Nicolae Iorga - Evoluția Ideii de Libertate - Lecții La Universitatea Din București

Evolutia ideli
de libertate
Lectii la Universitatea din Bucnreqti
Tiprn Ite, dupli note steno-
grafice, pentru elevii sal,
cu ajutorul Ministeriului de Instrucfie
de
N. Iorga
vr
BUCURES T I
1928
LECTIA I-a.
Introducere. Libertatea in monarhia orientala
Conceptia de libertate este o chestie de actualitate.
Cuvntul acesta ins s'a usat si s'a compromis in Um-,
pul nostru. Definitiile filosofice s'au isprvit. Sin-
gura cercetare cu folos rmne numai aceia din
punct de vedere istoric. Ca'ci in sensul acesta notiu-
nea se poate urmari in tot timpul, evklentiindu-se la
fiecare pas intelesul diferit c i s'a dat potrivit at-
mosferei morale a fiecgrii epoce.
Vorn cerceta deci problerna liberratil supt intreitul
Au aspect: libertatea muncii, 1ibertate politic i
libertatea gandului.
De la inceput trebuie observat ca se poate intni-
pla ea intr'o anumith epoc a'. si la un anumit popor
sa aiba' cineva libertatea muncii i sa." nu beneficieze
kle celelalte dou. N'avem deck sa." ludm un exem-
plu din istoria roman: libertil. Ei se bueurau de
libertatea muncii, dar nu se impArtsiau, in general,
dc bunurile politice sau -ale gandului. TreCand intr'o
epoch' mai apropiat, casul se presinta in Rusia,
unde serbul asupra Caruia prang toti umanita-
ristii putea sa se strecoare printre rndurile de
' Lectiile 1-3 n'au fost stenografiate : dam un resumat i dupa

note1e d-lui I. Bodin.
4 Evolutia idell de libertate
sus prin sarguint i indeplinire a datoriei i sa

ajungd. Malt funciionar al Statului, sau negustor bo-
gat, mester cdutat, dar e rrnilnea legat de shipil-
nul" sdu, N de care se rscumpAra printr'o dare
anuald. In zilele noastre chiar, Lalianul caruia i
s'au ingrAdit liberltile politice si ale gandului
poate fi mai muItdmit ca odinioarA, cand ,le avea
pc acestea, cdci trdieste, prin munea sa ocrotit, mai
bine si tara prospereazd induntru, indltand presli-
giul in awl.
Casul se poate schimba. Se intampld ca intr'o a-
numit vrerne i intr'o anumild societate sil aiba
icineva liberta:ea politicd i libertatea gandului fdra
sd fie sigur pe agonisita muncii sale. N'au plans odi-
nioard. Tiganii nostri 1iberai dupd robia pe care a
pierduserd?
Odinioard un Domn al Moldovei, din secolul al
XVH-lea, Duca-Vodd, s'a vdzut chemat inapoi, In plin
Divan al sdu, de un Turc ferfenitos, la satul liii de
obarsie, unde era serb crestin al acestuia Efendi,
efendi, blem la Rumele" pl, el, zimbind, pi-a
pltit larg pretul de rdscumpArare.
Se vorbeste mult de Magna Char la a Englesilor._
Se vede in ea originea tuturor liberttilor politice.
De cele sociale eine ar indrAzni sa vorbeascd. in An-
glia de la inceputul secolului al XIH-lea? Sau si de
cea a gAndului supt suveranitatea absolutd a Bise-
ricii? Dar si aceast asa-zis d. libertate,politicd nu e
decat codificairea unor vechi practice prin care se
aerotiau privilegiile unor anumite clase. Parlameniul
medieval al Angliei, care ni se presintd ca punct de
plecare i ca model, era un simplu consiliu legal,
Ira care se admiteau ceva negusiori i cavaleri ai
comitatelor". i s'a constatat cd oamenii nu se grd--
biau de loc si fie alesi i sd alerge la sedinte. Cu
Introducere. Libertatea in monarhia orientalA 5
cal era mai reald, cum vom vedea, libertatea acelor

modeste Romanii", in care se tria dup vechi da-
tine patriarcale!
0 cereetare a imprejurkilor din. vechiul Orient va
deschide aceasta." expunere.
Orientul acesta apare de obiceiu ca un pmnt al

robiei, pe cand Atena denied e mama tuturor liber-
tAtitor de care ne bucurAm. ,
De fapt, In. Egipt, o intreag 5. multime, nenumd-

raid, era supua celor mai grele sarcini servile: cu
aceasta, cu patimile indescriptibile ale miilor de
mii de sclavi s'a ridicat imensitatea piramidelor.
Muncitorii de parnnt al Ha ldeii trdiau in margenea
lumil privilegiate a negustorilor i preotilor din ce-
tAti. Asiria regalA. a apAsat asa de greu asupra ce-
lor cari o sprijiniau. Mil a se irnpiirtgsi nici de glo-
ria, nici de prada ostirilor vrstoare de sange! Nu
era oricine liber nici in tara de cavaleri a Persiei.
Oprindu-ne deocamdath. Ia Egipt, ni s vorbeste si
azi de Urania insuportabil a Faraonului". Dar, in
domeniul social, nu se pune intrebarea dacA aceast
societate putea i [via sA munceasa liber, dacil
libertatea muncii era mkar inteleasg pentru a putea
fi dorit, dacd seldvia era ceva impus peste altg.
durere dead sirnpla durere fisted.
De fapt, in robia unora i in stApanirea celorlalti
era o colaborare cu sens religtos, acceptat de ambele
parti ca un ornagiu actus zeilor, singurii stdpdni, ca
an sacrificiu care li se datoreste.
A munci altfel se putea considera ca o degra-
dare: doar in Vechiul Testament al Evreilor trind
cu sclvia Adam si Eva sunt pedepsiti cu muncal
Din.punclut nostru de vedere ins, ce poate fi mai
condamnabil decAt aceast conceptie a rusinii celui
6, Eve lutia ideli de I beytate
ce sap pArniintul si a injosirii aceleia care duce'

mai departe, in suferintile trupulul ei, viata omeni-
rii! Doar functiunea noastrd supremd e de a spori in
theruri si in fiinte viata, care nu vine de la_ noi.
dar care prin noi se continua si se adauge, acolo
unde santem, supt toate aspectele ei.
In ce priveste manifestrile politice. Orientul e
giptean se multdmia, in afard de originile unci
doctrine care era socotit ca divind in esenta ei,
sd mentie ceia ce nu trebukt schintbat. Caci aceasta
e o vreme cand domneste acel tipism de care vor-
beste eel mai larg in vederi dintre istoricii germani
ai vremii.noastre, Karl Lamprecht: ceia ce se cauta
este reproducerea in neschimbare a aceluiasi tip"..
0 conceplie cu totul opus aceleia a Renasterii, dupa
care intereseazd ceia ce se desface din lraditie,
ceia ce este o creatiune noud.
Dar, inainte de toate, e acea idele dominanta,
eh' iraim prin zei si pentru zei. Lor li se sacrifica
bucuros nu numai ca o datorie, ci cu un :eniiment
de cald entusiasm, tot ceia ce putea fi cerut de
instinclul indseut al libertatii umane. A da aceastel
libertate zeilor e cu total altceua deceit a o instrdina
in folosul unui out conceput in calitatea lui time-
neascd. Aceasta se vede si in feint cum sant pri-
vile rzboaiele. Nicio urmarire a acelei glorii",
care e o creatiune, gresit inteleas apoi de moderni,
a hula greco-romane, lucrand in grani;i allele, care
siint cele omenesti. Se supune ostasul unei ne-
inldturate porunci a zeilor, cari cer biruinta asupra
altor zei, iar regii comandanti nu siint deal execu-
torii., ea preotul care apropie cutitul de gfitul yicti-
mei. Astfel monarhia orientald nu e o guvernare,
ci exercitiul unui sacerdotiu in fata cdruia oricine
are a se pleca.
Introducere. Libertatea in monarhia oriental 7
Dar, In schimb, neexistnd ceia ce numim noi

administratie", acas la el fiecare popor Ii ducea
viata dupla cum Intelegea, in maronile unor traditii
care ele singure tineau locul tuturor regulamentelor
noastre moderne. 0 libertate de sat pe care, trecand
peste -vremea helenistick romanN., araba o IntM-
nim acolo si pn'a.' In zilele noastre.
Dar libertatea gandului? GAndul i expresia, lui nu
erau altceva decal una din formele ritului sacru.
A inova, a individualisa ar fi fost un seinn de anar-
hie si un greu pAcat. Cu ce drept ar fi ridicat cineva
inaintea adevarurilor milenare Indrzneala unui biet
gand isolat?
LECTIA a 11-a.
Grecia si libertatea umana.
Cand e vorba de Grecia, cercetArile se indreapt
mai ales asupra liberttii politice a Atenei, N'a
spus oare Pindar c eleutheria" stpnia cetatea
Inteleptei zeite?
Am fi foarte bucurosi, dac am putea cunoaste
clup acele izvoare contemporane care sant in o-
bisnuinta medievistului cele d'intdiu boanifestri de
libertate" ale Atenei pentru a le putea inlelege in
sensul lor adevrat. Dar aceste izvoare nu se gsesc.
Avem a face cu lucrri filosofice" de mai trziu,
pe care le stdp'anesc anurne idei preconcepute, asa
cum un istoric din secolul al XIX-lea al Revolutiei
francese IncondeiazA dup interese tarzii si conform
cu. idei care nu se definisera.' in 1789 marea mis-
care confus de la inceputul istoriei contemporane.
Ce poate avea un Aristotele, vorbind despre Statul
atenian", din starea de spirit umil patriarhal a ce-
lor cad au pus basele institutiilor asa de mult des-
voltate mai tarziu ale cettii? Stim noi ceva 4in iz-
voarele pe care filosoful categoriilor stricte le potri-
veste, le annoniseaza', ca om al vremii sale, asa cum
trite lege el? Sau ce folos adevrat putem trage din
ce spune despre legile lui Solon un retor fr simt
politic, de pe vremea stpflnirii romane, ca Plutarh?
Grecia i libertatea nmanA 9
Moralistul care este dascalul de moravuri din Che-

roneia avea nevoie de lege" Inca din cele mai de-
pa'rtate timpuri ale inceputurilor i, unde legea nu
era, el n'ar fi stat pe ganduri s'o creeze. Ce valoare
avea pentru dansul ceia ce ni este noua asa de
scamp si de slant: autenticitatea, cat de srac in
expresie, a documentului contemporan? Inscriptii din
acele vremuri am spera in zklar.
E altfel deck pentru Roma. Pe aceasta o putem
urmari mai usor in modestele ei debuturi. Cu toate
sfortarile unui Tit-Liviu de a se presinta neintrerupt
pi coherentg., plin de eroi si de ,,fapte mari", ve- .
dem destul din ceia ce a fost cu adevarat in pri-
mele secole. De altfel aici nu era ca la Greci man-
dila de a fi fost de la inceput descoperitorii si in-
temeietorii a toate, invtkorii omenirii.
Nu ni ra.mane deck sa intrebAm pe Homer, des-
criitorul, oricat de aranjat intr'o vreme tiazie, al
imprejurrilor din ceia ce se poate numi preistoria
elenica. Opera. individual, Iliada i Odiseia au trecut
apoi prin acceptarea, care-i da o si mai Malta va-
loare, a unei societti intregi.
Aici nu e vorba de o mare lume, unificat prin
aceiasi coneeptie religioasd i pazita de zei in marge-
nile stride ale sacrei lor vointi. Mici teritorii in care
omul se poate valorifica i cgrora el li impune pece-
tea vointii sale si gustului su, iata ceia ce, intr'o
generalitale pe care pe o bund jumlate o credm noi,
este Hellada.
In aceasta viat, de un caracter atilt de deosebit
fatl de sfintenia impunkoare a Orientului asiatic,
este un kabc, un popor", care st la dispositia re-
gilor fr ca un text sacra sd o fi cerut. Aici nu mai
e zeul care pretinde, ci avem a face cu o umanitate
supus prin. singura putere a invlmilsitelor timpuri
10 Evol itia Heil de libertate
de lupte intre oameni pentru scopuri curat omenesti.

