-52- CAPITOLUL 5. PROCESUL DE ARDERE IN MOTOARELE PENTRU AUTOMOBILE Dintre soate procesele termice din cilindrul motorulut ,proceaul de ardexe are col wei Snalt grad de conplexitate.Indict enexgetiot af motorulus , cat de economicitate gi de durabilitate,de functionare linigtitd ef as adapt: bilitete 1a trectiune,depind tatr-o mfsurk lergé,uncori hotirftoere,de procesul da ardere.De acesa, ouncagterea necentenslor intine duph caro ore loo arde: of dirijarea ea este hotdrttoare pentru perfectionarea sontinul « motoareior cu ardere intoratl, Prin pxgere e¢ ingelege © renctie chintck,cu degajare de chlduri, pro- dus& prin oxiderea substentelor cosbustibile ef represinté o parte din olclul motor Jnisiunen de lumial(flaskrl ), cregterea rapid de preoiune gf teaperaturd 2 durate scurtl represinti manifectdrt caracteristice anderii in motor. Manitestivile exderii efat 1 lyaparitia fsoXri seu eprinderes 12, Aoavoltaren flucirit sau propagarenArderea eate precedaté sau o¢ dexvoltl a1 — malten cu procesu] de fomare a anenteculut combustibil-cer,deteminat de pulve= risarea pi voporisarca coubuotibulul ,de (lotribufia scestule Sn eer, sau © aeru- lui fn sonele ou mare concentrayie de combustibil . Im vederoa cbjinerii unel efiolente maxine in tinpul desfiguririi pro= cooulud de ardexe oe Snpun ummitoarele cerinte t L,Axderen conbustibilulit wf fie oft mai completi.Arderea incompleth nicgoreas& sooncaloitates motorulut prin faptul of se degajé mumai o parte din cdldura de reaotde jtotodetd le ovacuare apar gare toxice gi fumigene, contri — dutnd 1 poluarea atmoaferet . 2,Arderen of aids o duret. sourtd ef wk we desfigoore fn jum yas. Continuares ardesii in destindere eicgoreasl lucra) wecanie al ofclulut,intenel ~ flo plerderile de cflduxt prin pereti, detorminind woiderea eoonomtcithtii, in- tenet fied regina teraic cess oo provouck whrirea ooummulu de ulet,accelereash usura diferiteler pi D.Vitesa desi quririt procosulut de ardere trebule of fie moderetk pentru a ee apigure o oregters Link ,progrestv’ @ prosiunit.Cregterea rapidd a preoiunit detormink funoticnares durd a motorului pi intensifio’ gredul de soli- ‘ottare a plosolor prin mirizea fortelor naxine gi aplicersa lor cu goo. In dnterpretaren pi oxplicares procesulut de ardere Sn motoare vor f1 presentate Sn cole ce umeasd teoriile stabiiite pe bese onor leborioase stu- ALL gL cozcstird teorotice ¢1 exporigentale . Bede Be exea anegtooulus condi ulad -901 52-1. Combus 2 Oombustidilul pentru motoarele de autovehicule trebuie s& indepline: c& mai multe deniderater2, ef asigure porniren sigur qi rapids « motorului le orice tenperaturi e mediului ambient 1 2, of pemith func{ionares siguri a moto. ruloi ou un randament eft mai fnalt 1 3,04 mu produc eolicitiri mecanice ot ter nice ridicate,precum gi ururk mare ; 4,0h ardi conplet,firk of prpduck wubstange Rooive pentra sinitaten caului}5,s mu actionere corcely amupra metalelor ou vine fu contact 1 6, a& permith transportul.depositares of diotribuyie Le conm-= 53 = water fird diftoultate,fizi