You are on page 1of 5
SCURT ISTORIC AL INFIINTARI $1 FUNCTIONARI COMUNITATILOR EUROPENE $1 U.E. 1. Itinerar introductiv Cuvantul “europa” a fost utilizat, initial pentru peninsula greac (in timpul rézboaielor persane), iar, apoi extins si pentru vestul si nordul continentului, odaté cu extinderea imperiului roman. Din punct de vedere etnic termenul” europa” semnificd continentul popoarelor de origine germanicd, romana si slavd, iar din punct de vedere religios - continentul crestinlor. Unificarea Europei isi are originea in modele istorice, precum (Al. 1). Imperiul Roman 2). [mperiul Carolingian (romano — german) 3). In operele unor diversi autori s-a reliefat constiinta unei Europe unite’. Astfel, in 1306 Dante Alighieri in opera , De Monarhia ” solicit crearea unei monarhii europene universale (imparat romano-german), legi unitare , dar cu pastrarea independentei domnitorilor din fiecare fara ; 4). in 1307 Pierre Dubois in opera ,, De Imperiale Terrae Sanctae ” a propus 0 Europa unit din punct de vedere politic, infiintarea Curtii de Justjie a Uniunii Europene, subordonata Sfintului Scaun, Adunarea Permanentd a Statelor sau Consiliul sa ia msuri pentru pacea pe continent ; 5). In 1461 Georges de Podiebrad, regele Boemiei, propune o aliant& federal a monarhilor din Europa, ‘rearea unei federajii europene care sa dispundi de armatd si buget comun; 6). in 1605, Tornasso Camparella in opera sa ., Monarchia Messial ” vorbeste de avantajele unei Europe Unite; 7). Totin sec. XVI, abatele Emeric Cruci considera ca 1a baza Europei Unite sta impacarea dintre religiis 8). In 1693 William Penn - prim guvernator al Pensylvaniei, in opera sa a elaborat un proiect al U.E. pentru asigurarea pacii si bunastarii locuitorilor Europei si a propus infiintarea unui organ care sé adopte legi pe baza votului ponderat (in functie de potentialul economic al statelor); 9), Biserica Catolicd a creat exemplul de uniune europeand prin ierarhizarea strica administrativa, dogma sa unitard, angajamentul social si cultural (scoli, mandstir), stil de arhitectur, etc 10). Sec. XVIII abatele Saint - Pierre vorbeste in opera sa "Projet de Paix Perpetuelle” despre crearea unui Senat_european compus din 40 de membri, inzestrat cu putere legislativa si judiciara, care s& decida ‘cu majoritate de voturi, constituirea unel forte armate, o alianfa permanentd intre suverani ete.” 11), Uniunea vamala prusaca - 1834 - 1837 a constituit model de uniune economica si comercial&s, 12), Sec. XIX -la Congresul de Pace de la Paris 1849, Victor Hugo prevesteste despre 0 uniune european’ tre primul gi al doilea rizboi mondial? : = 1919 contele austriac Richard Nikolaus Kalergi a pus bazele migcarii Uniunii Paneuropene, ce urmirea unificarea celor 26 democratii formale din Europa in 1923 si a cerut crearea Statelor _ Unite ale Europe’ ; in lucrarea Paneuropa a tratat probleme referitoare la unitatea - uniunii vamale, economia unita si organismele comune. - 5.09,1929 ministrul de externe francez Aristide Briard a atras atenia asupra necesita unei uniuni = 21.03.1943 W. Churchill a vorbit despre crearea unei federafii a statelor europene sub conducerea Angliei si cu excluderea U.R.S.S. * sean Van Raepenbusch, Drept insttujional al Uniunii Europene,Ed. Rosett International, Bucuresti, 2014, p.24 * L. Catou, Communantes Europeennes, Ed. Dalloz, Paris, 1991,p.4 si urm. 5 Breitenmoser.Praxis des Europarechtes,Ed.Osterreich Verlag Wien, 1996, p79, apund G.Fabian, Drept institutional al Uniunii Europene, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2012, p.16, 1 CREAREA SI DEZVOLTAREA COMUNITATILOR EUROPENE $I UNIUNII EUROPENE a).- 1945 - 1949. pregitirea infiingarii Comunitajii Europene ; b).- 1950- 1960. infiinjarea Comunitaii Europene; ©).- 1961 - 1969 criza de consolidare a celor 3 comunitati ; 4). 1970-1989 inceputul procesului de integrare europeant ¢).