Cunoscuti mai mutt din momentele de lupta, su-
pusii caci ei sdnt aceasta : aprobarea kr la in-
trebarile selitor e mai mull indeplinirea unei forme
urmeaza ceia ce am numi astzi, dupa alte no
tiuni istorice: steagurile lui Achille Tesalianul, lui
Agamemnon si Menelau, regii din Argos (si basileia
acestor exatAsEc ar trebui cercetata in principiul ei
pe temeiul unei foarte atente cercetari filosofice a
cuvintelor prin care ea se nurneste . Nimic din cre-
dinta, din devotamentul care deosebesc pe luptatorii,
de cari va veni vorba pe urma, de ostasii oarecum
voluntari ai unui Alexandru-cel-Mare, asmanalori
de sigur cu cetele ternesti care, la inceputul se-
colului al XIX-lea, de.la sine s'au adunat supt con-
ducerea teranilor" de felul lui Caragheorghe sau a
lui Tudor Vladimirescu. Nimic iarasi din placerea
luptei pentru lupt, asa cum iese din stralucitoarele
pagini despre Razboiul de o suta de ani ale lui
Froissart. Adele in limp de pace 'ale acestei societati
nu ni sant cunoscute decal in margenile palatului in
care Pereopa, inw:anduli petitorii, intelege a se pas-
tra pentru Odiseu ale carui carari de ratacire sant
nestiule.
De altfel, pe acele vremuri ciind regele e taut, re-
gele silei, cand cetatea nu se desemneaza Inca, avem
alaturi, nu numai terani i pescari, dar, in partite de
de-asupra Atenei, intregi vaste regiuni de sesuri
deschiie, bune pentru evolutii de calarime, in care
domneste o oligarhie cavaloreascd, o nobilime, cu
vechime i traditii, avand neastamparul celei din e-
vul media. Aa c nu numai in Tesalia lui Achille,
dar in. Acarnania, in Etolia. Cu at& mai malt in.
padurile Epirului, uncle atat de putin represinla
viata omului care nu iese la lupta.
Grecia 11 ribertatea uman ii
Regimul regal da insd, fart indoiala, fatada. El

domina in acele Tinuturi, prea mutt neglijate, care
sant Italia -meridionald, in prima ei perioadd,
pant mai tarziu, Sicilia. Contrafacerea Persiei lui
Darin i Xerxe se mentine acolo, fart paguba pen-
tru desvoltarea civilisatiei grecesti, cdreia-i dit un
adaposl sigur i un asa de puternic sprijin. Si lu-
crul era natural, Monarhia aceasta a Orientului Rind
considerata de Greci, de toti .Grecii, ca forma natu-
rata a autoritalii supreme, subsumand tot ceia ce, in
margenile ei, in abstract infinite, putca sit tralasca,
in. alte imprejurari, cu alte institutii. Dart am a-
yea o marturie asiatica. despre rdzboaiele medice,
tart indoiala ca asa i numai asa s'ar presinta a-
tingerea acestor dont lumi, mai putin antagonice in
esenta lor decal cum li-a plaeut Grecilor, la o anume
vreme, stt creadd, i dupd. (Mash credem i noi.
Ideia ca ar U lost vorba de libertatea umand aparatd
contra tiraniei orientate trebuie hotarat parasita.
Vom vedea cum Alexandru cel-Mare, presintandu-se
ca mosleni or al clrepturilor elenice, va intelege pi,
mai ales, va fi silit sa resolve problema..
A 'existai i o Atena regald: simplit, semi-barbard,
formandu-se ineet i greu in mijlocul unei lumi de
pecari pe malul Marii i allei lumi de plugari in
regiunile din interior. Aceasta e cetatea cea veche,
ale capii urme se descopdr azi prin sapaturile rod-
nice ale Americanilor. Persii au distrus-o, i cu
monumentele ei modeste pare a se fi irnprastiat pi
atmoslera religios-regala a primelor timpuri instinc-
tive pentru a face loc aceleia a clarelor conceptig
voite.
In fata se formase cu greu, evoluase in imprejurdri
nesfarsit mai putin favorabile, o alit cetate", de
un caracler cu totul diferit, allele fiindu-i originile,
12 Ero lutla ideii de libertate
care, nefiind bine intelese, de aici continua ei in-

josire in judecata vrernilor care s'au succedat: La-
cedernona, Sparta (si aid, numele ar trebui cercetat
cu struint i divinatie filologica). Presintat ca
un organism conservativ, iremediabil inchircit, ea
ofera aspeote din cele mai interesante.
De la inceput, dubla regalitate. Doi regi din doua
familii deosebite, care n'au macar voie sa se ames-
tece. Doua feluri de sange. Doi stramosi, in legal-Lira
cu acea coborare a oamenilor din Nord, ireductibili
rurali, cari sant pentru mitologie Heraclizii i pentru
filologie Dorienii, dar pe cari, fara sanse de a
gre0. caci popoarele nu se inventeaza si nu se
strarnut printr'un simplu joc al deductiilor din
alte domenii deck acela a propriei lor vieti, putem
sa-1 identificam cu singurii cari se constata a fi lo-
cuit in acele locuri, Ilirii i, cu deosebire, Tracii. In
mijlocul ,,poporului" gasit aici si represintat prin
oamenii buni i batrani" ai Senatului, gerousia, pi
supt paza eforilor-juzi, sant acesti regi de cucerire,
represintand cele dotra neamuri, cele doua semintii
zare au participat la dansa. Ei corespund, absolut,
ce.or doi mosi, celor doi bdtrdni, oaH se Intalnesc in
fund, la Wale socotelile de pamnt, in lumea sate-
lor noastre genealogice, de o atat de veche prove-
nient. 110111 i parecii, din partea br, corespund unii
sclavilor prinsi cu sabia, altii noilor veniti, pe oari
Moldova ii numeste venird (acesta e i sensul cu-
vantuhd grecesc de zsivoc, cel de lang casa"
cuiva). 0 mosie, deci, cu urmasii mosului, moque-
nii, condusa mosneneste.
Mid se ajunse la rzboiul peloponesiac Intre A-
tena si Sparta, fiecare cu cetatile aliate ei, rpr e
,deci un antagonism intre sistemul militarist inapoiat
21 uneia i nevoia de libertate netarmurit a cetatii
Grecia i libertatea unitn 13
ciu:le, a ad2vdratei palls". Ci cloud forme deosebite-

de 1ib2rtate s infruntd. $i. Sparta represintrt liber-
tatea teraneasc, patriarhala, a unei obsti careli are
in frunte regi cu singure atributii bisericesti
rzininice, incunjurati de Sfatul oarnenilor buni si
batrni", iar alaturi o urma din rogirnul mai vechiu,
mai simplu al juzilor, pe atud la Atena e libertatea
superioara, inchis intr'o oligarhie in care originea
se confunda cu bogatia i ajuns la o fas a. de inalta
intelectualita.e. In aceastalalia conceptie a libertatii
cettenesti, iesita de supt tirania religiei si a tradi-
tiei, umanisall cu desavarsire, meritele personale
pot sa creeze i ele drepturi ca acelea care au dat
pc multa vreme toate rosturile cettii in mnile lui
Pericle, fail a mai vorbi de tot ca pante castiga shn-
plul capriciu al unui Alcibiade. Regele din Sparta
este acolo reniru c are singur chemarea de a inde-
pliti rosturile divine, Pericle conduce pentru ca. a
fast in. stare s se impuie prin propria putere a
spiritului sau.
Daca, din punctul nostru de vedere, este s facern

o alegere intro cele doua libertti, raspunsul nu e
greu. ,
In ce privesle resultatele, Atena a decazut din ce

in ce mai mult, pan in epoca tiranilor" si a lin-
gusirilor in.dreptate catre regi elenistici i efi no-
mani, supt influenta fatala a unor oameni pe cari
nimic nu-i lega de interesele vitale ale cetatii, pe
child Sparta, fie si cu toate zbuciurnurile ei pentru
pamnt, a ramas pand la capt sprijinit pe scutul.
acelei increderi in sine care nu se poate sprijini pe
un kir de inovatii si mode.
Iar, la ce priveste esenta insasi, libertatea Ia-
calrt i tradAionalii, adlinc infipt in trecut, e pre-
14 Evolutia ideii de libertate
ferabila oriand liberi;ii de piatit publica, pierzfm-

du-se in discursuri asupra infrangerilor care nu
mai pot fi tndreptate.
Dac voieste cineva sa inteleaga bine si athinc
care a fost sensul si care au fost limitele libertatii
atenime, n'are decal sa se gandeasca la libera" Ge-
neva a lui Jean Jacques Rousseau, care se intitula
cu o mndrie oligarhica nu destul de subliniata ce-
-Wean" al ei, cum nu erau multi. Dc o parte si de
alta, supt Irive1iu1 teoretic, privilegiatii prin nas-
tere, cari rasping asaltul celorlalti la situatii i dem-
nitati. Caci libertatea constitutiilor pentru ckiva nu
Inseamna nimic fata de libertatea instinctului gene-
ralisat.
Dar, s't supt raportul productiei economice, Atena
sclavilor este un cas clasic de robire $i nti e
vorba de sclavul homeric, un din al easel, prins prin
hasard si in care se respecta de stapnul ocasiorial
trecutul lui de libertate, devenind adesea un prieten
al celui cari4 stapaneste. Nu e sclavul rosturilor durn-
nezeiesti din Orient, unde i regele nu e deck scla-
vul zeilor. Aici e sclavul de exploatare, traind in a-
fart de drepturille societatii cetatenesti, de religia
de activitatea politica a acesteia. Cum odinioara nu
era mult de cfistigat prin munca, altfel -e situatia
selavului fatt 1e perioada inaintata a Atenei, cand
castigul mult duce la nemiloasa exploatare a muncii
omenesti.
Cugetarea greceasca, fata de care santem cu tolii

asa de indatoriti, este hist ea macar asa de libera
cum se pare la prima vedere? Timpurile veclu tra-
iesc in conventii de gndire, care se sirnt din fie-
care scent a poemelor epice. Cnd Herodot se fami-
liariseazt cu gndul incatusat religios al Orienta-
Grecia i libertatea umanA 15
lilor, el descrie, une oH cu admiratie, niciodata eu

