Emilian STANCU Teodor MANEA CRIMINALISTICA Caiet de seminar‘STANCU EMILIAN = Facultatea de Drapt, Universitatea Bucuresti, 1969; “doctor In drept, Facltatea de Drepe, Universitatea Bucuresti, cu tezs .Omucldere Intense, probleme de drept penal s de rim inalistic’s “ursantal Centrului de Studia Relapilor Internationale si Stategice, Universitatea Liberd din Bruxelles, 1993; ~cursant al Asociafiel Europene a Colegiilor de Pollse, Pars i Lyon, 1999. 8 Activitate profesional: ~ profesor universitar din 1994; “rector al Academiel de Politi Alexandru foan Cuza’, Bucuresti 1997-2000; “ prejedintele Comisi! de stings juriice administrative a CNEAA, 2000 - prezent; = pregedintale Comisi!stiintiice a Revistel,Criminaisi “ pregedintele Asoclafiet Criminalisior din Romania, 2001 - prezent. bm Activitate didactick: “ profesor universitar doctor ~ Facultatea de Drept, Universitatea ,Nicolae Titulescu", Bucuresti titular curs ,Criminalistics = profesor universitar doctor ~ Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti, titular curs ,Criminalisticl*; 1 Principalele lucrii, articole si studll publica = Autor a peste 20 de lucrti (In caitate de unie autor sau in colaborare),dintre care “Introducer fn Criminologla general, curs universitar,Editura CARRO, Bucuresti, 1994; = Criminalisicd, monografe, Bditura Actamt, Bucuresti 19% = Drept procesual penal, Eéitura Augusta, Timisoara, 159: = Tratat de Criminalsic, Editura Actami, Bucuresti, 2000, moDe asemenes, autor a peste 40 de articole de specializate (publiate in gard st stralnatate) $130 de comunic!stiipitie. MANEA TEODOR Studi: Facultatea de Drept a Universeiil din Bucurostl,absolviti tn anul 2009; Institutul National al Magistraturi, absovit in anul 2010; doctor in dreptal Universitit Bucuresti ain anul 2016 Activitate profestonali: “ procuror Is Parchatul de pe lingd Curtea de Apel Bucuresti, Sectia judi penal W Activitate didactici: ~asistent universtar, Facultatea de Drepta Universitit .Titu Maforescu”, Bucuresti 1 Publica = Cassi: Drepe penal substansal.Aspecte recente din prctia judecttoriorbucurestene, Eitura Universul Juridie, Bueuresti, 2011; Codul penal, Comentari pe article, Editura CH. Beck, Bucurest, 2014, coautor; Acordul de recunoastere a vinovétie, Editura Universut juridic, Bucurest, 2015, coautor; Infractunile electorate, Jurisprudenga rezu- matt si comentatd, Edita Ci. Beck, Bucurestl, 2015, coautor, st alte articole gi studi de specaltate, printre care: Volarea confidengialei votulul ' Noul Cod penal cu referire la reglementérile actuale, 1 Curlerul judiciar nr. 4/2013; Infraciunea de impledicare a exerciciril drepeurlor electorale tn legilatia actuald si viltoare a Curlerul Judiclar nr, 12/2042; Apliceblieatea decilior pronungate de Instanta ‘supremd fn recurs fn nteresu leg! n materia infractiuntlor contra persoanei fn contexcul harmelor noului Cad penal, in Revista romind de jurisprudenta nr. 4/2013, coautor, Infractunea de viol intro noud formular, fn Revista ée Drept Penal nr. 2/2012, Emilian STANCU. Teodor MANEA CRIMINALISTICA Caiet de seminar Universul Juridic Bucuresti - 2016 -Editat de 8.C. Universul Juridic S.R.L. . Copyright © 2016, S.C. Universul Juridie S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei editii apartin S.C, Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiaté fara acordul scris al S.C. Universul Juridie SRL. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECAT INSOTIT DE SEMNATURA SI ‘STAMPILA _EDITORULUI, APLICATE PE _INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. STANCU, EMILIAN Criminalistie& : eaiet de seminar / Emilian Stancu, Teodor ‘Manea, - Bucuresti : Universul Juridic, 2016 Contine bibliografie ISBN 978-606-673-928-3 | I. Manea, Teodor 343.9(075.8) REDACTIE: | tel. /fax:021.314.95.13 tel: 0732.320.666 mail: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel: 021.314.95.15 DISTRIBUTIE: f 021.514.93.16 e-mail: distributie@universuljuridic.ro www.universuljuridic.ro CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE. ROLUL CRIMINALISTICH IN PROCEDURA. JUDICIARA, RAPORTUL CRIMINALISTICA - DREPT PROCESUAL PENAL - DREPT PENAL SUBSTANTIAL. ELEMENTE GENERALE PRIVIND PROBELE iN PROCESUL PENAL 1, Cunostinte esentiale inalistica este o stiinf& judiciara, cu caracter autonom si unitar, care insumeazi un ansamblu de cunostinfe despre metodele, mijloacele tehnice si procedeele tactice, destinate descoperirii, cerce- tril infractiunilor, identificarii persoanelor implicate in sAvargirea lor si prevenirii faptelor antisociale. Prineipiul potrivit edruia nu exist faptd flird urme, Toate fap- tele ilicite ale omului, ca, de altfel, orice activitate a sa, produc transforméri sau modifica care se obiectivizeaza, din punct de vedere criminalistie, in urme ale infractiunii. in primul rand, prin urma a infractiunii, trebuie sa se inteleagd orice modificare material intervenita in conditiile sivarsirii unei fapte prevazute de legea penal. intre fapta autorului si modificarea inter- venitd este necesar si existe un raport cauzal caracterizat prin aceleasi criterii ca raportul cauzal prezent in structura laturii obiective a infractiuni in al doilea rind, nofiunea de urmd trebuie priviti intr-un sens foarte larg, intrucdt prin urmi nu se infelege numai urma formata prin contactul direct a dou corpuri (urmele de maini, de picioare, de dinti, de buze, de pneuri, ale instrumentelor de spargere etc.), ci si urme de resturi materiale, urme biologice, reziduuri ale tragerii cu arma de foc, microurme diverse etc. Principiul identitagii, in centrul investigatiilor criminalistice care concur direct la aflarea adevarului in procesul penal se afla identi-6 Bmilian STANCU + Teodor MANEA. ficarea persoanelor, a obiectelor sau a fenomenelor aflate in let vreeota, eauzald, cu fuptele incriminate de legea penal Principiul operativitifii in efectuarea investigatiet_penale. Acest principiu este caracteristic intregii activittt consacrate rezolvarii Scyzelor penale, el servind scopului procesulul penal, mai ales in Grectia constatirii Ia timp si in mod complet a faptelor previzute de Jegea penal, precum si la identificarea infractorilor. Pe bund dreptate, Rofiteraura juridicd de specialitate, s-a subliniat cS rapiditatea are onseeinte directe asupra administrarii unor probe de calitate, in sensul ao datd ca trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilot si de pe obiect, dispar oameni si abiectele” unt indicii temeinice atunci cfnd din datele existente jn cau’, remulta presupunerea rezonabill cA persoana fa de care $= efectueaz’ vote premergitoare sau acte de urmérire penald @ stivargit fapta (art. 68' C. pr. pen, anterior), orice elemente rezultate fie din stéri mate~ ini nematerializate, dac& sunt de ituiesc indicii si pot fi folosite fart. 184 alin. (1) C. pr. pen. Reprezinti indiciu rile, fie din imprejurdri sau situatiu paturd a pune in Iumind adevarul, consti de judecitori in formarea convingerti lor 1936] Consttuie proba orice element de fapt care serveste In constte area oistenei sau inexisten(si unl infractuni, t idetifeares PEAT warmbare a sivargit-o gi la cunoasterea tmprejurdiilor necestte pentru Justa soluionare a eauzei si care contribuic le aflarea adevirului in procesul penal (art. 97 alin. (1) C. pr- pen. si art 63 C. pr. pen. anterior}. Mijloacele de proba ~ metodele