Nerespectarea Standardelor de Stat este urmfrits conform legii, Reproducerea interzisi. 42 Pag. PRETUL Lat 190 ee a STANDARD-DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 863-85 LUCRARE DE DRUMURE CONSILIUL NATIONAL. Intocuteste PENTRU STUNTA ELEMENTE GEOMETRICE STAS s63/1-17 os SI TEHNOLOGIE ‘ALE TRASEELOR |—___ ts INSTITUTUL ROMAN pees (Casiicarea aifanumerich DE Preseripfii de proieetare 2 g 5 4 3 me STANDARDIZARE Road works Nrgyaus, routers PoGorm xoponane GrowETRICAT ELEMENTS FLEMENTS GHOMETRIOUES | prow PHGEGRIS SHEMEHTLL or Layouts. Prertion on oe de PACE Design speciation’ Pepe ow Mpexmicanua 1 npoeKrapoanon 1 GENERALITATT i ol 1.1 Obiect si domeniu de aplicare —— Prezentul standard stabileste elementele geometrice ale drumurilor, parametrii de calcul necesari pentru determinarea acestora precum si prescriptiile de Broiectare a traseelor de dru- mori, in plan siin spatin, in scopul desfiguririi circulapiei in condifii normale de siguranf’, confort 51 eficienti, 11.1 Standardul se aplick la constructii de drumuri noi si la moderniziri de drumuri exis- tente care au sisteme rutiere cu portan{a redusi ori imbricimin{i degradate sau fad imbricd. minji gi fae parte din elasele tehnice astfel : — IL...V pentru drumuri publice = drumuri de exploatare, daci sint previzute si devini publice sau sint proiectate pentru viteze mai mari de 50 km/h. 11.2 Standardul mu se aplicd Ia: — autostriai; ~ drumuri publice pe care se executii, pentru prima oar’, numai imbritcliminti bitu- minoase usoare sau covoare asfaltice (sisteme ratiere cu portan{& redusi) ; —' dromuri de exploatare, altele decit cele ariitate Ia pet. 1.1.1 din prezentul atdindard; 1.2 Standarde eonexe Ta legituri cu prezentul standard sint: — STAS 2900-79 Lueriri de drumuri, Lijimea drumurilor; ~ STAS 10144/1-80 _Profiluri, transversale, Caracteristiei ale arterelor de cireu- atic din localititile urbane gi rurale. Prescripfii de proiec- tare; — STAS 10144/3-81 Elemente geometrice ale strisilor. Prescriptii de proiectare; — STAS 10144/4-83,, _Amenajarea interseefiilor de strizi. Clasificare gi preseriptit de’ proieetare. — STAS 11416-80 ‘Tebnica traficului rutier Capacitatea de cireulajie a dru- murilor. Prescripii generale de caleul. 1.3. Terminologia folositi este conform STAS 4032/1-82. 14 —_ Notafiile si simbolurile elementelor geometrice gi ale parametrilor folosifi sint conform anexei A din prezentnl standard. 2 ELEMENTE GEOMETRICE §I PARAMETRI DE CALCUL Elementele geometrice ale drumurilor sint : In plan orizontal : — aliniamente; — curbe, respectiv razele acestora, rot de: “Aprobat de: "eCSGiNisTERUL reaNsponmum.on | ‘NSHTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE { Ds Intl vgoare: 1E TEECOMUMICATELOR + Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCURESTI 1985-11-01 inns, Novla Ann Telex 11812 ENST R__ ee ot 22 th profil longitudinal — docivititi; curbe verticale pei tru racordares declivitijilor sue sive, respectiv razele pasul de proiectare, In profil transversal — Kitimi ale elementelor componente ale dramurilor in aliniansent — suprali wgiri ale plattormei si pirfit carosabile ale drumurilor in eurbes — pante transversile (deverur ineliniri de taluznri, 2.2 Marimile elementelor ice ale drumutilor se alez direct, conform reglementiiritor egale in vigoare sau se calculeaz in baza unor clemente si parametri rezultate din acesten Determinanti este intensitatea traficului de perspeetivii dup Ld ani de la terminarea constructiel drumului in funefie de eare se fixeazt viteza de bazii (de proiectare sau de referint). 2.3 Valoarea vitezei de buzii este captins’ clase tehnice si categorii de drumuri 109 k functie de relietul regi m/l gi se alege penien diverse iunii conform tabelului L Fabetut Vitera de bana in bruh in fanelio Casa tot ‘de relief slnabatu ‘druinurioe rane Cu priv’ re la relief se precizeazit : — in regiuni de ses, se euprind zonele de ges propriw-zise, podisurile, depresiunile intra- montane gi albiile majore ale riurilor ; in regiuni ak 20 edeal, seeuprind zonele de deal gi versantii vailor cw inclingri pind ke in regiuni de munte, se cuprind si vile avind versanfi eu ineliniiri peste 25%, zonele accidentate si defilvele riurilor. . 24 — Parametrii pentru calculul clementelor geometric ale drumurilor sint 241 Coeficientul de fr ratier’i, este c re tra pring intre 0,05 . 0,15. er f, dintre pneurile yebieuletor si imbrécimnintes 24.2 Cooficientul de confort k este exprimat prin aproximatie, ea raportul dintre contri: bufia frocirii f si a suprainiltarit¢ (deverutui) pentru combaterea derapajului in curbe, conform relatiel in care k =4,5...3 2.4.3 Deverul i (panta transyersali) este determinat in aliniament de tipul imbriciininte’ (2...2,5%), iar in curbii de anirimile razelor. Caleulul deverului se face conform anexei B, 244 — Variatia j a accelerafiei normale (forjoi contrit ise) Ia parcurgerea arcelor de racordarc progresiva gi care determina Tungimile avostor arce, 2.5 In caleulul elementelor geometrice mai intervin 2.5.1 Distantele de vizibilitate in plan (la curbe si la intersectii) si in profil longitudin dtmburi) care condigioneazi vitezele de cireulatie ale autovehiculelor pe drumuri.nee ne intinsaeiatinanasninillty sciteminitinans ol team x eng pp an Ati fs — 3 - STAS 86: Lungimile vehieulelor care au Hijimea de max 2,50.m si eare cireul pe dramuri sini suprakirgirile in eurbe; valorile acestor Iungimi sint : ~ de 22,00 1m (fig. 1) pe drumurile publice si pe drumurile de exploatare precizate la pet. 1.1.1 in prezentul standard dete: Fig. 1 - de 17,50 1m (fig. 2) pe drumurile destinate cireulatiei internationale, la curbele ew raze enprinse intre 20.50 mj Vslorile elemente: 2 sist conform tb beiului 2. Pentru vncle elemente geometrice se dan valori limit (maxime saw qinime), iar pentru aitele, intervale de variafie, Spec trTabelul 2 Vitewa de bass, nh x = : Obert el de ae a emetic | wo | «| « so | 0 I 1 | Razela arcelor de cere centrale, nm, | | | | . Razele exceptionale se pot adopta ; mumai ruins | 450 240 135 8 25__| pentru evitarea nor erie foarte diel i Sana demolirt unor imobile vloroase. Ele exceptions | aon, 400 |_2i6...230 | 115,..128 5.2 [mage |_a2.a0 | au db nde pe dre nut Rate areiar doe capeasii | | | | . fazsle mine (exceptional) 9 arcs | j Surent,In ls uvadtoarele dverart | | | int | { 2 maxim 7 | 400...425 | 215...200 |_118...150| a. $2...95 | _22...25 | tn zone tn care in mod freevent se produce en oe Dok ae wn evita adoptares de raze’ pent | 65 4a6...500 | 291...915 | 151...170 | a1t...125 | 72... 