a ay a J J Partea a doua ve REPREZENTARI DE ARHITECTURA IN PERSPECTIVA 9. oy MECANISMUL PERSPECTIVE 9.4. INTRODUCERE DERNITI » Perspectiva expiicd legile dup care obiectele ine conjurdioare capitd aspecte diferite in functie de locul din eare sint privite. In acelagi timp perspec- tiva prezintS procedecte grafice dups caré se poate reprezenta pe un plan ev dous dimensiuni spafiul cu rei dimensiuni : Redarea spajiului in desen a constituit preocupa- rea scenografilor antici ia pictuca decorurilor sce- nice. Aceste elutfri izvorite din necesitati prac- tice gi teoretice au dat nastere la o disciplina care jn perioada Renasteril, a primit numete de perspec tivd, Ea inted ca materi¢ de invdjamint in toate universitatile epocit, In conceplile. de inceput Perspectiva cuprindea mai mult reguli de desen ce aveau drept scop 0 apropiere de imagines realit3tii ln Antichitate perspectiva era cunoseuta sub numele de .scenografica”. Istoricul matematicii grecestl Geminus (Sec. I in.) di urmitoarea definitie: sScenografica este acea ramur& a opticii care araté Cum si se faci desenele, reprezenitind oblecte la distante diferite $1 diferite insltiml, péstrind totusi pentru vedere proportia si forma acestor obiecte”. Leonardo da Vinci (1452~1519) arata cf: s¢ intemeiaza. pe perspactivi. se face... Ucenicul trebuie inai inti si Tnvete perspeeiiva, cu care el poate si distribuie fiecsrui object dreapta lui mésurd”, Juies de In Gournerie (sec, XIX) defineste perspec- tiva astfel: Perspectiva este arta de a reprezenta obivctele din spatin pe un tabiou, pistrind aparenga Mecanismul perspective’ for, Ea este liniard sav aeriang, dup’ cum se ecupa de forme :au de coforatie”. Dupi cum reiese din aceste definitii perspectiva nu este nurnai geometrie, ci aga cum araté A. Gheorghiv, ca este In acelasi timp geomeirie, “optics, fiziologie gi psiholegie a vedert Perspectiva este stiinga de o reda prin desen aspectele ebectefor din spatie: og cum se vind ele de Ia dis anja init. Intr-o primi aproximatic, perspectiva se batcazs pe proiectia conics. Proicctia conied este operatia sazi procesul perceptiei viewale. Geometria introdusa de perspectivi este necesara, dar nu suficienta si de aceca sa apelat Ia o serie de metode gratice care sf apropie desenul perspec- tiv de viziunea realitati UTILITATEA PERSPECTIVE! IN ARHITECTURA Inca din secolul | ie... arhitectul gi inginerut latin, Viteaviu a ardtat uuilitatea perspectiverin arhitec- Arhitecfii au neapérata trebuints de sceno- grafie (perspectiva), pentru c& ea invat& a da dife- titelor parfi ale unes cladiri raporturi convenabile, irda se mai teme c& prin realizare, ei ar pierde ceva din framusetea proiectata”. Perspectiva este usld pentru ,,laici" intrucit ea reuseste si redes fnte-o viziune cit ma aproape de realitate aspectul viltosrel constructii, dar este si mai util< pentro proiectanti in timput studiului, ca mijloc de cer~ etare anticipatd a efectului plastic (A. Gheorghis 1963). Studiul si definitivarea unei creatii de arhi teclurd exclusiv in epura de geometric descrip. 237 4 || ivi poste duce, datorits. caracterulul conven tional al acestui desen, ta ua anumit grafism. Proiec- {ul nefiind scopul final al proiectiril de srhizectur’, grafica nu slujeste cu nimic constructici realizate actica de proiectare a impus 0 continua trecera de la reprezentarea de geemetrie descriptiva Ia cea de perspectivd gi invers, Fotografia. poate ‘inlocui perspective mai ales pentra nevai de documentara, in stidiu fiind foto- 4itd in combinatie cu aceasta; perspectiva si legile ei ayind un rol dominant Nici macheta nu poate inlocui complet perspectiva, In procesul de proiectare, studiul pe machets nu ne dé 0 viziune corecti a obiectelar ce 50 vor rea- lize, Macheta edd numai volumetria dar nu si relatia cu dimensiunile umane, in pius nu toate elementele arhitecturale gi constructive isi reduc efectul plastic si de rezistent3 proporjional cu inicyorarea pur geometrici a intregului volum. Deoarece le fiecare etap de studiu se poate face © perspactivs, aceasta se dovedeste afi mai directs, nai economich si mai avantajonst decit © machct. De asemenea, numal perspectiva poate sé redea stmosfera ¢i relatia cu mediul ineonjuratr. 9.2. VEDEREA UMANA GLOBUL OCULAR Simful vederli permite ommulti tele care il faconjurs, 58 aprecieze forma, nvérimea, ‘uloarea, umingzitatea si migcarea lor. precum 4 distanta care #l separa de ele, In masura In care veeste objecte emit tumind, reflecté lumind sau sint amplasate pe un fond lumines. Organi vederii ‘I constitule ochiul care este forma din plobul cular si onexcie sale de migcare, apirare, nutvitie aide trensmitere a informatiai la creier chiul a servit drept model aparatului de foto- gafiat dar, spre deosebire de acesta, ochiul este iu, deci in” continu migcare. Totus, pentru # Infelege mai bine sistemul optic al ochiutuf, eva face’ analogia cu aparatul de fotografiot care este anai simplu i fa tndemina tuturor. In figura 9.27 ‘este arta 0 secjiune orizontald prin globul ocu- iar drept. Globul ocular are o forma reiativ,sle- vied, cu diametrul de aproximativ 24 mm, $i este limitat fa exterior de o: membran’ atbi protec- toare numiti scleroticd. Sclerotica este cfpti~ siti la