legale prin care se fixeazA ele- mentele de fapt ce constituie probe. Procedeul probatoriu este modalitatea legalé de obfinere a mijlocului de proba [art. 97 alin. (3) C. Pr pen]. ‘Tehnica eriminalisticd, Tebnicacriminalistic este destinatlasler= rarii mijloacelor si metodelor stinfifice mecesare descoperiii, fixtri, Criminalisti Caiet de seminar 1 interpretitii si examina, in a ini, in condifii de lab unii, a mijloacelor ma pul identi jloacelor materiale de proba, in scopul vieneta pean - ii FAptuito- rilor, a victimelor, a at instrumentelor ete. a armelor, instru telor etc., folosite ori produse ‘Tactica criminalisties. Tacti T isticd. Tactica criminalistica care inglobeazd un a criminalistica este oF elec ane de procedee gi de reguli specifice “dest ii acte de procedi 1 ieee lecdndu-se din procedura sau activi plecdndu-se din chiar momentul cercetirii la fafa i ae Metodologi: imina supune wane enue Investgarea fiecdrui fapt penal pre i ite conduite de cat “ destinate desc ie catre organele oe administriii probelor necesare dov ae fs xistenfeielementelor constitutive ale inftactiunii. acfiunii, Legislatie relevanta I. Cod roceduré penal le ‘odul de procedurd penalit: Titlul TV (Probele, mijloacele d probii si procedeele i art. 97-103. probatorii), Capitolul I (Reguli generale), ae 82 Proba ‘si mijloacele de proba stituie proba orice element de wel 7 clement de fapt care serveste lee est eu nein! we infin, I identi pon s ‘SAvarsit-o gi la cunoasterea i rai "pent fost! ees vii a imprejuriitor necesa a solufionare a cauzei si care contribuie la aflarea a viral is ita sin a aflarea adevarului in (2) Proba se obtine i fine in procesul penal prin urmai 2 toa! 9 declarafiile suspectului sau ale inculpatului cane ) detail persoan! vine; . ©) declarafiile pirfii civile P f vile sau al ie civil o declatile ii oilsau ale pi espa cnet ¢) inserisuri, rapoarte de nscrsuri, Je expertiz& sau constata fogs lose marie de rob consis Bresse-esbal orice e a 0 ice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege. @) Procedeul proba probatoriu este an mijlocului de proba. este modalitatea Iegaki de obfinere a8 Emilian STANCU + Teodor MANEA. Art, 98 — Obiectul probagiunti = Constituie obiect al probei a) existenfa infractiunii si svargirea ei de catre inculpat; ») faptele privitoare la rispunderea civild, atunci cand exist parte civil’; ©) faptele si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legi 4) orice imprejurare necesara pentru justa solufionare a eauze. Art, 99 ~ Sarcina probei (1) fn actiunea penata sarcina probei aparfine i principal procuro- rului, iar in actiunea civil, pirfii civile ori, dupa caz, procurorului care fi in cazul in care persoana vatmatd este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercifi restransa. @) Suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumia de nevino- Viie, nefiind obligat si isi dovedeasca nevinovafia, si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. (3) in procesul penal, persoana vatimat, suspectul si parfile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe. Art, 100 —Administrarea probelor (1) in cursul urmitirii penale, organul de urmarire penala stringe si administreaz4 probe atit in favoarea, cét si in defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori Ia cerere. (2) in cursul judecatii, instanja administreazA probe 1a cererea procurorului, a persoanei vatiimate sau a pirfilor si, in mod subsidiar, din oficiu, atunci cand considera necesar pentru formarea convingerii sale, (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulat in cursul urmatirii penale sau in cursul judecdtii se admite ori se respinge, motivat, de c&tre organele judiciare. (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la adminis trarea unor probe atunei cAnd: a) proba nu este relevant in raport cu obiectul probatiunii din cauzi; ') se apreciaza ci pentru dovedirea elementului de fapt care consti- tuie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probis, Criminalistied + Caiet de seminar ¢) proba nu este necesara, intrucét faptul este notoriu; 4d) proba este imposibil de obtinut; e) cererea a fost formulata de o persoan’ neindreptafitis 4) administrarea probei este contrara legii a Art. 101 ~ Principiul loialitagii administrarii probelor (1) Este oprit a se intrebuinta violente, amenintéri ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe. (2) Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afec- teazi capacitatea persoanei de a-si aminti si de a relata in mod consti- ent si voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdiotia se aplicd chiar dacd persoana ascultata isi di consimtamantul la utilizarea tunei asemenea metode sau tehnici de ascultare. (3) Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care aotioneazd pentru acestea si provoace o persoand si sivargeasch ori si continue sivarsirea unei fapte penale, in scopul obfinerii unei probe, Art, 102 ~ Excluderea probelor objinute in mod nelegal (J) Probele obtinute prin tortura, precum gi probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal. (2) Probele objinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal. (3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat adminis- trarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrati determin’ excluderea probei. (4) Probele derivate se exclud daci au fost obfinute in mod direct din probele obfinute in mod nelegal si nu puteau fi objinute in alt mod. Art. 103 — Aprecierea probelor (1) Probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaludrii tuturor probelor administrate in cauzi. (2) in luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanfa hotiraste motivat, cu trimitere la toate probele eva luate. Condamnarea se dispune doar atunci cénd instanta are convin- xgerea ci acuzatia a fost dovediti dincolo de orice indoiald rezonabila.10 Emilian STANCU + Teodor MANEA. (3) Hotirdrea de condamnare, de renunfare la aplicarea pedepsei sau de amfnare a aplicdrii pedepsei nu se poate intemeia in masuraé determinant pe declaratile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejafi 2. Legislatie anterioari in materie @) Art. 62' — Lémurirea cauzei prin probe in vederea aflarii adevarului, organul de urmirire penala si instanta de judecata sunt obligate si clarifice cauza sub toate aspectele, pe baz de probe. Art. 63 — Probele si aprecierea lor (1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existenei sau inexistenfei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a sivarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solufionare a cauzei. (2) Probele nu au valoare mai dinainte stabiliti. Aprecierea fiecirei probe se face de organul de urmirire penal sau de instanfa de judecata in urma examindrii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului. Art, 64 — Mijloacele de proba (1) Mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt: declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatimate, ale partii civile gi ale parjii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisutile, inregistrarile audio sau video, fotografille, mijloacele materiale de proba, constatirile tehnico-stiintifice, constatarile medico-legale si expertizee. Art, 65 ~Sarcina administrérii probelor (1) Sarcina administricii probelor in procesul penal revine orgenului