund eforturi pentru schimbare. Trebuie subliniat faptul c& anumite tipuri de schimbare sunt ate de toata lumea. fnsa daca se descriu doar consecintele tive ale unei astfel de schimbari, flirt ase prezenta efectele ive, persoanele se vor simti manipulafi. Manipularea are de obicei 0 conotafie negativa, imorala. De bicei, atunci cénd oamenii se simt manipulati, acesta este 0 con- nf punerii lor intr-o situafie in care acfioneaza fara a recepfio- toate informatiile si afla ulterior acest lucru. fn acest caz_ persoana poate si se dezicd de schimbarea com- entului sau nu, Un alt element caracteristic al schimbarii este rezistenta la imbare. Se spune cd singura persoand care vrea cu adevarat s& 'schimbe, este un bebelus eu scutecele ude. Desi stim c& schim- este deseori necesara gi uncori inevitabil4, reactiile umane la bare sunt in mod obignuit cele de negare gi rezistent’. " Aspectele schimbarii sunt percepute de multi candidati drept de securitate cu privire la propriul viitor, propriile capacitat -adaptare la noile conditii, la viata militard, la relatiile cu ceilal- ce conduce la team sau anxietate cu privire la schimbare ifestata prin incercarea de a rezista (pasiv sau activ) la produ- olcerea ei. invingerea rezistentei la schimbare presupune ca pas cunoasterea motivelor care genereaz& aceasta rezistenta: — interesele personale; — infelegerea eronata si lipsa de incredere; — deosebiri in evaluarea situatiei; — toleranta scazuta fa schimbare (dezinteres); — presiuni exercitate de grupurile de colegi; — teama de stresul asociat schimbarii, — experienfele negative legate de schimbairi anterioare; = tendinga de autoetiminare a efortului Orice schimbare presupune un interval de timp dup’ care zultatele incep sé apara, De asemenea, pe parcursul implement apar alte probleme care nu au fost anticipate, care trebuie rezol te in timp util, altfel derularea procesului in sine este pust semnul intrebairii. Evaluarea rezultatelor implementarii schim presupune intocmirea unor evaluari parfiale, periodice pentru intari convingerea c&i modul de acfiune este unul bun, dar proc implementiri este complex gi de durata. Rezistenta la schimbare este prezenfa la diferite niveluri La nivelul personalititii rezistenja la schimbare este det minata cu diferite structuri interne (cognitie, motivatie, afectivi te) ale personalititii individuale. in functie de structura intern’ personalitate, o anumiti persoana poate fi mai deschisi schimbare si experimentare sau se poate angaja mai usor in schimbare de gradul II, in efortul ei de a face fata unei noi trangeri sau provociiri. Pe de alta parte, 0 aceeasi persoand supus influentei exercitate de ceilalfi, Teoria Elaborarii Confl tului (TEC; Mugny si Perez, 1993) prezint& un model explicativ' modului in care se realizeazt influenta social’. Conceptul cer al acestei teorii — "elaborarea conflictului” — se refera la modul care are loc la nivelul intraindividual procesarea informatiilor rezolvarea conflictului socio-cognitiv indus de sursa de influe extern (opinia sau expertiza oferita de ceilalti). Schimbarea co portamentalai are loc dupa astfel de proces inteme ale infon 62contradictorii si gisirea unui nou echilibru cognitiv. in psi- ie exist: numeroase teorii care incearc& si defineasc’ funda- le gi principiile proceselor de schimbare individual’. Cauzele rezistentei la schimbare creeazi adesea probleme jar daca schimbarea este necesar si bine planificata. In ansam- trebuie si distingem trei tipuri de rezistente: _* rezistenta in fata ideii de schimbare (nu este recunoscuta esilatea schimbiirii sau idea central din perspectiva cdreia gindita schimbarea, pare nepotrivita sau riscanta); + rezistenta vizind strategia de realizare a interventiei; (este uunoscutd necesitatea schimbarii, dar strategia de implementare perceputi ca find inadecvata); + rezistenga fajai de agentul care propune/impune schimbarea care propune schimbarea sau implementarea schimbérii, nu suficient credit, nu este perceput ca avnd competenta sau itatea de a propune sau implementa schimbarea). Deseori un demers de schimbare /interventie este respi cA persoanele interesate sau vizate de interventie nu cred ci imbarea le va influenga in sens pozitiv activitatea gi nu acorda ssului de schimbare timpul, atentia gi efortul necesar. In sco- de a reduce acest tip de rezistent’, cei care gestioneaza proce- de schimbare trebuie si se asigure ci interventiile pentru bare pe care ei le propun raspund la patru criterii: + schimbarea trebuie si asigure aparifia unor avantaje pe care le ce vor fi afectate de aceasta trebuic sa le cunoasca; + schimbarea trebuie si fie relativ simpla, altfel spus, noile “i trebuie sdi fie usor de inteles $i aplicat ; + schimbarea este de preferat sii fie "experimentata" initial “un colectiv restrns sau pe o perioada determinat’, inainte de a izata), pentru a oferi argumentul eficientei; + schimbarea mu trebuie sd lezeze valorile si nici si presupu- schimbare radicala a obignuinjelor. Desi exist rezistenta si se creeazd situatii de conflict, apar ite bariere in comunicare, apare situajia de reintoarcere la 63comportamentul vechi este normal gi necesar de a te intoarce di nou la etapele procesului de schimbare a comportamentului. pofida faptului ci exist diferite strategii de motivare in schii barea comportamentului, punem accentul pe relafile interperso: le si comunicarea interpersonala. Remarcam faptul ci modificarea comportamentului nu e: un proces imediat, ci urmeazi mai multe etape, in cazul in c este aplicat coerent si prin utilizarea resurselor necesare. Procesul de schimbare a comportamentului a fost claw rat si analizat in 1982. Este un proces ciclic, ce include 5 eta ientificabile, care variaz& de la persoana la persoana, compor mentul crora depinde de faptul dacd persoana se afla in contin: schimbare, Acest mode! combini ,etapele schimbairii” unui. ind vid cu aplicarea factorilor ce o sustin. Una dintre ideile de baz