Dreptul comercial este un ansamblu de norme privind comertul.

"Comert" vine din limba latina "comercium", o juxtapunere a cuvintelor cum si merx ceea
ce inseamna cu marfa.
Comertul inseamna operatiuni cu marfuri. In sens economic comertul se defineste ca o
activitate avand ca scop schimburi si prin aceasta circulatia marfurilor de la producator la
consumator.

Aceste operatiuni sunt realizate de comercianti, comercianti care sint agenti economici si care
sunt diferiti de producatorii marfurilor.

Obiectul dreptului comercial nu il reprezinta doar operatiunile cu marfuri ci si activitati

industriale producatoare de marfuri sau prestatoare de servicii. De aceea unii autori folosesc
pentru aceasta ramura a dreptului denumirea de "Dreptul afacerilor".

Codul comercial roman apare in anul 1887 avand la baza modelul codului comercial italian; o
parte din legile din prevederile initiale sint in prezent abrogate, in principal in ceea ce priveste
infiintarea si functionarea societatilor comerciale, acestea fiind incluse in prezent in Legea
31/90 privind societatile comerciale.

Faptele, operatiunile si actele de comert.

Faptele juridice sunt actiuni fara intentia de a produce efecte juridice (ex. moartea,
nasterea...)

Operatiunile juridice sunt mijloacele prin care se intocmeste concret un act juridic.

Actul juridic - manifestare de vointa a unuia sau mai multor persoane, savarsite in scopul de a
crea sau de a stinge raporturi juridice.

Faptele de comert pot fi obiective, reglementate de art. 3 c.c., sau subiective, reglementate
de art. 4 c.c..

Faptele de comert obiective

Faptele de comert subiective sunt determinate si produc efecte in temeiul legii, independent
de calitatea persoanei de comerciant sau necomerciant care le savarseste.

Faptele de comert obiective au fost impartite in 3 grupe:

1. operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie:

vanzarea - cumpararea comerciala

specific - intentia de revanzare sau inchiriere a marfurilor cumparate;

- nu e neaparat necesar ca produsul sa fie vandut cum a fost cumparat, poate suferi
transformari pana la momentul vanzarii.

ex. problema meseriasului:

croitor: - daca prelucreaza materialul clientului intra in raporturi juridice civile;

- daca prelucreaza materialul cumparat de el intra in raporturi juridice comerciale.

artist: - daca realizeaza o opera de arta fara intentia de a scoate profit

intra in raporturi juridice civile;

- daca realizeaza o opera de arta cu intentia de a scoate profit

intra in raporturi juridice comerciale.

operatiunile de banca si schimb

Ex. de operatii de banca:

depozitul bancar

acordarea de credite

Operatiile de schimb, cele privind regimul monitor si al celor privind biletele de banca, sunt
operatii de intrepunere in circulatie, guvernate de principiul circulatiei marfurilor si produselor.

2. operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie:

Cod comercial art.3 pct. 5, 6, 7, 8, 9.

furnituri (intreprinderile de furnituri) (intr. de prestari servicii)

comisioane, agentii, oficii de afaceri

spectacole publice

constructii

fabrici, manufactura si imprimerie

editura, librarie si obiecte de arta

3. operatiuni conexe sau accesorii

Sunt calificate astfel, datorita strinsei lor legaturi cu anumite acte sau operatiuni comerciale.

ex: - contractul de report asupra obligatiilor de stat sau a altor titluri de credit care circula in
comert.

contractul report:

cumpararea unor titluri cu bani lichizi si revinzarea simultana cu termen si cu pret determinat
catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie.

ex.: cumparare si vinzare a actiunilor sau partilor sociale ale soc. comerciale.

sunt acte de comert chiar daca nu exista intentia de revinzare a lor; de aceea sunt prevazute
distinct de c.c. ca fapte de comert obiective.

contractul de mandat:

este acea conventie prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa incheie acte juridice
in numele si pe seama altei persoane, numita mandant, de la care primeste imputernicire.

daca actele incheiate de mandatar sunt cu caracter comecial mandatul devine comercial.

contractul de comision:

este contractul prin care o persoana, numita comisionar, se obliga din insarcinarea altei
persoane, numita comitent, sa incheie acte juridice in numele sau dar pe seama comitentului.
contractul de consignatie:

este contractul prin care o persoana, consignantul, incredinteaza unei alte persoane anumite
bunuri mobile spre a le vinde in nume propriu, dar pe socoteala consignantului.

pe durata bunurilor existente in consignatie cel care le primeste devine proprietarul lor.