de urmarire penalA gi instantei de judecatt, (2) La cererea organului de urmérire penal ori a instantei de judecati, orice persoand care cunoaste vreo proba sau define vreun * Codul de procedurd penalé din 1968, republicat si modificat, B. Of. nr. 145 din 12 noiembrie 1968. Criminalistici + Caiet de seminar u mijloc de proba este obligatii si le aduci la cunostingi sau si le infatigeze. Art. 66 — Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor (1) fnvinuitul sau inculpatul beneficiazi de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat si-si dovedeasc& nevinovatia. (2) in cazul cand exista probe de vinovatie, invinuitul sau incul- patul ate dreptul s& probeze lipsa lor de temeinici Art. 67 ~ Concludenta si utilitatea probei (1) in cursul procesului penal partile pot propune probe si cere administrarea lor. (2) Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsé, daca proba este concludenta gi utilé. (3) Admiterea sau respingerea cererii se face motivat. Art. 68 Interzicerea mijloacelor de constréngere (1) Este oprit a se intrebuinfa violenfe, amenintari ori alte mijloace de constrngere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obtine probe. (2) De asemenea, este oprit a determina o persoand si sivarseascd sau s continue savargirea unei fapte penale, in scopul objinerii unei probe. b) Art. 137! — Proba in materie penal se face prin urmatoarel mijloace: procese-verbale, inscrisuri, martori, informatori, expertize, constatiri ta fafa locului, indicii, prezumtii si orice alte mijloace neoprite de lege. {n toate cazurile, judecdtorii sunt obligati a recurge, cand aceasta este posibil, la mijloacele de investigatiune puse de stiinta in serviciul justitiei, pentru descoperirea adevarului. Sarcina administririi probelor in acfiunea penali revine Ministerului Public sau pairtii care dupa lege are dreptul de a o pune in migcare sau dea o exercita * Codul de procedurs penala din 1936, M. OF. nr. 66 din 19 mart 1936,12 Emilian STANCU + Teodor MANEA. Se administreazi mai intdi probele acuzérii si apoi acelea ale apart. ‘Administrarea sau aducerea de probe noi mu se poate respinge pentru cauzi de tardivitate, afard de cazul cénd legea prevede altfel Proba contrar’ nu poate fi refuzati decat in cazul dnd mu © concludenti. Judecitorii apreciaza probele administrate si hotérise dupa intima convingere. Ei nu pot sisi intemeieze convingerea dec&t pe probele admi- nistrate in cauzi. Judecitorii pot ordona din oficiu administrarea de noi probe, pe care le cred necesare descoperirii adevarului ‘Actele din dosar pot servi ca proba pentru instantele de fond numai dac& au fost puse in discutie in seding’. 3. intrebari si exercitii: A. ENTREBARI: 1. Care este diferenta dintre urn de proba — procedee probatorii? 2. Dupa ce criterii pot fi clasificate probele? 3. Cate este infelesul nofiunii de indicii temeinice? 4, In ce situatii organele judiciare pot respinge cererea de administrare a unei probe? 5. Ince consta principiul loialititii administrarii probelor? 6. Cum poate fi definit principiul liberei aprecieri a probelor? 7. Ce este criminalistica? 8. Care sunt principiile fandamentale ale criminalisticii? 9, Deserieti principiile identificatii criminalistice. 10. Care sunt fazele identificdrii criminalistice? itoarele notiuni: probe — mijloace B.SPETE: 1. in cauza s-a retinut c& la 22 martie 2005, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (,parchetul”) Criminalistict + Caiet de seminar 13 2 dispus inceperea urmarii penale impotriva lui Pa. pentru ingeléciune in legatura cu privatizarea societitii P. La 29 martie 2005, procurorul a adus la cunostinfa acestuia invinuitile, Citat s& compara la parchet, Pa. a fost interogat, in prezenta avovatilor sii, in zilele de 5 gi 16 mai 2005, S-a stabilit 0 noud data pentru continuarea interogatoriului pe 26 mai 2005, ora 10. La 26 mai 2005, ora 10”, Pa. s-a prezentat la sediul parchetului, insofit de trei avocati alesi. Dupii ce a fost informat de invinuirile ce i se aduc, a fost invitat si dea o declaratie olograf’, ca urmare a unui chestionar intocmit in prealabil de catre procuror. in aceasta declaratie, Pa. a precizat in primul rand ca dreptul sau Ja aparare a fost ine&lcat prin respingerea, de c&tre parchet, a cererii pentru acordarea unui termen in vederea consultétii documentelor gi a ‘unei mai bune infelegeri a invinuirilor care i se aduc, Pa. a prezentat apoi versiunea sa asupra faptelor in legatura cu raporturile comerciale ale SC R. SA, precum si respectarea, de catre societatea sa, a obliga- fiilor prevazute in contractul de privatizare, in timpul interogatoriului din data de 26 mai 2005, la ora 12, procurorul I-a informat pe Pa. de inceperea si extinderea urmaririi penale impotriva sa pentru dowd infractiuni de ingelaciune si infractiunea de spalare de bani in legitura cu privatizarea societitilor SC VEGA SA si P. Pa. a fost invitat s& dea declaratii si in legitur’ ou aceste noi invinuir ‘Acesta a continuat depozitia in prezenta avocatilor sti, La ora 22, Pa, a solicitat intreruperea si amanarea interogatoriului pentru ca alfi doi avocati alesi si il poatd asista, Procurorul i-a respins cererea, intrucdt acesta era deja reprezentat de trei avocati alesi. La ora 23, Pa. a depus la dosar dou volume de documente. La 27 mai 2005, ora 025, Pa. si avocatii sti au ridicat problema orei trzii $i au solicitat un termen pentru pregatirea aparari Pa. a dat in cele din urma o declaratie olograf’ de circa 65 de pagini, Reiese, din continutul declaratiei, o& acesta a scris declarafia cu incepere din data de 26 mai 2005, ora 10, pana in data de 27 mai 2005, ora 02".4 Emilian STANC U + Teodor MANEA, ‘Dup& incheierea declaratiei, Pa. a ramas Ia dispozitia parchetului, astel cum reiese din procesul-verbal intocmit la 27 mai 2005, ora 04°°, Parchetul a transcris declaratia olografé a reclamantului intr-un formular-tip (declaratia de inculpat). Pa. si avocafii sai au refuzat si o semneze, considerand c& mu a fost ascultat in aceasta calitate. Fata de acestea Pa. sustine ci desfagurarea interogatoriului si modul in care a fost urmati procedura penala fn aceasti perioada constituie un abuz de putere. fn aceasta privinti, el precizeazi cA pro- curorul a extins urmérirea penala impotriva sa in timpul interoga- toriului si a dispus refinerea sa inainte de terminarea declaratiei (...). Reclamantul precizeazi ci procurorul mu a considerat necesar si citeascd declaratia sa inainte de a dispune alte acte de urmarire penald. (.... Potrivit reclamantului, acest comportament al procurorului nu avea alt scop decit acela de a-I face vulnerabil si a-l afecta pe plan psihologic pentru a obfine informatii si probe pentru acuzare ori chiar pentru a-l determina sé se autoincrimineze. De asemenea, presiunea constant, tn imprejuririle respective, urmarea umilirea sa. Acesta consider c&, desi a primit hrand si apd, desfisurarea procedurii constituie dovada unui tratament degradant. Acesta adauga cA incdilcarea repetatf, de cétre procuror, a legislatiei inteme in timpul interogatoriului i-a cauzat o stare de frustrate si imposibilitatea de a se concentra in detrimentul stu, dat fiind e& era victima unei proceduri abuzivel Aritati daca in cauzt proba audierii suspectului a fost loial administrate? 