78) 36...40 26..-30 | care deverni are “alert aproplate de cele m: | Sime (000-750) o 801, ..565 | 316,..345 | 171...195 | 126. 31...35 | Im traversarea comunelor rurale deverul se - [ee | poate mieyora pina ln valoarea p % de con ; i_sed...cas| 240...975 | 106...228 | 14 36...40_; Penicc Tae pente manure proiutea deeer negli din aniament pentru evitarea demo Tap sau Ingroparlt-unor case. tn aceasta st alle se vor prevedea semmalizilie rutlere conform STAS.1848/1-85 pentru restitit de ters *) ever i care se adopld ind deverul din aliniament = 2%, Tn earUl clad deverut din aliniament este 22% a0} 116...128| 0.1.70 | _50...00 nu | 126,..10| 7.2.90 | 61.08 | sar...965 | 506. 260 |_141...160 |_81...88 7 f oot ag | 101...170|_40...90 3_| Razele curente, tn_m_ |___1000 20 380 270, 170 20 ' | al 4 | atte rcomandabue, tm 100 _|_ 1000 soo |_2 |__ 10 | 100 & | tnx al arror de cere ou eee | TRA nay Per | dhttmont decent teed | | u (ww [ws | - | - in. waumenie de expire || | a8 ra Pa * & penultimal interval de variate se extinds Imglobind s1 ultiul interval Lalinile platformel si parlit carosabile th ccorbcle eu R228 m se supralirgese 1a modernisArle dramurilor din clasele teh | nice TV's se pot adopta 51 valor dim pa- | tm cazuri exceptionale pentra eviterea unor Ierati rele sata unor demolari, aceste 18 ini (ihast eee din paranteze) se pot reduce cu pina la 25%, - sia pl ita hii a a a CN ia ic a rh ai aie 5 aay ly ain‘Tebelal 2 (continuare) io Titers de bards Enh Ne Flemente geometrce - ————— Hie de bask. eo Otwervait 5 rgult de alegere a elementelor c wo | 6 | Lungimtte 1 ale arcetor de clotoias i- | “| | pe aceste lungimi se realizeard rotirea profi rime, In, folonte a racordele | Irie transverale aru axeor amuse, Mlamontel cu ance" de core avind | penta treceren de in pants pte converte facie sprinte inte tarsi mine | E’pantele de suprsniire {Gaceptiona) si rupee caren pest | ‘Eamon! Ge clad tech" i : - ~ -_ | | | rn. 9 drum de exploatare | ss | we) | os 7 | Lungimile 1, ale arcelor de clotoida, piney eth ment arc de ete Contras, be dremort de lak ebm | I = | Finn. at drome de expiatare | 70 6 |__| nn Loa ee 8] camsimite ty to pe care ve efet i ‘cette iungimi we malsoord pe reele de clo \ | tart sepratvatore Ciné no nt nee | | {cid hangin Gt mat mee ncepind dn ie | Store tenn pedrumuve de lsh | | tigi acetera | tonnes | 1 dhcenenaiaetstrtrt —t - - ht. ¥ doe de ea «| # | _ i = ‘Keeste Iungimi se misoari’ pe aliniamente | 9 | Camgite te ear we efectueentcon- 0 =e celta eet ee Natron st Sapmltesen | |", | det ttaisecommdsoic ae curbelor vein) | din tangent ancelar de gore Tard rated | _| st in eign srt de cooia | | tp a tn ntericarle ~ earbeledrumritor co dont sou mat stale bend! ‘de creuate lsturate 0 = eurbele drumuritr eu dood sau mat Sone Dent Ge cheuale seperate tin teal ere ss — sigorares pouitatior de dept | | a an ms 20 |_20 100 ' 11 | Pasul de proiectate [yn m, minim | 100 80 0 30__| Valorite exceptionale se admit numai la mo- exceptions] : | emir amenafin de dram exstente » ioe a 25 | Sind ni sit neceareracondan vera 98-298 SVS‘Tabelal 2 (continuare) Xe Tlomeate gematnce Vitesse Dead, inh CObserval stregll de alegre a elementor et 100 | 0 ra wo | wo [ w [as a : 1 | Seg meen Sm 1 | z val |” Bete eso dt ang laments ime 5 6 ocoree |e) ae ls moderntzielle drumurtlor ‘din clase mm |__2 $3 : TE}——E | tnt a pene evaren "ur ht 7 = cur arte Wiel 1 Beatle adsite tn urbe sint date tn moun ‘13 | Declivitatile Tougitudinale minime in | = | = | ~ % 10 Intervalele dintre eurbale sue: : | ctitve de sens cotrareavind tase Thal “miei Geelt clo recomandabile | | (Gnde-apare profilal eu dever nul) 05.4 | 0.54 obit | ost | Od | 1} Desk ogi masta | | | Sn tne cu tren React fe 1 \ raipele podorlt 4 pausicor 2 re 4s as [5 | os Z T5'| Razele minime in m, ale curbelor ver — — | | tbe pemaies Guta - Tw | an ty ‘succesive Ia. 3000 200 500 1000, | “Fett ganeno Hy : recomandi ea lnginllaserblor da recor = Tacordini con vexe Ta dramuriis cw | E ———F - re verUlcalé fie mai mati cx 1,4°V ial mle ona de ee a lafie alaturate 10000 | 4800 | C1000." 1300, |__ 1000 800 —Tacordist convene, Ta drumorle ox | 7 al Bite decal soparate pin a. ule de dire coo | seo | 1500 | s000 suo_|__00 300, — 75 | Citimile drurnetior ia alialamente te [-——— — | ‘conform caer tener Platform mje |_n . . partes careeabiir 1 | oa a call = benizile de tncadrare 0,75 075 [0.75 = = |— = | 7 TT paar TTY | Oy aT TH) T 7 Lainie platfermel se msort tne sn parte eon oy Ras? | PBS =| ttveuni aint tle parepeteor ex = denne de mews —| 5 os [TE] Soa oe sunt ours br pe acm See WY etn te Sd spl Wy —yitrna _ : : : ' = _| fe pitpett ota in etna partes rok 3 T S| ter Shenatle de incadrare V= platiorma partes carosabila =Denalle de ineadrare 038 TH ua) | Taeeeay say Semniticatia notatilor: 5) Pe-drunurile destinate clrculatet internationale Limes platformel este de 19m; 30) Pe drumarile destinate eirevlatiel internationale 1itimea platformel ese de 12 m In carurt foarte grole — exceplionale lafimile platformel si pirile carosablle ale dramurlor judefene din clasa 11 se pot redi Iuce cu 1 m (adied Hijinli de & #6 m) ‘#4 pe dramurlle corumale din clata V te admite in mod exceptional, justifieat tehnico economic, majorarea ev 0,6 m a lajimilor patformel ji pirtilcarossbile (7,9 38 ta), og-f98 SVIS.ON ae 3 PRESCRIPTI DE PROIECTARE 3.1 Date de ansamblu pentru trasee 3.14 Proiectarea complexi, in plan orizontal, in profil longitudinal si in profil transversal a traseelor do drumuri se va face astfel incit sk rezulte un ansamblu care si coufere participangilor Ja traficul rutier, sigurant’ si confort prin adoptarea de curbe cu raze mati §1 alintamente scurte, ansamblu care si fie realizat eu volume minime de lucriti, costuri