acestui model este ci oamenii pot avea nevoie de diferite me je si resurse informationale la diferite tape ale procesului schimbare. Acest model mai detailat va fi deseris in paragrafal 3.4 in continuare se indicd cum puteti ajuta oamenii si se schim! + Convingeti persoana ca avefi incredere in ea, e& are pute destule si cd le poate folosi. + Empatizaji cu dificultatea si complexitatea efectuarit schimbari comportamentale, care va avea de infruntat mesaje cu turale, presiunea semenilor gi dependenta fizic’. + Recunoasteti cd revenirea este ceva normal: araitafi nei acceptare/aprobare. + Aflati cum persoana vede situafia, intrucét nei poate fi diferité de a dvs. + Exprimati interes adevarat catre situatia persoanei + Punefi accent pe ceea ce constituic “miezul” pentru ci simpatizati cu orice sacrifieii pe care trebuie si le facd pentny produce schimbarea + Aflati ce nivel /fel de schimbare cred ei ea este posibil s important. junea pers+ Concentrati-vt asupra schimbirii comportamentale practice, peetichetari. * Chestionafi comportamentele de rise pentru a identifica “de- sarea mecanismului.” + incercati si prezentati schimbarea drept un spectru de optiuni. + Jucafi “avocatul prietenos al diavolului” ca ei si-gi fact “planu!” Jor propriu de schimbare. + Ajutaji persoana si-si exploreze abilitifile si resursele pe trebuie sau, posibil, va trebui s& le dezvolte pentru a efectua imbarea, + Susfineti orice eforturi pentru a-i insufla demnitate persona- siincredere in puterile sale. + Fifi doritor de a risca sa vi schimbati sub influenja persoa- pe care vrefi si le ajutati. 3.2. Principii de schimbare @ comportamentului. An- tecedente, consecinte. in fiteratura de specialitate sunt enumerate si caracterizate principii ale comunicarii pentru schimbarea comportamentu- i. Le expunem mai. 1. Furnizarea informatiei este un punet de start logic in efor- ile de schimbare a comportamentului. Informafia este necesard, insi doar ea nu poate schimba ;portamentul. Pentru aceasta trebuie si fie oferite alternativele portamentului existent. 2, Mesajele de inspaimintare sunt limitate in motivarea schi- mbarii comportamentului. | Daca sunt prea covargitoare, limiteaza eforturile de schimbare prin faptul ca: — fi fac pe oameni si nege c& sunt la rise; si rafionalizeze ci alfii care sunt angajafi in acest compor- [tament de rise au supraviefuit. Mesajele de inspaimantare trebuie sa fie echilibrate din punet | de vedere al fricii pe care o evocd. Mesajul trebuie, de asemenea, ‘sa dea posibilitate oamenilor s& intreprinda actiuni pozitive drept rispuns la mesaj. Informatia bazati pe fried trebuie s& asigure ou menilor nigte pasi specifici care pot fi intrepringi pentru ca oamenii si-si protejeze sinitatea. Trebuie accentuate consecin{ele poritive de angajare a persoanelor in comportamente de sinatate 3. Oamenii sunt mai inclinati s& incerce comportamente noi, daca simt ca sunt in stare si Ie adopte. Oamenii trebuie si-gi formeze abilitafi de angajare in compor tamentele dorite, Aceasta include situatii de jocuri de rol. Este ef cienta in special modelarea, Vazand cd alti oameni se angajeaza in comportamente sinitoase, aceasta va ajuta persoana sa creada ci si ea/el poate si se angajeze in acel comportament. Este mai usor si incurajezi oamenii si substituie un comportament, decat si sto- peze un comportament sinditos. 4. Persoanele sunt mai inclinate sa adopte un nou comporta- ment daca li se ofera posibilitatea si aleag intre alternative. Schimbarea comportamentului cuiva adesea implica faptul de a refuza la comportamente care sunt considerate de persoana res- pectiva ca securizate gi care contribuie la sentimentul luifei de pu tere si control. Cererea ca o persoana si-si schimbe comportamen- tul lui/ei intr-un mod predeterminat nu numai adauga la acest sen- timent de pierdere a controlului, dar poate plasa asupra persoanei cerin{e enorm de mari. Totusi daca persoanei i se da posibilitatca si aleaga fntre alternative viabile, el sau ea se va simfi ca detine controlul situatiei si c& este capabil si efectueze schimbarea com- portamentala. 5. Campat schimbarea. Anturajul nostru influenjeaz’ comportamentele noastre, gi po- zitiv, si negativ. Astfel, in masura posibila, sprijiniti indivizii si evite anturajele care pot promova comportamente nesiiniitoase $1 ‘icipe in anturajele care promoveaz comportamente sin? ile trebuie sA creeze un anturaj care incurajeazi| 666. Schimbarea este mai posibila, daci oamenii de influen(a in comunitate adopta schimbarea. Oamenii ii urmeazi pe cei care fi respectil. Dac’ o persoand luenfabild manifesti un comportament sdnatos si fi incurajeaza alti si faed acelagi lueru, atunci este foarte probabil ca oamenii adopte aceleasi comportamente. 7. Revenirea este ceva normal. Nici o interventie nu este iplet eficienté. Oamenii pot adopta comportamente noi, dar in iardgi la obiceiurile vechi”, mai ales in momente de stres dacd nimerese in alte anturaje noi. Revenirea trebuie acceptati drept parte a acestui ciclu. Tre- je de creat ci de continuare a sprijimului indivizilor in schimba- comportamentelor lor in perioada lor de revenire la compor- yentul vechi. Altruismul poate fi un motivator important. ineori unii indivizi pot fi refractari Ia efectuarea schimbarilor iului de viatd, chiar dact acestea sunt in interesele lui sau ci. folusi, daca schimbarile vor crea beneficii_ pentru cineva apropiat lividului respectiv, atunci el/ea va fi mai doritor sa fed schim- ile dorite. Unul dintre modele utilizate in modificarea efectiv a com- jentului este _modelul ABC (antecedente, comportament wwiour), consecinte). Acest model este utilizat pentru a infele- care sunt faetorii ce influenfeaz comportamentul persoanelor i cum putem interveni pentru a modifica comportamentele nedo- . Antecedente numim evenimentele specifice care au loc inain- de inceperea schimbarii comportamentului gi care actioneaza un mecanism de declansare a. schimbarii comportamentului emplu: Un profesor explica studenfilor beneficiile spailari siste- ice a mainilor dup fiecare pacient pentru prevenirea transmi- i infectiei Hepatitei B). Evenimentele antecedente sunt foarte importante pentru a evi fia contextul care faciliteazat aparitia unui comportament sau a ia la persoana (pacient). 