Interior cu 0 membrans neagr’ — coraida. Retino este o membrana format din celule sen- sibite la excitatii Tuminoase, Aceste celule sen- bile, th forma de conuri si bastonage, const tuie ‘terminayiile necvslui optic. Nerval optic 238 pitrunde th globul ocular printr-un_punct situat ‘in pianul ecustorial la 15° spre interior fata de axa ‘aptied. Acest punct se numeste punctul orb, deoarece este insensibid Ja iumini gi are un diametru de 4.5. ..1.8:mm. Sistemul optic al ochiului este aled- suit dinte-o serie de organe $i medil refrigente cara condenseazi pe retina razele de lumind. Corneca ‘este transparenti i are forma de calot8 sferici cu raza de 8 mm. Cristalinul este o lentila biconvext cu tosut viv, vind fotele sferice de raze variabile, in functie de distantele objectalor vizate, Aceast’ vari a curburil fetelor se realizeazi cu ajutorul muschilor ilar. in fata cristalinului se giseste isu! — muschi radio-centric, stripuns circular de pupitd. Pupila are un diametru ce variaza in fanelie de lumin’ de la 2 la 7 mam. Irisul serveste ca ecran opac, simi | Jar cu disfragma unui aparat de fotografiat, pentru a doza cantitatea de lumind care ajunge pe retin’, | in funetie de diferitele intensit&qi de luminare, | Imaginea este mai clara atunci cind razele de lumina ‘wee prin. partea central a ceistalfoului, iar irisul impiedica trecerea for prin periferia cristainule Contrele fetelor cornesi, cristalinului si centrul pupiled formeazi ox opticd a sistemului optic ‘cular, Diametral opus pupilel, pe axa optic®, se {pisegte pata galbend, zona cea mai sensibili.a retin Pata galbena este de forma eliptict, ev axa mare orizontals de 2 mm gi axa mica verticala de 1: mm. In centrul petei gelbene, retina prezinté © mic depresiune = fovea céntraiis cu un diametru de 150, ..200 micronl; este punctul de maxima acui- tate vizual8. cornea irisul —-__—--—~— muschii ciliari: cristalinut retina pata galbend Punctul orb. nervul optic —-——. fig. 92 Reprezentari de arbitecturé in perspectivd TOE coreFr orm Or er ere ~~ me ‘ —- FORMAREA IMAGINH . in sistemul optic at ochiului, cristalinul joact rolul principal in formarca imaginii, .deoarece functio- hhea2i ca o lentil biconvexs. Dupi cumn se stie din | optica, lentiiele convergente biconvexe dau imagine reali, rsturnath gi mai mica (fig, 9.22). Fasciculul de raze divergente, ce pleaci dintr-un fpunct A al unui object in spafiu, este transformat de catre cristalin intr-un fascicul convergent in punctubimagine a pe retin’. Posibilitatea ochislui fa, prin variagia curburit cristalinului, 8 aducd imaginea oricirui obiect pe retind, se numeste ecomadare. Tntr-un. glob ocular normal, razele luminoase care vin de la un obiect situat lz 0 distangs de cel putin 6 m se focalizeazs, datorits sistemului optic al cchiutui, la 0 distanga de 24 mm inapoia comneel, adick chiar pe retina, Deci, pentru obiectele ce se Bisesc la 0 distanta fata de ochi mai mare de é m fu este necesard acomodarea. Punctul cel mai apropiat de ochi a care un object poate fi vizut dar cu, ajutorul acomodérii complete se aff’, in rapor’ cu virsta, lao distant cuprinss intre 7 51.80 em. Copacitatea ochiului de a percepe obiecte foarte mnici se aumeste acvitote vizueld. Dou puncte de 74 mm diametru situate la 5 m_distanta. sint percepute separat daca inire ele exist’ o distanga de minim 14 mm, Dack distanfa dintre ele este mai mic& cele dou’ puncte apar contopite, Acuita- tea vizualé este maxim’ pe fovea centralis si scade de 4...5 ori catre extremitatca petei galbene, iar in dreptul meridianului frontal at retine’ este de 450 de ori mai mie’. Prin mici migc&ri ochiul cauts si aducd in zona de maxima acuitate vizusli ima- gloile obiectelor din spatiu. Aceste migcéri core se Succed cu o frecventa foarte mare (50--90js) fac ca imaginea receptionatd de creier si fie con- ‘nul si clara pe toaté suprafata ei La trecerea de fa o Iumind la alta ochiul prezints fenomenul de adaptare. Adaptarea la intuneric se face mai grew (cicca 20 min fat de cea ta fuming care se face in circa 5 min} Meconismul pe chiput vIZUAL ‘Cimpul vizual al ochivlui este format de ansamblul de puncte din spatiu ale caror imagini se formeatd pe Feting, atunci cind privim finind caput nemigcat. Eimpul vieual corespunzitor peti geibene este tun con cu o deschidere la virfde 6...8°. Acest ‘Gimp redus poate fi pus in evidenta atunci cind ‘clutim cu privirea un avion aflat la mare 7 int necesare mai multe incercdri pind reusim s& fducem imagines avionulul ia zona de maxima deuitate vizwala, Daed vederea s-ar reatizacu aceeasi intensitate pe intreaga suprafat’ a retinel, acest punet, aflat la mace distant, sar putea percepe Imediat. Datorita mobilititit ochiulul, Ta orbits, impul vigual este mal lag fiindlimitat de construc fia aratoiicd a fetei, De exemplu, pentru ochiul rept, cimpul vizual al unel vederi suficient de clare poate ajunge pe arizontals [a 40, ..50° spre interior $120... 10% spre exterior, iar pe verticla lz 40..« So" cuperior gi 60... 