reduse, eficienfa economich ridicaté sf consumuri de energie (carburanfi) minime atit la constructia dramului ett st la exploatare, 3.1.2 Reducerea consumurilor de carburanfi se poatejrealiza pri 4) alegerea, dintre dow’ variante de traseu cu caracteristi , geometrice similare, a variantei eu lungimea traseului cea mai mic&; 4) adoptarea de curbe eu raze cit mai mari, Influenta ‘mirimii razelor asupra consumului de carburanti poate rezulta astfel : — la autovehicule grele care circu cu viteza de 50 km/h considerind un consum de 100% in curbele cu raza de 330 m, consumul ya fi de 110% in curbele en razele de 200 m si de 140%, la razele de 95 i; ~~ la autoturisme care circula cu viteza de 50 km/h considerind un consum de 100% in curbele cu raza de 250 m, consumul va fi de 130% in enrbele eu razele de 150 m, In cazal Vitezei de80 km/h, consumul sporestecu 30% la raza de 250m faté de consumul atins la raza de 400 m. @) adoptarea dintre dow’ variante de traseu cu caracteristici geometrice similare, a variantei care are declivitatea medie ponderati cea mai redusi deoarece un spor de 1% la decli- vitate conduce In un spor mediu de carburanti de cea 15%, fn special se vor evita declivitifi >7% (de la care consumurile de carburanfi erese gi mai mult). 3.1.3 Vitezele de bazi se consider’ a fi minime pentru clasa tehnicd a drumulni respectiv. Ori de cite ori va fi posibil in condifii economice, se ver adopta viteze de baz superioare cu cel mult 20 km/h fafa de valorile din tabelul 1. 3.1.4 Vitezele de bazi a dou sectoare adiacente nu trebuie si difere intre ele cu mai mult de 20 kmh, 3.1.5 Blementele geometrice ea valori limité (tabelul 2) se vor alege numai in cazurile cind un va fi posibilt adoptarea unor valori mai depirtate de acestea. 3.2 — Proieetaren in plan orizont 3.2.1 Racordarea aliniamentelor prin curbe avind raze mai urente (tabelul 2) se face atunei cind mari sau cel pufin egale cu razela — intre aliniamentele adiacente unghiurile sint mai mari de 160°; — dupa racordiri verticale convexe; — dupa aliniamente cu Iungimi mai mari de 1,0 km; — dup’ pante 2% eu Imgimi mai mari de 300 m; fnainte de rampe >2% avind Iungimi >500 m. La proiectarea de drumuri noi : — racordarea aliniamentelor paralele (sau aproape paralele) se va realiza prin mente intermediare racordate prin curbe cu rive mai mari decit razele recomandabile 5 in cazul cind lungimea aliniamenty = Ry..1,9 R, este mai mich decit, valoar singuré curb eu raza Ry i dintre doui eurbe succesive eu raze Ry razei R, cele dod curbe se inlocuiese printr-o OBSERVATIE ~ Pentru modernizarca drurvurilor existente prevederle pet, 2.2.2 4¢ pot splica dact nis implied Aemolirl de eonstructil valoroase sat" parasieea pe lunsinve ware & parti earesgbile exitente 3.2.3. tn vederea inserierii cit mai exacte » traseelot clotoid’ intermediare fig. 3 (a, b, e, d) astfel pe teren se sdmite folosirea arcelor de — racordarea ovoidalii x douii arce de cere avind razele R, si R, prin intermediul unui singur sau, a dou arce de clotoid’ situate intre punctele in care raza de curburd ¢ are valorileBTAS 863-85 eee eres R, si B, Cercurile racordate pot fi aliturate fig. 3 a, secante fig. 3b sau interioare fig. 3 ¢, parcurgerea fielndu-se in acelagi sens, — racordarea a doui arce exterioare prin intermediul a unui sau dou’ arce de clotoidt avind acelagi parametra iar parcurgerea acestora ficindu-so in sonsuri contrare fig. 3 d. OBSERVATIE ~ In anomite situatl pot exista gt alte racordiri, ca de exemplu : curbe x raze efile (It, = = Ry) cerauri concenttloe (O, suprapus cu 0,) sl Facordiri simetrce. Comte e aaid aba B05 STAS 863-85 .2.4 Cind distanfa dintre dou arce de cere succesive este mai micé decit suma lungimilor atcelor clotoidelor de racordare (l, + l,) se poate admaite suprapunerea arcelor de clotoids pe o Iungime 4 situat& in zona originilor lor dati de relati Ai + Ae 40 ae ©) oi pteastt Felatic se poate aplica si curbelor formate din arce de clotoids cu lungimi 1 Hi Dy. OBSERVATIE — In cazuri ou reliot vecidental, 1a modemizarea dranmurior existente, pentru evitarea unor cheltuieli importante privind deimolir, derocart ete. se admite, juslflat tebinico-econormiey mlesoneren distan|et diatre urbe pind la limita permisd de elementele deometrce calculate ew paraimetst avind valor inferioare falt e cals date Ie pet. 2 ast conficlentul de contort k= 2...3 Variatin'aceeleraliei J = 0,75 m/sec; = Suoriea, respectiv Scderea, deellviatii pe marginen exteroari a labrictininte, fad de cea dln axa eu 15% 2.5 In zonele de traversare a unor vii mai importante se va adapta trasenl drumului asttfel incit podurile si fie amplasate in aliniamente swu, dac& acest Iueru nu este posibil se va evita suprapunerea pe poduri a sectourelor de amenajare a profilurilor transversale in curbe (con Yertire sau supraindlfare si suprakirgire). In cazurile cind curbele sint numai convertite (supra- Mirgite sau nn), iar sectoarele de convertire coincid cu infririle (iesirile) pe pod sau sint chiar pe pod, lungimile {., de convertire si supralirgire se amplaseaz’ in afara podului, iar profilul ‘convertit si supralirgit: se menfine pe intreaga lungime a podului, 3.3. Proieetarea inv profilul longitudinal 3.3.1 Racordarea a dou declivitafi succesive prin curbe verticale se face atunci cind dife- renja algebried dintre ele m ==/d,—d,| este mai mare decit 0,5.%. 3.3.2 Dowd eurbe de racordare vertical cu acelagi sens, avind raze Ry gi Reg 8 inlocuiese printr-o singuré curb& cu raz Ry. prin renunfarea la pasul de proiectare f, intermediar atunei cind acesta este anai mic decit 1,3 (t, + t) in care 4, gif, sint lungimile tangentelor la curbe. OBSERVATIE -. 1a modernizarea drumurilor existente prevederea pel, 33.2 nu se aplied acd implic& de- ‘molar de eonstriclil, sau Iveriridifelle in pntcen earosubila existenta pe distant Mat 3.3.3 In caml cind 0 racordare vertical’ se suprapune peste o curb in plan orizontal se proiecteaz astfel init punctul de schimbare a declivitifii si fie cit mai apropiat de bisectoarea curbei orizontale evitindu-se deealarea pronunfati a acestor puncte. 