67Comportamentul (behaviour) este ceea ce face persoana ( cientul). Este ceva observabil, masurabil si, bineingetes, poate schimbat. Comportamentu] nu este ceva ce persoana nu face. Consecinfe se numesc evenimentele de dup’ comportam: care fortified sau descurajeazi schimbarea comportamentul (exemplu: un profesor urmareste modul de folosire a seringelor: catre studenti si imediat corecteaz4 modul de aplicare a capacul de protectie si de utilizare a seringilor). Consecinjele care rept urmare a comportamentelor sunt de o important eritica. menii fac anumite lucruri, deoarece actiunile lor sunt urmate anumite consecinfe (exemplu: atenfia celorlalfi, lauda, alte bene ii). Un comportament poate sa_nu fie continua, dacé efec realizarii {ui sunt negative (exemplu: daca esti pedepsit, daca nu bagi nimeni in seamé, daca esti criticat etc.). Consecinjele pot fel fi clasificate in cele: — cu fortificare pozitiva, este un eveniment pkicut urmeazi unui comportament si, deci, fortified repetarea com, tamentului, (exemplu: un student aplicd corect capacul de prot fie si metoda de utilizare a seringilor folosite: profesorul la studenta pentru comportament bun de prevenire a Hepatitei B/C — cu fortificare negativa, este inlaturarea unui evenim neplicut dupa comportament, ceea ce mai apoi_ fortificd re comportamentului, (exemplu: in loc sa critice pacientul TB cd intarziat la clinica pentru tratament doctorul il lauda cdi a venit, aminteste despre importanfa de a veni regulat la tratament pen a-si proteja familia); — pedepsirea este o consecinjé negativé care urmeazi comportament ce suprima sau slabeste repetarea comportamei lui, (exemplu: o asistenta medicala siriga la pacient pentru fy c& acesta continu’ sa foloseasc droguri intravenos. Clientul rusinat sinu mai revine la activitatile dedicate reducerii noxel. Principiile de utilizare a antecedentelor si a consecinjelor. 681. O consecinta care urmeaza imediat dupa comportament cu mult mai puternicd in influenfa sa asupra comportamentu- decat una ce apare dupa o perioada intarziata de timp. Exemple: Prietena lui lon il lauda imediat pentru faptul e& a testat la HIV, spundndu-i cd el este responsabil si intr-adevair rij de ea. inmanand unei mame un carnet de imunizare care verificat dupa fiecare imunizare, poate fi cu mult mai fortifi- decit daci mamei i se di un camet de imunizare dupa efee- tuturor imunizarilor. 2. Cu cit consecinta este mai relevanti, mai importanté sau i semnificativai pentru persoani, cu atat mai puternica este in- Ya ci asupra comportamentului acestei persoan Exemple: Pentru. un barbat HIV+ este consolidanta lauda sot sale HIV- pentru faptul ed foloseste prezervativul, dar pentru un barbat HIV+ o invitafie din partea preotului si se intoarcd la iciile religioase din cadrul bisericii poate si-i intdreasct spe- dea trai si dorinta de a efectua tratamentul ART. Pentru 0 persoana, un fel anumit de mancare poate fi foarte ti, in timp ce pentru alta o anumité activitate poate fi m: id decdt altceva, spre exemplu, o excursie in ora. 3. 0 consecintii concreti este mai putemica decét una abstract Exemple: Vederea unei persoane HIV+ care ia tratament ART care peste céteva luni arata mai sndtos decat inainte, este ceva i impresionant si mai puternice decat citirea unei brosuri despre entul ART in clinic Copilul care isi revine din consecintele diareii dupa terapia de fare oral poate avea o influent foarte puternicd asupra i. "4, Fortificarea intermitent a comportamentului este 0 cale ficient de menjinere a comportamentului nou. Odaté ce mportament nou este insusit, ca sa-1 mentind nu este necesar wsecintele picute si urmeze dupa fiecare manifestare a com- rentului. 69Exemple: Seminarele lunare pentru studenfi, in cadrul cairo li se aminteste ca trebuie si foloseasca .misuri universale de pr caufie”, intireste obiceiul lor de spilare a mainilor gi de folosire minugilor de latex. O femeie poate fortifica folosirea continua de cétre soful ei prezervativelor prin exprimarea aprobirii eforturilor pe care | ficut el, Ficdind concluzii, este necesar de a menfiona ci este impo. tant ca consecinfele si fie relevante din punct de vedere cultural si fie semnificative pentru auditoriul-tint. De aceea, sel consecinfelor, asemenea altor etape de intervenjie, trebuie si bazate pe cercetarea asupra grupului-tinta, Despre grupele-finti va vorbi in paragrafele ce urmeazii 3.3. Evaluarea comportamentului pentru schimba Evaluarea comportamentului din punct de vedere teoretic practic include urmatoarele etape: + efectuarea evaluirilor comportamentale, * determinarea comportamentului-finta si celui ideal; « strategii pentru rezolvarea deficientelelor de abilitati si del cientelor de performanta. In cazul cénd efectuim evaluarile comportamentale, ¢: necesar de a determina si a selecta comportamentele observabil La inceput sunt selectate comportamentele specifice, care pot stabilite pentru fiecare problema de sinatate. Din numarul co portamentelor specifice, dupa ce au fost depistate, drept rezult al discufiilor sunt delimitate acele care sunt observate di si cele care nu pot fi observate. Depistind pe cele observabile, continuare este ales unul care va fi evaluat. Deci cand com tamentul este definit, este necesar de a-l detaliza pentru a al ge accle clemente de comportament care urmeaza sa fie evalu Fiecare din comportamente observabile consta din cateva eleme te, iar fiecare element consti din céteva etape 70De exemplu. ‘Tratamentul si prevenirea TB constau din multe elemente iportamentale, cum ar fi: administrarea regulaid a medica lor sub supravegherea lucrdtorului medical, sd mu scuipe, Jacopere gura cand tusesc, ventilarea casei, etc. La randul su fiecare din aceste elemente constau_ din mai ulte etape. De exemplu. Administrarea medicamentelor pentru TB consta urmitoarele etape: I. Aranjamentele de transport pentru a ajunge ta unitatea ical locale. 