70° inferice (fig. 9.2.3). Acest imp visual 52 marepte, daca. lumina descreste, panteu ch atunei deschiderea pupilel creste, Rex PuNta aetiel, pentru ochiul drept de exempls, © imagine alungita din stinga sus catre dreapta jos Gig. 9.2.4) Cimpul vizualal vederii Binoculace este SMrexuitanta a cimpurilor vizuale ale~celor dot chi gi este un con cy virfut inapaia lor. Din motive practice vom simplifica disgrama vederii blnocularedin figura 9.2.4, punind tn evidentd inal ales acele lunghiuri pe care le vom folosi la constructia per- spectivel. In figura 9.2.5 (H, Teodocu, 1959) ‘int puse in evident mai multe zone ce claritate a imputui viewal 2) 0 zon! cenival de viziune foarte procist fi foarte lac’, unde obiectele sint percepute in. cele mai miei detalii, avind unghiul cuprins fntre 2B... .37*. 8) @ zon de visune moi putin preci deta dlar8, unde obiectele sint percepute ‘satisficktor cu unghiul de 5 ©) 0 zon perifericd de viziune neclard: dup3 cum se vede ncéasti zond este foarte mare fh raport cu celelalte cimpul_vizuat al ochiviul sing vedere vedere . monocutard binecutara figs 9.26 240 VEDEREA BINOCULARA Vederea binocular’ reprezints capacitatea scoartel cerebraie de a contopi, intr-o senzatie unici, cele dou’ imaginé transmise de fiecare retin’ in parte. Desi imaginea care se formesza pe retina are doua imensiuni, ebiectele incenjuratosre sint pereepute spatial gi nv plat. Acaasta se datereste faptulyi ci privim cu doi échi. Daci am privi cu un singur cchi impresia de distant’ gi relief ar scidea simtiter. Vederen monoculara percepe aspectele reale ale bigctelor din spatiu, dar aplatlzate si r8 fieri de planuri, eci, nepercepind adincimibe, ve~ deren mongculard este incomplets, Sistemul celor doi ochi formenzi © triangulatie, ce are ca baz Uistanta dintre centre’e globurilor oculare (cirea 6,..7 em). Pentru a localiza un obiect din spatiy cal doi ochi trebule si. realizeze o convergent a axelor lor optice citre accst object. Unghiul format de axele optice este mare, dacé obiectul ‘este situat rai aproape gi descrogte odaté cu depir. tarey Ii fag de ochi. Sistemul nervos inregistrenz modificirile de tensiune din mugchii oculari gi le coreleszi cu distanta, Acest lucru face posibila lecalizarea in spatiu'a wnor puncte ce se afl3 pe aceeaji rac vizualt a unuia’dintre ochi, dar ta alistanta mare de achi (fig. 9.26), Pentru distante apropiate imaginile fiecSrui ochi in parte sint diferite, Prin contopirea Ia nivelul scoartel cerebrale 2 celor dou irmngini se creeazh impresia de relief, volum, departare. Aceasta dife- rentiere a imaginilor celor doi ochi seade odats ‘cu depirtarea fata de ochi a obiectelor ce_sint observate, La distante mai mari de 4,500, . fig. 925 perspec Cc ‘ IT OT IR PT 7mc mo oo moron ee imaginile nu mai, au adincime, cei dot ochi functio find ca unl sing. JAceasts proprietate, dé a percepe imaginile in elie, este dobindita, in timp si prin experients rtd. Se stie cB. Ja nousndscufi imaginile vizuale nu sint insosite de la tnceput de perceperea spa TialitStii, Ei cred cA toate obiectele pe care le vad pot si le si ating’ cu mine, Pentru a pune mai bine jin eviden{§ diferenta dintre vederea cu un ochi si cea cu doi ochi, amintim citeva experieate de perceptie vizualé, binecunoscute: 3) Dac’ privim cu un singur ochi dou fire de ata de acceasi culoare, care trec unul pe lingd altul gi sint situate la 1...2 m distant de ochi, nu pute spune cu precizie care este mai ta fat’. Privind cu un singur och erengle desfunste ale unui copac, acestea né apar sUprapuse intr-un singur plan (la fet ca intr-un desen), Numai cu doi ‘chi ceugirn $8 distingem care sint mai in fat% si care sint mai departate de aci. « Inchizind un ochi, s& inceredma s& aducem cu am- Bele mini dous creicane, virf ta viel, fart. s8 le aingem. Clad vam privi cu smindai ockii_ vom avea surpriza s8 constatain diferenta de departare 2 celor dous virfuri fata de’ochi Gimpul vizua! al unui ochi completenza cimpul vizual al caluilait ochi, Acest fuera if punem in evidenfS astlei: privind un obiect cu ambii ochi yom vedes intreaga imagine a obiectului,, chisr ach intre ochi si obiectul privit interpusem un ereion tinut vertical. Dact fnchiiem un ochi fig, 92.7 Mecanismul perspective! craionul va acoperi o parte din imaginea obiectului privit la fel ca intr-un desen (fig. 9.2.7); deci, ce nu vedern cu un echi vedem cu celalalt, Pe proprietatea vederii binoculare se bazeszs cOnstructia.stereoscopului, atit ca aparat de foto- raft, cit lca aparat de vizionet fotografi stereo scopice. Cele doud imagini stereascopice sint per- cepute separat de fiecare ochi, cind senzatia de adincime; este cea ce se intimpld cind privim intr-o ogtindd. Fiecare ochi vede pe suprafata ei imaginea care, pria reflectare, se formeazé anume pentru el. Nu aver senzatia cd imagiaea se f imeats pe cuprafaa ogling 4) sntem tena) si Intindem mina spre obiectele ce ne apar dincolo de suprafata-el. FENOMENE SUBIECTIVE ALE VEDER UMANE Pe lings fenomenele de optict fiiologies, perfect masurabite, vederea _umand prezint& o serie de fe- omene subiective care sint numai fn parte misu- vabile, Aceste fenomene se bazea28 in special pe relate care se stabilese Totre excitangit extersi, receptionaji de ochi, si senzapile vizuale ce se for- menzi la nivel scoaryei cerebrale. Daca forma, imarimea sau cufoaren imaginii pe care o vedem difera de cea a proicctiei pe retin, inseamnd c& stimulii ce né parvin sint