un sentiment de critica, intr'o atitudine de raspin-
gere, societatile domnite de regi. Religia greceasca
este in continua desvoltare, e adevarat: fiecare poet
Ii poate adaugi, cu viata oamenilor se intregeste farti
Incetare istoria zeilor. Dar aici in cadrele fixe ale
unei cugetari invariabile singura imaginatia creiazti.
Cand Socrate alinge sisternul de gandire, raspunsul
e: cucuta, Daca. Platon poate urmari visiunile lui, e,
se pare, pentru c'd in actiunea lui nu se intrevedeau
Incercari de realisare. Alaturi de mitologia zeilor pu-
teau fi Ingk Witte miturile acestelalte ale divinelor idei.
Dar Indata Aristotele va ven i va Inchide in cate-
gorii resultatele unei cugetari in desacord cu acele
realitati. care, alaturi de Ina Itrile ei sublime, ii ur-.
meaa triviala decadere.
LECTIA a III-a.
I ibertatea barb-rilor" din interior
Dup ce in lectiunile precedente v'am ardlat care
este no;iunea obisnuitg. a Grecilor in legalur cu
ideia aceasta de libertate notiune neintreagg si
fals: neintreagd, pentru cd nu cuprinde tot ce ar
trebui s cuprindg, i fals, fiindcd presintd lucru-
rile altfel deck cum ele se presintd in realitatea caro
bpare pe basa izvoarelor i inainte de a trece
cum e natural, la istoria Romanilor, tot in legd-
turd cu aceasta, este bine sd ni dam sama cd dd-
meniul acesta grecesc, de pe teritoriul sud-estic al
Europei, nu este un domeniu isolat.
Grecii nu se gsesc numai intre Greci i dincolo de
ei sd fie vidul. Nu este iar nicio nevoie ca noi sd
intrdm de a dreptul in notiunea aceasta a Grecilor,
de. elenism, de o parte, si barbari, de alt parte
barbarii neinteresand. i este o intrebare : intru
cat Grecii Inii considerau ca barbari (in sen-
sul nostru) pe cei caii se ggsiau aincolo de hotarele
cetdtilor grecesti dar, adrnitand 6 i-ar fi consi-
derat asa, intrebarea intdia este dacd, in locul deo--
sebirii acesteia netede intre elenism i barbari, pu
este mai bine sd cdutrn, in afar-A de lurnea aceasta
greceascd, cu no;iunea ei de libertate cum se intal-
ncste nurnai in uncle locuri ai eleutheria i liber-
Libelfa'ra ,.bcrbarPor" din interior 17
kis. de wide am fAcut noi libertate, nu este rtce-

lasi lucru dacd, va s zicq, in jurul cetd'bitor aces-
tora grecesti, cu o libertate discutabild si care tre-
buie sd fie localisatd, nu existd o altd fume, in
care am putea sd cddem peste o altd forrnd de li-
bertate. $i v spun de la inceput: supt forma aceia
de libertate locald, traditionald, populard, in sensul
organic al cuvantului. Este intrebarea dacd, in lu-
mea aceasta incunjurdloare a cettilor grecesti, nu
trebuie cdutat o altd notiune, mull mai preferabill
pentru noi i mult mai adevaratd, in ea inssi, a
Ebert
Evident, ccand iea cineva izvoarele greceSti, impre-
siunea pe care o are este a acolo existau numai
Greci i numai un fei de Greci. Cnd Ins te uiti mai
bine, distingi, in afard de numele grecesti, cateva
nume de regi macedoneni sau traci, sAmAnate in
izvoarele grecesti despre istoria cetdtilor grecesti si,
pe urm, privitoare la istoria Romani Ion Descoperi
va sd. zica o intreagd societate, extrem de interesant,
care a existat o bucat de let'eme acolo, la locul ei,
in fund, pe planul al doilea sau al treilea, in partea
aceia de penumbra si de umbra, asupra direia nu
se opresc ochii istoricilor antichitatii i noi, earl
ii imam, privim tot asa de putin inteacolo, ca i ei_
Dar, la un moment dat, oamenii acestia iese din
aco!o, din fund, si se indreapt cdtre planul intdiu..
Vedeti, cnd se presinta istoria greceascd, pus in
afard de istoria acestora, cum se infatiseaza de
obiceiu, este o lipsd de legaturd, sau avem un,
termen de legaturd care nu este considerat cum tre-
buie. Cnd iei istoria Grecilor, din cele mai vechi
timpuri, si mergi pana la sfdrsitul antichittii, sau
treci dincolo de aceasta, pnd in epoca bizantind,
cum fac unil Greci, cari gresesc foarte mult, fiind-
2
18 Evolutia iddi de Iibertate
c imperiul bizantin este 'un imperiu roman si nu

grecesc i Grecia se mArgineste la hotarele societittit
antice, dar, cand ajungl la margine, nu observi
un lucru, in mare parte cu deosebire nou, care ser-
veste de legAturA Intre societatea aceasta de cetti
grecesti, societatea cea veche, i societatea cealaltd,
iie aparentl numai greceasca. Cad aparenta, Mrd in-
doiald, este greceascA: Alexandru-cel-Mare a cetit
Iliada, vrea sa fie Achille, pretinde s6 represinte
causa elenic i sa rAsbune rdzboaiele medice. Gre-
cii considerl ca un mare triumf al lor biruinta desk-
varsitA si cucerirea definitiv a lui Alexandru-cel-
Mare. Numai cA nu este asa. Alexandru-cel-Mare,
cu Macedonenii lui, represint ultima fasl a unei
coborari a oamenilor din Nord. Tin s spun aceasta
de la ince put, ca sA intelegeti de ce, in afarl de is-
toria greceascd, tot supt raportul acesta de care ne
otupdm, se poate trata, In mod destul de larg, pro-
blema macedoneanA, fa legAturA cu ideia de libertate.
-Macedonenii nu sant niste elenisati, niste deplin si
Mncer elenisati, cari apar atunci cand ii chiarnd sen-
fimentul national greoesc. Prin urmare nu din Grecia
se manevreazA Macedonenii; Macedonia nu este un
fenomen elenic awzat o bucatl de vreme In alt loc
si care dupl aceia este atras de ImprejurAri pe pla-
nul prim al istoriei grecesti. Ar fi o conoeptie cu to-
tul deosebit de adevAr. De fapt, Macedonenii repre-
sintl primul front al barbarilor din interior, Cari
pentru nevoile lor intrinsece i pentru scopu-
rile lor deosebite, n miscarea aceia vast a istoriei
universate, de la care, pAnA atunci, fuseserA exclusi.
lift sA spun si acuin, dupl cum am avut prilej s
e spun de atatea ori, i, acum In urml, si In scris, el,
la un. Anume moment dirt istoria antichitAtii se pro-
imntA int eurent de le Nord la Sod. Istoria Romani-
Libertatea barbariloe din interior 19
lor,- aparitia lor, rolul pe care-I joacrt, luarea in

stpilnire deci a istoriei antice, nu este decilt unul
din capitolele acestei cobordri a Norduhri cdtre Stat.
Aco lo, spre termuril Me2diteranei,vdntul acela cald
desgheap popoarele din Norclul rece, i popoarele
acestea, des.gbet'ate, ca zilpada munti!or, se coboar;
nu in formd de avalanse, ei de sivoaie, erdre Sud.
Este o alt lume, en de,lvistrsire alta. i cercetdrife
care se fac in limpid din urm, si mai ales cele
atilt de frurnoase, ale acelui pe care 'if deplangetti
liii preun CU profesorii d-voastra, ale regnetatultii
Prvan, cu privire la trecutul preistoric i protoisto-
ric al regiunilor noastre, contribuie hi afirmarea a-
cestui fapt, pe care de zeci de ani, de ctlte ori a ve-
nil prilejul, 1-am sustinut, impreund cu alti cugetd-
tori mai cUragiosi, cu privire la is-Ionia veche: cd
lumen aceasta in,eriaard are o valoare proprie 'a
el, CA nu este o fume de barbari, frecati la suprafata
cu elerdsm i cari, indatrt ce elenismul Ii da Un
oarecare lustru, se cred asa de strans legati de el
Inct urmeazd in totul scOpurile seztulare i tradi-
Iionale ale societatii grecesli.
A crede astfel c o eroare loarte mare, pe care, fard
indoialit, Grccii nu o vor pArdsi niciodata, pentrt
ca Grecitor Ii convine foarte bine sa vadd in Ma-
cedoneni niste clienti mnili, niste servitori devotati,
niste mercenari ai causei acesteia elenice, timp de
mai multe seco'.e. Si pe Iiinga Greci mai snt alti.
devotati i entusiasii ai elenismului, in deosebi in
lumen germanicli, dar i aiurea, earl vor crede ei
mai departe tot asa. Oamenii acestia judecd astfel,
trdind eine life tinde, neavilnd contact direct cu for-
mete prin care s'a perpetuat acea barbaric de pe
vremea Traci lor si Macedonenilor in vremurile noas-
tre, nevazilnd ultimul ei termen, care nu este numtd
Inaintea noastra, dar chiar noi siratem in acest ter-

rain, pentru ca noi trim in mijlocul azestei societati
si ni dam sama de lucruri de care istoricii Isi dau
sama cu mult mai greu, cad trecutul traieste in
present. Si bra aduc aminte ca, p vremea unei dis-
cutii cu privire la originile istoriei noastre, bni scria
cineva, care nu era nici mai mult nici mai pu(in
deck Eduard Meyer, istoricul anUchi1ii, cam ast-
fel: Totdeauna trebuie tinut sama de elementul eel
mai vechiu, care se continua si traieste pan in
timpurile noastre". Avea toata dreptatea. Dar awi
earl nu \rad viata actual a regiunii Carpatilor, a Pe-
ninsulei Balcanice si a partilor vecine din Ucraina si
Ungaria, can nu cunosc acest Sud-Est european, asa
cum el trieste astzi, in cea mai mare parte cu
asezmintele vechi, cu spiritul politic de cart au
lost insufletite acele timpuri, aceia natural nu inte-
leg, dupa simple izvoare, ceia ce noi intelegem prin
contactul cu o realitate vie si, mai mult, prin partea
din aceast realitate vie care se gaseste in noi In-
sine. Noi Iriine sirntim tracic i rnacedonean. Si in
multe domenii de acestea de viata politica si social,
pe dad pentru ceilali, Germani, Francesi, Englesi,
este neceshara o mare sfortare ca sa treaca, de la felul
lor cetatenesc de a intelege lucrurile, la felul acesta
rural, teranesc, in care le fritelegem noi, oH pe ce
plan al vietii sociale sau politice ne-am gsi, pen-
tru noi nu este nimie mai usor deck a le consider&
foarte naturale.
Deci, nu numai c exista aceast lume in afara
de lumea greceasca, nu numai ca o putem Intrevedea
peste numele, samanate id i colo, ale catorva regi
macedoneni satt traci, sau pomenirea eventuala a'
unui concurs macedonean dat Persilor, dar avern
pi elementele contimporane de exPlicaVe pentru a:
Libertatea barbarilor" din interior 21
ceast lume, atilt de deosebit de lumea cetate-

neasca Si, pentru a face Itcrul Inca mai bine Inteles,
sa luam cAteva casuri din istoria medieval i mo-
derma, care ni vor arata mai clar care putea s
fie raportul intre cetaiile acestea grecesti pe de o
parte, i, de alta, acea lume barbara, penumbrata,
traind prin vi, in forme asmnatoare cu formele
pe care le aveau Romaniile" rothanesti. Prin ur-
mare cu viata de Romanie" in evul mediu, cu ju-
zii, voevozii i oamenii buni i batrani", cari s'au
perpetuat si la Romani, ca i la Albanesi, la
Greci si la toate popoarele care se gasesc pe vechiul
fond tracic si, intru catva,, iliric,
Ganditi-va d-voastra c noi, pentru evul mediu,
n'am avea cronicile bizantine pentru peninsula bal-
canica, ea' n'am avea nicio ideie despre asa-numi-
tele trei itnperii bulgaresti, de formatiile regale ale
Sarbilor, de taratul lui Dusan, ca toate aceste lucruri
ni-ar fi necunoscute. Era posibil ca in cele doul
lad ale Constantinopolului sa se fi distrus toate
aceste izvoare. Se putea Intampla foarte bine ca ma-
nuscrisele cronicarilor bizantini sa nu ajunga in de-
po.,liele occidentale, unde se gasesc in momentul de
fata. Au disparut cu desavarsire sute de mii de
acte. Nu cunoastem pentru o provincie bizantina,
limp de un secol, cat cunoastem pentru un satulet
al nostru, i ie poate faoe istoria Odohestilor
mult mai bine decal istoria imperiului bizantin la o
anumita data.
Ganditi-va ca n'ar exista aceste izvoare i ca am
11 pastrat numai arhivele orasului Ragusa, ca-
ruia Srbii Ii zic azi Dubrovnik. Aceasta a represin-
tat o republica; influentata o bucaa de vreme de-
Venetia, stapanita de Venetia, liberata de Venetia
si care a plant apoi tribut Turd. tor i atunci att,
2?, Evolutia ideii de libertate
lost tot asa de putin staptini Turcil in margenik-