Operatiuni de mijlocire in afacerile comerciale (samsarie)

consta intr-o actiune de intermediere intre doua pers. in scopul de a inlesni incheierea unui
act juridic.

samsarul - nu e reprezentantul vreuneia dintre parti.

contractul care se incheie intre cele doua parti este rezultatul acordului de vointa dintre
acestia, iar mijlocitorul este indreptatit sa primeasca o remuneratie pentru munca depusa in
temeiul contractului de mijlocire.

Se poate considera ca are doua componente:

- contractul dintre cele doua parti si intermediar

- contractul propriu-zis

Cambia: titlu de credit prin care o persoana, numita tragator, da dispozitie altei persoane,
numita tras, sa plateasca o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, la
scadenta sau la ordinul acesteia (beneficiarului).

Biletul de ordin: este un titlu prin care o persoana numita emitent se obliga sa plateasca la
scadenta o suma de bani unei alte persoane, care se numeste beneficiar, sau la ordinul
acesteia.

Diferenta intre canbie si biletul la ordin

Operatiuni cu privire la navigatie, transport, credite

Depozitele pentru cauzele de comert: se fac in docuri si antrepozite - sunt fapte de comert
numai daca sunt efectuate in cadrul unei intreprinderi.

Cec-ul: titlu negociabil prin care o persoana, numita tragatorul, da ordin unei banci la care are
disponibil banesc, trasul, sa plateasca o suma de bani beneficiarului sau la ordinul acestuia.

Contractul de cont curent: cel prin care partile convin ca in loc sa-si lichideze separat si
imediat creantele lor reciproce. Lichidarea va avea loc la un anumit termen prin achitarea
soldului de catre partea care va fi debitoare.

Contractul de gaj: contract in temeiul careia debitorul unei obligatii remite creditorului sau un
bun mobil pentru garantarea obligatiei sale.

Fapte de comert subiective

Faptele de comert subiective dobandesc caracter comercial datorita savarsirii lor de catre o
persoana care are calitatea de comerciant.
Reprezinta contracte si obligatiuni ale unui comerciant daca nu sunt de natura civila, sau
daca contrariul nu rezulta din insusi actul. art. 4 cod comercial; astfel se instituie o prezumtie
de comercialitate pentru toate actele comerciantului tinindu-se seama de textul ca:

sunt socotite a fi comerciale actele si faptele unui comerciant datorita calitatii de comerciant
ale persoanei care le savirseste.

contractele cit si faptele licite sau ilicite ale unui comerciant intra in fapte de comert
subiective.

Prezumtia de comercialitate e o prezumtie relativa care poate fi rasturnata prin proba

contrarie prin orice mijloace de proba dar numai pentru a dovedi caracterul civil al obligatiei
sau caracterul necomercial care ar rezulta din actul comerciantului

Faptele de comert unilaterale sau mixte.

sunt acelea care au caracter comercial numai pentru una din partile contractante

in conformitate cu art. 56 din codul comercial, daca actul este comercial numai pentru una
dintre parti, toti contractantii sunt supusi - in ceea ce priveste acel act - legii comerciale.

Calitatea de comerciant

Codul Comercial defineste comerciantii ca fiind acele persoane care fac fapte de comert,
avind comertul ca o profesiune obisnuita. Savirsirea unor acte de comert constituie prima
conditie pentru dobindirea calitatii de comerciant. Cea de a doua conditie este aceea ca
actele de comert sa fie savirsite avind caracterul unei profesiuni.

Proba calitatii de comerciant

Dovada calitatii de comerciant sau a lipsei acestei calitati se poate face cu orice mijloc de
proba admis de legea comerciala.