3.3.4 | Pe sectoarele de drum eu rampe prelungite, a céror medie ponderat este mai mare sau cel putin egali cu 5%, dupa fiecare diferen{é do nivel de 75...90'm, se introdue odihne de minimum 100 m lungime (miisurare intre punctele de tangent ale racordiirilor verticale) pe care declivittifile mu vor depasi 2", conform fig. 4. Posul_de_proiectore , lp 100m Lt 3.8.5 In zonele cu relief accidentat, pentru evitarea micgorarii nivelului de serviciu (reco- mandabil B, admisibil C) prin redueerea vitezei sub 30 km/h pe drumurile de clasa tebnie TIL §i exceptional IV, in cazurile parcurgerii unor : = curbe en R < 46 m situate tn ineeputul rampelor > 4% 5 — rampe avind media ponderat® peste 4% (insi ffir tronsoane cu lungimi > 150 m cu declivititi < 49%) se pot construi benzi suplimentare pentru vebiculele lente, pentru sensu care ured, avind litimen de 3 san 3 tebnice a drummini, conform anexei C. iSTAS 863-85 —w— 3.6 In zone cu relief foarte accidentat unde lirgirea drumului pentru construirea benzilor saplimentare comport’ Iucriri grele, acestea se inlocuiese prin obi laterale de degajare, ampla- Sate din loe in loc, acolo unde terenul este mai putin accidentat care si permith dislocarea coloa- nelor formate in'spatele vehiculelor lente. fnclinarea maximA a suprafetei imbricimintei ca urmare a compunerii declivitapii longitudinale (pe sectoarele de convertire si supraindlfare) cu deverul nu trebuie si provoace deraparea autovehiculelor, Pentru evitarea acostui fenomen periculos, s-a limitat la, maximum 19; variagia doclivitatilor pe marginile exterioare ale piirjii carosabile, iar in curbe, declivitigile maxime sint mai mioi decit cele admise in aliniamente, in functio de razele curbelor. Valorile iti sint conform anexei E, 3.4.) Serpentine «fn zone cu rolief accidentat gi diferente de nivel importante, unde drumurile trebuie si ‘uree (coboare) versan{i cu inclinare mare, iar inscrierea traseelor intre punctele extreme de altitudine, cu elemente geometrice corespunziitoare vitezei de bazi nu este posibil fir Iueriri de art& importante (tunele, viaducte) in vederea micgoriirii volumelor unor astfel de luerdri sau chiar a ovitiirii construirii lor, precum si pentru micgorarea declivitatilor, se procedeaz la lun- girea traseelor prin adoptarea unor solufii particulare denumite serpentine, Acestea presupun {ntoarceri, respectiv schimbiri ale directiei de mers, cu unghiuri apropiate de 400* (360°). 34.1 Serpentinele racordeazis aliniamente intre care unghiurile sint sub 40° si sint constituite ddin curbe cu raze de 20...40 m pe care declivitipile sint limitate la 3,59). Curbele, denumite ‘urbe principale, sint, de reguli, situato in exteriorul unghfului aliniamentelor, racordarea pu- tindu-se realiza direct ori prin intermediul unor curbe auxiliare cu raze mai mari, 3.4.2 Po serpentine, considerate ca punete singulare de-a lungul drumurilor, vitezele de cir- ‘culafie se limiteaz’ la 20... 30 km/h, valori sub cele corespunzittoare claselor drumurilor, prin indieatoare rutiere conform reglementarilor in vigoare. 3 Pecurbele auxiliare ale serpentinelor, vitezele de circulatie se reduc prin acelasi mod la 25...50 kmjh in funcfie de clasele tehnice ale drumurilor. 3.4.4 Pe serpentine, pasul de proiectare 1, trebuie s% fio mai mare sau cel pufin egal, eu suma ‘angentelor curbelor de racordare vertical Ia declivitiile adiacente la care se adangi suma Jungimilor arcelor de clotoid’ gi a arcului de cere central. oroietore_tp Jungme elect’ mas mare sou F uf ega8 cu Lge saxpenkad posul de wegec| ee TEER ae NRE eisgy cate _feeitg p DON core NBO cua ous serenion | EL ee oot] Fig. 5 8.4.5 So va evita schimbarea decliviti{ii pe tronsoanele dintre curbele principale a don’ ser- ‘pentine vecine. Dacé intre acestea nu sint curbe auxiliare, se va menfine un singur pas do pro- ectare de la inceputul primei serpentine (inclusiv aroul de racordare anterior) pins la finele celei dea doua (inclusiv arcul de racordare posterior). ~ Intabelul3 sint date valorile limité ale elementelor necesare pentru proiectarea serpen- tinelor.‘azele minim ale atoslor de cere, tn 1, le curbelor sulla toate avind. de Serut 2% Launginile in m, ale areelor de cere cu rave RAM ale curbelor susie fle 'serpentinelor intre tangentele lor Tung minime 1, ia m, ale arcelor tie clotoidt folosite te racordarle ser- peolinelor et sliniamentele Lunginile 1, ale arcelor de clotokt, 9 ‘my, foleste hy racordatitecurbelor st ‘iliare formate ain arce de cere ce trate | a | care se Inlzelale cu unghiurl sub 40", chiar dacd nu au curbe auaillare Hind amplasate tn inte| Hlogrele unghiultt aliniamentelor, se asimifeaza ef serpentinele Tabetal 9 5 Gia ened a drama Xi |. Elemente geometrice si par an Se Observallt si reguli de legere clementelor cA nu] om [ow 1 | vient te tas, tom : , in ciel peepee x» 20 20 2 “in ebeteauxare * w o oo jd - - we 2 | Rael reir de cre mae curelor | | Sear eetaueiteeai falas | 20...40 | La modernise de deamon existentecurbele ca raze mal mil de 40m recor aliniament 98-298 SVLSk Tabelul 9 (continuare) a —t oe-fee SVE Giasa technic @ dramulah Elemente geometrice s1 parametst | a I Observati Lungimile £ ale arcelor de clotoldt ‘tam, clnd acestea constitule curbele sunillare fd arce de cere centrale Lunglmile le stnt mal miei decttarcele de clotoldk astfel cb pe dlferentele L — It sf se poat rentine deverul preseris pentru razele curbeler Lungimile J, tn m, pe care pe axcle drumurlor se rotese proflluris trans- ‘versal do Ia pantele p de ‘convertire a pantele £ de supratnilfare ampla- sate pe lungimnlle arcelor de clotoldt, Incepind din originile ler, cind aceste arce.constlule.singure curbele aus Ilare ale serpentinel a Lunglmlle £4, in m, pe care pe axsle Aceste lungiml se masoard pealiniamente sau pe arcele de core ale curbelor veelne, dacd acest ddrumurlor se rotese de jos tn Sus pro- | ‘nu se amenaleard (riminind et profiurie din aliniamente) ineepind din tangentele ateelor fihurle transversale pentra realizaren ‘cere avind raze cuprinse tntre razsle curente scale recomandabile sat Inceplnd din origin convertrilor (eu pante p %) #1 pe care trcelor de elotolda, clnd razelesInt mal il dacitrazalecurente Se face lives progresivi a parti caro- -— Sablle