orasului Ragusa cum au lost si in principaul Moldo-
vei sau al Terii-Romanesti , i Inca acolo erau .1
ziduri imprejur, i noi nu puteam face un zid pe
tot hotarul terilor noastre : amestecul acolo era
dar si mai slab. Si prin fereastra aceasta bizrudina
vedern noi anumite lucruri din Peninsula Balcanica.
Dar cum? Numai in legaturd cu interesole ragusanc.
Dac n'arn avea nici dpcumentele bulgaresti si sat--
besti, pe Ifinga ceia ce ni dau cronicile bizanti.ne,
ni-am face o foarte curioasa ideie despre inieriorut
acesta al Peninsulei Balcanice.
Tot asa Sasii din Ardeal au socotelile lor de la
1 100 inainte, i viata rornaneased se vede loarte
bine prin cronicile si socotelile acestea brasovene,
sibiene 4au ale allot' localitati, mai mici. Ganditi-vit
Ca n'am avea nicio transmisiune isoricii, n'ar exista
niciun fel de cronici romanesti i n'am poseda Ma la-
murire asupra vietii rornanesti de odinioar. decal
prin socotelile de la Brasov sau- Sibiiu. Evideni, pi
s'ar presinta viata, nu numai a Rornauilor din Ar-
deal, cari n'au o istorie politica, dar viata principa-
Wort noastre, tot asa de fantastica, tot asa de film
linii dare si splide, cum se infatiseaza viata luiuir
acesteia din interior, vazuta numai prin trecatpa-
rele mentiuni, negligente i dispretuitoare, ale iz-
voarelor privitoare la eel:aide greceti.
Si, Inca, gandiki-v c storia Spartei noi n'o cu-
noastem dinteun singur izvor spartan. Sparta Q cu-
noastem numai prin izvoarele ateniene. R44)044 Pe-
loponesiac II curiPaslem prin cpia ce sppne Tucidide,
cand noi, cari iii inchipqina a qunpate asa de Nile-
cum a lost acest rdzboiu, gm avea yrt. izvor Jtii
partea cealalt, evident ca parerile poastre at- Ii
cu tolul whimbate, fhl$ PIP ar fl schimbale cu
Libertatea barbaritor" d n interior 23
toad parerile noastre despre rilzboaiele medice, daca,

pe lan gd. tarziul st slabul strigitt de triumf al lui
Ilerodot, am avea inainteo noastra o cronicA pre-
cum nu ohisnuiau s faed Persil in sensul nos-
Iru; sau, dac am avea proelamatiile lui Dariu, ina-
inte de rAzboaiele medice, sau ale lui Xerxe, nu s'ar
inlocui oare cutare capitol in care II vedem invins
zi umilit, si el poate nu se simtia de loc asa?
Avem, prin urmare, o foarte puternicd viatd in-
terioard a barbarilor din peninsula balcanied. Dupd
smoteala obisnuit s'ar putea zice foarte bine: da,
la Atena era libertate, in sens filosofic intele-
gandu-se , iar, dac trecea cineva in parlea cealalth,
la barbari, acolo inta.lnia un fel de incercare stan-
gace, grosoland, lard duratd, de monarhie, un dur
stdpAnitor asupra unor terani ignoranti i incon-
tienti. Isi inchipuie cineva pe teranii acestia, traci
sau iliri, uitandu-se, aceia cari erau mai doritori
de lumind si de libertate, cu un sentiment de no-
sfarsith veneratie i cu o porta' nestinsd spre cethtile
grecesti. Ei bine, eu sant foarte sigur c barbarii a-
cestia din peninsula balcanied nu doriau de loc sd
fie Atenieni, sd fie liberati" in sensul acesta, s se
impartseascd de libertatea ateniand. Ei erau foarte
satisfAcuti acolo unde se gAsiau, pentru cA intre
orice fnaintare de cioilisatie qt intre clesvollarea nor-
maid a libertdeii nu existd mimai decal o tegdtura.
Existd o legAturA intre o anumild desvoltare a ci-
vilisatiei i un anumit progres al libertAtii, dar nu
intre orice ciotlisafie I intre orice liberlate. Sank
lucruri foarte deosebite in sine. Niciodatd nu s'a
constatat o perfectA concordantA intre aceste douA
genuri deosebite de desvoltare.
Un incru este insd sigttr: eA ormete cetAtilor gre-
cesti au inrfiurit asupra vietii barbarilor din into-
24 Evo lutia ideii de libertate
rior. Si putem sti si cum. lath, avem aici, In prtile

noastre, o dovadd de legAtura pornith. de la viata
greceascd spire lumea barbara. S'a creat, pe maln-
rile Mdrii Ne,ge, nu numai pe cele dobrogene, dar
i pe coasta de Nord, o civilisatie amestecat intre
Sciti i Greci; s'a creat o civi1isaie foarte originald,
care de sigur n'a intrebuintat niciodat limba sci-
tied, si nu s'a intAmplat aici nici ceia ce s'a In-
tfimplat cu Ga lii, in Galia, unde, dupd cum spune Ce-
sar, s'au intrebuintat lIterele grecesti pentru a scrie
limba Galilor din interior. *Nu erect sa se fi scris
cu Mere grecesti limba Scitilor; numai anumite nu-
me de domni figureazd in greceste, pe fetele unor
monede scite. S'a desvoltat aici o civilisatie spe-
ciald, In care tehnicianul grecesc realiseazd, cu di-
bAcia i simtul lui, lucruri ale chror fond nu apar-
tine sensului de frumuseta al civilisatiei grecesti,
ci traditiei scitice, care In aceast privinta era In
legAturd cii traditia artisticd a Asirienilor i Ba-
bilonienilor, a Asiei centrale i apusene. Trebuie sh
titi iardsi ch aceia ce se nurneste arta goticil sau,
visigotica in Spania, m-i arta tesaurului de la Pie-
troasa, aceasta nu are de loc a face cu Germanii.
Este o continuare a artei aceleia scito-elenice, pe
care Gotii au gdsit-o aici si au transmis-o peste Ga-
lid, Ong la vestitele coroane cu &nail cloismn(5 ate
regilor visigoti, dintre care una este in Paris la Mu-
seul din Cluny si allele au rrnas in Spania.
As !lel, svem un loc unde putem sa ni dam sama
de caracterul leghturilor acestora dintre Greci si
barbari, adecd dintre orasele grecesti de la Pontul
Euxin 1 Sciti. Ceva asamanator, de sigur, a existat
i lntre celelalte mari cetti grecesti i intre ceilalti
barbari, cari stAteau l.a spatele lor. Fdr Indoiald
cd, de la cetatile grecesti, s'a intins asupra acestora
Libertatea barbari'or din interior 25
o influenta, care era inainte de toate de organic

sare si de tehnica. Dar cred el si de dincolo, de la
barbari, prin pdtrundere sau influentd, care nu s'a
civil niciodald, a fost o astfel de inrdurire, exerci-
told, din timpurile cele 'mai uechi si in chip foarte
flame, asupra poporului grecesc. Si originalitatea a-
ceasta greceascd este atacabild, dupa tot ce vedem as-
tazi, din cloud parti : intaiu o influentd oriental,
hotaratoare, aceia care desface, produce cea d'intdiu
miscare, i apoi o necontenit influentti transforma-
toare, care vine de la acesti barbari din Nord, Am
pus candva o intrebare : daca, asmrtnand cineva
arta aceia din. Creta, care este asa de variatd, de un
naturalism asa de bogat i luxos, asamanand-o cu ca-
racterul tipic al civilisatiei elenice in marea ei in-
florire, rdceala i simplificarea acesteia, 'maternati-
sarect, reducerea la forme abstracte si matematice,
clacd aceast deosebire nu se datoreste inrduririi ra-
selor din Nord? Pentru ca, evident, oricat ar fi de
frumoas, de armonioasd, clasicitatea artistica gre-
ceased., cu toate acestea, in ceia ce priveste presinta-
rea naturii, infatisarea micItrii, colorile, pe Ing
elementele acelea neilarsite de varietate pe care le in-
tdlnim In Creta, constattn dincolo si o sarkire, care
vine din curentele de la Nord.
Si, atunci, daca am izbutit s v conving, ne ga-
siani pe un alt teren decAt pan acum i vedem c.
acesti bqrbari ar merita lard indoiald o istorie a
lor. Ceia ce s'a facut pn acum este o arheologie
atras catre istorie, dar, dupa ce arheologia si-a fa-
cut datoria, trebuie sa vina istoria, care s indeph-
neasca, fat de Traci si Iliri, ceia ce in Franta a in-
deplinit Camille Jullian I* de viata Galilor, consi-
derai atka vreme numai fata. de Cesar si de Cu-
cerkea civilisaiei romanc, i iata ca de odata, prin
2d Evoiutia ideii de libertate
cercelarile unei intregi scoli i prin lalentul de a

sislcmalisa al lui Camile Ju llian. ei se desprind ca
un popor eu deplind originalitaLe. $i in Apus exisla o
libertate extrem de interesan4de care o O. vie
vorba alunci can(' vom vorbi de isloria Romani-
lor i vom vedea atunci ce este in dosul Roma-
nitor, cum, pentru moment, vedem ce este in do-
sul ce1a;i1or grccesti. Nu vom 'merge mid asa de de-
parte cum merge Helmont, in Wellgeschichte", in
cele vivo zece volume pc care le-a scos, si in care
se inspirl de principiul geografic, (land un vellum
Intreg civilisatiilor primitive americane peutru el
s'au desvoltat pe un teritoriu imens si reduce la
un mic capitol istoria antica a peninsulei balcanice,
incredintat d-lui von Scala. Noi nu judecam dup5.
Intinderea teritoriului. Noi judecarn dupd valourea
ir2fluen(elor si puterea penetru(iilor i, natural, fie-
care are atala cat da influenta lui i atata cat resultd
din socoteala intre cat a fost fiecare peneirat si cat
a pulut el 1.11811i sa penetreze in domeniul istoric
al liopoarelor vecine.
De sigur dad ar cauta cineva, pentru ideia a-
ceasta de libertate, in tirnpurile cele mai vechi ale
Traciei sau Macedoniei, nii ar ajunge la mare lu-
cru. Ce tiin noi despre aceste timpuri? Oamenii
in anlichitate nu s'au gandit sa infatiseze istoria
acestor popoarc. Dar, dad priveste eineva studiile
istorice cu mai mullA largime i indritznealA, poate su-
plini foarte bine, uncle lipseqle, mthturia directA
a izvorului istoric. Sdu si pan g. acum cat s'au scan-
dalisat anumiti crilici istorici Ain Apus de Axle ca-
leva pagini pe care le-am pus in fruniea istoriei an-
lice, in sistemel mieu de isiorie universalA (Esscd de
Synthese, vol. 1), in care spuncA poate exista is
toile i lara izvoare. Si-au pus oamenii manile in

