‘ty efectuind Inernl mecanie Zyg, Dups co de-a doua stare de ing, eanic care se adaugi Tuerul met Im +h = Piet Pw nie total fiind Tnerul mecai 1 L + Poy + Poe + POw Sobimbind swecesitinea starilor de metireare (fig. 9-4, ¢ 51 d) si egatina expresiile Incrului mecani¢ total pentra cele douk Situatii, se ajunge Ip Geprimarea, eoremei reoiprocttajit ‘deplasiirilor Poy = Pray (9.3) aye fntrucit forta P mu jntervine in relatia (9.3) se poate considera cl este 8 ou unitatea iar teorema veoiprocitajié deplasarilor unitare sau torema Tui Maawell se poate enun{a astfel : deplasarea in secfiunca Ja unei grin, pe directia forfei care se Va aplica in aceast& seefiune, de ciitre for(a uni- Pins aplicatd in sectiunea 2 este egall ch deplasarea produsé in secfiunea 2 de forfa unitar’ aplicatd im seofiunea 1 9.3. CALCULUL DEPLASARILOR PRIN METODA MOHR-MAXWELL se consider’ grinda din figura 9.5,,q.inelineats eh doud forfe oarecare Psi Py Pentri a calenla deplasarea 8 & ‘unui punct oarecare de pe axa Se consider’ douk stari de solicitare: grinaii prin metoda Mohr-Maxwell Ps 2 tase ° : A p Ra & l @® una daté de sarcinile reale (in cazul de fafa P, si (pj gi una a ul. si P? tareing concentrat’ unitard (fig. 9.5, b) care acfi i sareoqia pe care se calculcas’ deplasarea. ze notion pro dl Fig. 9.5 176ente incovoietoare ¥, i ina ficti i om See covalctnarol a jar sarcina fictiv’ unitard produce diagrama Prin Le dcra mseauia pee de aplicatie ale fortelor se deplaseazd tind watiald de deformation © T™aeazinat de grindd sub forms de presupune c& pe grinda se aplic& intii forta fictivé unitard si apoi ele reale Fi at el hn urma aplic&rii fortelor reale P, si Pay yrinda jaseaz& in punctul % cu 3, iar sarcina unitard parcurge aceast& de- cu intreaga intensitate, astfel ci se produce lucrul mecanic. fort! ge depl Dy = 1-3. (9.4) Acest lucru mecanic este echivalent cu energia potentialé de deforma{ie Ua acumulata de grind’ ca urmare a inedrcérii cu o a doua stare de soli- citare Care a si a deformarii ei de prima stare de solicitare le Py St a). (org ariad din grind@ un element de Iungime day in seotiunile acestuia yor actiona momentele incovoietoare M produse de prima stare de soli i use de a doua stare de solicitare. Dac& prima stare de soli- tere gl ™ ras I fs 7 ; ‘tare roteste sectiunile elementului cu unghiul d@ (fig. 9.5), atunci citare rotes' ® Uy, = m+ dg. Dar, ae _ = dz HI, sau de= pr, astfel c& Mm 4Un =," de. Pentru intreaga grindé. ne =( an ‘de, (9.5) integrala fcindu-se pe toat Inngimes 1a grinaii. Din egalitatea Ly = In = Un Terult deplasarea punctului k, Un ag. (9.6) 3=\ir, i 1m7 Bra eei ia (9.6), 8© inlocuieste eleme, fn cazul barelor curbe, in relatia (9.6), cue ntal ¢q lungime dz prin elementul de are ds = R-d« rezultind : le Um», \an + Reda. (92) 1 Jn mod analog se calculeazi si rotirile, momentul incovoietor m fj, produs de un cuplu ‘unitar care actioneaz in punctul in care trebuig calculat’ rotirea sectiunii : El, (9.8) ii i i Ieuleazi deplasitile « Relatiile (9.6) si (9.8) cu ajutorul olirora se cal rie