pericol,oa zextincrea in timp @ proprietiyllors7 .af fie feftin + 8,04 flo Sn cantititi euficiente, Cembustibiiii pentru notoarele de autonobile,in funcyie de destina = fia lorjee pot grupa in felul umiter : ~combuatibili pentru MA S,core pot 4s Lichtas gi gazcgi ioea mat pore utilixare © au combustipilit 1icnizi(beazina ,alcoolt,etert scombustibilt peatru HA O,Sm epeid motorind Dintre cccbuctiDilii enuneratt,ou precidere ofnt ubilion}i bensina gh motoring care ae obfin prin ¢Satitaren pi prelucrarea diverselor fractiuni de Hivel esu pe cele siateticé Ia coupositia eceator contustitili elexentole prim ~ chpalé eint caxtonul gi hidrogenul (care Snpround reprezinti 95 ... 99% ),precum gh aici cantitéti de oxigen(aub 1% ),mult,azot preaum gi unele oubstanye minerals, altinele raf fiind de nodorit.toete ucecte elencste oo geese in otirl Legete coapugii do bast fiind hidrocarturile .Alte altomative ale benzines gi motorinet pot £4 eleoolul s:ilioCesanotul, CHO Joi metitte (netarciut ,C HOH) amu anes tecurt de 1 vongindrcu Geteiol,etinol, tzepropanil eau Azcbutancl cu notorind « Do avenenva pot f4 utilisate case naturale gf artifiolale de tipul netan, ofan, propan,hiarogen ete,care au avantajul ef reduc mura pieselor motoruiui de 1,5- 2,5 orl yatenucds toxicl iniea goxelor de evacuare,aireuc durata de lucra @ noto- Polat 91 reduc conoumil de ules .Colitatdle de exploatare ele conbuctibililor , eint deterainate de continutul,etructura gi propriesitile pe care le au hidro = carvurile din compozitia conbustibiiulat, Daed oe noteazi ou eyh gi Oyuoca in kg @ caxbonulul,hidrogenulud gt oxigenului,partieiparea seestors intr-un kilogram de costuatibil este arstath, aldturt de algi paranctri fn tabela 5.2. . Tabela 5.2 Ooractorleticl ale combuatibililor pentru motoare de eutoacbile Cantitates|Puterce | citze niaimi de |calorical octartek tonneoe’-|tate 2" | COR saps ende= steed, 3 , te 1, ke/ BP cond 142 435, 0.133 |o,o.0__ 24,5: 41.8 S 4 04120 ~fi9,66 [24,4 0,130 [0,3 9,00 [26,78 [ana 3 0,140 [0,21 31,20 ]36,e0 [302 —: 0,250 | ~ 24,20" [49,79 [220 = 0,200 | = 12,10 (47,15 [115 - waedeee 5.1.2, Hounyta chimiet de ardere Bouabia chimios de ardero exprimi proportia stoschtoastrici in care we combing mubstanyele care reacjLoneasd ¢ Ae bB+ Srakryye ay dick 1 a molt de gaz A renctioneari ou > moti de gaa B ekopentru a profuce x mold de gan X, y mold de gan ¥ ote, —7- she Prin sonvenjie,in aceasti ecuatie de proportit ‘treo fn membrul elu ‘azept owbstantole onre,fmprewst au mal putin enoxgie chintol dectt substentele 4am menbral sting al eouatiei . In virtutes sei conven}ii,ae tnyelege o& reao{ie care ee produce do la atinga 1a dreapta transform energia chinic’ fn alte forms de energie, de pildd tm olduri,de unde denumirea de sens excteraic. Sens] invers al reaotiet, de 1a dreapta la stinga, se protuce firegte ou ab - woxdtie de ellduri,deot endotermio . Houatla chiniol de erdere pemite,printre altele,faplirtires proceselor de axere,in Tunojie de cantitatea de oxigen de care dispune cantitates de com