- 1990 - 2003 adéncirea procesului de integrare si pregatirea pentru extinderea spre Est; f), - 2004-2009 extinderea U.E; g).- 2010-lazi cdutarea unei noi identitati sub presiunea fenomenului de globalizare. a), La 19 IX 1946 W. Churchill - la Universitatea din Zurich a vorbit de crearea Statelor Unite ale Europei Anterior, ideea unei Europe unite mai fusese vehiculata in diferite imprejurari, inclusiv in cazul dezbaterilor de la Liga natiunilor unite, Astfel, la 16 III 1946 W.Churchill foloseste expresia ,, Cortina de Fier ”, iar la 12 [Il 1947 se lanseaza ., Doctrina Truman ” prin care se permite ajutor militar gi ‘economic statelor domice si-si apere libertatea si independenta . La 29 X 1947 Belgia, Olanda si Luxemburg se constituie intr-o uniune vamala, Benelux”, iar la 4 III 1947 Franga si Anglia semneaza Tratatul de apdrare impotriva Germaniei, care prin aderarea ,, arilor Beneluxului ” s-a transformat la 17 III 1948 in Uniunea de Vest in plan economic, in 1947 s-a lansat de cétre SUA planul Marshall — 16 state europene s-au grupat {intr-un Comitet European de Cooperare Economics (CECE) - care s-a transformat la 16 IV 1948 in Organizatia European de Cooperare Economica (OCDE) formats din 17 state. La 11 IV 1948, la Washington s-a infiinat Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), actualmente ingloband 19 state ( Romania a aderat aceasta organizatie la data de 29.03.2004). Consiliul Europei a fost creat la 5.05.1948 , la Londra, functiondnd din 3.08.1949 ca organiza international interguvernamentala regional, cu rol de a cAuta solutii pentru problemele societatii( ‘minoritati, protectia mediului, apararea dreptului omului si a democratiei pluraliste, favorizarea constientizarii si valorizare identitatii culturale europene, precum si pentru a sprijini tarile din estul gi centrul Europei_ prin programe de cooperare). Cele 10 state fondatoare ale Consiliul Europei sunt: Franta, Danemarca, Suedia, Olanda, Norvegia, Irlanda, Belgia, Luxemburg si Marea Britanie). b). In cadrul conferintei de la Paris din 9 V 1950 ministrul de externe francez R. Schumann ‘impreuna cu consilierul sau J. Monnet au lansat planul pentru uniunea monetard , bazat pe trei principii fundamentale: crearea unei autorititi care s& controleze productia de cérbune si ofel din Franta si Germania ; luarea deciziilor sf se realizeaz& de catre reprezentantii guvernelor statelor membre; deci SA fie obligatorii doar pentru statele care le accepti, in baza principiului unanimitajii (planul Schumann). Belgia, Franja, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda au subscris acestor principii, iar Marea Britanie, care avea unele temeri privind abandonarea suveranitatii si realizarea bunastarii nationale niu a aderat aceste principii Dupa 9 luni de negocieri, la 27 II 1957 s-a parafat si la 18 IV 1951 semnat, la Paris - Tratatul de infiintare a Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului (CECO - cu valabilitate 50 de a vigoare din 23 VII 1952 Tratatul marcheaz& inceputul Comunitatii Europene. Fundamentul economic al acestui tratat se afla dispozitiile art.4, potrivit carora sunt incompatibile cu Piata comund a cArbunelui si otelului, urménd a fi abolite si interzise: taxele la import si export ori taxele avand efect echivalent si restrictiile cantitative privind circulatia produselor; masurile si practicile discriminatorii intre producdtori, intre cumparator si intre consumatori, in special in ceea ce priveste preturile si conditiile de livrare tarifele gi conditiile de transport, precum si masurile care impiedica libera alegere de catre cumparator a furnizorului; subsidiile * 0 Bibere, Uniunea Ewropeana- Inire virtual si realEd. All Bucureti, 1999,p.1 3: LCartou, op cit, p.12. * DSimion, Le systeme juridique communautaire, Ed PUP, Paris,1997.p.19, G.Druesne, Droit de ! Union Europeene et politiques