modifica la nivelel temului narvos. Apar aga-numitele .ilv2ii optice’. (© mare importanta in formarea serzatilor vizuale © ace experienga trSitd. Se gtie ck orbil din ras tere, vindeeati, au ta inceput senzatis ci ating obi- ectele cu ochii. Cind percepem obiecte feart2 lurmnoase sint exch fate pe retind ji celulele din jur. Apare un fenomen de iradiere, AStfel 0 pata alba pe un fond negru apare mai mare decit 9 pata neagra pe un fond alb, desi cele deus pete au aceleagi dimensiuni (Fig. 9.228). La treceres de fe 0 imagine luminoasé la tn fond Intunecat, imaginea persist un timp apoi se Intunecd tweptat:. cesta inseamnd ci efectul produs de lumind asupra retinei nu dispare in fig. 92.8fig. 9.2.9 acelagi timp cu intreruperea stimulului, ci_ mai dureaza 1/15...1/20 dintr-o secunda, Persistenta imaginilor creeazd. senzetia de migcare continu’ si face posibilé vizionarea protectilor cinemate- grafice, In figura 9.2.9 este pus in evident’ acest fenomen de persistent, care apare atunci cind Feceptionim o succesiune de tonuri contrastante, La intersectia liniilor albe pe fondul negru apar niste patrate cenusi. Rudolf Arahelm aratt ck ..pind si © configuratie vizuala foarte simpli. este afectati fundamenta de structura ambiante! spatiale”. In spatiut vizua ereeazi o serie de relatii intre elementele sale com onente, care fac ca in anumite conditit si aven aga-numitele iuzii optice. In figura 92.10, care ‘lustreani 0 variant 2 ifuziei Ponzo, cele dou: linii verticale par inegale, decarece noi raminen fr afara sistemului spatial din desen. $8 includen aceste doud verticale intr-o perspectiva (fig 9.2.11), De data aceasta pitrundem suficient di ‘mult in sistemul spatial creat tn cesen si veden cele dous verticale egale. oud linii peralele par curbe dacd se suprapun peste ele un fascicul de drepte convergente in ‘r-un punct situat intre aceste paralele (fig. 9.212, ‘In figura 9.2.13 aceleasi linii par frinte, Cele dous segmente egale par a avea mirimi dif rite tn figura 9.2.14. Cele doud cercur egale di Figura 9.215 dau impresta c& nu au acelag diametre dack unul este inconjurat de un cerc. putin mz mare, lar celéfalt de un cere cu raza de 3...4 01 mai mere. Un spatiu urban nemobilat i pusti pare mai mic decit acelasi spatiu. prevézut cu serie de elemente de mobilier urban, pe care sf s ‘opreasca privirea $i s& stabileasca comparatil d marime $i distanta. Spatiul vizual este considerat anizotrop — acele segment de dreapta pare mai lung in pozitie vert cali dectt in pozitie orizontald. Aceasta pentruc fig. 92.10 242 Reprezentéri de orhitecturé in perspecti Cail Moe oo mer t — mre ae L L! t Ceoo - L fig. 92.13 >< fig. 9.2.14 fig. 9.218 Mecanismul perspective: ochiul ace @ mai mare mobilitate pe orizontala decit pe vertical Desenul si fotografia se deosebesc chiar si de vede- rea monoculars, cu care sint comparate. Pentrudis- tante apropiate, imaginea realizata cu un singur ‘ochi are un plus de relief fata de desen sf fotogra- fle, deoarece tensiunea muschilor cilfari, ce contro~ Jeazi curbura cristalinului, este folosita de siste- mul nervos ca indicator af distantei. 9,3. GEOMETRIZAREA SIMTULUI VEDERI SCURT ISTORIC ned din cele mai vechi timpuri omul 2 incercat s& redea prin desen obiectele 51 fintele din jurut su, La inceput s-au fotesit pracedecle cele mai simple de redare 2 spatiului, cum este metoda bidimensio- ralk egipteand sav ciferite metode axonometcice. Dace aceste metode au fost descoperite indepen dent in fatreaga hume, fa niveluri primitive de con- ceptie vitualé, perspectiva ea proiectie conici a fost descoperits intr-un singur loc gi intr-un sin- gur_ moment in intreaga istorie ~ Renagterea. Perspectiva a apirut ca rezultat a unor exploriri ‘Indelungi s, aga com aratd R. Arnheim, ea este departe de modu! cel mai realist de redare a spa- ‘Hului vizual. Spatiul mergind tn profuncime este divizat tntr-o serie de patrate care descresc odat cu depirtarea, Po acest caroia sint desenate obiectele, adsptind propartiile lor la dimensiunile descrescinde ale patratelor. Metoda carciajelor dateaza din vremea lui Alberti (1435), 2 lui Leonardo da Vinci (1492) gi lui Viator (1508), fiind reluat de Vignola (1530—1540) in a doua regula 2 52! apot apare in fnajoritatea manvalelor pentru artis Tn figura 9.3.1 este infifigat mecanismel fotosit de Albrecht Direr tn tratatul stu despre mésuraeri Dups cum se vede, desenatorul priveste printr-un ‘eifieiy care Wi asigurd un punct de observatie fix si traseazd contururile modelului pe place verti- ala, Leonardo da Vinci recomands pictorilor ..me- toda vitroului cadrilat™, care nu este altceva decit un_geam divizat in pltrate, agezat vertical intre obiect gi desenator. Albrecht Dilrer in ,,Desena- ‘torol alautei" (1525) ilustreazs mecanismut meto- dei tui Leonardo da Vinci (fig. 9.3.2). Razele vizvale materializate prin diferitele pozité ele unui fir petrecut printr-un inel fix (central de proiectie) Gi care este finut intins de o greutate. Un desenae Yor urmireste cu cealaité extremitate = firulul diferitele puncte ale obiectului, care sint rapor- 8esr g om PEAT coe oe odcore eT me f fig. 93.3” tate [2 dout din laterite cadrului, situat vertical intre centrul de proiectie sf obiect. Legat