pentru reallaarea supralargiior 18 Distanfele de ta punetul 11 includ mai multe curbe st intervale dintre ele, Amenajarea acest Intervalele de varlalle ale dlstantetor Intervale se face tn functie de lunglien I tntre curbelo’ principale. si cele aux ja eazurile cind lunglmlleintervalelor datre curbele principale yi cele auxilare stat cupense are ale serpentinelor masurate Int 1m intervatele de la pet. 10, curbele se considert succenve si te amenajeaz’ ca atare, fat tangontele areclor do cere. cl 7e20 ind stat ma mart curbele se consider tzolate, REAR ~ Intervalele dintre doua curbe auxiline vecine se amenajeazd la fl u cele din trate eurentel 27,8...60 | ~ inst pentru vitezele de baxt indicate la punetul 1. Distantele, tn m, intr doud serpentine Este preferabil st se degajeze complet spalile din interioarele curbelor principale ale serpen| vecine mistrate intre tangentcle a= tuner Ase vedea sf observatia Ide la punctul 10 din abel ne, 2 calor de core eu raze RY AR clnd SMthtre serpentine nu stnt curbe au salar = intro serpentine exist oumal 0 curb auxilars = tntre. serpentine stat dout cure suxliare* ae Tabelol 4 (continuare) Xr. Nt | Elemente geometsice $i parametri 1 Distantele de vinibilitate minime tn m, ‘ind’ —"banzile de circulate pentru sensur contrare sit alatuirate 2 = benalle de circulate pentru sensu contrare shit separate prin insle ‘de dirjare 18 | Pasul de proiectare tp, tn m ‘ania exceptions 14 | Dectivitatile longitudinale, tn & pe curbele principale ale’ sarpentineior excep fionale ‘azele minime, n m, ale curbelorvert- cale pentru racordarea decliitajitor 4 91.4 sucesive astfel * Contave (a) | ~ convexe (dimbusi)cind benzile de fireulalie pentru. tensurlcontrare Sint alaturste circulaie pentra sensurl ‘contrare 6 = convexe (atmburl) cind henzile de Sint separate prin Insule de drare u_ 110 85 1000 500 00 Observalli si rogli de alegere a elementelor ) Declivitaten maxima exceptionalé de 4% se adopt numal Ia moderniravile dramurilor [pnitru evitares unor Tucrit! fosrte rele y Deativitaite longitudinale pe curbele auxiiare ale serpentinelor stat date tn pentru vitezele de baz din tabelul 3 labetul 2% SEAS 855-60 — it~ aes 4 3.5 Asigurarea vizibilitiit 3.5.1 Vizibilitatea de ansamblu trebuie si permit’ sesizarea din timp a sectoarelor deosebite ‘ca Tamificafii, accese, zone turistice in vederea perceporii destisurarii traseului in continuare, pe lungimi mari firi discontinuitdti, chiar in zoncle eu relief accidentat sau obstacole artificiale. 3.5.2 Visibilitatea pe traseele rutiere trebuie asiguraté, in plan orizontal gi in profil longi- ‘ tudinal, Ia distanta pe care dou’ vehicule circulind pe aceeagi banda din sensuri contrare si poati fi frinate; in curbe, misurarea distanjei se face pe axa benzii interioare, Yn plan orizontal ‘se degaji spafiile din interioarele curbelor de orice obstacole ca: Aimburi de pimint sau rock, cMidiri, garduri, plantatii, stilpi ete. Spatiile degajate se pot amenaja numai cu plantatii stu culturi cu inalfime mick, conform STAS 11210-79 si numai prin grija administrafiei dramurilor. {In eazul in care, indepiirtarea obstacolelor din interioarele curbelor sau la dimburi conduc Ia cheltuielt mari, distantele de vizibiitate se pot micora cu condifia. separiri Pensilor de cireulatie prin fusule de dirijare, avind borduri denivelate tip trotuare pe Iunzimile curbelor sau racordirilor verticale, la care sé adaugi cite 30m la fiecare dintre capete. In aceste tcazuri, Iafimile libere ale fieedret benu de eizculatie sint de min. 5,5 m. 3 tn camurile foarte dificile, cind vizibilitafile mu se pot asigura se previid_semnaliziiri Tutiere conform STAS 1848/1-85 pentru redueerea vitezei de circulatie si interzicerea deptisirii conform reglementizrilor legale in vigoare privitoare la circulatia pe drumurile publice. 3.54 La interscotii ou alte drumuri gi accese, trebuie asiguratt gi vizibilitatea reeiprock pe minimum 20 m edtre toate sensurile de cireulatie prin degajarea obstacolelor care o impiedics. Tn aceste puncte se monteazi obligatorin indicatoarele rutiere de prioritate conform SPAS 1848/1-85. Sepsire prin asigurarea vizibilitétii in spafin (in plan gi profil longitudinal) pe sectoare cit mai Jungi, Tnainte de finalizarea proicctului traseului se ealculeazh suma Iungimilor pe care este asi- gurati vizibilitatea pentru depisire, recomandindu-se ca aceasti, sum si reprezinte din totalul Tungimii dramului cel putin a ais era migra cpa deep» dra, eal et aig | — 50% pentru drumurile din clasa IL tebnic’ — 40% pentru drumurile din clasa III tehnick — 30% pentru drumurile din clasa IV tehnick si drumurile de exploatare. — 25% pentru drumurile din elasa V tehni 3.5.6 Valorile distanfelor de vizibilitate sint conform tabelului 2. a profilurilor transversale 3.6 ‘Amenajarea in eurbe a axei‘drumului fn plan 3.6.1 Amenajarea curbelor in plan gi in spafiu are ca scop asigurarea circulafiei in deplin’ sigurang si confort prin manevritri line gi continue ale mecanismelor autovahiculelor firs smu- cituri $1 fir’ ca efectele forjelor, care iau hastere in curbe, st fie resimfite neplicut de citre par- ficipantii la trafical rutier, cu condifia ea si se circule In limitele vitezelor de baz pentru cate a fost proieetat traseul. Amenajarea curbelor este condifionatis de incadrarea valorilor razelor acestora in inter- vyalele de variafic a valorilor razelor convengionale si de distantele dintre curbe, Razele con- ‘venfionale sint : . i ; — minime, — curente, — recomandabile. 3.6.2. Amenajarea’ curbelor consté in introducerea unor racorditi adecvate cu lungimi care ‘i asigure confortul prescris sia amenajarii suprafefei carosabile prin incliniri ale profilurilor sau semiprofilurilor ‘transversale, precum si supraliryirea lor astfel ca sh permits cirenlafia si a yehiculelor lungi admise in circulatia publics. 