cap: de uncle s iasg istoria fr izvoare?
lese din aceia et, intr'un anumit moment, vezi
o desvollare ajunsg la un anumit grad, constatat din,
izvoare. Ac-asta dewollare trebuie sg. vind de tmdeva.
omenesti merg dupg anumite linii lo-
gice, t dupa mersul altor civilisatii vezi care este
aceastA linie, ori cum se formeaz un lant. Cu oare-
care prudent i cit un oarecare simt intim al rea-
li.kitor istorice, poti uni printeo ipotes g. ceia ea
altfel s'ar presinta ca niste fragmentri informe.
Este sigur ca aceia ce stim despre Macedoneni saa
Traci pe timpul lui Alexandru-cel-Mare se putea
ffasi cu cateva secole inainte acolo. N'a fost o schim-
bare rapida in domeniul institutiilor. Institutiile
acestea, foarte simple si adanci, s'au continuat din:
secol in secol cu foarte mici schimbari, venite din-
tr'o lume vecina, de un alt caracter i pe o treapta
mai balm de desvoltare. Iata, noi vedem, in oeia
cc privesLe viata Romani lor, prin descoperirile do
la Arges, cum se infatisa ea pe la 1350. $i, dac
stim cunt era viata aici pe la 1350, nu avem dreptul
sit spunem ca tol asa trebuie sa fi lost i pe Id
1250, cand, in locul lui Basaraba, era Seneslav,
cel care este cunoscut prin diploma data de regele
ungar Cavalerilor Ospitalieri, toanitii?
Tot asa pentru peninsula balcanica. Aici au lost
fat it indoiala doua forme de organisare. Una pro-
prie, care s'a mentinul: viata aceasta de Arai, teranil
liberi traind lii viii supt carmuitori in mare parte
alesi si In mice cas Voiti de dansii, cum era in sa-
tele noastre, lie ca fiin Domn roman sau grec, in
epoca de libertato ca si in aceia de inchinare fata de
Turci, de stripanire fanariota, asa cum a fost prtnit
la Regulamentul Organic, caci numai acesta a schim-
bat Vechea alcdtuire a satelor noastre, si se poate

riscasspunerncaceia ce era la noi pe la 1330, cand
s'a introdus Regulamentul Organic, trebuie sd fi
fost i pe la 1030, in elementele sale. Schimbitrile care
s'au petrecut au fost foarte mici.
Revenind, grin urmare, in regiunile acelea, era,
pe de o parte, libertatea terdneascd, oarnenii tr-
ind inteo formd care s'a pdstrat piind foarte tar-
ziu, pe care o putem vedea si in viata teranilor ro-
mni din Ardeal, de ex. In sec. al XV--lea, cand
se vede, In actele de la Sibiiu, cum se alegea judele
de la Sdliste: se adunau teranii, alegeau dintre ei
un numr mai mare, care formA resultatul celei
d'intdiu votri i pe urm cei alesi votau la randul
br ca alegiitori pontru jude. Am Mut comparatie in-
tre acest regim i cel (lin Venetia. In Venetia era
dogele, si doge si voevod, in (loud limbi deosebite,
este acelasi lucru, cum Senatul din Venetia, e
menli buni i bdtriini" de la noi, iar alegerile, asa
cum se niceau in Venetia, cu mai multe balotagii",
cum se zice, corespund la ceia ce se fAcea la noi,
In secolul al XVII-lea, de siitenii din Sdliste.
Acelasi lucru trebuie sa se fi intAmplat si in viata
aceasta veche a Trad'or i Macedonenilor. 0 putem
gici aa, cu siguranta ca nit ne inseldm, in ceia ce
priveste liniile generale. Dar vine un moment cand
nu mai avem nevoie de ipotese; avem izvoaree: cu-
tare scrisoare a lui Alexandru-cel-Mare, povestirea
lui Arian; avem In Diodor de Sicilia un rdsunet ai
vechitor stiri privitoare la Alexandru-cel-Mare si la
Filip, o serie intreagd de izvoare care ne llimuresc
perfect in ceia ce priveste felul de a fi i de a se
organisa al Macedonenilor pe vrernea lui Alexandru.
Ar zice cineva: dar de ce, de obiceiu, istoricii lui
Alexandru-cel-Mare nu cautd aceast parte de ori-
Libertatea barbarilor' din interior 29
ginalitate cLcocbiL Iii organisare, care pentru mine

corespunde cu o libertate mai mare deceit libertatea
aceia aparentd, de formd, Mcirgenitd numai la un
anurne loc, qi /a o anume epocd, a cetdrilor gre-
cqti? Pentru cd toti acesti istorici sant asa de fer-
ineca,i de clenism, in cat in epopcia lui Alexandru ei
cauta tot ce este in leg/aura cu acest clenism. Ceia
ce este oriental sau macedonean nu-i intereseaza..
Bietul Dariu Codoman apare ca un minuscul rege,
fricos si fugar, care piere inaintea lui Alexandru-cel-
Mare. Soeietatea persana apare ca o societate de oa-
meni nevrednici, incapabili de a Se apara, care,
mind vine eroul macedonean, inmarmureste, in ne-
putinta de a reactions. Pe cand expllcatia st
aiurea: st In faplul c nu Alexandru-cel-Mare a
cucerit pe Persi, ci el a batut o armata porsan6 si,
a doua zi dupa ce a batut-o, Persia 1-a cucerit, 1-a
asimilat, pe Alexandru. Alexandru devine astfel un
Xerxe, un Darla: felul lui de a se presinta, ceremo-
niile la care participa, riturile pe care le Indeplineste,
conceptia puterii lui, felul acela ieratic cum Isi
Incheie viata, tarandu-se la altarul unor zei cari,
In adevaratul sens al cuvantului, nu mai erau zeii
lui de odinloara, toate acestea Ii aratA a fi unul din
monarhii Orientului, eel din urma din marii monarhi
ai Orientului. Ia inchipuiti-va, de o parte, pe Filip,
la Curtea lui din Pella, traind intre teranii lui si is-
pravind la capgiul unei petreceri de familie, prin-
tr'un. fel de vendetta, cand cineva ii strpunge cu
cutitul ca s ilsbune eine stie ce jignire personala
parc s'ar gash cineva Intr'un clan de Albanesi din
zilele ,noastre!, iar, de alta, orientalul Alexandru,
care amid inoare se inalta la ceruri, catre tovarasia
etern,1 a zeilor plarinti i frati ai lui, intemeietori
stApanitori ai monarhiilor Orientului.
30 Evolutia ideli de libertate
tath dar curn cine se ocupa si de isitoria Orien-

tului poate, din toate izvoarele acestea, s dea fie-
arida partea lui, i elenismul se reduce simtitor.
/n ce privesfe viaa armatei, brie& ar fi spas Ale-
xandra c el este strategal Gre'cilor, asa cum era
In evul mediu cineva capitan de cruciat i, intre-
buintand pentru Alexandra tcrminul, cu totul ne-
potrivit, de etpitan Q2 truciata, era si Alexandra art
capi!an de cruc-ata, al Grecilor, indeplinind isevansa
lor rata de Persi , oricat el se cousidera ca un eroa
litarziat al /Hada, toate acestea putea sa fe lack
dar el samana parfeef cu un manarh oriental. Insa
iiuna atfita treme cat dura pompa, dar, dupa ne
aceasta se ispravia, cand el se gasia ca general intre
da.qasii la. el Oa mai samana catusi de patin ca sa-
cra Imparat. In cuvantarea gereralului catre soldati,
a soidalitor cMre general, apai Iii ceasul clind se
insirau pabarele pe masa si lncepea formidabila
betie de pa urma CirCia Alexandru $i-a ispralrit asa de
rapede viata, cand el se &este in socielatea lui Kiel-
tos si a celorlalti amid, lucrurile se schimba cu de-
savarsire. Ai a face cu un fel do print albanes me-
dieval, un Scanderbeg. $i caracterul acesta friplu
al lui Alexandru este extrem de interemnt. Cand
.este voila de discutiuni filosofice, de citat poett
eIeni, el este eleval lui Aristotele, un tanar foarte
inteligent i bine crescut; cand este vorba de posrd
fatli de supusii oriental, este un Xerxe inviat. $/, ia
un. moment dat, ef zvarie toed purpura aceasta o-
rientala i e gata sa bea cu ai ful, carl ar fi It' stare
sa apuce sabia fiecare, i sa dea In Malt, fard sa se
gandeasca unul ca acesta este regelc NaCedonie,
cuceriforul Orienfulai, succesorul celor Inai marl
stapdnitori de oameni. Sunt la ate,sti oaMeni, atinsi
superficial de civifisatie i puSi In serviciul unor
cause care nu sunt ale lor, duplicitti si multiplici-

tati dc acestea curioase. Ganditi-vd la boierii nastri
de pe la 1840, earl, se presintau la bal, inaintea
Francesitor, ca niste persoane desdvarsite, iar, (WO
ce se isprdvia balul, dupd ce se stingeau luminile,
cand venia roaba tiganc5 s'o desbrace pe boieroaica,
zburau palmele si se auziatt vorbele cele mai urate
acolo unde putin inainte ciripiserd cele mai fru-
moase conversatii de salon.
Asa trebule s-1 Inteleaga cineva i pe Alexandru.
Si avem un anumil ens pe care 1-am retinut candvh
si la care recurg toideauna ca sa se inteleaga ca-
racterul acesta din urrnil al monarhiei lui, cat este
de macedonean de balcanic. In aceI ceas iat cum apat
soldatii lui, carora el li dadea pdmanturi, intemeind
coothi cu dansii,cum am intemeiat noi in Dobrogea,
cum au Intemeiat &Irbil pan in fundul Serbiei Ve-
chi, In Macedonia si aldturi de orasele care purtau
numeIe lui sau allele numite dupd numele diado-
hilor lui sau sotiilor acestora, se intemeiau si sate
pentru saldati peste tot1.
Acei cari nu aveau hied masii si nu erau asezati
' Dh,)A cum Stefan-cel-Mare crea sate de mosneni. Este aly-
sohit acelasi lucru. $i sA nu credeti cA lupta de la Issos sau de
la Granic n'a avut oarecare asAmAnare cu hipta de la PArdul
Alb. Mai multd decAt cu lupta de la Podul-Inalt, pentru cA la
PArAul Alb teranil s'au dus singuri sA-si apere avuturile, i alunci
a fost o scenA ca din Froissart, o luptA cum ar descrie-o o frescA,
o paradA de cavaleri ca in secolul al XIV-lea apusean, in care
s'a sacrificat boierimea, care nu mai era ajutatA de terani, asa cum
a fost la Ypres in rAzboiul actual pentru lorzii englesi sau cum
a fost in Italia, tot In acest rAzbolu, admirabilul sacrificiu al in-
tregil tined nebiliml plenlontese, care s'a sacrificat ca sA apere
retragerea ffallanA, iar dustnanii, cAnd au venit, au gAsit tot
cAmpul.acoperit, pand la o distantA enormA, de cea mat splen-
didA cavalerie italianA, care se sacrificase ca sA se poatA retrage
ceilalti.
39 Evolutia iddi de libertate
undeva, au intrat la cearld cu regele. Vedeti, din.