communautaires.e46,E4. PUF, Paris, 2001, p.11 2 i ajutoarele acordate de cate state ori taxele speciale impuse de state in orice forma ar fi ele; practicile restrictive care tind s4 imparta si s4 exploateze pietele’. ‘Cele patru organe ale CECO sunt: - inalta Autoritate - Jean Monnet, presedinte ~ Adunarea Comundi - Paul Henri Spaak ~ Consitiul Ministerial - Konrad Adenamer - Curtea de Justitie - Massimo Pilotti (la 30 XII 1952 apare Jurnalul Oficial al CECO) ‘Tarile CECO (6) au semnat la 27 V 1952 Tratatul privind infiintarea unei Comunitati Europene de Aparare, pe baza planului lui Rene Pleven, dar nu a fost ratificat de Franfa si de aceea nu a intrat in vigoare. Uniunea de Vest (1948), prin Pactul de la Bruxelles (1955), dup aderarea Germani transforma in Uniunea Europei Occidentale (UEO), organizatie paralela cu NATO. La 5 XII 1951 Suedia, Danemarca si Norvegia infiinjeaza Consiliul Nordic ( de cooperare economica ). in 1953 se deschide Piaja Comuna pentru produsele CECO. La 1-2 VI 1955, in cadrul Conferingei de la Messina (Italia) a ministrilor de externe CECO s-a elaborat un plan cu 6 puncte si s-a format un comitet sub conducerea lui Paul Henri Spaak pentru elaborarea de masuri privind crearea unei comunitafi economice si nucleare in 25 IIT 1957, la Roma se semneazi Tratatul de inflintare a Comunitatii Economice Europene (CEE) si Tratatul Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM), in vigoare din 1.01.1958 de cele 6 state fondatoare a CECO = CEE. are ca scopuri :crearea uniunii vamale, a piefei comune cu asigurarea liberei circulajii a marfurilor, persoanelor, capitalurilor si serviciilor. -EURATOM - controla industria nucleara si asigura cooperarea pe acest segment. Prin Conventia din 1957, cele trei comunitati dobandese 2 organe comune pentru cele 3 comunitati : Curtea de Justitie si Parlamentul ©). in 1960 - se adopt primul regulament comunitar privind deplasarea liberd a forjei de munca. La data de 1 X 1961 OECE se transforma in Organizagia Europeana de Cooperare si Dezvoltare (OECD). si ltaliei se in 1965, prin Tratatul de Fuziune (unificarea celor 3 comunititi) CE dobindesc organe Parlamentul European (PE), Comisia Europeand, Consiliul Ministerial $i Curtea de Justitie. ) Dupa 1 1 1970 incepe politica comuna de comer, exterior - planul Davignon pentru Cooperare Politica European. in X 1970 s-a lansat planul Werner — un proiect pentru uniune economica si monetara, iar la data de 21.03.1971, Consiliu a stablit c& deciziile economice se vor lua la nivel comunitar. La 24 IV 1972 se introduce ., Sarpele valutar ” - cursul de schimb european (statele membre sunt obligate 4 menfind monedele nationale la un nivel stabilit de comun acord, nefiind permise fluctuajii mai mari de 2,5 % in minus sau in plus ) - schimbat la | | 1979 cu Sistemul Monetar European . La 10 XII 1974 la intalnirea de la varf a sefilor de state gia sefilor de de guvern de la Paris: s-a decis ca incepand cu anul 1975 intalnirile s& poarte denumirea de Consiliu European si si aiba loc de 3 ori/an. La 7-10 V1 1979. auavut loc primele alegeri ale PE. Din 1985 - Térile Benelux, Germania si Franja semneazi Tratatul Schengen (desfiinteaza controalele la frontiera).. La 17 I1 1986 la Luxemburg, iar la 28 Il la Haga s-a semnat Actul Unic European (AUE), in vvigoare la 1 VII 1987, dupé ratificarea sa de catre toate statele membre ale Comunitati, ‘AUE a extins prevederile tratatelor la noi domenii : cercetare, protectia mediului, politica socialé, dezvoltare tehnologica si a preconizat infintarea piejei unice pand in 1992. Totodata, AUE a extins procedur’ legislativa decizionala, intrucat anterior parlamentul european avea putere limitat&, in cadrul © OManolache, Tratar de drept comunitar, ed 5, Ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2006p.4 3 consiliului a introdus principiul votului majoritar, a decis cd, cooperarea politica