Incetarea calitatii de comerciant, are loc - in cazul persoanei fizice - in momentul in care nu se
mai savarsesc fapte de comert ca profesiune obisnuita. Incetarea savirsirii faptelor de comert
trebuie sa fie efectiva si din ea sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant. ex:
radierea din registrul comertului.

In cadrul societatilor comerciale dobindirea calitatii de comerciant se realizeaza in momentul

constituirii lor ca persoane juridice. Dobindirea calitatii de comerciant de catre persoana
juridica (soc.com.) se realizeaza in momentul autorizarii acesteia de catre instanta.

Incetarea calitatii de comerciant persoana juridica are loc cu prilejul dizolvarii si lichidarii
societatii comerciale. Dizolvarea poate avea loc prin expirarea termenului stabilit pentru
durata societatii, imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia,
hotarirea adunarii generale, faliment, reducerea capitalului social sub limita prevazuta de
lege.

Dizolvarea societatii nu atrage pierderea personalitatii juridice, aceasta realizandu-se doar

odata cu ultima operatiune de lichidare. Intre momentul dizolvarii si al lichidarii societatii
aceasta nu mai poate face operatiuni noi, dar poate face operatii necesare lichidarii.

Comerciantul persoana fizica

Regula este aceea ca accesul la profesiunile comerciale e libera, orice persoana putind
dobindi calitatea de comerciant.

Incompabilitati cu functia de comerciant:

nu poate fi comerciant judecatorul sau procurorul

persoanele condamnate, sau cei declarati in stare de faliment

Incapacitati:

cel care nu are capacitate deplina de exercitiu.

In anumite cazuri exercitarea profesiei de comerciant este supusa unor interdictii, sau poate
necesita eliberarea unei autorizatii.

Art. 1 hot. 201/90 a Guvernului Romaniei se statueaza ca unele activitati nu pot fi exercitate
pe baza liberei initiative.

Ex. - prospectarea si extractia carbunelui, a mineralelor feroase, a sarii si a minereului de

metale rare, extractia si prelucrarea petrolului si a gazelor, prelucrarea tutunului, fabricarea
spirtului, fabricarea si comercializarea de echipament militar, de munitii si armament,
fabricarea si comercializarea de droguri si narcotice, infiintarea caselor de toleranta.

Societatea comerciala subiect colectiv de drepturi si obligatii

Subiectele raportului juridic de drept comercial pot fi atit persoane fizice cat si persoane
juridice, asa cum rezulta din art. 7 cod comercial.

Persoanele juridice subiecte ale raportului de drept comercial sunt subiecte colective de
drepturi si obligatii, legea 31/90 prevazind posibilitatea constituirii de societati comerciale ca
regula cu mai multi asociati si ca o exceptie unica cu asociat unic (SRL).

Societatea comerciala este o intreprindere pe care una sau mai multe persoane o
organizeaza prin actul constitutiv in vederea realizarii de beneficii, afectindu-i bunurile
necesare pentru indeplinirea de fapte de comert, corespunzator obiectului de activitate.

Contractul de societate

Acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane consimt sa constituie prin aporturi
individuale un fond comun destinat unei activitati lucrative prin indeplinirea de fapte de comert
in scopul de a imparti foloasele realizate. Contractul de societate e actul de infiintare a
societatii.

Caracterele contractului de societate

Este un contract consensual formindu-se prin simplul acord de vointa al partilor.

Este oneros, fiecare asociat urmareste scopul vadit patrimonial de a obtine foloase.

Este comutativ in sensul ca intinderea drepturilor si obligatiilor pe care si le asuma fiecare

asociat sunt cunoscute de la inceput.
Caracterul comercial al contextului de societate deriva din aceea ca societatea comerciala se
infiinteaza in vederea efectuarii de acte de comert.

Elementele de validitate ale cotractului de societate sunt de doua feluri.

cerute de dreptul comun:

capacitatea, consimtamintul, obiectul, cauza.

elemente care privesc exclusiv societatile comerciale

obligatia asociatiilor de a contribui prin aporturi la formarea patrimoniului societar.

exercitarea in comun a activitatii

participarea la beneficii si la pierderi

Lipsa unor elemente de fond ale contractelor de societate se sanctioneaza cu nulitatea

absoluta.