bustibil ,fm procese de ardere completa gi process argere inconplett . Prin ardexe oompleth joo intelege zeacjia fn a clred eouatie chimtol mubetanjole finale,produsele de axisre,nu mai conjin energie chimiok ,decarece enexgie ohimiod oontinuth In substantele initiale(menbrul ating al ecuatiet)ea tranefornat 4m alte foro de energie, Be ftngelege of,pentru fndeplinizes: aceeted ond. 441,) gubstantale inorpisle combustibile trebule ed dispanl de o pantitate ‘de oxigen 002 pupin ogall qu acon, necesami oxideriif sple integrale,Aceasti ule tink cantitate-ds oxigen se numegte teorebio’ coreot ohimiol sau atee: emetxiok . i ‘Pain gxflede incoanletd #0 inyelege reactia in care gudstenfele int = “Hide sobustibile: in Aispun de cantitaten teoretiol de oxigen.in acestroparte J@in produsels de axdexe.tu:enemgie chiniok,cecy ce fne¢eunk olla aniexea inoca- pletd joantitayen de energie objinuti eete mai reduei,gi anune,cu atit mai mult ou oft omntiti epentbilk de oxigen este mai mick . i ‘Oans{uten Veoreiiok de cxigen ue detsraink fn fuctie de conpoattio joribilulud.Oum.combuatibilul din ¢itef pentru motoare nu au o composig¢ie chiniok unitart, fiind snepteourl de bidrovarburl, foarte diferite ,we poaye-uth = Maa coaponi}ia in greutate a acestora, Astfel, un kilogram de combustibil oon ~ ‘fine 0 kg carbon ( yf incl 0), b kg bldrogen ( -B-~ kmol H. ), O kg oxigen CRye kot 0 ).1n gunozed jcopbuntibilis nad coupin yi alte elemento ( ‘filz) ;toat fa owntdthpt atit do reduse,tuott pot £4 negiijate Gaxbonul fn casa) arderit complete reactioneasA dupi equajia + "C02 2008 8) Bxprimind participares coxbonului gi @ oxigenului in kg eau kag] oe avtine « 12 ug 0 + 32 kx 0, = 44 KE 00y : oon Leg + 8/3 ke 0, 12/3 ke 00, (503) a 1 kato] © + 3 tool 0," 1 dato} 00, In ardevon a1 kg coubustib{2 care congine 0 kg O ( =y9~ kuol 0) sounyia (5.3) ae presinté tn felul unites + kg Ot fos o - © ke CO, co E- Role + Reel Oe = fy-RmvelO02 Iu carul axderii incomplete carvanul reaoticneass dup soustia + ow C+foz = C0; 1kgl.+ $-Ky0e = $01 kmolC -r-$—krrol 02 = tkmel CO (5.5) Bigrogenul ante aupl eouatia He th02 = H20; * Rhy Ha + $32 kg0e = 18kgHd; . 1 kg Hy + 8kg02= 9k Had tkmolH: kmol0z = tke! H20 rede nE ST scetoctioit are congine big 4,¢ Re not ) eouagia tea) va aves ummitoarea fom’ 1 | © hig He + 8hkgQe2 = 9 hkg H20 Bimnol He +-$-- Amoloe=—f—krol Heo Gn Singurele substange combustibile din combustiei] fiin4 carbontl 9% fscsocmml jeentiinies dv erigen neceesrt. Lilogramies te ceavareibsl me fl ‘ama olor determinate mai fnainte,din care trebuie sk se scadi cantitates de oxigen eare o are combus¥ibilul (0/32 )gl care deci poate servi ia ardere cE Oise He + 8h -0 [ead ; NW i . “One et 4. ela] (5.8) : Stiind of aerul are 0,23 plryi fn greutate oi 0,21 plirti tm volume fuigen,ter xeatul asot adiol 0,77 plixyi tn greutate 1 0,79 piryi in volune,can- pee ex care conjine cantitates 0,,. de oxigen este! trie Bip = gh ( $-c8h-0) [ea]; , Lrmin = BRP ~ ar & + 3) [ees > (5.8) Cantitates de aer de care dispune tn realitete kilogramul de