dobandeste suport juridic, iar Consiliul European este recunoscut oficial. Prin AUE. s-a urmarit cresterea eficacitatii procesului decizional, stabilitatea pietei comune, climinarea obstacolelor in privinta liberei circulatii, implicarea comunitara in domeniul social, cel al mediului, dezvoltarii si cercetarit tehnologice. In urma creerii piefei unice caut mai Actului Unic European au fost intreprinsi pasi semnificativi spre asigurarea sAndtatii la locul de munc@, rezolvati si prevenirii pericolelor pe care le produc anumite substante la locul de munca. in esenfa, Actul Unic European am creat cadrul dinamicii punerii in aplicare a reformelor care permit realizarea Uniunii Economice si monetare, precum si uniuni politice. Referitor la procesul de integrare este de mengionat faptul c4primul val de extindere a Uniunii Europene a inceput la 111973 cand Anglia, Danemarea , Irlanda devin state membre. La 1 1 1981 Grecia devine a 10 tard membrd, urmata in 1985 de Spania si Portugalia ( Tratat in vigoare - 1 1 1986 ¢). La 1 VII 1990 incepe prima faz a Uniunii Economice si Monetare. La data de 711 1992 Maastricht _s-a semnat [Fratatul de inflintare UB (in vigoare 1 X1 1993), document cu mare amprenta in realizarea arhitecturii europene. El este rezultatul negocierilor indelungate din conferinte interguvernamentale de la Roma, din 1990, Tratatul marcheaza o noua etapa in procesul de creare a unei uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei, in care deciziile sa fie luate cat mai aproape posibil de cetateni. Tratatul stabileste ca unul dintre obiectivele Uniunii s& reprezinte organizarea coerenta si unitard a relajilor intre statele membre pentru progres economic si social echilibrat, afirmarea identitaqii pe scena intemnationala, intarirea dreptului si libertatilor fundamentale prin introducerea cetafeniei europene, cooperarea in domeniul justitie si afuceri inteme si mentinerea integral a acquis-ului comunitar. Totodats, tratatul menfioneaz c& Uniunea Europeana funetioneazé pe trei piloni: pilonul comunitar alcatuit din cele trei comunitati; pilonul PESC( politica externa si de securitate comuna); pilonul cooperare in domeniul justitie si afaceri interne. Prin Tratatul de la Maastricht Consiliul Ministerial devine Consiliul UE, iar Comisia devine Comisia Europeana . Ladata de | 11 1993 ia nastere piata interna. Dupa 1 1 1995 continua procesul de extindere a UE, astfel la 111995 Austria, Finlanda si Suedia au aderat la UE. La2X 1997 s-a semnat Tratatul de la Amsterdam( in vigoare din 1 V 1999), care adus anumite modificdri si completari Tratatului de la Maastricht, dup cum urmeaz: se renumeroteaza articolele tratatelor de bazl; se instituie functia de Inalt Reprezentant pentru politica externa in persoana secretarului Consiliului UE; se introduce cooperarea intensificata. Tratatul de la Amsterdam constituie o etapé in procesul crearii unei uniuni strdnse intre popoare Europei. Tratatul a incorporat acordul de politica sociald, cu prevederi sporite, in capitolul social din Tratatul asupra comunitatii europene, crednd 0 baz legal pentru egalitatea sanselor intre femei gi barbati la locul de mune, O noua dimensiune obiectivelor politicii sociale. Prin acest atac s-a urmarit eliminarea discriminarilor si asigurarea unui tratament optim cat priveste conditiile de munca, dezvoltarea politicilor comune in domeniul protectiei mediului, al sdnatatii publice si protectia consumatorilor. De asemenea, tratatul precizeaza c, cooperarea judiciara intre statele membre este necesar pentru. asigura un spatiu de libertate securitate gi juste in U.E. La data de 7 XII 2000, la Nisa, se proclamé Carta drepturilor fundamentale a UE. in cadrul conferinfei de la Bruxelles din 14 11 2000 s-au discutat problemele referitor la mérirea si cumpérarea Comisiei, ponderea votul in cadrul Consiliului, necesitatea luarii votului cu majoritate