2 Asteptarea ca lucrdtorul medical sé dea aceste medica- a 3. Luarea medicamentelor in fata lucrétorului medical. 4 Aranjamentele de transport pentru a ajunge acas 5 Continuarea tratamentului in fiecare siptimand timp de 6 Drept obiectiv de baz in observarea, identificarea si evalua- ‘comportamentala este ca participanfii, instructorii (medicii) si si se gindeasca la problemele de sinditate drept unele com- din comportamente specifice care pot fi impartite in elemen- i etape. " Pentru realizarea primei etape in evaluarea comportamentului uilizate urmatoarele metodele de evaluare comportamen- Observarea performantei. De exemplu: Observati_ per- a etapelor in procesul de inléturare a seringilor utilizate formanfa etapelor in interacfiunea client BST-prestator . ‘Analizind comunicarea nonverbal, performanfa privind BST, poate fi stabilitd dupa urmatoarele aspecte: sede destul de aproape pentru a putea vorbi linistit si confi- Prietenos, binevoitor, zimbitor; 1ine contactul privirilor, dupa cum este potrivit confor culturii date; # este atent, Analizind comun dupa urmatoarele: * foloseste limbajul care este pe infelesu! clientul ‘* Incearca si identifice ingrijorarile reale ale clientului ‘* nu condamni comportamentul sexual sau modul de viaté * foloseste intrebari deschise; # vorbeste linistit si cu acuratete la subiectele despre relatil sexuale cu rise, tratament si comportament; # asculti indeaproape (empatic) clientul; # raspunde la intrebarile clientului; « prezinta informatie relevant la urmitoarele: rise; prevenir diagnostic; tratament (inclusiy indicatiile cum trebuie administ medicamentele, efectele secundare, costurile, alergia); referi partenerului; folosirea prezervativului si discutarea conditiilor folosi © consiliaza clientul despre necesitatea tratamentului adecv: daca este necesar; « ajuta clicntului sa ajunga la o decizie informata despre tra ‘ment, notificarea sau referirea partenerului; # intreaba clientul dac& ceva nu a fost pe intelese; * distribuie medicamente sau refete daca se cere; * intreabit daca este nevoie ca si repete anumite instrucfiu inc o data. 2. inregistrarea narativa (descrie desfaisurarea comport ‘mentiiliti in succesiune) din punct de vedere al freeventei sid ratei Aceasti metoda este folosité cdnd comportamentul-tint& este cunoscut in cazul determinarii comportamentului-finta si com tamentului ideal este necesar de a de a lua in considerare fay area verbal’, performanta poate fi stabil ncomportamentele sunt complexe; uncle comportamente nu sunt ile, iar altele au un impact mai mare. Comportamentele-tinté trebuie st congina un numér suficient tape, pentru: * a fi eficiente; +a demonstra impactul asupra aspectelor de sinatate; * afi fezabile (realizabile), Selectarea comportamentelor-tinta se bazeaza pe raspunsurile ‘urmatoerele intrebatri 1. Comportamentul ideal a demonstrat ci are un impact de- iv asupra problemei stnataqii? 2. Este realizabil comportamentul ideal pentru auditoriu? a. Comportamentul ideal produce consecinfe negative pentru ina care il adopt? . Este comportamentul ideal incompatibil cu comportamen- curent al persoanelor sau cu normele socio-cultural, sau prac- acceptabile? ¢ Angajarea in comportamentul ideal cere o durata ireal de dd Comportamentul ideal cere 0 frecventa ireal de mare? ¢ Comportamentul ideal are costuri prea mari in ceea ce pri- categoria de timp, energie, status social, bani sau materiale? F£ Comportamentul ideal este prea complex gi nu este usor de intr-un mie numar de elemente sau etape? 3. Exist comportamente similare cu comportamentul ideal, si amelioreze sindtatea? Pentru a face o selectare a comportamentelor-tinta se pro- utilizarea sedrii analizei comportamentale. Ce este Scara analizei comportamentale? cara analizei comportamentale (“scara”) este un instrument {i pot folosi comunicatorii cdnd planifica selectarea com- ntelor-fintd, Scara include nouii aspecte ale comportamen- folosite pentru a aprecia comportamentul-tinta potential, cu dela 01a 5, B"Scorul" analizei comportamentale ajuta planificatorii si ve} & care comportamente sunt mai supuse schimbarii gi care au wf potential mai mare de impact asupra aspectului de snatate. Scara analizei comportamentale ajuti la ghidarea echipe interdisciplinare in. compararea constatarilor cercetarii formativ cu lista detaliati a etapelor comportamentale discrete necesare fie efectuate pentru indeplinirea activitatilor de sanatate. Scara acorda fiectirui comportament-tinti potential un so care reflect’ modul in care acest comportament se potriveste « cele nou’ dimensiuni considerate decisive in producerea schim rii comportamentale. Cu cat este mai inalt scorul, cu atat mai pr babil este ca comportamentul si fie afectat de programul de com nicare, Etapele aplicirii seit ETAPA I: Identificarea etapelor de comportament id: in ordine secventialit (una dupi alta), pe care le va intrepri auditoriul-finta pentru a preveni sau pentru a trata problema de niitate. i analizei comportamentale ETAPA a Il-a: Evaluarea ratei comportamentelor-tin Scara analizei comportamentale imparte comportamentele-{i potentiale in noua categorii. Categoriile: 1. Ce impact au comportamentele {inti potentiale asu problemei de saniitate vizate? 2. Au aceste comportamente consecinte potentiale c sunt imediat perceptibile pentru persoana care adopti compo! mentul? 3. Sunt ele compatibile cu ceea ce deja face persoana? C portamentul poate si nu existe inci la momentul prezent, dar d ar fi practicat, el s-ar alinia normelor socio-culturale sau practi lor acceptabile. 4, Au ele (comportamentele) 0 rati redusi de freevent Comportamentele necesiti o rati de performanti care le peril sd se ineadreze usor intr-o rutind. zilnica a persoanci? m45, Sunt ele de seurt durat sau cer pufind persistent? 