punct de vedere elenic, nu se poate admite aceasta,
Ia inchipuiti-vd pe Pericle stand de vorbd cu te-
ranii i in definitiv cine era Pericle ?, un om
influent si alit, cu teranii din imprejurirnile
Atenei. De aceia s'a i creat terminul de Beo-
tia" pentru terani prosti, in mintea carora era
nurnai stupizenie, nefiind oameni de viatit publicd.
Pericle n'ar fi putut s stea de vorb d. cu ei, iar te-
ranii din imprejurimi n'ar fi indrznit s vind la A-,
tena, in piatd, i sd discute cu arhontii. Soldatii lui
Alexandru cel-Mare au fdcut Insii ceia ce niciodatd
soldatiiunui rege grec n'ar fi cutezat s fad.:
s'au certat cu el. 51 el li-a rdspuns cain asa: nu
v aduceti aminte ce erati inainte? 51 acum ati fi
niste bouari prin vile Macedoniei dad nu v'as fi
adus eu in rdzboiu!". Aceasta arat ientimentul de
simpld c imaraderie al unor (erani liberi, strdnsi in
jurut squint, pe care 11 respectd, Iiindcd are drept
la aceasta, dar infante de toate fiindcd ei 11 von
5i poate duce cineva si mai departe deck atat con-
stiinta recunoasterii acesteia a libertAtii rurile, de un
caracter cu totul deosebit, pe care Ii represinta
viata macedoneand. Moare Alexandru-cel-Mare. Du-
pA datinele rdsdritene, ar fi trebuit ca, in chip me-
canic, sd-i iea mostenirea cel care avea mai mult
drept. Monarhia este un lucru slant, care trece de la
unul la altul, cum este si hirotonirea, venlig. din O-
rient in Biserica noastr. 51 aici este o transmisiune
sacrA, o pntere misterioas care merge de la om
la om; n.0 e un lucru pe voie.
Ce se intarnpld Insd dupd Alexandru? Fiecare
general spune: de ce n'ar fi armata mea?". Un fe-
nomen cu totul nou in istoria antiChftIi. Veti gdsi
un rege asirian care cucereste Babilonul sau un rege
Lib2rt .k..t barb irilor" din interior 33;
babilonean care cucereste Asiria, yeti gsi revolts

de provincii, dar un om care sg. zicd: MA cred mai
vrednic decat altu i pentru aceasta reclam toqt
mostenirea cui mi-a lost stdpan", aceasta nu o Yeti
mai OA Au fticut-o ins diadohii: An:ioh, Pt'Ao-
meu, Seleuc, i, in fata lor, Antigon, Lisirnah, in
Tracia, toti cei cari serviserd pAnd atunci supt Ale-
xandru-cel-Mare. Aici nu mai exist eredi:ate. Se
pune un principiu nou. Cci ereditatea era in.
folosul fratelui lui Alexandru, care a si fost procla-
mat rege de unii, si mai ales a fiului lui, ndscut
din fata lui Dariu Codoman, din Raxana, acest A-
lexandru-cel-Nou, care reunia cloud drepturi: drep-
tul cuceritorului i dreptul vechilor monarhi ai Per-
siei. El mai ales trebuia sdi mosteneascd fArd
discutie. Dar generalii nu tin sarnd de loc de lucrut
acesta. Ei reclamd mostenirea lui Alexandru. Si fie-
care o reclamd intreagd: 'Inca un lucru caracteristic..
Am fi gandit cd unul va lua cutare provincie, altul
alta. De loc. Fiecare a inteles sd aibd toatd mosteni-
rea sefului mort. Si, dacd pe urm s'au rnrgenil
fiecare la cdte o provincie, este pentru cit spiritul
provincial li-a creat ho!are, pe care nu le gdsiau in
propria lor vointa. Ei se considerau insa ca moste-
nitori deplini ai lui Alexandru. De aceia s'au batut
necontenit. Cnd Egipteanul a fost in Siria, cnd
Sirianul in Egipt, cnd cel din Tracia a vrut sd go
neasca pe cel din Macedonia, cand Pir, regele Epi-
rului, sa vazut si el, la un moment dat, mostenitor
deplin al eroului.
De ce reclamau ei aceasta mostenire? Pentru cloud
motive: Intaiu, se simtiau vrednici; al doilea, fi voiait
soldaK fi aclamau. Gel d'intaiu cas prin urmare
unde o regalVtate pleacd de la vointa fusd# a solda(i-
lor. 51 in spiritul acesta, care in aparentA este un.
3
spirit de anarhie si un element de decadenta, in

spiritul acesta, daca. Il intelegern bine, ni dam sama
ca nu este vorba de o decadenta a civilisatiei ele-
nice, ci este vorba de un nou principiu, de libertate
ferdneascd, tradi(ionald, locald, patriarhald, si bar-
bard, introdus in deseoltarea civilisatillor omenesti.
.5 i mai tinetl sama Inca de un lucru: aici via(a so-

ciald nu este prinsd in anumite forme, din care
sd nu po(i iesi. Fiecare poate s creada ce vrea,
poate sa se inchine la ce zei vrea. Nu-ti dddea nimeni
s bei cucuta, ea lui Socrate, la Atena, fiindca nu
aveai idei de Slat. Aici exist o necontenit ane-
xare de elemente straine, o necontenit Intregire cu
elementele acestea care veniau din afara. Si mai
addogiti west lucru : c marea civilisatie atenia-
na era o civilisatie de sclavi, iar aici sclavii mai
ea n'au existat e faarle greu s se spund daca e-
rau sau nu sclavi in cutare regiune din Tracia si
Macedonia; nu avem rnijloace de constatat daca in-
stitu;ia aceasta 'a ost primita si In ce masura, dar
toate probabilitatile sant ca sau nu erau sau nu ju-
cau niciun roL Poate erau, in jurul vre-unui sta.-
panitor elenisat, in cateva familii, dar intreb: po-
pond acela, asamanabor cu Albanesii din timpurile
noastre, care Isi lama oile sau vitele grin muntii
Pindului, sau piratil Rini de pe malurile Marii Adria-
tice, ce nevoie aveau ei de sclavi, cand neeesitatile
vietii lor erau asa de recluse? Sclavuf este bun cand
ai cu ce-1 hrani si 0e-I da de lucru, dar cand nu
poti face acest lucru ? Aceasta era o eivilisatie in
lntregime de oameni Iiberi.
Astfel, incheind, daca ar voi cineva sa alba o
asmanare In ee priveste situatia relativit Intre Greet
1 Macedoneni, ar fi ca a comparatie Intre Bizarrtul
Libertatea nbarbarilor' din interior 35
secolului al XY-lea, foarte cultivat, bogat cu priso-

sint, i intre bletele noastre teri dunarene, a c6ror
putere sttea inainte de toate in libertatea fundamen-
tabi a societd(ilor omenesti, care este libertatea cla-
selor de jos, a claselor munciloare, in casul acesta
libertatea (eranilor ostasi.
LECTIA a IV-a.
Libertatea roma na
Dad. in. Limpul Revolutiei francese cineva ar f.i in-
trebat pe oarnenii cari pretindeau cd restituie popo-
rului frances libertatea, de unde se inspird ei, evident
cd acestia ar fi intrebuintat, ca sd rdspundd, anu-
mite principli abstracte, ar fi luat din filosofia se-
colului al XVIII-Iea ceia ce li trebuia ca s le-
gitimeze lupta lor pentru un scop pe care-I intelegeau
a fi libertatea. Dar, in acelasi timp, ar fi spus nu
numai c este drept si este bine ca popoarele sa
trdiased in libertate, ci ar fi addugat cd viata a-
ceasta in libertate a mai existat odatd, si anume
c vremea aceasta nand a existat viata in libertate
a tuturor popoarelor a fost antichitatea romand.
Nu mergeau pand la Greci; Grecii, cunoscuti, ca i
Romanii, de altfel, dupd capitolele retorului foarte
tarziu si foarte putin intelegdtor care a lost Phi-
tarh, erau oarecum mai putin familiari oamenilor
de la 1789, dar de Romani ar fi vorbit cu totii,
chiar in distributia de roluri fiindcd fiecare
vedea intr'insul un fel de incorporator al vre-
unei personalitAti istorice. $i v pot spune cd ten-
dinta aceasta, de a incorpora pe cineva d'inainte, se
intAlneste foarte dese ori la personalitdtile istorice.
Nu este locu1 aid de a se dovedi mai .pe larg a-
Libertatea roman 37
ceasta, dar este sigur ca de ex. Hanibal a imitat pe

Alexandru-cel-Mare, i Hanibal n'a fost de altfel sin-
gurul imitator, caci tipul istoric al lui Alexandra a
trecul si la altii, pan a ajuns la editia moderna, mult
mai putin corespunzatoare care se intalneste la Fran-
cesi, in istoria secolului al XVII-lea.
$i oameriii aceia, cari cautau s incorporeze anu-
mite personalitati din anlichitate, si-ar fi ales fail
indoiala pe acela cu care credeau cd samand mai
bine. De ex. Robespierre, care punea mult temeiu
pe virtutea lui, cu caracterul neinduplecat, cu inco-
ruptibilitatea, cu capacitatea de cele mai mari sacri-
ficii pentru ceia ce era in parerea lui un ideal in
parerea noastra ins o manie, o psihosa, el ar fi
cautat neaparat intre virtuosii romani pe cel care ar
fi samanat mai mult cu el. Traiau deci acesti oameni
in credinta ca person ific, incorporeaza anumite per-
1/4ona'i i din lumea romand. L, daca li-ar if spus
cineva: dar, bine, Romanii n'au trait totdeauna In
libertate, ei ar fi raspuns: da, a venit un moment
in care Romanii n'au mai trait in libertate. In mo-
mentul acela Imperiul a cazut asupra vietii lor,
obisnuite cu libertatea, ca o tiranie insuportabila
si indata ei ar fi alergat la marturiile acelora dintre
scriitorii romani de la inceputul Imperiului, cari au
protestat impotriva lui, cum a fost casul lui Tacit, in
momentul cnd Imperiul nu era peste masura de irn-
povarator. Caci, daca, natural, .nimeni dintre noi
nu este dator sit creada in toate fabulele i maha-
lagismele, ca sa intrebuintam un cuvnt contimpo-
ran, In toate calomniile ordinare i perverse pe care
le infal,iseaza Suetoniu, iatit un Roman de pe vremea
imparatilor cari nu erau cei mai rai, inainte de ti-
rania asiatica, inainte de dominatla orientalismului,
in moravuri ca i in politica, iata-I infatisand o so-
3E Evolutia ideii de libertate
cietate ticAloasa, care, nesimtind plcerea Libertatii, se

aruncd furioasd &dire robie; iat un Roman, care
se consacrd, In scrisul lui, apariirii unei libertAti
care ar fi fost rdpit societtii romane, deprinsa a
trdi liber.
Revenind, era, deci, pe de o parte, credinta c't so-
cietatea romana a fost sprijinit pe libertate, creciinta
ca au existat eroi ai acegtei libertdti, cari pot fi
imitati, i, pe de altd parte, in. ce privestc Imperiul
fatd de republied, aceast phrere, cu des.dviirsire
gresild, ca republica insemna una: libertatea, si Irn-
periul insemna altceva: lipsa de libertate. Chci la.
un *moment dat ar Ii fost o adevrat conspiratie
impotriva liberttii; August ar fi fost Un. tiran, care
a rapit popordlui roman libertatea i, rapindu-i-o,
cu Wale acestea a gdsit forme amene, pldcute, de
a se inftisa lath de aceia pe cari Ii desbrhcase de.
ceri mai mare si sflint iubire a lor!
Si aici iardsi snt silit sa vd spun cd ne gasira
Iji fata unor Oreri cu deshviirsire false. E opera
nenorocild a retoricei. Istoria este, In general, im-
povrath de retorica aceasta, care trece dintr o carte
In alta, dintr'un curs universitar in altul, i astfel
se fixend neadevdrul, sau ceia ce este mai ru,
jumajatea de adevar, acel lucru fichlos care este
jumatatea de aclevr, impotriva chreia reactioneaza
cineva mai greu decat impotriva erorii. Se comemo-
reazii anul acesta Spinoza, si v aduceti aminte de
vOrba aceia a lui, ed mai usor iese adevdrul din e-
roare cleat din coufusiune.
Este dar o hothrath gesalli de a considera pe
Romani ea un popor ndscut pentru libertate si nascut
pentru libertatea aceasta abstractd, filosofich, cu-
priusd in anumite asezdminte centrale, in anumite
institutii fundamentale, de la care sd porneascd
Libertatea roman 39
o actiune inlinzandu-se pe urrna la toate aseiamin-