Tipuri de organizare asociativa

Legea 31/90 consacra 5 tipuri de organizare asociativa:

Societate in nume colectiv. SNC

Societate in comandita simpla. SCS

Societate in comandita pe actiuni. SCA

Societate cu raspundere limitata. SRL

Societate pe actiuni. SA

(comanditati - cei cu munca; comanditari - cei cu bani)

Criteriul de delimitare al celor 5 tipuri de societati il constituie intinderea obligatiilor pe care

asociatii si le asuma in legatura cu datoriile contractate de societate in cursul activitatii sale.

Din punct de vedere societatile comerciale se impart in doua categorii.

cele ai caror asociati raspund nemarginit pentru pasivul comun - se mai numesc si societati
de persoane.

cele ai caror asociati pot fi urmariti pentru datoriile societatii numai in limitele aportului
fiecaruia dintre ei - societati de capital.

societatea mixta de capital si de persoane.

Ex. SRL este de ambele feluri.

Societate in nume colectiv - SNC

Cel mai vechi tip de societate comerciala cunoscut. Fiecare asociat raspunde integral si
solidar cu intregul sau patrimoniu personal pentru datoriile societatii.

(solitar - singur; solidar - asociat cu cineva)

Contractul de societate in nume colectiv poate fi incheiat intre persoane fizice, persoane fizice
si juridice sau numai intre persoane juridice. Creditorii societatii in nume colectiv sunt platiti in
special din bunurile societatii dar au si un drept de gaj asupra averii oricarui asociat, chiar
daca asupra acestor averi vin in concurs si creditorii proprii ai asociatilor

E o societate de persoane, fiind constituita in considerarea calitatilor personale a celor 2 sau

mai multi asociati.

SNC se infiinteaza prin incheierea unui contract si a unui statut intre asociati.

Societatea in comandita simpla - SCS

reuneste doua categorii de asociati:

comanditatii

comanditarii

comanditatii - au aceeasi pozitie in societate ca asociatii in nume colectiv, ei raspund nelimitat

si solidar pentru intregul pasiv.

comanditarii - furnizeaza capital care formeaza capitalul social, marginindu-si riscurile la

aportul lor la capitalul social.

Situatia comanditarului poate fi confundata cu a unei persoane care imprumuta

comanditatului bani.

Diferente :

imprumutatorul isi recupereaza intotdeauna banii pe cind aportul comanditarului constituie

aport la capitalul social devenind proprietatea societatii.

imprumutatorul nu poate interveni in refacerea (modul de desfasurare) societatii, pe cind

comanditarul fiind asociat, are drepturi provenind din aceasta calitate intervenind chiar si in
activitatea societatii.

Se constituie prin contract si statut.

Societatea pe actiuni - SA

Se caracterizeaza prin aceea ca toti asociatii au calitatea de actionari. 23113xpu18ulc4g

Exista societati care pot avea doar aceasta forma de organizare.

ex: banci, societatile de asigurare.

Pot fi infiintate atat timp cat au capital social minim 1.000.000, numar minim de asociati 5, cel
maxim nelimitat.

Avantajul pe care-l reprezinta aceste societati e acela ca actiunile sunt facil de transmis, in
cazul actiunilor la purtator neintocmindu-se nici un act.

Dezavantajul societatilor pe actiuni, in general au un numar mare de asociati care nu sunt

comercianti toti.

Hotararile SA se iau cu votul majoritatii capitalului social.

Societatea in comandita pe actiuni - SCA

Ca si in cazul SCS exista doua feluri de asociati:

comanditatii

comanditarii

comanditatii - raspund solidar si nelimitat de datoriile societatii

comanditarii - au doar calitatea de actionari

Societatea cu raspundere limitata - SRL

E societatea in care partile nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si care nu pot fi cedate
altor persoane decat daca acestea din urma sunt agreate de majoritatea celorlalti asociati.
Din acest punct de vedere SRL e o asociatie de persoane. SRL e si o asociatie de capital
deoarece asociatii raspund numai in limita aportului lor la existenta societatii, astfel fiecare
asociat v-a fi obligat pentru datoriile societatii numai in limita capitalului subscris.