combusti~ 5.6) baat, L's Almin, ! \ (5.10) fn core A ante oosftoteatal exeorulut de er. } ‘In consecing’ coefioientul de exces de aex este un indice de apreciere ‘M1 anesteoulud ae condustibil saa ou alte ouvinte al dosajului of Gintre cantitates de . PF minim ni eresiod, a moestet oantiti~ $1 de combustibil, Tgiy +Paod im unitates de timp, de exemplu {ntr-o ord, ae ard O kg de combustibil ,relatia (5.10) pentru ceeficientul de exe ex devine (San) tepune pentru 0 kg de combuatinis . osajulut este reportul dintre cantitatis 4s coubustibi2 gi ces de ner, raport care so mmegte coefioient ast def: (5.22) t Atunol ofad oantitiyit punde cantitaten strict combustibii, 6,24 00:56 ~ necesari de aor pentru arderea completh tecretio’ doaajul oe nunegte georetis, gtoschioneiric sau normal,pentra care corespunde A = 1, In casul tn oare oantite Ge combustidil este in exces fatd de casul precedent, dosajul ms negte bogat (fn combuatibil) gi apare aituatia A <1 . Dack,din contri,canti th. toa de conbusbidil sabe mai reduok dectt aceon corsspunsitoare dosejului teoretiiiie dosajul num wires (in combustibil) 91 coeficientul de exce: rove fi Adi. Relagiile dintre cei dot indici de apreciere a1 composijies anes! oului (dozaJului )aer- coubusbibil axStayi mai fnainte se deduc ugor pe dase relayitior (5.11) eh (5.12)! det ft vsau des (5.13) In mod obiqauit pentru aprecierse anestoculud cexburant ao utilisea- s§ ooefioientul de exces de ser pentma a permite unificares modului de exprimaré #1 Ge oaloul {n domeniul motoarelor cu ardere intemi .Yaloaret ui eoefi = elent dopinds fn mare skeurk de tipul gi constmuo}ia motorului,precun gi de fa- ohroarea Jul V7 B13) Gomposisia zaselor de srdere Composifia gacslor de andere indicate de ecus}ie chimiok se deter~ ink fn funo}ie de valoarea dosajului.Astfel,in camul unui emcees de aer (2 >1 ) ‘cantitates de dioxid de carbon produsl la axderea kilogramulu de coabustibil Mco,= “$s: [krol C02 /kg comb] tae , os? FE tgcomb] ‘sani decarece potrivit ecuapies de mal fnainte « arderii complete « earbonului(5.3) reavltd of 1a arderea unui mol de carbon se produce un mol de bigrid de carbon, Ort tu kilogrmml de combuntibit ard 0/12 knol de carbon (5.4) Cantitates de apk produst este + Mygiz-B—[krol Hao fgcomb. ] a5) decarcoe sountia de mai fnainte @ arderii complete a hidrogenului (5.6)indied Producerea unui! mol de ap la arderea unui mol de bidrogen .Ori kilogramul de combustibil posed b/2 kmol de hidrogen (5.7).Centitates de oxigen rimask asu- ‘tilieats im procesul arierii,se deterwin’ diferente dintre cantitates ini - gield gi cea folosith fn arderea Kkilogremului de combustibil.Prina cantitate este cuprined tm cantitatoa de nex disponibilh L' gi deci este egald ou O24L' = O,21ALmin » (5.16) Aer cea folooith peatra arderen complet a kilogramlut de conbustibil eate evident 0... .finind seams de relatia (5.9), result’ of Omin = 0,24 Lenin Gan * Diferenge intro cole doud cantitdti de oxigen este My, =0,24ALmin = 0,24Lmin =02t(A~1 )drnin[krmolO2 tg. comb] (5.18) Cum,fn desfigurares