6, Au ele costuri seiizute? Costurile pot include timp, ener fe sau costuri de statut social, de asemenea, costuri financiare materiale. 7. Au ele aproximari? Sunt comportamentele dorite similare cele pe care persoana deja le practic? 8. Nu sunt ele prea complexe si pot {i usor impéifite intr-un mic de elemente sau etape? 49, Sunt ele usor observabile printr-o evaluare externa? Pentru ficeare din aceste categorii, comportamentului i se ibuic 0 valoare (punctaj) de la 0 la 5, in functie de faptul dact tamentul nu demonstreazi nici unul din criterii ~ (scorul sau toate criteriile ~ (scorul 5). Spre exemplu, pentru consecinfele pozitive 0 inseamna ea linirea etapei comportamentale nu produce consecinte poziti- observabile pentru persoana care practic comportamentul, si mn c3 practicarea comportamentului produce consecinte , usor perceptibile, Scorul tuturor celor now categorii se si comportamentele cu scorurile totale cele mai inalte ‘comportamentele-tint rezonabile. Selectarea comportamentelor-tintd include realizarea urma- + revizuirea cercetirii existente; * revizuirea listei comportamentelor “ideale”; # selectarea “comportamentelor-tintd”; concluzie este necesar de a menfiona c& “comportamen- {nta” sunt ctapele comportamentale minimum esentiale pen- practica de sinatate si fie eficienta, Exemplu de comportament ideal rrnorii sexului comercial insisté ca tofi clienti lor sa folo- prezervative in 100% din actele sexuale sau un doctor fo- seringd sterild pentru fiecare imunizare. 8Exemplu de comportament-tin Lucratorii sexului comercial insist ca 80% de clienfi sil foloseasca prezervative in 80% din actele sexuale sau un doctor “Joloseste seringi sterile pentru 90% de cazuri de imunizare. O alta. problema important in teoria schimbarii comporta mentale prin comunicare este cA in procesul_schimbirii comports} mentului pot aparea deficiente de abilita}i si performanta. Deficienta de abilititi este o situatie in care persoand mi stie cum s& efectueze un anumit comportament Ex.: inlaturarea inofensiva a seringilor Deficien(a de performanfa este 0 situafie in care o persoatt stie cum sf efectueze comportamentul, dar nu face acest lucru, Ex.: Spalarea inconsistenta (insuficient de des) a méinilat in literatura de specialitate se propun diferite strategii: uneld {in de instruire, altcle propun diferite strategii de motivare. Pentru rezolvarea deficientelor de abilititi sunt folosite wu miatoarele strategii: # se ofera training; se oferd instruire in deprinderea unor abilitati specifice sunt esentiale pentru efectuarea corecté a comportamentului. in cazul deficienjelor de abilitaji, daca persoana efectue: un comportament apropiat de cel ideal, dar insuficient de freev sau insuficient dupa durata, Este necesar de a revedea aceste comportamente la efect rea instruirii asupra frecventei, duratei sau timpului corect comportamentelor vizate. Apoi...este necesar de a Kiuda gi in raja efectuarea unui comportamentul consistent! Comparativ cu deficientele de abilitati rezolvarea deficien lor de performanta necesitd cunoasterea si infelegerea lor profuunda. Deficienjete de performanta sunt: * mai complexe decat deficientele de abilitati; + deseori afectate de normele sociale; + trebuie si fie efective in context social 16Pentru rezolvarea deficientelor de performanta pot fi folo- ite diferite strategii. Relatiim unele din ele: Persoana poate si nu efectueze un comportament din urma- e motive: 1. Efectuarea comportamentului nu creeazA un rezultat iat. Strategia: Implementarea unor consecinfe planificate pentru susfine comportamentul pana la momentul cand se percep (se Serva ) consecinfele aparute natural. Exemplu: Pot trece mai multe sipttmani pani cénd o persoa- care incearca si renunfe la fumat observa o schimbare. DACA persoana se descurajeazé si incepe din now a vorbi spre fumat..., ATUNCI ludati persoana pentru cat nu fumeazd, subliniati gajamentul sciu pentru sdndtatea familie’ sale si stindtatea pri si stabiliti un orar de “celebréri” pentru fiecare saptcimandt retinere de la fumat. 2. Efectuarea comportamentului pedepseste imediat: Strategia: Reducerea aspectelor neplicute ale comportamen- sau scoaterea in relief a celor pozitive. Exemplu: DACA 0 mamé vrea sé aldpteze copilul sau, dar cdi este foarte durero: ATUNCI incercati sé micsorati aspectul neplacut prin: + pregaitirea mamei din timp, de ex., sito faceti sa cunoas- va exista 0 anumité durere; + indemnati femeile din cadrul familiei si din mediul care joard sito incurajeze. 3. CAnd neefectuarea comportamentului aduce mai multe pense decat efectuarea comportamentului: egia: Cresterea nivelului recompenselor pentru efectua- portamentului emplu: Desi 0 mama poate cunoaste beneficitle imunizarit copilul seu, ea mu vine la clinica pentru imunizare la tim- 7pul cuvenit; ea are mai mult timp pentru indeplinirea treburilor casnice daci NU se duce la polielinica. ATUNCI clinica ar putea incerca sii factt astfel ca oamenti si mu asteple prea mult timp inainte de a intra la medic si timpul asteptarit sii fie mai pleicut (sii se manifeste o atitudine politicoasi $i grijulie, sit se depund eforturi pentru minimalizarea perioadei de asteptare) 4. Cand comportamentul este prea complex, dificil sat costisitor. Straregia: Reevaluarea comportamentului-fint Exemplu: Pentru a lua pilule anticontraceptive, femeia tre buie mai intdi sc vindl la policlinicd, ulterior sét plateasca penn! pilule, apoi sit tind minte sit ia cate o piluld in fiecare zi DACA acest lucru nu este realistic pentru aceasta femeit anume..., APOL, posibil, acest comportament-finta trebuie sé fie schin- bat (deci, 0 altis formé de planificare a familiei poate sé fie mai potrivitd). Pentru a realiza schimbarea de comportament este necesar de a determina cat de fezabile (realizabile) sunt comportamentele| Daca nu sunt fezabile, ele nu sunt potrivite drept comportamente- vinta. 