2. J. era cel mai mic copil al unei familii de bancheri din Frankfurt pe Main, A facut cunostings cu reclamantul, un student la drept, care era o cunostin& a surorii lui La 27 septembrie 2002, reclamantul I-a atras pe J., in varsta de unsprezece ani, in apartamentul séu din Frankfurt pe Main, pretextind c& sora acestuia lésase acolo o vest. Atunci I-a ucis pe J. prin sufocare. Dupa aceea, G. a depus Ia resedint& piirintilor lui J. o scrisoare in care cerea o riscumparare de un milion de euro si a declarat c& J. a fost " CEDO, cauza Patric e. Romdnlel, wwew.csm.t0. Criminalistie’ * Caiet de seminar 15 rapit de mai multe persoane. Paring revadai copilul daca le ofereau tn milion de euro rpitorilor si dac& acestia reuseau si plece din far. G. s-a ureat apoi in magina si s-a dus la un helesteu pe o proprietate privati in apropiere de Birstein, 1a aproximativ o ori de drumul catre Frankfurt pe Main gi @ ascuns trupul lui J, sub un ponton. La 30 septembrie 2002, in jurul orei 01 dimineata, G. a primit raiscumpirarea intr-o stajie de tramvai, Din acest moment, politia a inceput filarea, Persoana in cauz a varsat o parte din rdscumparare in céiteva conturi bancare si restul I-a ascuns in apartamentul sau. in acea dupé-amiaza, politia a arestat la aeroportul din Frankfurt pe Main, pundndu-I la sol, cu fafa la paimént. G. a fost examinat de un medic de la spitalul aeroportului pentru ca era in stare de soc si prezenta leziuni cutanate, apoi a fost condus la Directia de Politie din Frankfurt pe Main. Inspectorul M. I-a informat cA era suspectat de ripirea Iui J. gi i-a citit drepturile cu privire la apfrare, in special dreptul de a pistra tacerea si de a consulta un avocat, M. |-a interogat apoi in scopul regisirii lui J. intre timp, politia a cercetat apartamentul reclamantului si a gasit jumatate din rascum- parare si o nota despre planificarea crimei. G. a emis atunci ideea c& copilul era tinut de un alt ripitor. La ora 11°, la cererea sa, a fost lisat s& consulte un avocat, Z., timp de treizeci de minute. A declarat mai tarziu cd F.R. si MR. au rapit copilul si Iau ascuns intr-o caband la marginea unui lac, La | octombrie 2002, dimineata, inainte ca M. si ajunga la ‘munca, D., directorul adjunct al Politiei din Frankfurt pe Main, a ordonat altui polifist,E., si ameninfe reclamantul cu suferinte grave si, daca este nevoie, si i le provoace, pentru a-l face si spund unde este copilil. Sefii de serviciu subordonafi tui D. s-au opus inainte, in repetate rinduri, acestei msuri. Cu privire la acest lueru, inspectorul E. I-a ameninfat pe reclamant cu suferinje grave pe care i fe va aplica o persoand special antrenata in acest sens dac’ nu spune unde se afld copilul. ‘Teméndu-se si nu fie supus misurilor cu care a fost ameninfat, G. a spus zece minute mai tarziu unde se afla copilul. Acesta a fost apoi condus la Birstein cu M. si cu multi alfi politisti. G. a refuzat s& meargi cu inspectorul E, Politia a asteptat si se aducd o camera video.16 Emilian STANCU + Teodor MANEA. ‘Apoi, la ordinul transmis de catre funcfionarul polifiei responsabil de aceste operafiuni, reclamantul, care era filmat, a spus locul precis in care se afla trupul copilului. Politia a descoperit cadavrul Iui J. sub pontonul helesteului in apropriere de Birstein, dupa cum afirmase G. ‘Acesta afirmd c& a fost obligat s4 mearg’ descull prin padure pind la locul in care a lsat trupul copilului sic, Ia ordinul politei, a trebuit sa arate locul exact in care se afla. Poliia, care a cercetat locul, a remareat urme de cauciveuti Lisate de masina lui G. ldnga helesteu, in apropiere de Birstein. Atunci cind jnspeotorul M. [-ainterogat cu privite Ia drumul pe care s-aintors, G. a recumoscut atunci ci el I-a ripit si ucis pe J. Politia I-a condus apoi in diverse Jocuri semnalate de acesta si a recuperat astfel in recipiente caietele de scoalA ale ui J., un ruesac, hainele Jui J. si masina de seris pe care a folosito cand # facut cererea de rascumpérare. Autopsia realizati asupra cadavrului lui J., la 2 octombrie 2002, a confirmat 08 copilul a fost omorat prin sufocare. La intoarcerea la comisariat, G. a fost autorizat s& igi consulte avocatul, En., pe care mama sa I-a imputericit s& il reprezinte si care a chutat in zadar si intre in legatura cu el si si il eonsilieze mai devreme, in acea dimineafi. intr-o noté destinat dosarului polifiei si datata din 1 octombrie 2002, D., directorul adjunct al Polifiei din Frankfurt pe Main, a ardtat cA el credea cé in acea dimineata viata lui J., dack mai era in vial’, era {in mare pericol, din cauza lipsei hranei si a temperaturii de afard. Pentru a salva viata copilului, a dat asadar ordin politistului E. s& il interogheze pe G. amenin{fndu-1 cu suferinte care nu i-ar lasa nicio leziune, A confirmat c& tratamentul trebuia asigurat sub supraveghere medical. D. a recunoscut de asemnenea cf i-a cerut altui polifist si fact ost de ,serul adevarului” care s& fi fie administrat lui G. Din nota respectiva, amenintarea facuta la adresa acestuia viza exclusiv salvarea vviefii copilului, $i nu facilitatea urmiririlor penale cu privire la rapire. G. spundind, dupa ce a fost ameninfat cu suferinte, unde se afl& corpul Tui J., nicio masura mu a fost de fapt executats CEDO, cauza Gajfgen c. Germaniei, www-esm.10. Criminalistict + Caiet de seminar 17 Aritayi dact pe baca celor descrise procurorul urmeazé sit dispund trimiterea in judecaté a lui G. 3. La data de 8 aprile 2002, Ministerul de Inteme a informat Sectia de combatere a criminalitafii organizate, actelor de terorism si antidrog din cadrul Parchetului de pe ling Curtea Suprema de Justitie (,parchetul”) c& reclamantul V., T.T., S.M. si S.l. erau banuiti de vanzare de ecstasy adus fn tard din Israel. La aceeasi dati, s-a autorizat interceptarea telefoanclor persoanelor implicate si s-au desemnat investigatorii sub acoperire pentru operatiune. Telefonul lui V. nu a. fost interceptat. Un informator al politiei a inlesnit contactul intre T.T. si L.G., pe de o parte, si investigatorii sub acoperire care se dideau drept cumpa- ritori potenfiali, pe de alti parte. La 10 aprilie 2002, polifia si pro- curorul i-au surprins pe T.T. si L.G. incercind si vénda 5.000 de tablete de ecstasy investigatorilor sub acoperire. Arestafi si audiati in aceeasi zi, in lipsa unui avocat ~ potrvit proprilor afirmatii, respec- tivii au marturisit ca au fost implicati in trafic de droguri. in plus, T.T. a fiicut declaratii incriminatoare la adresa lui V. Tot in data de 10 aprilie 2002, poliia a intrat in forta in aparta- mentul lui V,, in lipsa acestuia, si a ciutat droguri. Atunci cand acesta si sofia sa s-au intors acasi, politistii, care nu s-au legitimat, au recunoscut ci nu aveau mandat de perchezitie. Acestia I-au perche- Zitionat apoi pe V. si masina acestuia, fara si gaseasci substanfe ilegale. : {n seara aceleiasi zile de 10 aprilie 2002, la terminarea perche- zitiei, V. a fost retinut cu acuzatia de trafic de droguri de mare tise. La 11 aprilie 2002, parchetul a dispus arestarea preventiva a reclamantului pe o durata de 5 zile La data de 15 aprilie 2002, informatorul politiei a dat declarafii, detaliate de procuror intr-un proces-verbal. Informatorul a declarat c&, fn martie 2002, V. se oferise si-i vand& 12,000 de tablete de ecstasy, aduse in {ard din Israel. Drogurile ar fi trebuit tinute la domiciliul lui 'V. dupa ce acesta primea