coneiderati a arderii,mu se tau fm considerare efentualele conbinagit ale agctulud ou oxigenul,cantitates de arot Ain produse- Le de ardere egal ou acces din Snolrchture prosepltk +-57- Myg = 0.791’ =0.99ALmin lerolialtycomf tsa) Munrul toted de produse de ardere ente prin umare ogo) Sn oituatia axderii complete ou t Moe = Mog * Mago *Mog* Mine» Moz fet Bee 0,2t(A-8 min +079A Li ' = Be Abin -O2tLmin, din care pe bas cus piel (5.9) result& fn final My: #AL min ++ 8 femolgaze orse fg comb ] ein In ossul dosajuius bogat (A C1 ) ae presupune of hidrogemil poate arte “pomplet,dar ok Gin eansa lipset de ax pentr arderes conplet& a kilogramlul voabustibii,earbonui aide {noomples gi snuae din cantitates toteld de carbon, /12, 0 parte 0,/22 erde tn CO, gt reetul 0/12 tn 00+ Boa + BR [rmolcligconl ‘ Gi Be-angelege atunci off, fn sc Frode sete nunat Mas Gh p> [treo /Ag comb] , t oan cantitates de bioxid de carbon (5.22) dar Gea de cxid de carbon sete Mos $B [frmokay/g ca] (5.29) Asvarooe qouatia obinied de axlere inconpleth « sertontut ‘ Ce-bo2—~ C0. ‘pret O4 20 ardersa Anoomplett éuni? mol de carbon se produce un mol de oxid (#8 sasbon (5.5).0ri,fn kXogreml de combustibil ard tn acest mod 0/22 molt de en Cantitaten de oo Produel riintne aoseagi on gi tn carul precedent, oa tn produsele de ardere nunai exietii oxigen, Autfol fnoft cantitaten sere do produce do arde: 0 Ba Mai = Moo, * Moo * Miso + Miva) May = fee Gee $B 0,791 Lmin, “bere, gintnd seans do realaysa (5.21) devine i= min [Krol goeecrsepigcom! - ‘ Mais + B+ 0,792 Lin [krolgoeecrseigcom] wan Gombusbibiiiter rerultK veretiea auprulus de neli.to- a fn mold a ubstantelor inijiale (fnoroKtura proaspAtl) poate apreota prin coeficientu: de yeriaite neler! a Atos Cave represinth raportul dintre numrul de lmolt Ms acter resultete prin ardere My ¢1 numfrul de knold af fnolrolturii proas = &, edict Ao He att Ate , (5.25)- 58 = unde | AM = fy ~ Mp Fepresintl variatia molard . Ia MAS Snolzoitura proaspiti constind din amestes aer-bensink 50 poate scrie + Mig=A Lin +Me [remot ag comb] ) (5.26) unde prin M, sa introdua numArul de knoli de combustibil (benzina oe soiniles— at ou ootanil pentru care M, = 1/214 (114 fliné mace molaré a octanulut ) Ta MAO SnoircKtura proaspit o formeasK numal eerul in ex: Mp=ALmin [fmol /kgcomb | deot (5.27) Avind fn vedere ok My = My,(0045.20) sau My ml, (00.5.24) gf de eouatitie (5.26),Fespeotiv (5.27),00 objine pentzu cosficientul de vartazie nolan \ "Sha MA'B oaeul arderit osapiete (A271 ) + int Pt Bo Amin tet (5.28) 1a MAB caeul ardexit incomplete (Ac 11 I92. f - 5 Linin + Me ? (5.28,8) le MA 0 unde evident A514 me = £ (209) “a Comin Vartayie molest axe o influent favorabilA tnel mio. Autfel, 69 faemplu,preeiunen waxiek oregie ou 3 .., 126,ar mnganentul exegte. cu 55. 