3 Amenajarea se face in moa diferit, in curbele izolate faf% de amenajarea intervalului tre dou’ eurbe suecosive. Curbele se consider izolate dacé distanjele dintre ele misurate intre tangentele arcelor de cere sint mai mari decit limitele superioare alo intervalelor date in tabelul 4 si se consider succesive cind distangele dintre ele sint mai mici decit acestea.ah Bt “Tabetut 4 clot 1 si 2 suevesive ) tervatat de variate a | | Tunginit aliniamentelor | Langit pe care se face | Nr Garba 2 cinire tangeniele curbelor| “amenajarea supratetel | scumara figurt at. Cadtn 2 _ ‘cireulare eu raze tmbricdmintei intre curbe | ia Senso fat de se su R + AR = ‘eurba 1 via " 1 | neamenajats, dever negativ | mferent eamenaath dever negate >o = | : 2 | neamenajata, dover negativ | indterent convertta >o oh aimpasatd total saa begat | mae ‘ ooo\e Came tone 2 | neamenajat, dever negativ | maferent cu are do clotida si supratnat oy 1+ (deta are (eds ua Shoplashth ca mal Sit (pet. 2) 4 | convertts seeast converts 0...2 hy 0.2 be 1 5 | convertita contrary converts 4 © | converts ‘naiterent fo are de clotoiat 94 supratnan| x yee + Dlee i816 fat - 7 | cu-are de clotoida i supratnat ou ate de elotolda 36 supratnat-| x! +X} hth fare inaiterent fas y MEE £2 bey Qtht2le 8 OBSERVATIT 1 — Indlell de ta valorile si Use referé tx numiral curbelor 2 — Notalia fe Inloeuieste prin fy lnd eurhele sint formate uml din arce de clotoid, far are de cere central a il ceaaiaraswd STAS 863-85 — 16 — 3. in care 8 4 3.6.4 tn plan, aliniamentele dramurilor sint racordate prin curbe, de reguié formate din arce de cere, avind sau nu la capete in funofie de mirimile razelor, arce intermediare de clotoidi. Tn cazuri particulare, aliniamentele se pot racorda intre ele numai prin arce de elotoidi arce de cere centrale, 1 Clotoida este radioida la care raza de curburi variazi invers proportional cu Iungimea, areului gi contribuie 1a asigurarea securititii gi confortului circulatiei, prin evitarea socurilor 1a intririle in curbe ca urmare a trecerii treptate a valorilor razei de curburt de la co in ‘aliniament Ia R in arcele de cere folosite pentru racordarea aliniamentelor. Clotoida se exprim’ prin relafi La racorditrile progresive, clotoidele se folosese numai partial si anume pe porfiunile de lungimi 1 si Z incepind din punctele de inflexiune, conform fig. 6. ‘La racordirile directe ale unor arce de cere cu raze R, si i, fir’ aliniamente interme- diare, clotoidele se folosese partial intre punctele in care raza de etirburé a clotoidei p are ¥: lorile R, si 1. 3.6.4.2 Pentru a se putea introduce elotoida de ravordare in esie necesari distantarea acestora cu cantitatea AR. Aceasta distanjare se realizeazt astfel ! 8. = Atle Sk i i Tungimea arcului de clotoid’ corespunziitor eurburii ; parametral principal al clotoidei. nei __dlinioment re alini nente gi arcele de cere, se fixeazii pe aliniamente punctul de tangent la cercul cu raza R + AR (cere te etic sau fictiv) ; se menfine centrul acestui core, se micsoreazit raza Iui cu cantitaten AR, astfel incit : ram cercului efectiv devine eqaki cu K, iar intre acesta gi punctul de tangent’ pe ‘aliniament se crear distanta AR; din punciul de tangenfa al cercului (teoretie, fictiv) eu raza R + AR, spre alinia- ment, (opus directiei virfului de unghi), se misoaré distanta X’ aflindu-so origines clotoidet ; in acelasi punet de tangenfi pe direetia eentrului cereului, ordonata clo- toidei este exalt cu Y’ Pentru gisirea sfirsitului elotoidei, respectiv a inceputului arcului de cere, din ori ginea clotoidei determinaté ea mai sus se miisoar’ etre virf abseisa X, de unde, erpendicular pe aliniamont, se misoard ordonata Y ; tangenta comund arcului de clotoid’ si a areului de cere face eu aliniamental ui ghiului a, iar punctul de intersectie al acestei tangente cu aliniamentul se giseste a distanfa N de la origines clotoidei. In cazurile particulare, cind dous arce de clo- toidi care se intllnese pe bisectoarca unghiului aliniamentelor, constituie singure Tacordarea acestora, fiiri are de cere central. Valoarea unghiului x este dati de rolafia : pallies parametral principal 4 al clotoidei se determin’ eu formula: BL-we STAS 863-85 — lungimea clotoidelor de racordare se calculeaz’ eu relafia : ve Wj in care j < 0,5 mjs* : stanfele dintre aliniamentele si tangente cu relatia L= Ia areele de cere cu raza R se caleuleaz’, 8.6.5 | Pentru asigurarea confortului, curbele formate dinarce de cere sau din arce de cere racordate prin aree de clotoid’, trebuie si aib& lungimi mai mari sau cel putin egale eu distantele care pot fi pareurse de autovehiculele circulind eu vitezele de bazii in 5 s conform tabelulu 2. 3.6.6 — Misurarea lungimii curbelor precum si misurarea lungimii aliniamentelor dintre curbe se fac intre: tangente, cind curbele sint formate din arce de cere en raze Rj — tangentele arcelor de cere fictive eu raze K+. AR, cind curbele sint formate din arce de cere centrale, cu raze R gi din cite doui arce de clotoida pentru racordarea eu alinin~ mentele sau sint formate numai din cite dou arce de clotoida. 36.7 Supralingirile pari carosabile si a platformei in eurbe 3.6.7.1 Pentru a se putea asigura circulatia unor autovehicule cu Hungime mare, partea earo- sabili a drumurilor in ourbele cu raze mai mici de 226 m, ee suprakirgeste eu o marime S egal, cu suma supralirgitilor ¢ ale fiectirei benzi de eirculafie. Pentru a Se putea mentine neschimbate, Kijimile acostamentelor, se suprakingeste si platforma cu aceeasi mirime 8. 36.7.2 Supralirgirea $ se prevede spre interiorul curbei, insi in cazuri cu totul exceptionale sau in localitagi, cind aceasti prevedere ar conduce Ia Inerari foarte grele sau la demolati, se admite ca supralirgirile ¢ s& se prevadi pentru fiecare bandi de circulajie separat, pe dreapta privind spre sensul de mers, 6.7.3 Realizaren supratingirii, respectiv trecerea de ta Kitimea din aliniamente In Mitimea supralargiti in curbe, se.face proportional cu lungimile 1, situate pe aliniamente inainte de tangentele arcelor de cere cu raze mai mati decit cele curente sau inainte de originile clotoidelor deracordare. Lungimile , aceleasicu cele pe care se realizeazi convertirile, sint conform ta. belului 2. 3.6.7.4 in cazul eurbelor succesive, avind ageleagi sepsuri trecerea de la Wijimea supralingits en 8 din prima curb, la litimea supralirgiti cu 8, din cea de a douas se face direct. fara ce mai treee prin litimea din aliniamente. 