rotirile eek numele de relafiile lui ae ‘aawell: Dacé termenul de sub integral’ rai nu are aceeasi lege de ya, + i riafie pe toat& grinda, atunci deplasarea (sau rotirea) se caleuleazi, fScing ate im : suma integralelor pe segmentele {do grind’ pe care “a, Po singuy lege de variatie M-m . et da. B be \F a. (9.9) in cazul_grinzilor cu modul dejrigiditate constant pe fiecare segment, deplasarea va fi- ‘ - El, = § M-m-da. (9.10) ’ Daci deplasarea calculati are valori pozitive inseamni e& aceasta se produce in sensul forfei unitare ; atunei cind deplasarea rezult negativs, aceasta se produce in sens contrar fortei unitare. Exemplul 9.2, Si se calculeze \sigeata gi rotirea in punctul & al grinzii ineastratds Ia un capat gi incdircat’ cu o fort concentrati P (fig. 9.6). Modulul de rigiditate al grinzii BI, = const. ¥, Rezolvare. Momentul ‘incovoietor, produs z de forfa P in sectiunea 2 a barei este st “0 Ma Po, one sMomentul incovoietor in sectiunea # i produs de o forf& unitar% aplicaté in punetul & este @® © : "m= — a, iar momentul incovoietor in diceeagi seofiun? +——9 . Produs de un cuplu unitar aplicat it 1 - punctul s% este " m= 1.Aplicind relagiile (9.6) si (9,8) rents 1 Pa? PP & =(——-az ==, J EI, 3EI, (22-02 = Pe ) aL UI, Bremplul 9.3. Si se caleuleze s&geata gi rotirea in punctul % al grinzii ineastrat& la un capat si incdreatS eu o sarcind uniform distribuitt p (fig. 9.7). Modulul de ri itate la incovo- ere al grinzii este EI, = const. Rezolvare. Momentul incovoietor produs desarcina uniform distribuita p, in sectiunea xa barei este 7 ——| ® 7 Momentul incovoietor in sectiunea 2, produs de o forf unitaré aplicats in punctul & este m= — a2, Fig. 9.7 iar momentul incovoietor in aceeasi secfiune, produs de un cuplu unitar aplicat in punctul % este Ezemplul 9.4. Si se calculeze deplasirile (orizontala® si verticals) Precum gi rotirea punctului % de pe bara din figura 9.8, a, inedreat’, cu forta P, Bara; are moduli de rigiditate Ja incovoiere EI, = const. 179ncovoietor produs doe fora P intr-o Sectiuns B este Rezolvare. Momentul i situat& in intervalul K— Mun = — Poa. Momentul incovoietor produs de fo Pp intr-o sectiune situat® in interval BO, definits prin unghiul « este Myo= — PRO +8in 2). Momentul incovoietor produs de o fori unitar’ orizontal’ care actioneazt in punctul k (fig. 9-8, 6) are expresile : myn = 0; myo = RL — 08 2). Dtilizind relatiile (9.5) si (9.6), depla. garéa’-pe orizontalis este 5 =) a 3n =f 2% (2 +sina)(1 — cos a) da =~ o a Fig. 9.8 Momentul incovoietor produs de o for(i unitari vertical care actio- neazi in punetul I: (fig. 9.8, ¢) are expresiile : my = —%) Myo = —R (2 + sin @). Aplicind relafiile (9.6) si (9-7) rezult& deplasarea pe verticalé ac oe : : ‘P. 2? PR ‘Bitar 4 Bh 3, =(— a —— = ® i r § aE 2+) SE 0 sin ade = 2 ee ; Momentul incovoietor produs de un'cuplu unitar care ac} ioneazS ia punctul K (fig. 9.8, d) are expresiile e et mp = —1, Mo = —1, | Folosind relatia (9.8) rezult& rotirea in punctul’k = 5 Pex PR? = : — PR i \a de +4 Bi, 2 F809) de = (n-+3)- | - o . “ i : 180