Intreprindere de comert si fondul de comert

In sens uzual intreprinderea reprezinta unitate economica de productie. Intreprinderea privita

si din alt punct de vedere, fiind atit un mecanism productiv, dar si un grup uman coordonat de
un organizator.

Fondul de comert

Legea nu defineste fondul de comert dar face referire la acesta in situatia in care el este
gajat, inchiriat sau instrainat. Fondul de comert a fost definit initial ca fiind un ansamblu al
bunurilor pe care comerciantul le grupeaza afectindu-le propriului sau comert.

In practica s-a statuat ca fondul de comert e o universalitate de fapt, de bunuri corporale si

incorporale, active si pasive.

"Deci fondul de comert poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale
si incorporale pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in
scopul atragerii clienteli si, implicit, obtinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D. Carpenaru.

Bunuri materiale: imobilul in care se exercita comertul daca e proprietate al comerciantului,

masini unelte, instalatii, marfuri, ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.

Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra emblemei, asupra marcilor de
fabrica, a brevetelor de inventii, dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.

Caracteristicile fondului de comert pl113x3218ullc

Este o universalitate de fapt pentru ca reuneste un complex de bunuri eterogene, iar aceasta
reunire este rezultatul exclusiv al vointei titularului.

Fondul de comert e un bun mobil, deoarece, desi cuprinde in componenta sa si bunuri

imobile, elementele care precumpanesc sunt bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece
in componenta sa precumpanesc bunurile cu caracter incorporale, care au, in cadrul fondului
de comert, o vocatie de statornicie mai pronuntata.

Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinte pe plan juridic:

Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sint fapte de comert obiective
conexe (accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de comert;

Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogatiunii;

Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza regulile
prevazute de Codul de procedura civila pentru bunurile mobile; se admite ca, in absenta unor
dispopzitii legale, daca fondul de comert contine si bunuri imobile, urmarirea lor are loc in
conditiile prevazute de lege pentru executarea silita a bunurilor imobile;

nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare;

poate fi instrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire;

poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.

Obiectul activitatii societatii

Societatea comerciala poate avea ca obiect numai efectuarea actelor de comert.

Determinarea obiectului societatii prezinta importanta deoarece:

in obiectul activitatii pot fi incluse numai acte de comert.

anumite activitati pot fi efectuate numai de unele forme de societate:

activitatea de asigurari poate fi efectuata numai de SA sau SRL;

activitatea bancara numai de SA.

denumirea SRL trebuie sa arate obiectul de activitate.

unele societati comerciale trebuie sa aiba un singur obiect de activitate, respectiv societati
bancare, societati de asigurari si casele de schimb valutar.

Determinarea obiectului de activitate trebuie sa fie explicita si clara. Un sprijin in acest sens il
constituie Clasificarea activitatilor economiei nationale (CAEN), acestea cuprind in ciuda
denumirii sale, pe langa activitatea de economia nationala si alte activitati:

ex.: activitati juridice, de asistenta sociala, activitati ale organizatiilor de presa, ale
bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte din activitatile desfasurate in economia nationala.

Cerinta ca obiectul activitatii societatilor comerciale sa cuprinda numai acte de comert impune
interdictia constituirii unor societati avand ca obiect activitati ce nu sint considerate de Codul
Comercial ca acte de comert (avocatura, medicina, invatamintul sI arta).

Activitatea inclusa in obiectul societatii trebuie sa fie posibila, sub aspectul realizarii ei
practice; de asemenea activitatea trebuie sa fie licita.

Nu pot face obiectul activitatii unei societati comerciale :

activitati care potrivit legii constituie infractiuni sau care sunt contrare altor dispozitii legale cu
caracter imperativ. (ex.: prostitutia, proxenetismul, asocierea pentru savarsirea de infractiuni).

activitati care constituie monopol de stat.

fabricarea si comercializarea de narcotice sau droguri in alte scopuri decit cele medicale.

remediile secrete (vrajitorii, ghicitul in carti).

imprimarea hartilor cu caracter militar.

fabricarea si comercializarea de aparatura utilizata in activitatea