tele de randul al doilea sau al treilea, i s sta.-
paneasca in arnanunte o societate. Este de ajuns
sa luitm, In linii generale, desvoltarea societatii ro-
mane si sa cautam a-i patrunde sensul, pentru ca
oricare din dv , oricat ar fi de putin informat sau cat
se poate de mult impovarat de pareri false, sh
ajung la aceiasi conclusie ca mine.
Ganditi-va ce a fost la inceput Roma, societatea
romans& Statul roman. Se crede ca societate i Stat
inseanma acelasi lucru, i aici este iar o foarte mare
greseala, de a crede cal a existat de la ineeput Statul.
Intrebuintam noi acest cuvant de Stat pentru usu-
rinta, dar sa-si inchipuie cineva cit in societatile
orientate au existat State ca ale noastre, sau ca in
Grecia desvoltarea poporului s'a facut pe State, eh
Roma a inceput cu ideia de Stat., in loc sa se spuna
ca Roma a elaborat anurnite elemente, care, trecand
mai tarziu printr'o mare prelucrare moderna, au
ajuns la o anumita conceptie a Statului deci, a-si
inchipui cineva ca a existat un Stat roman, sprijinit
pe ideile pe care sant sprijinite Statele pe vremea
noastra i cit sufletul acestei societati Terecate in
Slat ar fi lost libertatea, aceasta nu se potriveste cu
felul de a gandi al Romanilor de la inceput. Al
celor mai adevarati Romani, pentru ca mai tar-
ziu avem a face cu Romani de adoptiune si de
contrahandil, culesi de pretutindeni, din toate po-
poarele si din toate societatile, cand Roma nu mai
represinta decal un termen de drept pentru o ilea.-
tuire universala, si nu o rasa, o tradiVie, ci nurnai
un complex die asezaminte (si aceasta a dus si la
crestinism, care ar fi lost imposibil in alit aka.
Wire). Tocmai atunci, la inceput, avern a lace cu o
societate patriarhalg, careia Ii Upsiau cu totul ele-
mentele trebuitoare liberttii, intelese in sensut nos-

tru. Mai tdrziu societatea aceasta, prin amestec, apoi
prin primirea intr'insa a o multime de traditiuni i
idei, care la Inceput Ii erau strdine, s'a apropiat mai
mult de ideia de libertate. Vechea Rom a fost insd ca
un sat de mosneni de la noi, un foarte modest si
simplu sat, Iipsit de eea mai slabd tendintd de or-
ganisare rnai strictd. Vechii Romani erau i putin
rude intre dnii, i totul se sprijinia pe comunitatea
de interese i cornunitalea religioas, pe vremea
aceia cand religia in pdrtile acelea nu era acelasi Itt-
cru ca in Rdsrit. In Rdsarit religia se intalnia In
culare loc, dar era de fapt peste tot. Aici, nu i-ar fi
trecut prin minte unui Roman vechiu s inceapd. raz-
boiu contra vecinilor din necesitatea ea zeii rornani
s stdpiineascd lumea, acesti zei pe cari noi Ii cu-
noastem numai dupd nume, cdci esenta si-au pier-
dut-o. Mars, Venus, Iupiter, etc., acestia noi nu-i mai
putern recunoaste, fiindca s'a imprumutat divinila-
tea greceascd nu numai in ce priveste forma, dar i
in ce priveste sensul.In afard de aceasta erau nisle zei
rurali, al calor cult era mai mult o superstitie,7-
zeii aceia de cari-si btea joc Sf. Augustin, feri-
citul Auguslin, cum ii numeste Biserica in celebra
carte a lui Despre cetatea lui Dumnezeu", pe care
voia sd o aseze peste tot, in locul societAtil rornane,
socotild ca usurpatoare fat de drepturile oamenilor
si mai ales fat de drepturile lui Dumnezeu asupra
tuturor oamenilor.
Prin urmare, un biet grup de oamenI sdraci, vdcari
si muncitori de odmnt, avdnd zeii cart se pot avea
Inteo atare societate, cultul foarte smerit, in legdturd
Cu miiloacele foarte putine ale acestei societqi,
aceasta era Roma la inceout. Nu este nevoie s v'o
mai spun acum, dar tot ce se cuprinde in istoria ye-
Libertatea romard 41
die romana, panamai tarziu este numai o incercare

de a da Rornei un trecut neintrerupt, cum in realitate
nu-1 avea. Tot asa cum, pentru evul mediu, altii
au recurs la diferite etirnologii de nume de localitti
si la legende cum, pentru ea se zice la noi Vadul
lui Voda, s'ar crea legenda unui Voda 11 o bnagi-
natie inventiva a tesut de aid o multirne de lucruri in
jurul unui nume de localitate, care in realitate ar fi
avand ccine stie ce sens pierdut. Precum Polonii,
cu Popiel i cu regele mancat de soareci, Boemii, cu
Libusa, eroina de la inceputurile poporului lor,
apoi Ungurii, cari an cules din legenda pe Arpad
sl 1-au Intovrasit cu tot felul de elemente luate din
legende i cantece populare, acelasi lucru 1-au fa.-
cut Romanii. Au vrul s alba un treeut asemenea
cu eel greeesc. Dar era o oarecare deosebire: Grecul
inventeaza necontenit, creiaaa in fiecare moment isto-
iia lui. Cam/ vorbeste, pune de la dansul. Nu este
mincinos sau megaloman, dar prin temperamentul
sau trebuie s adaoge necontenit ceva din imagi-
natie. Tipul presintat asa de bine de Daudet in Tar-
tarin de Tarascon" a trait in toate timpurile: si in
cetatile grecesti din antichitate. Dar Romanii voiau
sa faca feird imaginatie ceia ce facusera Grecii cu
imaginatia bor. Goriolan, navalirea Gablor sant in-
crur culese din legende, din cantece epice i este
usor la toate acestea s se recunoasca izvoarele. S'a
facut observatia ca Romulus nu inseamna altceva
decat Romanus, flindca terminatia ulus" este echi-
valent cu anus" (Siculus", Sicanus" .
Prin urmare, nu avem a face cu o societate orga-

nisata supt niste regi istorici i cu fenomene po-
Mice interne pronuntate. E o societate care, nu nu-
mai ca nu a avut istorie, dar nici nu era nevoie
4ii aiba o desvoltare istorica. Vechea istorie romana
este astfel a istorie falsificata. Societatea aceia de

mosneni era o societate liberd, in sensul liberldfii
oatnenilor din satele noastre, 'mull mai liberd de-
cdt atunoi cdnd i-au intrut in minte principiile gre-
cesti, cdncl a recurs la ideologia aceia elenicd, foarte
frurnousd, dur pe care Romanii n'au cobordt-o nici-
odald infr'adeuar in sufletele lor. Doctrine le filo-
sofice grecesti le-au prima Romanii. Evident, erau
unii cari credeau ca este bine sa se presinte ca-
stoici, alii ca epicurieni, alii, mai multi, ca eclec-
tici, dar, intre Romani, niciunul n'a crezut inteade-
var in vre un sistern de filosofie. Caci o societate nit
crede intr'adevar dect in ideile pe care le-a pro-
dus, dup4 cum niciun om nu crede intr'adevar dc-
cat in credintile care au Tost smulse din adancut .
sufletului sau. Nu are nicio valoare o reteta care ti-o

,t15 cineva; numai ceia ce cu osteneala, cu suferinta,
cu sudoare iese din viata ficcarnia, numai aceia are
valoare. Ei bine, a Romani nu se gaseste niciodata
aderenta adnca a cuiva fata de o anurnita credinta:
Rornanii n'au creat niciun sistem filosofic, i, daca
ar fi trait Inca multa vreme i ar fi asimilat si mai
multa filosofic greceasca, tot nu ajungeau sa-1 cre-
eze; cum n'au creat nicio forma literarg, afara
de satird pc care trebule sa li-o recunoastem, dar ea
n'a fast niciodata un gen literar mare si perma-
nent, ci intermitent si
Astfel oamenii acestia, traind in imprejurarite
acelea elementare, carora li-a trebuit cel putin
douA secole ca sa fie in adev?.ir accesibili ideilor
grecesti, au avut oarecare libertate, cum o avea
scum cativa zeci de ani cutare teran din fun-
dui Muntilor Apuseni, asa cum ii zugraviau Teo-
fil Francu si Candrea in cartea lor despre Moti:
oameni rude intre ("Ansa, cari se cunosc foarte bine,
Libertatea ioman ll 43
se intalnesc pentru anumite judecati pe piata pu-

Mica, bOtranii judecandu-i supt un stejar bdtran,
ca odinioara Petru Schlopul in povestirea francesa
a lui Fourquevault sau Ludovic eel Slant, supt ste-
jarul de la Vincennes. 0 libertate d'induntru, asa cum
la noi mai este azi in Vrancea, unde oamenii se
simt mull mai putin legati cife Statul roman in forma
lui de rartid i Murocratica decal oricare dintre noi.
Asa trebuie va inchipuiti societatea aceasta ro-
mana, cu 0 libertate evidenta, dar care se inchide
acolo: una din acele libertd(i care se exercild in
forme tradifionale i nu se exprirnd niciodatd in
fGrrne teoretice. Este o deoscbire intre libertatea
care se enunta in forme teoretice si nu se manifesto'
niciodati, nici in forma traditional, nici in alte
forme, libortate care se cuprinde intre doua foi
de carte si se scrie de-asupra unui PaHament, si
'intre liberatea care nici nu se proclama, nici se
scrie, care nu se intinde, nu se pierde in zari ei
nu cuprinde tot cerul, adecd libertatea pe care
o are fiecare in cercul su restrans de activitate.
5i v asigur, nu numai ca profesor de istorie, dar
ca om care am trait o viata, politic, la asigur c
mai mullA valoare are libertatea mrunt, in lo-
cut undo se invarte omul, decat acea libertate mare,
larga, dar care proiecleaza foarle putinil lumina a-
supra cararilor fiectiruia. 0 libertate restransa de,
suburbie, de oras sau de afara, de la sat, plateste
mai mult decal toate instantiile acestea, represintand
o libertate aparent, cu care se leagan somnul po-
litic al societtilor ornenesti, intocrnai cum o d-
daca dibace i cu glas frumos stie s adoarma copi-
lul incredintat pazei sale.
Aceasta a fost libertatea primitiv romand. Mat.
Nu s'au conceput nici ca oameni liberi, nici ca li-
beratori ai altora, ca popor cu misiune, cum se