3.6.7.5 Tn azul eurbelor succesive eu sensuri contrarii supralirgirile 8, si Sy se realizeazds pentru ficcare curb separat, in interioarele acestora, ca si cum curbele ar fi izolate. In acest az pot apirea pe intervalul dintre curbe, portiuni de drum eu supralirgiri pe ambele pir{i, provenind. i de la ambele curbe. . 3.8.7.6 Valorile suprakirgirilor eale fieckrei benzi de circulatie sint eonform tabelului rors | | | ‘Sopralirdiie «ale ecire Bont Ge crc Ta ny Pena i Case eatesorite rome wo) aus] aa ita | tho | aes Pramunt tntematinae | s1o | 275 20 |_a00| a70| 190 | 120 | | | a | ao | as i Catctate dromuri | =| | sa] ias| nef 100] | wo | [as [a [as : OBSERVATIE — Pentru curbe en raze avind valor intermediare fafa de cele din tabel se interpoleazt linear rotunjindw-se in plus Ia § em. 3.6.7.7 Pe drumurile pe care cireulé autovehicule cu lungime mare (fir remores sau semire- morc) supralirgirile ¢ pentru o banda de circulatie se stabilese cu relatia : i oo -= i {in care D este distanja dintre osia din spate si partea din faf& a carvseriei autovehiculelor spe- i ciale (lung). | 3.6.8’ Amenajarea curbelor izolategi succesive se face conform anvxei D. Valorile uruale alo j clementelor clotoidelor, in functie de vitez’ gi raze pentru amenajarea curbelor sint conform f anexei B.STAS 863-85 — 8 — See a L ANEXA A. NOTATIL In cuprinsul acestui standard s-au folosit urmiitoarele notafii : viteza — de baz’, (viteza de proiectare sau de refering, in km/h) ; acceleragia in m/s? ; accelerafia gravitatiei = 9,81 m/s*; variagia acceleratici normale (a fortei centrifuge), in m/s*; masa; greutatea vehicululai; forta centrifuga ; coeficientul de frecare mobilizati impotriva derapajului dintre pneurile autove- hieulelor gi imbricimintea rutierd, cuprins intre 0,05. ..0,15 ; coeficieritul de confort, euprins intre 1,5...25 panta sau deverul semiprofilurilor transversale in aliniamente din axi citre margini si panta sau deveral profilurilor transversale (complete) etre interioarcle curbelor convertite, in % ; panta transversali a acostamentelor, in % ; panta profilurilor transversale sau deverul eitre interioarele curbelor suprainiltate, in %} raza curbei are de core gi raza de curburi a arcului de clotoid’ In sfirgitul acesteia in punetul de racordare cu arcul de cere unde au tangent comund, in m; raza minimis a areului de cere central, in m5 raza curenti a areului de cere central, in m5 central, in m5 raza recomandabili a arcului de c doplasarea arcului de cere spre centru fafa de tangentd in vederea introducerii ar- cului de racordare (de clotoidi), in m; raza de curburé intr-un punet Jf al arcului de clotoida, in m; Tungimea arcului de cere central cu raz Ie san B+} AR, consideratit intre tangente, in m; Tungimea efectivi « arcului de cere eu raza R intre areele de clotoida pe care se men- fine deverul i si supralirgirea 8 complet c Iungimea areului de clotoids de la origine pins intr-un punet P, in m5, parametrul elotoidei avind semnificafia unci lungimi, in m; Jungimea arcului de clotoid’ de la origine pin’ Ia punctul comun cu aroul de cere, ‘pe care il racordeazii gi pe care se realizeazi in curbele izolate Totirea proportional n aceastd Iungime a profilurilor transversale pe axa drumului, de la deverul p la deverul i, in m; lungimea fieckrui are de clotoida de la origine pini in punetul de intilnire pe bisec- toarea unghiului aliniamentelor in cazurile in care racordarea aliniamentelor se rea- lizeazi fr are de cere central numai prin cite doud arce de clotoid’, in mj Iungimea pe care se admite in cazuri exceptionale suprapunerea arcelor de clotoidis a dou curbe vecine in zona originilor lor, tn m ; Iungimea pe care se realizeazi convertirea, respectiv rotirea proportionalit cu aceast’ Tangime, de jos in sus pe axa drumului a semiprofilurilor transversale corespun: toare exteriorului curbel care urmeazii dela deverul —p % (negativ) la deverul + p % (pozitiv). Pe aceensi lungime I, se realizeazd: proportional eu ea in curbele ew 2 < 596 m supralirgirea de la O la valoarea S. Lungimea 1, se amplaseaz pe ali-1 Re Po D de Ie Le Hh see enn niament inainte de punctul de tangenté al arcului de cere eu raz R (cuprinsts intre R curenti si R recomandabili) sau inainte de originea arcului de clotoid’ (pentru racordarea areului de cere cu razi cuprins& intre R minim’ si eurent). Langimea 1,, se mai poate amplasa total sau partial pe arcul de cere al curbel vecine daci acea- sia are raza mai mare decit Z reeomandabili ; (4 se exprimd in m ; Tungimea amplasata pe areul de clotoidi de lungime L, incepind din origines ace teia, pe care se realizeaz’i proportional en aceasta lungiine suprainiljarea, respectiv rotirea profilului transversal de Ia deverul p la deverul i, eind nu exist are de cere central, f, 4% 5 inceputul rampei cu deci: — dup’ parcurgerea “lungs respectiv punctul in care de 4%, fig. 9 critics Z, a etfei valoare remulti jangenta Ia racordarea verti din dingruma fig. 8, Hi coneavii are inclinarea AFECTUL MAR Si_LUNGOME DeCLIVTATE [ASUPRA VITEZEIAUTOVEHICULELOR GRCLE “STRAFC OREU GR. — MASURATORLE AU FOST EFECTUATE PE ORMURLE HATONALE. DN R.SCR. Dectnitere 94, virega auroygwcuvin 6 A nf (os ee a nis r= Conca MaMPEL In em” |en eee bondi pening vehicula tate Fig 9 3 Banda pentru vehicule lente se termini in punetul in care tangenta la racordarea ver- ticalé convexi de Ia sfirgitul rampei (fig. 9) are inelinarea de 4%, C4 Nu se previd benzi pentru vehicule lente in cazul cind acestea au lungimi mai miei de 100 m. ©.5 —_Dupi terminarea benzii pentru vehicule lente in continuarea acesteia urmeazii o banda de accelerare cu aceeagi kijime gi avind Jungimea de 150 m pe care vehiculele igi marese viteza. ©.6 —_Racordarile benzilor destinate vehiculelor lente si ale benzilor suplimentare de accele- Tare, care le urmeazii, se realizeaz prin pane de racordare P, in form’ de triunghi dreptunghic cu cateta mare de 30 m lungime aliiuratd benzilor de circulafie gi cu eateta mies de 3 sau 3,5 m (litimea penzilor) perpendiculars pe axa drumului. ‘Panele de racordare de la inceput se includ in lungimile critice Za iar cele de la stirgit urmeazi, dup’ benzile de accelerare ,. Aceste din