de acest cadry, c2 © portifs, este tabloul pe care se tree punctele componente ale oblectului desenat (Nig. 5.3.3), Accasta metoda constituie o prim’ schemé de constructie geometricd a perspectivel, Prefe- rinja citre reproducerea mecanica gi pentru cor- structii geometrice a fost dublats, fa artist Renas- teri si ta cei ce le-au urmat, de 0 imaginatic crea- toare, cz rod al spirituful uman, Chiar si in epoca fotografiei, imaginatia este cen care tgi_subordo- nazi magina si nu invers (R. Arnheim 1979), SCHEMATIZAREA PROCESULUI PERCEPTIE! VIZUALE Dac se consider ochiul un punct, razele vizuale ca raze proiectante, iar retina se aproximeaz’ cu un plan de proiectie, se poate spune ci vederea ‘mand functioneazh ca_un sistem de proiectic co nied (proiectic centrala). Razele vizuale ce pornesc din ochi $1 ating obiectul wizat formeazs un con viaual (con proizctant). Locul geometric al tutaror puncielor tangente dintre razele vizuale si obiect se Aumeste conturel oparent cf obiectului. Conturul aparent, impreuné cu totalitatea punctelor din in- teriorul sau, formeazs partea vazuta a obiectutui vizat din punctul de observatie ales (ig. 9.24) Intersectind conul vizuat cu un plan (tabloul picto- rului) se obtine pe el desenul perspectiv al cbiec tulul, Un astfel de desen se poate reaiiza foarte Uusor, desenind pe geamul unei feresire obiectele ce 56 vad prin ca fig. 9.3.5), Se observi cd obiectele desenate nu au forina reala din spativ, ef proiectia ce se obfine pe un plan, Astel, dreptete peratele din spatiu devin concurente ‘nir-un punet numit unct de fugé. iar punctele de fuga ale tuturor drepielor orizontalc sint sityate pe o dreaptt rumité. linia orizontutes. Linia orizantului este deci Grespta de fugt a tuturor planelor orizomtale 3 0 Mecenismul perspective! conturut aparent at obiectutu: sontue aparent proie:tat centrut de protectie fig. 935 “ntilnie atunci eind privim marea, erizentul fiind linia dupi care marea .,s° intiineste'' cu cerul (ig. 93.8). Pe tablou tinia orizontulul desparte perspective planului orizontal, ce se intinde in aja observatorului, de perspectiva boli ceresti. 25Dar pentru a compara vederea umand cu o proiec- ‘Ye comicd (desenul perspectiv) trebuie 38 se tind seama de 0 serie de aspecte care le deosebesc, si anume: — desenul perspectiv ca rezuitat_al_proiectiet conice este fx, vederea umand este in continud migcare: = desenul perspectiv reduce vederea binocular’ a cea monocutars si. mai mult decit atit, reduce ‘ochiul la un punct fix — centrul de proiectie: <= desenul perspectiv este plan si au tine seama de sfericitatea retinei, Toate acestea fac ca desenul perspectiv si se deo- sebeascd de perceptia vizvala, de aces in decursul timpului au existat preocupiri intense pentru a le apropia. © parte din aceste metode de a apropia desenul de imaginea realitatii percepute vor fi amintite in lucrarea de faf8, in masura in care * acestea devin utile perspectivei de arhitecturs. ‘CONDITILE UNE! BUNE PERSPECTIVE Pentru a intelege mai bine mecanismel construc- Yel desenului perspectiv vom ardta cum s& petrec lucrurile in cezul desenului dupa natur3, folosind cexemplul fotografie 1 socotind cx ochiul function neazs ca un aparat de fotogratiat. Cind fotogra- fier, indreptim aparatul citee centrul geometric ue al obiectului si ne apropiem sau ne depirtin de el astiel incit si-| putem cuprinde in cadrul obiecti~ vului, Le fel se procedeaci si tn cazul desenului dupa natur$, Pentru a desena un obiect, trebvie si ne indreptim directie privirif catre cemtrul stu geometric gl 58 ne situim la o distanga de el, astel a Imaginea obiectulul si se formeze in intregime pe retina gi si fie suficient de clars, Distangs Fett de obiect da de fapt unghiul sub care trebule privit, obiectul, Acest unghi se miscara Ta virful conului de viziune foarte precisi. Pentru a usura intetege- rea formarii conului de viziune clara si precisé se deseneazi pe un geam un cere. In functie de dis- ‘anja de privire fays de geam, se pun in evidents Cimpurile de viziune card (ig. 9.3.7). La o distanfa de geam de patru raze, unghiul ta virf al corului este de 25°, la trei raze, unghiul este de 37°, iar la dout raze, ‘acest unghi este de 53°, Tinind seama de forma de elipss a petei galbene si de unghiul de circa 35° corespunzitor acuitatii vizuste mexime, vorn adopta pentru. constructiaperspectivel_un- ghiul de 37° pe orizontald si de 28° pe verticals. Ca unghiul de 53°, cimpul se'mireste, iar claritates Imaginii seace e&tre marginile ei, in’ unele cezuri acest unghi.se foloseste pentru a putea extinde mai mult perspectiva. Pentru a ne forma obig- fnuinga de a aprecta din ochi distanta la care trebuie si ne plasim fai de obiectul pe care vrem sit desenim, Horia Teodoru propune exercitiul cu Reprerentari de arhitecturé in perspective, “aap T-er cee: — { | Ivizorul perspector (fig. 9.3.8). Acest vizor poste fi confectionat foarte ufor dia carton. Are decupat or cere cu diametrul de 3cm gi un cilcii tangent la Jeers pe are sint mareate distantele fo de centru IQ raze. Braze, 4 raze). Extremitatea ciletiulul se sfoxeazé la baza ochiului §iprivind prin vizor vor avea Icertitudinee unui bun plasament fata de obiectul ;de desenat. Dacd schimb&m