calificatd, aspecte legate de cooperarea intirita gi de necesitatea modificdri tratatelor. La 26 februarie 2001 s-a semnat [Tratatul de la Nisal( in vigoare din 26 11 2003), primul tratat care se referd la 27 state membre si nu aduce modificdri spectaculoase celor anterioare. in4-s XII 2001 Consiliul European de la Lacken decide convocarea Conventiei pentru viitorul Europei imparjirea statelor dupa numarul de locuitori ). Cu. acesté ocazie s-a adoptat o declaratie cuprinzand 60 de probleme privind :repartizarea competentelor UE; simplificarea instrumentelor UE; necesitatea unei mai mare transparent si eficient&; constitutia europeand, La 13 VI 2003 statele membre au primit proiectul de Constitutie Europeand, iar la 29 X 2004 s-a semnat Tratatul privind Constitutia UE. fin 1 V 2004 a intrat in vigoare Tratatul de aderare cu primele la 10 state din Estul Europei semnat la tena, la 15 TV 2003. La 13 1V 2005 - PE a votat pentru aprobarea cererii Roméniei de aderare la UE, Tratatul fiind semnat la Luxemburg, la 25.04.2005, iar incepand cu 11 2007 Roménia si Bulgaria au devenit state membre cu drepturi depline. ‘in IV 2004 Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehd, Slovacia, Slovenia si Ungaria aderd la UE, iar la 112007 Roménia si Bulgaria. La 21XI1 2007 Cehia, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Slovacia si Slovenia devin state membre ale Spajiului Schengen, iar in XII 2008 - Elvetia, desi nu e stat membru, adera la Spatiul Schengen. In X12009 Herman von Rompery este numit presedinte permanent al Consiliului UE , iar Catherine Ashton - inalt reprezentant al UE pt. afaceri externe si politica de securitate. La data de 13 11 2007 s-asemnat Tratatul de la Lisabona ( in vigoare din | XII 2009). Acesttratat amendeazi tratatele existente, Tratatul Uniunii Europene(TUE) pastrindu-si denumirea, iar Tratatul Comunitatii Buropene(TCE) a fost redenumit Tratatul privind functionarea Uniunii(TFUE). Aceste dowd tratate reprezintd tratatele de baza ale Uniunii si au valoare juridiea egala. Prin Tratatul de la Lisabona s-a ‘mentinut EURATOM. 13 protocoale si 65 de declarafii sunt anexate acestui tratat. Tratatul conferd fortd juridicé casei europene a dreptului fundamentale, aceasta devenind intr-o anumita masurd obligatorie pentru toate statele membre. Sub aspectul noutatilor, tratatul introduce votul cu dubla majoritate( aménat pentru 2014), creeaz portul de presedinte al Consiliului European cum am dat de 2,6 ani, reinoibil o singuré data, consolideaza rolul Parlamentul European la legislativ si bugetar, pAstreaz4 principiul” un comisar/ in stat” pana in 2014, dupa care se va aplica principiul rotatiei egale, colegiul comisarilor reducéndu-se e cu 2/3, extinde ‘competentele Curii de jusitie, precizeazi ca moneda unica euro este obiectiv comun al Uniunii Europene, extinde procedura avutului cum ajuta te calificata sila domenii pe care tratatul de la Nisa nu le prevedea( turism, energie, ajutor umanitar etc.), precizeaz necesitatea codific viitor in tratat a Politicii Europene de Vecinatate, infiinteaza postul de Inalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate, include o clauzé de solidaritate intre state in materie de apdrare( exist post pe data inflinparii unei cooperdri structurale permanente in domeniu), intéreste actiunile Uniunii in materie de jgratie si permite asocierea cetatenilor la procedurile legislative europene. Prin Tratatul de la Lisabona dispare structura pe piloni stabilita prin Tratatul de la Maastricht gi se menfine principiul suprematiei dreptului unional in raport cu dreptul national. Tratatul nu confine clauza de rendez-vous pentru revizuire, cea ceva face ca s& mentind mai mult in vigoare g). in 2010 Consiliul European adopta o strategie pe 10 ani pt. crestere economic Europa 2020”. Din 1.VII2013 Croatia este al 28-lea_ stat membru a UE.

You might also like