3.4. Etape pentru schimbarea comportamentali Promovarea schimbarii comportamentului se axeazai pe urmi torii piloni 1, Educafia pentru sdnatate. 2. Activitati axate pe comunitate. 3. Activitati in institut Educatia in domeniul sanatatii este privité drept un com nent principal al Promovairii Stinatafii care se ocupa de inform: si lucrul asupra schimbarilor in atitudinea si comportamentul i vidului (fig: 2):Literatura in Do- meniul Sanatagit Educatia in Dome- niul Sincte Mediul inconjura- tor Favorabil Schimbarea Sangitatea comportamen- optima |¢ tului pentru unul Simatos si Pozitiv Fig. 1, Componentele promovirii sinatati. © viziune ecologic’ a sanatatii este reorientatd de la schimba- tile comportamentale spre crearea condifiilor pentru asigurarea si- nitaii, precum si de la factorii de rise i grupurile de populatie spre schimbarile organizationale. Dificultatile practice pentru o asemenea politica a sintiii sunt: ~ fortele concurente in cadrul institutiei; ~ trecerea de la teorie la activitai practice; ~ credibilitatea si statutul promotorilor sinataqii drept agent de schimbare; ~ lipsa sprijinului corespunzator; — in diverse institufii, angajamentul si capacitatea de prioriti- ‘area problemelor de snitate variaz mult Schimbarea comportamentald propriu-zisi are Joc treptat, in ‘mod etapizat si presupune transformari la nivelul deprinderilor, ‘esponsabilitatilor, atitudinilor, deoarece schimbarea implica un ‘proces de elaborare a unor principii, reguli, ce trebuie menfionate ‘explicit, presupundnd un feed-back permanent, pentru a fi incura- jate comportamentele dezirabile, 9Procesul schimbarii. se prezinta drept activity tainice (ascun- se) sau deschise (dezvaluite) pe care oamenii le practic pentru a trece prin mai multe etape. Scopul schimbarii comportamentului individului este: 1. Profilaxia, aplicdnd teorii psihologice pentru determinarea populafiei de a-si schimba comportamentul (alinierea comporta- mentului su cu modelul sinatos); 2. Educafia, sustinerea gi incurajarea populafiei de a se infor ma atunei cdind efectueaza alegeri. in continuare se explicd faptul de ce e nevoie de schimbarea comportamentala? Fiecare om de-a lungul viefii sale acfioneazi de cele mai dese ori in baza unor mijloace, ele fiind deprinderile formate de-a lun- gul viejii. Aflandu-se in situafii neobignuite gi in fafa luarii une decizii urgente, omul poate face un pas neasteptat sau utiliza una si aceeasi strategie permanent. Oamenii care posed un arsenal de strategii de comunicare mai usor se adapteaza in situatiile nestan- darde, mai des iau decizii bine chibzuite si responsabile. Dac omul ins in arsenalul su poseda una sau dou strate gi, aceasta reduce considerabil libertatea alegerii si sporeste lua rea deciziilor inadecvate, Schimbarea comportamentului se poate realiza optim print: un proces care se desfisoara in trei etape succesive: 1. constatarea; UL schimbarea: IIL. stabilizarea comportamentului. Procesul poate avea drept scop transformarea comportamen- tului inacceptabil in unul acceptabil sau a unuia acceptabil in unul exceptional. In procesul comunicarii pe parcursul a tuturor trei etape tre buie sa tinem cont de urmiitoarele momente: ~ la etapa de constatare a unui comportament negativ adopta urmétorii pasi:1. descrierea comportamentului negativ, darea de exemple s& ilustreze legatura dintre comportament si performanta sca- ficdind clar c@ acest comportament nu este acceptabil; 2, accentuarea impactului comportamentului negativ asupra mantei celorlalti, asupra realizirii obiectivelor grupului, rtamentului, organizatiei si societatii in general; 3. aparifia intrebirilor pentru a afla cauzele si explorarea wun cul persoana a unor modalititi posibile de remediere gi rezolvare a problemei. —la etapa schimbéirii comportamentului este bine sé finem de urmétoarele reguli: 1. s& descriem comportamentele dorite sau standardele care ie atinse, performantele care ne asteptim sa fie realizate de © persoand, $4 ne asigurdim c& persoana le infelege gi este de cuele; 2, si intrebiim persoana daca doreste si se incadreze acesto- A are obiectii justificate majore; 3. si Iiudam aspectele pozitive ale muncii persoanei, s& referin{ele pe care le-ar avea grupul gi individul daca ar fi it comportamentul in discutii. E necesar si acordim atenfie acuratejei injeleger a modului in care poate fi evitat comportamentul. Este de important sa refinem faptul c& scopul orictirui feed-back iv este acela de a transforma un comportament neadecvat in adecvat si nu acela de a pedepsi persoana care a manifestat iportament neadeevat. Ia etapa de recompensare: 1, si identifica recompensele importante pentru persoand; 2. si comunicdm clar legétura dintre obtinerea recompensei titirea continua a comportamentului; 3, si recompensam gi si apreciem verbal, direct sau in faja gru- toate imbunatatirile in performantd imediat ce acestea apar, ‘manierd modest, sti nu exagerim nici in bine, nici fn ru. 81Comportamentul verbal sau nonverbal este acel care contes za, deoarece este mult mai clar si poate fi chiar masurat. Compor tamentul este aproape in totalitate insusit din mediul in care tries te individul gi, deci, pentru a intelege comportamentul uman, tre buie si analizim procesele de invatare. El este 0 functie a conse cinfelor sale. in sensul ca acesta poate fi stimulat, mentinut, descu- rajat sau chiar indepartat, folosind drept baz consecinjele pe care le are. Comportamentul este incurajat sau descurajat prin interme diul consecinjelor pe care le are. In continuare vom descrie cel mai simplu model de schimbare comportamentala (fig. 2.) INFORMATIA |_____,]_ PROBLEME COM- ine PORTAMENTALE, DEPRINDERI COMPORTAMENTALE monivarta | Fig. 2. Model de schimbare comportamentali, Aceastii schema ilustreazii corelajia dintre informatie, motive fie, deprinderi comportamentale si comportament. Fiecare om po sedi o gama de deprinderi comportamentale specifice. Aceste