pozitia tableului, 1 sind five oblectal si centrul de proiecyie (punctal ide observatie), vom obfine pentru fiecare pozitie 40 noua perspectiva (fig. 9.3.9}. Dar pentru a obtine | pe tablou © imagine aseminatoare cu cea a oblec- {fului vizut din punctul de observatie ales, tabloul Ntrebuie asezat perpendicular pe directia_ princi- pala de privire. ic, condvile unei bune perspective sin: | unghiul sub care este privit obiectul trebuie si |ffe de 37° pe orizontal’ si de 28° pe verticals; |= directia principala: de privire va fi iadreptatt Iclre centrul geometric al obiectulul sau al ansam bli: rabloul se va tua totdeauna perpendicular pe airecia principald de privire. Mecanismul perspective: # ANAMORFOZELE Daca tabloul nu este perpendicular pe directia principala de privire, imagines perspectivel va fi deformats, rezultind aga-numitele efecie excesivede perspectivé — anamorfozele. Acclasi efect se obtine dacd se proiecteazé nigte diapozitive pe un ecran ce nu este afezat perpendicular pe directia de pro- iecfie a aparatulul. Efecte excesive de perspectivs apar si atunci cind unghiul de proiectie este cu mult mai mare decit cel stsbitit pentru o bund perspectivé. Pozele fEcute cu obiective de deschi deci foarte mari prezints astel de efecte, Este sigur c& cei care aul descoperit perspectiva, in Renastere, au descoperit gi efectele ef excesive. Extinzind foarte mule gratarul perspectiv au rezul- tat acele desene deformate, care ins’ puteau fi redresate optic. Descoperind mecanismul de con- steucfieal anamorfozelor, ei au ciutat sé le ampii- fice efectele, exagerind proportiile pind le absurd, acestea devenind © preccupare predifecta a epoti Termenut de anamorfoza a fost adoptat. mai tirziv, sai inti in Germania si dup un secol si in Frantz. 1. Baltrulsidis citeazi lucrarea matematicianulul gi filozofului german Wolf (1715) in care perspectiva este impértité in tret parti: obignuits, militar’ gi cludatd. Enciclopedia tui Diderot i d'Alembert (C751) impune termenul pe care Tl $i explics: Picturs, se spune anamorfozi despre o proiectie Imonstruoas’ sau despre o reprezentare denatu- rath a unel imagini care este fcutl pe o suprafats plang si care, dintr-un punct anumit de vizionare, are totush naturalé si redata tn proportii juste”. S-au folosit dou8 metode de constructie a anamor- fozelor: — mecenics, in care un desen corect era per forat_cu acul si luminat cu 0 lamps, anamorfoze ‘obtinindu-te pe un plan ce nv era paralel eu planul desenului perforat (fig. 9.3.10): a7= grafica in care desensle se executau pe un gritar perspectiv deformat, redresarea optich f&- Gindu-se prin vizionarea ior dintr-un punct fix dinainte stabilt (fig. 93.11 si 93.12). De multe ori anamorfozele se davedese necosire de exemplu in picturile murale asezate la ma insltimi sau pe balti, in decorucile de teatru si in arhitectura. In arhitectura anameorfoza este reali- 2ati spatial, creing senzatii de accelerare a” per spectivei sau de incetinire a ei Prin. perspectiva acceteratd, arhitectit “Renasterii amplificeu senzatia de spativ arhitecturat, defor- Ahemerford Je cu_unghi optic Niceron, 1636, mind in mod voit senzatia de perspectivi. Un exemplu mult citat in tratatele de specialitate este cel al Vilei Spada din Rorna constfuits deFrancesco Borramini (1635). Arhitectil a reugit aici i reali- zeze 0 ‘perspéctivs arhitecturalé adinc8 intr-un epativ relativ mic, fagustind spre profunzime ¢ colonadt Boitita. Deck privesti spre colonada vezi tun tunel Jung flancat de caldane, care te esnduce ccitre statuia rélativ mare 2 unui lustator. In inte riorul colonadei privitorul este complet derutat. Colonada are doar 8,5 m lungime, primul arc este inalt de circa 6 m gi iat de 3 m, ultimul are este Anamorfozi férB unghi optic Desen din secolul al XVI-i¢a fig, 9.2.01 WAY mo fig. 9.3.42 Reprecentéri de arhitecturd in-perspettiver, een Sy 4GCTT ae ee or > — TT T OT ere tnalt de numai 2.4 m $i lat de 1 m, de asemenea pardoseala se inaltS, ar intervalul dintre coloane Se micjoreaxd, Odat8 ajunsi lingi statuia luptsto- rului se constatd cd aceasta este destul de. mics. Procedeul contrar duce Is obfineres unei perspec- tive incetinite, Marind dimensiunile obiectelor de irtate, acestea par mai aproape decit sint. Accasts rmetodi este explicati in toate tratatele de. per- spectiva. Durer (1543) 0 explica pentru ccloane i pentru iitere, Serlio (1545) pentru apareajul zidd- viel. Referitor [a aceast’ perspectivad BaltruSaidis amintests © istorioar& privind pe Figias. Cu ocazia ‘nui concurs pentru 9 statuie a Minervei, ce tre- buia 6 fie ajezatd pe un pilastru, Aleamene a seulp- tat o statuie armonioass, ier Fidias una cu mem- brele diforme, cu gura ciscatd si nasul alungit. In ziua expotitie prirmul a fost laudat, iar af doles @ fost tuat in ris, Situasia ©-2 inversat odat3 cv pune- rea statuifor la locul stabil. . Arnheim ilciteazs pe Vasari care in perloads Renasteril spunca ch ‘Mune! eind statuile urmenzS 38 fie puse pe un loc inalt gi nu este suficient spatiu sub ele, pentru a le priv, acestea teebuie executate cu un cap sau dous mai inalte La colonada din Piata San Pietro dia Roma, Bernini foloseste, de asemenes, perspectiva incetinita cre- ‘nd acel trapez cu fatura