tabletele de la L.G. Conform declaratiilor, cei trei acuzati deja vanduser’ 5.000 din cele 12.000 de tablete.18 Emilian STANCU + Teodor MANEA. La 15 mai 2002, V., T.T. si LG. acuzatia de trafic de droguri. fn rechis inijiale ficute de T.T. si L.G., procesele-verbale intocmite de investi= gatorii sub acoperite si informator, declaraiile marterlor gt transeri- rile convorbirilor telefonice dintre inculpati, dintre care una ar fi avut Joc Ja 10 aprilie 2002 intre reclamant si T.T. Ambii au negat c& respectiva convorbire ar fi fost despre droguri, Procesul a fost judecat de Tribunalul Bucuresti. T.T. si L.G. au retractat mirturisiile si au solieitat instanfei sti nu le ia in considerare Geourece fusesera flcute fn lipsa unui avocat in momentul respectiv. V. anegat orice participare fn traficul de droguri ‘Un martor, D.C., care a stat temporar in aceeasi celulé cu ineul- pafi, a declarat of L.G. fusese de acord sivsi asume intreaga vind. V. a contestat veridicitatea afirmatiilor respective. ‘La 9 martie 2004, apararea a solicitat certificarea printr-o exper- iad a casetelor audio cu convorbirile telefonice. in vederea expertizei, Tnotitutul National de Expertize Criminalistice din Bucuresti a soticitat ca aparatul folosit pentra efectuarea insegistrti si fle pus la dispozifia jnstanfei pentru examinare. Ministerul Administrafei i Infernelor, cel care efectuase inregistrarea, a informat instan{a c& era imposibila Scoaterea aparatului din sedin gi c& numai expertii cu autorizafile de acces necesare aveat Voie in apropierea aparatului intrucat expertii INEC mu aveau asemenea autorizatii, mu era posibild efectuarea expertize’, Reclamantul mu a insistat asupra prezentarii acestet probe Parchetul a mai informat instanta cA modul in care s-a efectuat interceptarea autorizati a telefonului constituie informatie clasificat. ‘Apirarea a soliitat audierea de edtre instan{a a investigatorlor sub acoperize si a informatorului, Parchetul a refwzat gi a informat instanta ef, in orice caz, legea recunoaste ca probe provesele-verbile fntoomite de acestia'. ‘Se poate justifica, prin prisma dispo: solutie de condamnare a inculpatului V.? . au fost trimisi in judecata sub itoriu s-au refinut marturisirile zifilor art. 101 C. pr. pen., 0 4, Prin rechizitoriu Parchetului de pe lng Tribunal a fost trimis in judecaté, printre afi, inculpatul A.C.V., pentru sivirsirea inffactiue oo 1 CEDO, eauza Vaduva c, Roméniel, wwrw.est.20 Criminalistici + Caiet de seminar 19 nilor de tentativa de omor, o ; prev. de art. 32 rap, Ja art. 1 NCP, tulburazea ordnit si linistit publice, prev. de art 371 NCP ambele cu aplicarea art. 38 NCP si art, 5 NCI pa antl P pentru ambele In fi i arial Sere de camera preliminard inculpatul A.C.V. a iul este neregulamentar intrucat Ii asta of rch neregu ipseste adi ll fens ve joc n Tt ispozitiile a alin. (1) C. pen,, art. 99 ali BI Hire s » alin. (2) C. pen., art. ain.) Cpe » art. 5 alin, (2) teza a I-a C. pen. si cu Peecredl me resin prot repute en inculpat, totodeta, antepronanfanduse su privire la vinovatia sa, pentru toate 3 fmitevea if a tr acestea soli¢ ea dosarul I proeuror pent refacerearehiitoru ne seems rin aceeasi cerere, inculpatul a n , precizat ci in situatia i se admite cererea de rettimitere a cauzei la ee aa sshimbaren ead jurigce intueét no exist niio robs cae sh *inclpa partes vata i audierea martorluiD.M nme sn spa cemuniat,procurru a apneic rechizitoriul nit in conformitate cu dispozitiile legale gi nu o rea urmitirii penale!, nan Fatéi de datele sperei, aritati ce va decide ji ee spetei, aritati ce va decide judecdtorul de camer 5. Analizind intre; nd intregul material proba i instanfa refine urmatoarea situafie de fat Melon adeitrat ix cn a data de 6 noiembrie 2013, ora 18”, }, ora 18", inculpatul a moped a F.B., neinmatriculat, pe DI “OTA, aa A an mis de conducere si, fiind oprit in tra as volte P si, trafic de cdtre orga Ire ena led leona, a fs teat spr ele ae aid de 023 mg/l alcool pur in aerul expirat, iar ain vul ic analiza toxicologica-alcooler 7 a a : : smie acesta a pl a ie cola, a ora 19", un nivel al imbibatiei deoolce de , a doua proba nu s-a recoltat. Totodata, s-a stabilit ca "Trib. Calirasi, incheierea si, incheierea din Camera de Consiliu din 12 august 2014, definitiva, nepublicats20 Emilian STANCU ¢ Teodor MANEA inculpatul nu posed permis de conducere pentru nicio categori vehicule. Potrivit art, 334 alin, (1) C. pen., este ineriminata punerea in circulajie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neinmatriculat sau neinregistrat, potrivit legit. ‘Art. 6 pet. 6 din O.U.G. nr. 195/2002 republicati. defineste nofiunea de autovehicul ca fiind orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utiizat in mod obisnuit pentru transportul perscanelor sau mirfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mérfurilor. Vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, precum si tractoarele agricole sau forestiere nu sunt considerate autovehicule, Troleibuzele sunt considerate autovehicule. fn cauza dedus& judecdtii, din materialul probator administrat in cursul urmatirii penale nu rezult4 datele tehnice ale motociclului condus de inculpat pentru a se putea stabili obligativitatea inregistraii/ inmatricularii, a definerii permisului de conducere si, implicit, interzi- cerea consumului de alcool sau a altor subbstante. Este adevirat c& art. 12 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata stabileste c& pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu méina gia bieicletelor, trebuie sa fie inmatriculate ori inregistrate, dupa caz, gi sé poarte placufe cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele in vigoare”, insa fegea penal incrimineazi in art, 334 alin. (1) numai neinmatricularea autovehiculelor (definite de norma speciala in art. 6 pet. 6 din Codul rutier) sau neinregistrarea tramyaielor, legiuitorul apreciind cd aceste fapte prezint& gravitatea ‘unei infractiuni, nefnregistrarea celorlalte vehicule neatrgind rispun- derea penala. {in consecint&, instanta a dispus, in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a Ika C. pr. pen, achitarea inculpatului pentru sivarsirea, infracfiunii prev. de art. 334 alin. (1) C. pen, intrucdt fapta mu este previzutl de legea penali. in ceea ce priveste comiterea infractiunii reglementate de art. 335 alin, (2) C. pen., potrivit dispozitiilor acestui text legal, este tras la raspundere penala cel care conduce pe drumurile publice un vehicul de Criminalistic’ + Caiet de seminar 24 pentru care legea prevede obligativitetea definerii permisului de conducere. Conform art, 20 alin, (1) din 0.U.G. nt. 195/202, republicata, pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori fractoare agricole sau forestiere, conducdtorii acestora trebuie si posede permis de conducere corespunzitor. Permisele de conducere se clibereazi pentru urmatoarele categorii de vehicule: AM ~ mopede (conform anexei 1)”. ins, asa cum s-a ardtat mai sus, instanfa nu a putut stabili daca motociclul (cum il denumeste Iucratorul de politie cu ocazia intocmirii procesului-verbal de constalare a infracfiunii) se incadreazi in categoria mopedului, asa cum este reglementat de legea special (art. 6 pet. 21: moped — autovehicul, cu dou sau trei roti, a carui vitezd maxima prin constructie este mai mare de 25 