de} prinderi in viata de toate zilele formeazi imaginca tipica a com portamentului. Modelul comportamental depinde nu numai de felul cum omul se comportd, dar si de faptul ce omul doreste s& obfind pra faptele sale, Cu alte cuvinte, in comportamentul su se orientcazi conform motivatiei omului. Motivatia este imboldul, care trezeste si coneretizeazai orientarea activitijii. Motivul este apreciat del 82psihologi drept eauzii a comportamentului. De nivelul eat de it se realizeazi motivele depinde starea emojionala a omului. Motivatia intr-o activitate sau alta depinde de informatia pe ‘0 poseda persoana, Informatia, in aceasta situatie, sunt cunos- le, experienta proprie si datele suplimentare despre obieete si mene, pe care le primeste in decursul viefii. Informatia pe 0 posed’ omul poate stimula asimilarea noilor deprinderi sau I de a 0 utiliza mai devreme. Existenfa informatiei noi exer- influent si asupra comportamentului. Toate legaturile din schemi sunt reversibile. Acest fapt inseamna ca schimba- joricarui bloc conduce la modificarea celorlalte. ‘Asupra comportamentului omului foarte mult influenfeaza si lul de incredere in sine, cunoasterea de sine ca invingitor sau ingitor. Procesul de Iuare a deciziei si realizarea ei intr-o misurd prezinté o dificultate pentru fiecare om. De altfel, decizia privind schimbarea comportamentului poate tun caracter social, daci aceasta se refera la refuzul de a j alcool sau alegerea unor metode mai sigure de tere a maladiilor sexual-transmisibile cum sunt HIV-SIDA ita B i C, De aceea procesul de luare a deciziei a devenit de studiu al psihologilor din toata lumea. De exemplu: ‘omul nu utilizeaza niciodata prezervativ, la un oarecare mo- afla despre posibilitatea infectirii cu HIV transmisa pe cale a. El injelege c& nu are deprinderi de a utiliza prezervativul iar si-I procure, nu sti cum si-i propuna aceasta partenerci = deci nu posed deprinderi comportamentale. Cunostinjele posibilitatea infectarii cu o boald grea activeazai motivatia a pistra sindtatea, Astfel, informafia si motivatia sunt pre- deciziei de a utiliza prezervativul, prin urmare de a schim- yrtamentul problematic. lizarea decizici luate este impiedicata de lipsa deprinderi- jportamentale. Dac omul asimileaz deprinderi comports- le insuficiente, el, desigur, constientizeaza schimbarea com- ui problematic pe unul fara pericol si adecvat. 83De asemenea aceasti schemi foarte bine ilustreaza trei sco puri de bazii ale programelor de profilaxie, orientate spre formares responsabilititii si a unui comportament fir pericol: * informarea sigurd, de ineredere; crearea motivafiei pentru pistrarca sfinat&fii si a unui com portament sigur, nepericulos; + formarea deprinderilor de comportament. De altfel, omul este o fiinfé complex si in toate schemele simple se include nu intotdeauna. De aceea in a. 1983, Proceasca si Diclement au propus un model de schimbare a comportamer tului, Acest model poate fi utilizat pentru schimbarea comportamen tului in privinfa pastrarii sinatatii sexuale, profilaxiei infectici HIV,¢ hepatitelor B.C, precum i Ia reabilitarea dependentei aleoolice. Contemplarea Pregiitirea, decizia ‘Cimriea da” 3a shim sau 20 sau pot”. comportamentul | ‘Congticntzarca problematic? opusulai ‘Actiunea Realizarea deciziei fo practical, in fapte con- Precontemplarea ‘Out nu reeumoagte problema, dar este pata 0 sehiimbe Mentinerea activa ‘be schimbare a Tntonreerea la comportamentulul comportamentul Reactia din jur problematic Mentinerea Recidiva Fig, 3. Model de schimbare comportamentali propus de Proc si Diclement (1983): 84La modificarea comportamentului oamenii parcurg 6 etape: 1, Precontemplarea La etapa data persoana + nu are intenfii de a face schimbari in comportamentul su in itorul apropiat - de obicei, analizeazi urmatoarele 6 luni; * poate fi neinformat sau dezinformat asupra factorilor de rise comportamentului su nesindtos, deci este inconstient ¢4 ar nevoie de schimbsri * poate ci a incercat s& schimbe ceva in trecut, dar firé sue- deci este descurajat; poate cd a hotérdt c& nu vrea si schimbe ceva, dac& este stent de factorii de rise. De exemplu, persoana nu ia in considerare posibilitatea folo- ii prezervativului 2, Contemplarea La etapa daté persoana .. ‘5 gindeste serios Ja schimbarea comportamentului sau in mul apropiat ~ in urmatoarele 6 unis ‘este constient de existenfa problemei sau unui rise asociat .portamentul sau nesdndtos: * se informeazai despre deprinderile sale nesiniitoase; * cantareste punctele pozitive ale deprinderilor sindtoase con- Hpstacolelor pentru schimbare (pro si contra). De exemplu, individul recunoaste necesitatea folosirii prezer- ui. 3. Pregitirea La etapa dati persoana.. + planifica niste actiuni pentru luna urmaitoare; # incearca o varietate de comportari sau ci care, dupa parerea {i poate ajuta in atingerea seopuluis #*S-a gindit la 0 incereare si a inceput actiunile, junea de schimbare pasi mici, treptati De exemplu, individul se gandeste la folosirea prezervativului itoarele cdteva luni. incluznd in,4, Actionarea ‘La etapa aceasta ‘pentru a depiigi deprinderile vechi, persoana face schimbit in comportamentul, mediul inconjurator sau experienta sa; « persoana experimenteaza si infringe dorinja de reintoarcer la deprinderile sale vecki. De exemplu, folosirea in permanen{a a prezervativului pent © perioada mai mica de 6 luni. 1. Mentinerea La etapa a cincea... ‘* persoana nu mai trebuie si munceasca atét de mult ca la ela pa de actiune ~ munceste pentru prevenirea revenirii; « persoana experimenteaz renuntarea la tentatia de a trece lt deprinderile sale vechi; © persoana are siguranfi in abilitatea sa de a pleda pent ‘comportamentul nou. De exemplu, folosirea in permanent a prezervativului in ul mele 6 luni. 2. Incheierea: scopul final al tuturor schimbitrilor; « problemele sau viciile din trecut a unei persoane nu prezintii o ameninfare sau tentajie; * persoana va fi in siguranji deplini c& el / ea poate face f 100% fricii sale pentru revenire. 