mica etre privitor, iar Michelangelo uzeazt de ecelayi procedou la Piata CORECTU OPTICE Erectele d2 perspectiva pot deveni uncori supa toare in perceperea unor elemente de arhitecturs Dact de cele mai multe ori perspectiva ajutd le riemtarea in spatiu i la perceperea corectS a distanfelor, de multe ori efectele ei fac ca sfinu se mai perceapi elementele ca avind proportille cunostute. Vechii greci au cunoscut fearte bine toate acesiea gi, degi nu au folosit perspectiva reprezentirile grafice, au recurs adesea la © serie de artificit cere s8 corecteze uncle efecte supars- toare ale ei, in domieniul arhitecturli. Aceste me- tode de corectare a defectelor de percepere a ele- mentelor de arhitectura sint adesea semnalate in tratatele de specialitate sub denumirea de corecti optice. Arhitecyii antici av ajuns la rafinamente deosebite in acest domeniu, fapt care a ficut ca veslizvile lor de arhitecturd #8 fie de o inegalabili* frumusere. Coloana de colt ce se profilesr§ pe got pare mai sub- fire decit cele profilate pe plin (pe cladire), de aceen grecii o ingrosau cu a $O-a parte din diame- trul ef (fig. 9.3.13), Ochiul percepe coloanete fron- Mecenismul perspective! tale cilindrice 3 flind concurente Inte-un punct situat degsupra, Pentru a coracta acest defect optic grecii ingrosau colosnele in partea de jos, prin ‘Operatia rumitd galbare, fig. 9.313, Frontonul, care agezat vertical pare inclinat pe spate, era apezat pusin inclinat spre fat3, far arhi- travele erau scoase cu a 20-2 parte din indigimes for. Linile orizontate ale fafedelor erau tn proiec- tie hiperbote, pentre a anula curbura ce rezulta Jin perceptia vizval8. Aceast8 curburd de corectie era aplicata si suprafetelor, astiel 0 pardoseald dalatd era executats cu 0 umflaturd usoarl th cen tru, find tiut faptul i un caroiaj plan este perceput cu © mic depresiune in mijloc. La Panteonuf din Roma casetele de pe cupola sint astiel construite pentru a se vedea la fel, indiferent de poziti lor pe curba cupole!, Valablitates aces- tor procedee a fost probata atuncl cind, inepoca moderna, sa incercat copierea fidelé a o serie de monumente ale Antichicatii, fra s& se sina seama de corectiile optice. Desi au folosit proportile an- tice, copiile moderne au dezamagit, neridicinduse la frumusefea celor dint COMPARAREA MARIMILOR IN PERSPECTIVA Tn perspectiva de observatie, cit si ta. perspectiva duph natura sau construitd, este’ foarte greu. st se aprecieze cu exacttate distantele, lungimile sau marimile unghiulare, fire si existe elemente de dimensiuni cunoscute, cu auroral clrora si se masoare in perspectiva, Aceasta masurare se face cu usurin}§ tn planele Srontale si cu carecare dificul tate In profunzime. Flementul de dimensiuni cur rroszute poate deveni modult cu ajutorel céruia se poate misura Astfel, lungimea unei strazi poate fi masuratt cu privires, numarind intervalele dintce stilpii de ilue 249! ' oe minat. Aceste intervate de dimensiuni cunoscute servesc crept modui de apreciere a lungimilor. Oc asemerea, inditimea unui bloc de Iocuit se poate afla numirind hivelele si inmuigind cw inaltimes de eta] cuncscuta Pe o mare foarte linigtit’, un vas pare mutt mai ile unel mari pind de tal Zuri, Valurile constituie termen de. comparati fare reds mult msi bine profunzimea, Cine nu a privit carul intr-o noapte cu lund pling? Cind este 'a crizont luna pare enorma, in timp ce dimensi- nile ¢i scad apreciabil pe mésurd ce urca pe bolta ccereascd, La orizont casele, capaci, relieful cons tuie tot atitea elemente de comparatie. Tot al de grev este de apreciat pe bolté distanta dintre oui avioane sau altitudinea la care se gisesc Se sie oi, cu cit obiectele sint mat depirtate, cu atit se vid mai mici. Un caz paradoxal il constitute aprecierea marimii unei sfere. Vazuti_de aproape, sfera pare mai mici decit do la depirtare. Geo- metric, de la departare se vede 0 portiune mai mare de calotd (fig, 9.344), acd privim mun de la departare parm , deoarece te desc peerim si pargile ascunse (in cazul perspective pe fig, 93:14 tablou vertical). La aprecierea mérimii_ valurilor, lucrurile se. petres invers (crcindu-se 0 perspectiva pe tabloul inclinat). Vazut de aproape, un bloc- turn pare mult mai inalt (perspectiva pe tablou inclinat), vazut de departe petem sii apreciem adevirata mirime (per spectiva pe tablow vertical). Concluzia celor spuse mai inainte este <, in ma- joritatea cazurilor, evalvarea mérimilor tn. spativ fare loc printe-o serie de comparatii cu marimi gi calitati ale lucruriler deja cunoscute, iar determi= area nei maeimi necunoscute este cu atit mai sigur cu elt ea este fnserisd intr-un context cunos- eat" (Corado Maltece, 1975). + i ; tt Te TT im —FE ei é CR Re ee moe 2.4, CLASIFICARILE PERSPECTIVE! Perspectiva a fost imparyité de Leonardo da Vinci fn doud mari capitol: — perspective nian’, care are ca scop_determi- area urmei fiecirei rae virvale pe tabloul de perspectivi, prin constructii geometrice de pro- Jectie conic’, Pe ling’ punerea in perspectiva a diferitelor obiecte, perspectiva liniard se mai ‘ocupé si cu constructia umbrelor gi a oglindiritor: = perspeciiva doviané, care se ocupa ¢u modelarea perspectivai lnicre, adicd cu gredatia umbrei si a lominit,