knvh, dar nu depageste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere inte’, cu aprindere prin scnteie, cu 0 capacitate cilindricd ce nu depageste 50 eme saul cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominal continua maxima nu depaseste 4 kW, iar masa proprie a vehiculului nu depigeste 350 kg, neincluzind masa bateriilor in cazul vehiculului electric, Este asimilat mopedului evadricictul usor, astfel cum este definit Ia pet. 6 partea A din anexa nr. 1 la secfiunea 4 Reglementirile privind omologarea de tip si eliberarea cirtii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produ- selor utilizate la acestea — RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrdrilor publice, transporturilor gi locuinfei nr. 21/2003, cu modifi- carile si completitile ulterioare) si, astfel, dact pentru conducerea acestuia era obligatorie detinerea permisului categoria AM. Cu ocazia judecirii in fond a cauzei penale, instanja a dispus, din oficiu, audierea in calitate de martor a agentului de politie care a declarat c& la data de 6 noiembrie 2013, fiind in exercitarca atributiilor de serviciu a fost incunostiinat prin serviciul 112 c& pe DJ 401A a avut loc un accident rutier, in sensul c& un moped a intrat intr-un autoturism stationat, Deplasiindu-se la fafa locului a constatat c& era vorba de un mo- ped ,.care avea un motor mai mic de 50 cm’ gi care era neinregistrat” si, find intrebat de judecatorul cauzei de unde are aceste informatii,Jian STANCU + Teodor MANEA 2 Ee Jucritorul de polife a rfspuns din actele mopedului”, care ins nu se cane tr alt, in vstatea prncipulai ali adevarull, instants @ solicat inculparuil st depund la dosarul cauzeiactele de propriate ale ,znotociclului fnsA acesta a declarat c& |-a vandut, ea ‘ instant dout fotografi ce sta un obist saseminit0r” cu cel ow dan, ‘a ee 4 vehiculului condus de inculpatul menage ri poate stabi cu certitdine, mai presus de orice Thdoialt rezonabitd, dacl respectivul mijloc de transport se incad soaesnea de -moped” st eily ct motor” sh im conscin, dae Fetuparul ere obleat i defi pemis deconducere sau ul. | aeart dacd in eau instanga a facut o apreciere judicioasd probelor existente la dosar. T Jud. Cometu, sent. pen. nr, 488/2015, definitivs, nepublicat CAPITOLUL II (CERCETAREA LA FATA LOCULUI 1. Notiuni esentiale Cercetarea la fafa locului este ,activitatea de cdutare, localizare, descoperire, relevare, documentare/fixare, ridicare/colectare, ambalare i transport al probelor descoperite la locul faptei”". Locul comiterii faptei reprezinti ,,arealul unde s-a desféigurat sau se presupune ci s-a desfaisurat o activitate ilicita, total sau partial, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia, inclusiv zonele in care s-au produs catastrofe sau dezastre. Locul faptei nu este strict limitat la locatia incidentului, ci include sizonele unde au fost comise acte relevante inainte sau dupa comiterea faptei™, inclusiv cdile de acces gi de retragere a autorului din e&mpul infraefional. Obiectivele cercetiri Ia fata loculuiz a) Cunoasterea si investigarea direct de catre organul de urmarire penal sau de citre instanfa de judecat& a scenei infracfiunii sau a locurilor inscrise in categoria ,Jocului faptei”, b) Descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor infractiunii, a mijloa- celor materiale de proba. ‘c) Objinerea de date cu privire la modul de operare al fiptuito- rulvi, la numarul de persoane care au tuat parte la comiterea infractiunii 4) Identificarea eventualilor martor. e) Elaborare unor versiuni generale privind fapta penald si partici- pantii la savarsirea acestei " Manual de bune practice privind procedura cercetirii la fata locului, Anext a Ordinului privind cercetares la faja locului nr. 182 din 14 august 2009 (MAD, IGPR, p4. 2 Ibidem.24 Emilian STANCU + Teodor MANEA. Primul politist sosit In fata locului este polifistul care ia cunos- ting, in timpul sau in afara orelor de program, in orice mod, de sivitgirea unei infractiuni, si ajunge prinul la locul sdvarsirii acesteia fart. 2 lit. a) din Ordinul nr. 182/209). Masuri preliminare cercetdrii la fafa locului, care sunt Tuate de organul judiciar prirmal sosit (art. 12 din Ordinul nr. 182/209): 4) participa la acordarea primului ajutor si la salvarea victimelor fn viat&; b) face o evaluare preliminard a locului faptei pentru a stabili con- difile concrete existente, precum si necesitatea prezentei unor unit de interventie specializate; ) raporteaz evenimentul; 4d) protejeaz’ probele care sunt in pericol de a fi distruse, modi- ficate sau alterate de conditiile atmosferice existente sau de citre alte persoane; ¢@) stabileste perimetrul inifial al eémpului infractional si ia masuri de semnalizare, avertizare, pazi, procedind la notarea si marcarea pozitiei initiale a obiectelor in cazul in care survin schimbatis ‘) nu permite aecesul niciunei persoane in cmpul infractional, eu exceptia situatiilor de acces controlat; {2) noteazA ora la care a ajuns, ora la care s-a comis fapta, datele persoanelor care erau la locul faptei Ja momentul ajungerii sale, iden- {ified martorii oculari si procedeazi la investigarea sumara a acestora cu privire la date relevante despre fapti. h) procedeaza la organizarea urmériri si refinerit autorului, dac& este cazul; i) separa autorul de martori, daci este posibil; j) instruieste martorii si nu discute despre eveniment cu alte persoane sau intre ei. »Valul curiosilor” este grupul de persoane cate se str jurul Tocului comiterii infractiunii din cauza caracterului de senzational ‘al sivatgirii unei fapte prevaizute de legea penala. ge in Faza static’ a cercetirii la fata locului este acea etapi de realizare 1 procedeului probatori care const intro examinare atenti a locului, Criminalistica * Ca jet de seminar 25 atat in ansamblul su, cat si pe zonele mai importante, fra a se aduce nicio modificare acestuia. Faza dinamicd a cercetitii la fata locului reprezinta etapa de rea- tizare a procedeului probatoriu care urmeazi faza static’, este caracte- rizati de o deosebit& complexitate si presupune examinarea aménunfita ‘a corpului vietimei, a fiecarui obiect care ar putea purta urme sau ar fi putut fi folosit in comit faptei. fn aceasta etapa obiectele pot fi atinse, oi pozifia acestora poate fi schimbata. Modalitati de fixare a rezultatelor cercetirii la fata locului: a) procesul-verbal; - descricrea locului faptei, edt mai amanuntit’, astfel ineat s8 cuprindi aspectul de ansamblu al acestuia, topografia sa, dimensiunile; = descrierea urmelor, a mijloacelor materiale de prob, precum si aaltor obiecte ridicate; - orice alte elemente specifice cercetirii efectuate. 'b) schita focului faptei; o) fotografile judiciare; d) integistrarile video judiciare. Cadru legal 1. Codul de procedura penalit Art, 192 — Cercetarea la feya locului (1) Cercetarea la fafa locului se dispune de catre organul de urmirire penal, iar in cursul judecifii de etre instanfa de judecats, atunci cfnd este necesari constatarea direct in scopul determindrii sau clarificitii unor imprejurari de fapt ce prezinta important stabilirea adevarului, precum si ori de cdte oti exis privire la decesul unei persoane. (2) Organul de urmarire penal sau instanja de judecats poate interzice persoanelor care se aflé ori care vin la locul unde se efectu- eazi cercetarea si comunice intre ele sau cu alte persoane, pentru suspiciuni cu26 Emitian STANCU + Teodor MANEA. 