3. Recidiva (revenirea) — regreseaza la o etapa de inceput. « revenirea si reciclarea prin etapele mai curdnd este 0 re decat 0 exceptic; * cea mai mare parte a revenirilor se recicleazii in etapa templarii sau in etapa de pregatir. De exemplu, folosirea neregulata a prezervativului, 86eo © [Wenner ” Actiune Intentie Contemplare Precontemplare Figura 4, Etapele schimbiirii comportamentelor. Sase etape ale schimbarii comportamentului: J. Precontemplarea (inconstient) Nu existd intenjia de a schimba comportamentul in viitorul il, Intrucdt persoana in linii generale nu este constient’ despre {a problemei, Aceast& persoand poate “dori” o schimbare, ‘nw are planuri serioase de a efectua schimbarea in urmatoarele luni, 2,Contemplarea (constient; bine informat; ingrijorat) Persoana este constienta de existenta problemei si se gandeste si o depageasca, dar inc’ nu si-a Iuat angajamentul de a in- inde misuri. Persoana, posibil, cfntireste toate pro gi contra Hblemei cu pro gi contra solufiei, Persoana se gandeste serios jimbarea comportamentului in urmétoarele gase luni, 3. Intentia (motivat de a se schimba; pregdtirea de a se aba) :na imbind intentia cu criteriile comportamentale. Inten- si intreprind& masuri in perioada urmaitoarelor sase luni, ‘bil, c& a incercat fra succes s8 intreprinda acfiuni pe par- 87cursul anului trecut, Aceasta persoan& inca nu a ajuns la criteriul de activitate eficienta. 4. Actiunea (practicarea incercétrii schimbarii comportamentale) Persoana modifica comportamentele sale, rutina sau mediul siu pentru a deptigi problema, Este clasificatd ca fiind la aceastt etapa atunci cénd si-a schimbat cu succes comportamentul_ pent © perioada de la 0 zi la gase luni, 5. Menjinerea (practicarea schimbarii comportamentale sus- finute) Persoana lucreazi pentru a preveni revenirea si a consolids cuceririle obtinute in timpul actiunii. Pentru unele comportamente aceasta etapii de menfinere poate continua intreaga viafd. Persoara este clasific ca fiind la aceasta etapa, daca este in stare s rimi- ni liberd de “vechiul” comportament gi se angajeaz conseevest in noul comportament pentru © perioadi mai mare de sase luni, MODELUL de schimbare este in forma de SPIRALA. 6. Revenirea la comportamentul vechi si reintoarcerea la ca nou are loc fireevent Dar wre revin la vechiul comportament pot potential ine vaja din greselile lor si pot incerca ceva diferit data viitoae (deci, persoana nu de fiecare dati reincepe de la unul si acelag punet de start, % Este absolut important de a fine minte aceste etape la der figurarea campaniilor publice de sinatate. Modul de abordare pe care il alegeti trebuie si se ajusteze cu ctapa/etapele auditoriulu tint, Dimensiunea umand a schimbarii comportamentale este fundamental, Oamenii trebuie si infeleag’, si vrea si sa poatt implementeze schimbari comportamentale, care la prima veder pot apiirea ca find pur tehnologice sau structurale, dar care tl afecta, de fapt, intr-un fel sau altul. in procesul de schimbare co: portamentala oamenii trebuie si se schimbe si ei: trebuie 58 ax muleze cunostinte noi, s8 absoarba mai multe informafii, si al deze sarcini noi, si-si imbunatajeascd gradul de competenti 88foarte adesea, si-si modifice obiceiurile, valorile gi atitudinile fara modul de activitate. Schimbarea valorilor si atitudinilor este nfialé. Probabil c& nu poate exista nici o schimbare reals fri 0 imbare de atitudine, Schimbarea comportamentalA este un proces de gandire, 0 de spirit, alegerea unui model, o decizie. Tar consecinta poate adesea, dizolvarea total a coerentei, spargerea idemtitatii, rup- pind Ja instalarea sistemului (sociouman) intr-un echilibru Neculau, 1996). Dar oure cum se schimbit oamenii? Ce procese interne deter- 4 modificarile de comportament? in plan individual, schimbarea comportamentului are loc: ~ la nivelu! cunostintetor (informafii despre schimbare, infele- rafiunii ei); ~ la nivelul atitudinilor (acceptarea necesitatii schimbarii gi a i anumit volum al ei, atat din punct de vedere rafional, cat si punct de vedere al sentimentelor); = la nivelul comportamentului (acfionand in sprijinul imple- ii efective a schimbarii), La finele acestui subiect, vom enumera citeva Blocaje ale barii comportamentale la nivel individual: + atitudinile personale; + educatia si mediul; + motive financiare; + obisnuinja; * teama de schimbare, de necunoscut; + nevoia de securitate; + perceptiile selective; + toleran{a sedizuta la schimbare; + extraefort. 3.5. Teorii si modele de schimbare comportamentala Exista 4 grupe mari de teo ‘comportamentului: i care sunt folosite pentru schim- 89A. Teoria de modificare comportamental’ a individului, B, Teorii si modele sociale. Modelele structurale si de mediu. D. Constructiile teoretice izolate si modelele transteoretice. A. TEORIA DE MODIFICARE COMPORTAMENTAMENTA- LAA INDIVIDULUL Modelele psihosociale categorizeaz riscul comportamental in 3 grupuri majore de predictie; * comportament cu risc; + modificarea comportamentalt; + mentinerea comportamentului securizat, ‘Modelul individual in linii generale vizeazit etapele, pe care le parcurg oamenii la incerearea de a-si modifica comportamentul Aceste modele nu iau in considerare momentele de interactiune sociala, culturala gi de mediu. Toate modelele previd care anume modificare comportamen- tala va avea loe: + situatii de rise; relatii sociale; perceptii de rise; atitudini; autoeficacitate; intentia de a modifica; rezultate scontate. Modelul atitudinii fata de stnatate (ani 1950) Atitudinea fafa de sinatate este in funcfie de caracteristcil individuale socio-demografice, de cunoastere, de atitudini. Conceptele-cheie pentru modificarea comportamental’: 1 Recunoasterea susceptibilitajii la o problema de sinitate (sunt supus unui rise pentru HIV) 2. Recunoasterea seriozitatii stirit (am auzit ca SIDA conduce la moarte ~ {fi dacéi ma voi molipsi?) it de grew imi 90