You might also like

• Schita Cric Auto

  

  Document1 page

  Schita Cric Auto

  Tănase Florian

  No ratings yet
• Presa Cu Doua Coloane

  

  Document32 pages

  Presa Cu Doua Coloane

  Oltean Sergiu

  100% (2)
• Aion. Contribuţii la simbolistica Sinelui

  

  From Everand

  Aion. Contribuţii la simbolistica Sinelui

  C.G. Jung

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Dinamica inconştientului

  

  From Everand

  Dinamica inconştientului

  C.G. Jung

  No ratings yet
• Fotografia cu Bile de Sticlă

  

  From Everand

  Fotografia cu Bile de Sticlă

  Lucian Stan

  No ratings yet
• Sateliți. Succintă Abordare Introductivă

  

  From Everand

  Sateliți. Succintă Abordare Introductivă

  Silviu Suliță

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Profilarea Sectiunii de Intrarea in Camera Spirala: Calculul Hidraulic Al Camerei Spirale

  

  Document3 pages

  Profilarea Sectiunii de Intrarea in Camera Spirala: Calculul Hidraulic Al Camerei Spirale

  Tănase Florian

  No ratings yet
• Catalog Profile PDF

  

  Document57 pages

  Catalog Profile PDF

  Tănase Florian

  No ratings yet
• Statie Robotizata Pentru Montajul Microcilindrilor Pneumatici

  

  Document4 pages

  Statie Robotizata Pentru Montajul Microcilindrilor Pneumatici

  Tănase Florian

  No ratings yet
• Pompa Centrifuga

  

  Document1 page

  Pompa Centrifuga

  Tănase Florian

  No ratings yet
• Sym Hidraulics

  

  Document31 pages

  Sym Hidraulics

  Tănase Florian

  No ratings yet
• Îndrumar Proiectarea Transmisiilor Mecanice

  

  Document320 pages

  Îndrumar Proiectarea Transmisiilor Mecanice

  Codreanu Petru

  80% (5)
• Aliaje Neferoase de Turnătorie

  

  Document251 pages

  Aliaje Neferoase de Turnătorie

  Susan Cornell

  100% (1)
• Racordari

  

  Document19 pages

  Racordari

  Tănase Florian

  No ratings yet
• Mecanica Fluidelor

  

  Document15 pages

  Mecanica Fluidelor

  Tănase Florian

  No ratings yet
• RezMat Vol2 Tripa Hluscu

  

  Document411 pages

  RezMat Vol2 Tripa Hluscu

  Flavius Wetter

  100% (1)
• Mecanica Fluidelor Referat

  

  Document72 pages

  Mecanica Fluidelor Referat

  Tănase Florian

  No ratings yet