2 Ordinul nr, 182/2009 privind procedura realiziii cercetarit la fata locului 3. intrebari gi exercitii A. INTREBARI: 1. Ce se infelege prin ,locului comiterii fap 2. Care sunt masurile pe care este obligat ajuns la locul faptei? 3, Cine efectueaz’ cercetarea la fata locul ce persoane se citeaz la realizarea acesteia? tare la fata locului? ‘4, Cum este compusi echipa de cerc« 5. Care sunt trésaturile pe care trebuie sf le alba conducitorul cercetarea la fafa locului? tivele cercetirii a fata locului? ifice pregiitirii cere tei”? si le ia primul politist lui in faza de judecata gi echipei care realizeazi 6. Care sunt obi ; 7. Care sunt elementele tactice speci la fata, locului? — 8. Ce implicd activitatea de clarificare a imprejuririlor negative, fazei dinamice a cercetirii la fafa locului? specific’ fare se poate realiza fixarea rezulta- 9, Care sun mijloacele prin telor cercetari !a fafa locului? 10. Ce confine procesul-verbal de cercetare la fafa locului? B. SPETE: 1. La data de 22 septembrie 2014, in cadrul Parchetului de pe tanga Tudecdtoria Sectorului 1 Bucuresti a fost inregistratt plingerea penalé a persoanei vatimate BM. prin care a reclamat faptul 8, in data de 19 septembrie 2014, in jurul orei 21™, o persoana necunoscuti Ge sex masculin a patruns in imobilul situat in Bucuresti nr. 1-3, de ‘nde a sustras mai multe scule electrice, o pilot, prosoape, dou {enjerii pentru pat si alte bunuri personale. ; Un echipaj de polifie din cadrul DGPMB, Sectia 1 Polifie, s-a deplasat Ia domicilinl persoanei vitémate, intocmind tn acest sens proces-verbal de cercetare a locului faptei Criminalistick + Caiet de seminar 27 ‘Asa cum rezulti din declarafia persoanei vatimate, la momentul sAvarsirii faptei, imobitul in cauza era in curs de reamenajare. Potrivit declaratiei acesteia, la data de 21 septembrie 2014, dupa ce a terminat de facut curafenie in imobil, a constatat lipsa unor scule electrice, respectiv bormasina, flex marca B.&D., ferdstrdu pendular, precum $i lipsa unor obiecte de uz casnie: prosoape, lenjerii pentru pat si alte bunuri personale, jn continuare, persoana vatimati a relatat faptul c& usa care permite accesul in imobil era asigurata, in schimb, sub geamul din holul mic era amplasat un scaun, folosit probabil la escaladarea geamului cu ocazia parasiri apartamentului S-a refinut ci imobilul avea geamurile din termopan, inclusiv la balcon, aflat aproape de sol, si toate bunurile erau inchise in dulapuri special amenajate. Aritati, fati de cele mentionate, daca echipa de cercetare la fata locului urmeaza sii desfitsoare activitati specifice de descoperire a eventualelor urme ale corpului uman, iar in acest caz indicati locu- rile cele mai propice pentru aceasta. . 2, Persoana vitdmati U.M., in varsté de 78 de ani, locuieste singura de aproximativ 2 luni de cénd soful siu a decedat, intru-un imobil din satul Izvoru. Deoarece aceasta este bolnava si nu se poate deplasa, de ea are griji numita G.F. Aceasta define 0 cheie de la imobilul batrdnei si in fiecare sear’ obignuia si incuie usa pe dinafard, dupa ce se asigura cf toate geamurile sunt inchise, lésnd lumina din camera si televizorul aprinse. fn noaptea de 10/11 mai 2014, inculpatul G.L., cunoscdnd faptul cA persoana vatimata se aflé singura in imobil, a sirit gardul in curtea acesteia jar prin spargerea unui geam a pitruns in casa. Intruct in camera in care persoana vitimata se afla era lumina iar televizorul mergea, suspectul a mers pe holul unde era siguranfa de la tabloul electric si a desurubat-o. A intrat in camera in care persoana vatdmatd se afla si intruedt aceasta a inceput stipe, i-a pus ména la a lovit-o peste fata si prin violent’ a intrefinut eu acesta raporturi Parchet nepublicat i de pe lingd Jud, Sect, 1 Bucuresti, rechizitoriul nr, 12679/P/2014,28 Emilian STANCU + Teodor MANEA sexuale, dupa care a plrisit locuinfa persoanei vatimate prin acelagi loc. Persoma vatimati nu a putut cere niciun ajutor pana a doua zi de dimineayi cand numita GF. a mers ca de obicei la locuinfa sa si Fa relatat ce s-a intamplat. Situajia de fapt mai sus mentionat se susfine eu urmétoarele rnijloace de proba: plingere persoand vatimati, proces-verbal de cercetare la fafa locului, plansé fotografica, declaratie persoand Vatamatd, declarafii inculpat, declaratii martori, ordonanta de retinere, Geclarafie consimpimdnt, proces-verbal de prelevare de probe biolo- pice, raport de prima expertizA medico-legal, schiti a loculul faptci, raport experti2a criminalisticd, isi custodie, raport de expertiza criminalistica Din raportul de prima expertizk medico-legala emis de Serviciul de Medicina Legal rezultl c& persoana vatmatd a prezentat la nivetul pleoapei superioare a ochiului sting o echimoza care a putut fi produsa fa data de 1] mai 2014 prin lovire cu corp dur si care a necesitat spre Nindecare 1-2 zile de ingrijiri medicale, Persoana vatimat a mai prezentat pe corp i alte leziuni care au putut fl produse in urna Patamentului medical si al manipularii ce pot data de 3-4 zile anterior Uatei de 11 mai 2014 si care nu au legitur’ cu cauza. Au fost recoltate de la persoana vatimati probe biologice (serologie/geneticd) penta examene complementare. ‘Din raportul de expertizt biocriminalisticd intocmit de Institural National de Criminalistiea din cadrul Ministerului Afacerilor si Intemelor, rezulté 8 testele efectuate au indicat prezenta capetelor de spermatozoizi pe edmasa de noapte a victimet iar genotiparea AND cXiras din urmi a pus in evidenfi un amestec de profile genetice ce provine de la minimum dou’ persoane, in care profilul genetic al imitului Gl. este inclus alituri de profilul genetic al vietimei U-M. ‘Cu ocavia cercelarii criminalistice efectuate la fata locului au fost ridicate mai multe urme pepilare iar din raportul de expertizi ‘riminalisticd intocmit de Serviciu! Criminalistic din cadrul [PJ rezulti i doua dintre acestea au fost create de regiunea hipotenara a palmei ‘néinii stingi, respectiv degetul mijlociu de la mina dreapti al inculpatului GL oe 1G, Ap. Bucuresti 8. I pen. dee. pen. nr, 203/205. Criminalistici » Caiet de seminar 29 Fatit de datele mentionate mai sus ardtati: Ce mijloace tehnice criminalistice sunt necesare pentru a realiza cercetarea la fata locului dispusit tn cauzdt? _Ce regu tacice specifice efectuirii cerceti aplicate? i propriu-cise trebuie C. GRILE: 1, Cereetarea Ia fafa locului est a) un procedeu probatoriu ) un mijloc de proba. c)o forma de verificare a realititii sustinerilor inculpatului 2. in masura in care constati eX in cauzi este necesari reall- zarea unei cereetiri la fata locului, organul de urmérire penal a) sesizeazii judecditorul de camera preliminara gi soli 2 ‘unui mandat de cercetare la fafa locului, dac cauza, emiterea s-a emis rechizitoriu in b) procedeazi la efectuarea acestei a tela, iar rezultatele obfinute le sonne pone judecstorului de drepturi si libertafi. mes ) dispune prin ordonanfa efectuarea acesteia, chiar daci ’ , chiar dae cunoaste fiptuitorul infractiunii de furt calificat. “m 3. in cazul in care est je prezent la efectuarea cercetirii Ia locului, procurorul: an ) poate interzice persoanelor care se afl ori care vin la locul unde se efectueaz’ cercetarea s& comunice intre ele. b) nu poate interzice inculpatei si vorbeasca la telefon cu socri instiinfeze persoanele prezente despre dreptul de a comunica, cel mult zece minute, cu alte perso: iv a, inute, cu alte persoane, : Pe , inclusiv daca nu 4, In caz de achitare, in i in caz , instanfa care judeck in calen d apelului exercitat de partea civil nance mca 3 lia rocedece dn nou ta ceetarea fia lou lacd aceasta s-a facut in lipsa inculpatului arestat. °30 Emilian STANCU + Teodor MANEA. b) dact admite cererea inculpatului, dispune efectuarea cereetirii Ia fata locului de cttre procuror si stabileste de asemenea termenul in care acesta este obligat si realizeze procedeul probatorit. ¢) efectueazs ea insist cercetarea la fata locului, dact este nece- saré pentru aflarea adevarului in cauza. 