7H fin valoares on tearehtsk pa seam varin{iel nolare, andere a combust ibililor sint tneotite de degaja: oUldurd Aceaath cantitates de ofiidusk eute carneterisatll prin ekldura de ron ie care oe defineyte prin ofldura degajati fn exterior prin ardeses oonpleth B unitdy14 de substengl combustibilk ,Valoaren clldurii de renogie depinde, fn prima) rind,de nature. combustibilului gi,in al dotlea rind,de eondititle fio tenperaturt,presiune yt volun tnoare s-a desfigurat anderen .CAldure degajati prin ardexe ente folovith de produsele de ardere pentru cregterca temperaturlt, lor. Se Antelege deot ch temperatura la care 50 gia are o influengé directh asupre cantith;it de oflduri oe este extraok in exte ~ rior peutra a fi mlmuratt ¢1 care eate chidura de reactie 5 Fentm a mu se ob - fine ¢ infinitate de valor! pentru acensta,dependente de tenperaturile produ Jor de ariere,se definegte conventional areps cAldumé de reae}io centitaten de ebidurk care extrast tn exterior le arderea isotermk a combustibilulut , Pentru necesitttile undr calcwle temochimioe,unitatea de mubstangh Sombustibilk 1a care ce referd oXldura de reacjie ce ie egald ou un mol( ofl- dure de reaofic aolert) sin alte camuri,eceasté cantitate se ta egali ou 2 ke. Produsele arderid= 59 - Reactia poate 1 condual Sn condi¢il complet oarecart de volun of de presiune,Pentra csloulele termice intereseas% ina nunai condititle de volun constant eau de presiune constanté In concordant’ cu principiul echivalentei,aplicat intre etirile ini — qialk, 1,01 finelé ,2, ole reactiei,ee poate acrie cd Vey-Ueg = Bret Lee, (5.30) 1 Uy, aint onorgitle interne totale ale substanyelor inttiale,res- 2 pectiv finale,prin energie intemé totald ingelegindu- Sn mod conventional numa! euna dintre energia sensibild U (cantitates de energie acumilati sub ford termick de substante) ei energia chimiot B,,, ale cudstentelors Qo 1,2 ~ ocAldura gi luoru] mecanio schimbete cu exteriorul fntre stares intyiel& gi finals reactic . unde: U In caml fn care reactia isotermiod’ are loc 1a volum constant, lucru) © mpoanto nul (Iyp =O ).Ck1dure cedath exteriomului este tocmai ofldura de xencpie isocord 1 § Ay Uy -Ue, } (5.32) Im oasul in care reacyia isotemiok are loo 1a presiune constenti, yariagie eventusld « numirului de moli poate de nagtexe unui ociim de luors Bie eu extertorul.Astfel,de exemplu,dack apare o oregtere « numirului de moli (QM >O dae tngerege oX,pentra a nu permite ce aceasta oi duck le o oregtere $ presjunii , trebuie oil se reslisere o oregtere s volumui coupat (AV = V, - Yy ).Daok, prin ardero,ee produce o micgorare a numKrului de moli,pentm preve - pixea xeducerii preeiunit oare ar urma,trebute micgorat corespunsitor volum Qpupet.Prin umare,luerul mecenic schimbat in reactia tsobard este: 5032) Lepav=4aMar Din relagia (5,30) recultd pe de altd parte,o& Ug, -Up, = tr Ute Op thee (5.99) sau , fn tpotese ch luorul mecanic este o: 2 Un Up, =Ap + Spdy ) ls ‘ Uey-Ue, ap rp (Ve): Bp=(Up, +PVs)-(U,+ pe) ei fn definitiv: Op =ley-Le, Xy, Gt Tgp cnt entalpiile totale ale substengelor intyinle, re Fimte (1, =U + pV) = Bye U4 pv). fuat intro tranefomare reversibild, Din relayiiie (5.31) gf (5.33) rexulth legitum dintre cele dou eMlduri de reactie + ° Op:av-1, (5.95) Sere,folosind relayia (5, 32) devine