urma pane so plaseaz’ astfel ineit mareajul lor orizontal si fie perceput in limitele distantelor de vizibilitate calculate la nivelul imbriici- mintei (pentru indljimea obstacolului egal’ cu zero).ANEXA D AMENAJAREA CURBELOR D1 Amenajarea curbelor izolate D..1_ In curbele cu raze mai mari decit razele recomandabile se pistreazi forma profilurilor din aliniamente, efectele forfelor centrifuge la cireulatia cu viteze cel mult egale cu vitezele de bazii putind fi preluate de ciitre frecarea dintre pneurile autovehiculelor si imbricimintea ru tieri ; intrarea in aceste curbe se poate face lin, fir a fi resimfith de e&tre partieipantii la trafic, Conventional, aeeste curbe au dever pozitiv pe jumitatea profilurilor transversale si- tuat& citre interiorul curbelor gi au dever negativ pe cealalté jumatate, situat& citre exteriorul curbelor. . Da.2 _Incurbele cu razé mai mici decit razele recomandabile, efectul forfei centrifuge nu mai ponte fi preluat numai de citre frecarea dintxe pneurile autovehiculelor si imbricciunintea ru- tier’. In acest caz este necesar a se crea o forta suplimentar’ ajuttitoare impotriva derapajului si risturnirii, Accasta se realizeazii prin stabilirea si pe semiprofilurile transversale din exte- Tioarele curbelor a unor deveruri pozitive ciitre interioarele curbelor (pe semiprofilurile din inte- tioarele curbelor aceste devernri pozitive exist): Deverurile pozitive provoaci inclinarea vehi. culelor si aparitia in acest mod a unor componente ale greutitii autovehiculelor paralele cx imbrictimintea. D.1.2.1 Daci razele curbelor sint mai mici decit razele recomandabile dar mai mari decit razele curente (sint deci cuprinse in intervalele dintre razele curente si cele reccmandabile) deverul pozitiv are aceeasi valoare p ca in aliniamente gi se numeste dever convertit (convertire). Intrucit, Tazele curbelor in aceste intervale sint ined suficient de mari pentru a nu provoca reactii nepli- cute la schimbarea direefici prin manevrarea Yolanului la ineeputurile curbelor, aliniamentele se racordeazi direct prin aree de cere cu raze I. Deverul convertit se menjine pe lungimile arcelor de cere intre tangente. Convertirea profilului se realizea% pe lungimi i... amplasate pe aliniamente pini la punetele de tangent’, prin rotirea de jos in sus in jurul axei drumului a semiprofilului eare in continuare pe curba corespunde exteriorului acesteia, fig. 10 (a,b). : 5 Fig. 10 (@, b) j |— STAS 863-85 Fig. 10 (a, ») Acostamentele din exteriorul curbelor se convertese preluind aceeagi pant p cu a im- brickwintei convertite (in aliniamente pantele acostamentelor p, sint mai mari decit pantele iunbriicdimintei p). : D.1.2.2 Dack razele curbelor sint mai mici decit razele curente, dar mai mari decit razele mi- nime (sint deci euprinse in intervalele dintre razele minime gi cele curente) deverurile sint po- zitive si au valorile i mai mari decit p. Deverul i este determinat in functie de mirimile razelor, profilul transversal find denumit suprainilfat (suprainilfare). In aceste curbe, razele fiind miei, pentru combaterea efectului neplicut produs la in- tririle in curbe de aparitia brased a fortelor centrifuge care sint mai mari, intre arcele de cere si aliniamente se introduc racordiiri formate din arce de clotoidi avind lungimile 1. Supraindlfarea se realizeazi astfel : — se face convertirea de la forma acoperiy la deverul_p,pe lungimile J, amplasate pe aliniament pind in originile arcelor de clotoida, ca Ia pet. D 1.3.1;gSTas 863-85 — 26 — __— se continu rotirea in jurul axei dramului a profilului transversal convertit, edre are . © singuré, pant, pe lunginile Z ale arcelor de clotoidi, de la valoarea p la valorile i. Valorile i ale suprainal{arii se mentin pe lungimile arcelor de cere centrale, fig. 11 Fig. Acostamentele din exterioarele curbelor urmeazi, pantele imbricimintei rotindu-se odatd cu aceasta, in timp ce a¢ostamentele din interioarele curbelor, avind panta 7, mai mics Gecit i isi menfin panta pind in punctul unde prin rotitea profilului imbracimintei’ accasta atinge valoarea p,. De aici acostamentele incep s% se rotease impreund cu imbrickmintea ini Ia, valoarea ¢ :® ~~ STAS 863-85 D.1.2.8 In aceleagi intervale de variatie a razelor (intre razele minime gi curente) racordarile aliniamentelor in plan se mai pot realiza firi arce de cere centrale, numai prin cite dou arce de clotoida simetrice, care se intilnese pe bisectoarele unghiurilor aliniamentelor, fig. 12. In aceste cazuri arcele de clotoidi trebuie si indeplineascd urmitoarele condifii — in punetele de intilnire de pe bisectoarele unghiurilor aliniamentelor si aibi razelo de curburd mai mari sau cel pufin egale cu razele minime pentra vitezele de bazk gi deverurile ¢ adoptate; — sh aib’ lungimi mai mari sau cel putin egale eu L. ‘Trecerea de la profilurile transversale convertite din originile clotoidelor pth la pro- filurile supraindltate se face prin rotire pe axa drumului pe lungimi 1, Lungimile /, sint mai mici deeit lungimile L ale elotoidelor folosite la racordirile fri arce de cere centrale astfel ineit, profilul devine suprainalfat, cu deverul 1 inainte de efirsitul clotuidelor, respectiv inainte de bisectoare si se mentine pe lungimi Z—I,. Astfel pe zonele cen- trale ale curbelor formate din cite doud arce de clotoid’s suprainalfarea ¢ se mentine pe lungimi € egale cu 2 (1, — 1). Lungimile C sint mai mari sau cel putin egale cu V/3,6 si sint amplasate simetrie fat de bisectoare. D2 Amenajaren dintre dou curbe succesive D.2.1 In curbele succesive amenajitrile se fac la fel ca in curbele izolate pentru urmatoarcle elemente : — racordiirile aliniamentelor care se realizeaz’ cu sau fir arce de clotoida ; — deverul negativ sau pozitiy (convertit san supratnilfat) se menfine la valoarea ma- ximmii pe aceleagi lungimi ca in curbele izolate ; — supralingirile plattormei si parti carosabile, D.2.2 Curbele care au raze mai mari decit cele recomandabile, nefiind amenajate, respectiv avind deveruri negative pe semiprofilurile dinspre exterior si nefiind racordate cu atce de clo- tod, sint echivalente cu aliniamentele. In consecinfi pe aceste curbe se pot amplasa total sau