5, in cursul urmiririi penale cercetarea la fafa locului se dispune: 12) in caz de omor caificat, prin ordonanga procurorului confirmat de judecatorul de drepturi si libertati. 'b) prin ordonanfa organului de cercetare sesizat din oficiu pentru comiterea une infractiuni de talhirie calificata, ¢) prin incheiere, de c&tre judectitorel de drepturi si libertti, sesi- zat de procuror si dup ascuitarea inculpatului, dac8 se prezint& la judecarea cererii. 6. Cercetarea la fata locului se dispune dac: a) este solicitati de persoana vatimatd minor, prin aparitor. }) inculpatul si martorii se contrazic cu privire Ia objectul folosit pentru suprimarea vietii victimei. ) este necesar’ constatarea direct in scopul determindrit sau larificdrii unor imprejuréri de fapt ce prezinté important pentru sta- bilirea adevarului 7..Din punet de vedere eriminalistic, cereetarea Ia fata locului: 2) se dispune intotdeauna dupfi audierea tuturor martorilor }) a fost definita ca activitatea de cAutare, ocalizare, descoperite, relevare, documentare/fixare, ridicare/colectare, ambalare si transport al probelor descoperite la locul faptei. ¢) se realizeazi exclusiv de e&tre procuror, insofit de martorit asistenti. §. Cercetarea la fafa locului presupune: 2) analizarea cadavrului, in cazulinfractiunii de omor, si, wneori, & ineiperii in care a fost descoperit acesta, Criminalistick + Caiet de seminar 31 b) studicrea aminunfita a spafiului unde a avut loc tentative de omor, cu pastrarea victimei in pozitia in care a fost gisit’, chiar dac aceasta este inc’ in vial. 6c) alterarea cat mai redusi a spajiului unde se efectueaz proce- deul probatoriu, inclusiv prin limitarea accesului vecinilor in locuinta unde a fost descoperit cadavrul. 9. Prin locul comiterii faptei se infelege: a) exclusiv casa in care a fost descoperiti vietima, chiar dact atacul a avut loc in alti parte. ») inclusiv camera in care inculpatul a lovit persoana vittimata cu ‘un cufit in zona gatului, chiar dacé ulterior aceasta a reusit sii scape prin fuga, ©) in caz de incendiere a unei locuinfe, doar partea din aceasta care a ars complet. istul primul ajuns Ia Jocul fapteiz a) informeazA procurorul si pune in vedere persoanelor prezente st asigure paza locului pana la ajungerea acestuia. 'b) acorda primul ajutor vietimei, daca aceasta este in vi A, ) pune in migcare actiunea penala si refine inculpatul, daca a fost descoperit in zond. 11. Cfind ajunge la locul comiterii faptei, primul organ judiciar: a) stabileste perimetrul initial al cimpului infractional si ia masuri de semnalizare, avertizare, paz. ») permite accesul rudelor victimei, pentru a putea si isi aduca omagiul pottivit perceptelor erestine, dandu-le inclusiv posibilitatea de a depune luméndri. ©) procedeaza la organizarea urmétirii si refinerii autorului, dact este cazul. 12, Odat& ajuns Ia locul faptei, primul polifist: a) procedeazi la notarea si marcarea pozite iifale a obiectelor in cazal fn care survin schimbari.32 Emilian STANCU + Teodor MANEA. b) dispune ca fiptuitorul si martorii si stea impreuna, pentru a putea si se pun de acord cu privire Ia modalitatea de comitere a infractiunii. ©) interzice acordarea primului ajutor victimei pind Ia venirea echipei de cercetare la fafa locului si fotografierea acesteia, pentru a mu afecta desPigurarea anchetei 13. Sunt obieetive ale cercetérii Ia fata loculu a) condamnarea inculpatului pentru omor calificat. ) descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor infractiu celor materiale de prot ©) obfinerea de date cu privire la modul de operare al fiptuitorului, Ja numérul de persoane care au luat parte la comiterea infractiunii a mijloa- 14, Politistul primul ajuns la Jocul faptei a) permite accesul tufuror persoanelor cadavrul si si il fotografieze, pentru a nu le afecta dreptal la informare, ») pentru a proteja viata privat a membrilor familiei vietimei se asigura ci acestea pot indepirta cadavrul edt mai repede posibil. ¢) impiedic’, pe cit posibil, patrunderea in spafiul in care s-a comis fapta, a publicului, chiar daca cei prezenfi protesteaza si invoct faptul cf religia le da voie si depund flor 15, Printre principalele clemente tactice de naturi si orien- tere activitatea echipei de cercetare la fata locului regisim: a) faptul cf cercetarea la fafa locului trebuie efectuat® cu maxima urgent. 'b) necesitatea de a se asigura televizarea procedeului probatoriu, pentru informarea publicului larg cu privire Ia activitatea organelor de cercetare, ¢) realizarea unei cereetiri cat mai rapide, chiar dacs sumare, entra a se asigura celeritatea procesului penal. 16. Cercetarea la fafa locului: 2) se efectueaza complet si detaliat, indiferent de gravitatea infrac- tiunii ce se presupune c& a fost comisé, r Criminalistick + Caiet de seminar 33 bb) nu are in vedere i clarificarea urmelor negative, aceasta intrénd in atributia instantei de judecata, ) mu presupune Iuerea unor masuri de organizare a membrilor echipei care realizeaza procedeul probatoriu, acestia fiind specialisti de inalta calificare. 17. Faza statica a cercetirii la fata locului: a) descrie mésutile [uate de primul politist ajuns la locul faptei ») permite deplasarea obiectelor pentru a putea evalua pagubele, ©) presupune o examinare atent& a locului faptei, fra a se aduce {nsi nicio modificare acestuia, 18. in faza staticd a cercetirii la fata loculu a) se procedeaza la stabilirea stiii $i poziti siale de proba. b) nu se jau in considerare eventualele modificéri care au avut loc anterior inceperii efectuirii procedeului probatoriu, ©) membrii echipei realizeazd o observare unitar’ a locului comi terii faptei, in sensul cd acestia patrund in spatiu impreund, in acelas timp. " " mijloacelor mate- 19. Cereetarea Ia fata locului: a) poate urma drumul presupus a fi fost parcurs de fiiptutor. ) se poate realiza pornind de Ia locul unde a fost descoperit cadavrul, spre exteriorul perimetrului ¢) se face intotdeauna dinspre exterior spre interior, pentru a sur- prinde inti imaginea de ansamblu asupra locului faptei. 20. in cazul cercetirii la fata locull a) echipa de cercetare ignor§ aspectele privitoare la existenta mar- torilor ocular, aceasta fiind o activitate separati, ce intra in atributiilor organului judiciar care va efectua urmmirirea penala in cauzi, ») se procedeaza la prinderea ffiptuitorului, daca este posibil ¢) in masura in care exist& martori oculari, acestia sunt sfatuiti s& discute despre cele petrecute, pentru ca organul judiciar sA nu poat obtine o informatie cit mai completa despre fapta. ,