cred attea pan in timpurile noastre, "Jana la cel
polon, care stiti c are o doctrind foarte interesanta,
care i-a facut, atAta limp, puterea, doctrina 'mesianicd,
In virtutea cdreia ornenirea este osandita ca sd ispd-
seasca, i trebuie sa se sacrifice o natiune, iar aceastUi
natiune, care sufere mai mult, pentru toate celelalte,
si pentru ea este o glorie c sufere necontenit, este
natiunea polona. Ideia aceasta a natiunilor avnd o
misiune este foarte nou i ar putea sa formeze un
studiu sociologic foarte interesant. Odinioara insa
nu era asa; niciunpopor nu credea ca. are o misiune
fata."de alte popoare. In timpurile noastre, dac1
vorbeste cineva cu un. fascist din Italia, acesta va
spune c fascismul represinta o miscare mare, care
ar trebui introdusd peste tot; un democrat de stanga
din Franta va spune ca. misiunea Franciei este de
a cultiva si de a introduce democratia in loate
prtile; un om de dreapta va spune cit Franta
are o misiune latina de a apara Eu'ropa impotriva
bolsevismului, de a sprijini orice guvern care bate
cu pumnul in. masa, pentru ca in felul acesta, apara
Europa impotriva bolsevismului.
Pe vremea aceia insa nu avea nimeni nicio mi-
siune: nirneni in antichitale nu credea cit are meni-
rea de a libera pe a1ii. i mosnenii acestia saraci,
foarte liberi in mica lor gospodarie, la un moment
s'au gasit in legatura, in inaintarea lor fireasa,
cu civiIisatia etrusca. Nu existd inchisoare religioasa
mai stramtit deck aceia pe care o represinta a-
ceasta societate etrusca. Etruscii au fost totdeauna un
popor incapabil de a se desvolta, asupra carula a
apasat o alta viata deal aceia pe care o trdiau.
Dovada grozaviiile acelea care sAnt infatisate pe
sepulcrele lor, pe vasele lor, care au imprumutat
Libertatea romana 45
foarte mult, ca tehnica de la arta greceasca, dar re-

presintarile sant altele decat cele de pe vasele gre-
ce.sti: la Greci este libertatea, simpatia, bucuria de
a trai, o necontenit miscare, o varietate nesfar-
sit, pe cand dincoace, pe vasele etrusce, iooane de
pe alte lumi, care urmaresc iprigonesc oameni
chinuiti, nocajiti. Intrand in contact cu Etruscii, nu-
mai idei de libertate n'au putut capata Romanii. Au
[Mr-at in Urania clivind. i au scdpat apoi intru
caLva de aceast apasare teribila, de care n'a scapat
'lush niciodata poporul etrusc, fiindc erau de alta
rasa. Totusi de la Etrusci au primit Romanii o ci-
viiisatie de forme multiple, nenumarate, cu forme
religioase stride i rituri neinduplecate. Au intrat
astfel in robia semi-intunericului sau tenebrelor a-
danci ale mormintelor etrusce, pentru cd viata E-
truscilor este in cea mai mare parte o gacire fl
fel de aspiratie a lucrurilor care sant supt coaja ja-
mantului. Fata de alte teorii, care consider moar-
tea insasi ca inoeputul unei alte vieti, la Etrusci
viata inssi era consideratd ca o initiare a mortii:
din punctul luminos, care ar fi nasterea, cineva
merge intr'o umbra care se adnceste din ce in
ce mai mull, pana ajunge la intunerecul desavarsit
al vietii subpamantene. 'Au luat Romanii de la
ei multe, pan i cerdmonia, al carii nume e luat
de la orasul etrusc Caere, i, clack' pompa vine de la
Greci, incolo tot ce presinta, ea forme, societatea
romand, este cules de la orasele i cetatile acestea
elrusce: pon.Lificele, lictorii cu vergele br, consulii
si ceilaltii magistrati, toti Ii gasesc sau originea,
sau corespondentul, in societatea etrusca.
Astfel un popor foarte simplu intra In forme foarte
complicate. Tot asa ar fi fost dac noi, cand a ine-
put a se forma viata noastiii de Stat, in loc s fim
-48 Evolutia ideii de libertate
supusi la loi felul de influente influente occi-

dentale, grin Ardeal, prin Po Ionia. prin Ita fiend
negustori din coloniile de la Marea Neagra, prin
foarte indepartata iransmi-iune frances, care se vede
si In costumul mortului Basarab-Vodd la Arges
ne-am fi gasit numai In fata societatii bizarline si
n'am fi avut a face cu o contrafacere a acesteia, cum
a fast viata de Stat a Bulgarilor SAHA tor de a-
i.
tunci, ci ar fi azut teranul nostru de la Dunare

tocmai in Bizant, in fata basileusului. De altM,
azi, asa se intampl cu teranul nostru, nnitat de h
cultura pdmantului Iii lupta de la alegeri dintre di-
efritele partide, and ascultd si el si se Intl speriat
la realittile tumultuoase care i se presinta in tot
timpul.
Asa inat i a doua fasei a societd(ii romane ex-
clude- de.9dutlrit gandul de libertate. Noroc doar cd
Romanii erau prea simpli i pr3a sdraci, i ca rasa
lor era o rash' de pe lumea aceasta, pe and cele
asiafice sant de pe supt parnant, abstracte; noroc
de aceasta, fiindca altiel Romanii ar fi fast intorsi
cu desdvarsire. Si dupd ce au trecut de initiarea e-
truscd, ei au venit in fata Grecilor, dar nu cu sen-
timentul acela pe care de ex. 1-au avut ai nostri,
caH, scdpand macar in parte de influenta bizan-
find (s urmarim comporatia d'inainte), s'au gasit
in fata occidentalitor. Ai nostri au avut stim fata
de occidentali, dacd nu chiar la inceput, and te-
ranii munteni au luat la Witaie pe cavalerii de la
Nicopole (si acestia se plang cd i Sasii din Ardeal au
straw hainele lor cele mai proaste i i-au imbrikat: cu
ele), dar a venit mai tarziu ofoarte mare stiind peniru
aceast civilisatie occidentald. Grind ajungeau Romaaii.
din Moldova In. fata negustorului italian la Cetatea
Alba, sau cand solii venetieni se infdtisau la
Libertatea roman 47
Curtea lui Stefan-cel-Mare, era un sentiment de ad-

miratie pe care-1 provocau: in privinta aceasta 1111
exista nicio indoiala. Dar Romanii n'au adrnirat pe
Greci; nu imprumuti idei de la cineva pe care nu ti-1
socd,i superior, fie in ce priveste insusirik ce le are,
sau mornentul de civilisatie in care, cu insusiri mai
mari sau mai mid, se gaseste. Romanii, gsindu-se
in fata acestei lumi grecesti, o despretuiau: acestia
erau Invinii, cazutii, rugtitorii, acei cari chemasera
in zadar pe Pir, regele Epirului ca sa-1 opuna Ro-
manilor. Stateau hire Cartaginesi si Romani si
erau cetteni din orasele unde, cum spune legenda,
oamenii nu puteau dormi fiindca. era o petala de
trandafir indoita pe cersaful lor. Natural, ciind ve-
iiia acest teran simplu, batos, de la Roma, fie si Ire-
cut prin anumite forme etrusce, inaintea acelor
Greci, avea pentru ei un profund despretcum zi-
ceau la inceput: Greculus. N'au intrebuintat cuvAntul
Elen", ci au luat cuvntul de Grec, care corespundea
unei anumite sernintii din Epir, cu care au intrat
ei in contact pentru prima oar%
De laacesti Greculrn'au put& Roznanii sd caute a
imprthnuta idei politice si nici ideia de libertate. Sliti
foarte bine a in cele d'intaiu timpuri literatura si
filosofiaerau represintate la Romani de straini neli-
beri, de sclavi liberati, priviti in familii cu mutt mai
putina consideratie deal aceia pe care o dadeau
odinioar boierii nostri unor bieti preceptori din
Paris, cari erau luati in case pentru frances
dant. Mai rau considerau Romanii pe Grecii a-
cestia. La un moment s'a luat masura de Stat de a
Inlatura pe filosofi, caH stricau morala. Si Romanii
au continuat s traiasca, i dupd contactul cu Grecii,
pastrnd formele acelea istorice, in foarte strnsa
legatura cu datinek lor cele vechi. Putea sa. se
48 Evolutia iddi de Ubertate
aduca de ex. chestia agrar, cum au facut Gra-

chii, dar era un interes roman, discutat dintr'un
punct de- vedere roman. Interesul roman, din punct
de vedere roman se impunea, dar s se discute
lucruri care nu priviau pe Romani, ci omenirea, nu
era permis. Ge-i privia pe dansii omenirea! Daca
un lucru se putea face la Roma, e bine pentru Roma
sa se vorlyeAsca despre dansul; dacii nu, de ce s se
mai piardil vremea? 0 psihologie curat teraneasca,
foarte interesan:a, si care se intrilneste si la teranii
nostri.
Si, daca Roma ar fi facut ceva mai multa filoso-
fie, atunci cand nu era vremea filosofiel, nu ajun-
gea acolo unde a ajuns. Au trebuit s se strecoare
cele saple secole i jumatate ale republicei i sa a-
tingd pragul epocei lui August la Cesar, daca
voili s luam un termen mai apropiat de origine
pentru ca filom:)fia greceasc i gandirea greceasca,
si in consecintile lor fata de politica, sa fie gepera-
lisate.
Acum, natural, Inca de pe tinipul razboaielor pu-
nice, este sigur c Scipionii, cari erau din nobletd
romana veche, asa de straits legata de interesele
romane, i Inca altii, erau niste grecisanti, dupd cum
Hanibal el insusi era un grecisant i vorbia mai
obisnuit greceste decal limba punica, ce i se parea
salbateca, si de aceia refugiul lui nu I-a cautat el la
Numizii din desert, ci la Fi lip din Macedonia, mu-
rind in mijlocul societatii grecesti. Asa Incat in
lupta dintre Hanibal si Roma, de si sant dou
forme absolut deosebite in aparenta, ins in realitate
cum si in razboiul de o suta de ani, unde Englesii
nu erau decat o forma a civilisatiei si a dinastiei fran-
cese Romanii Scipionilor i Cartaginesii lui Ha-
nibal nu erau decat cloud forme ale civilisatiei gre-
Lib, rtatea romanA 49
eesti si ale idealului politic represintat de Alexandru-

eel-Mare.
A venit o vreme, prin urmare, efind Romanii
cunosteau civilisatia greaca, invatau in Grecia eloc-
yenta lui Cicerone nu este de loc elocventa romand
In invatarniintul secundar n'ar fi loc pentru Cicerone
care este un om de gust strical: frasa ampld, impodo-
bEa, cabotinagiul stilistic al acestui snob de greceste
cuprinde altceva decal nota romand; mai bine s'ar
lua pentru aceast nota un scriitor care trateaza
despre agricultura, curn este Colurnella, De re rus-
tica", sau fstoria Naturala a lui Pliniu, asa de ro-
man in toate arnanunlele scrierii sale, iar Cicerone re-
presinta tipul eel international de atunci. Tot odat,
au inceput sa patruncla notiunile grecesti de liber-
tate, si inca in senstil cu totul special in care se
poate admite ideia de libertate la Grecii din cetati.
Si, nu trebuie sa uitati, Insi libertatea aceasta,
imprumulatA de la Greci, inteleasa pe jurnatate,
forma mai mull un element de impodobire la Ro-
mani.
Erau, in noile razboaie, multi legionari cari merse-
sera cu Santa In Grecia, dar contactul era cu totul
superficial. Niciodatd ideia de libertate elenicd n'a
fost inreiddcinatd in sufletul unui Roman. i de a-
ceia a fost posibil sa se intdinple la Roma ceia ce
nu s'ar fi putut intampla nici intr'un ordsel decazut
al Greciei: proscriptille de pe vremea lui Marius si
Sulla si de pe vremea celor cloud serii de triumviri,
lasitatea cu care societalea romand a prima ariasa-
rea celor dou tiran.ii, pretiindu-se la loat opera
aceia de denuntare ticatoasa, viinzand nu nurnai scla-
vul sau libertul pe stapanul actual sau trecut, dar,
in aceiasi familie, fratele vnznd pe frate, fiul pe
talk ca s fie ucis i sd-i ia mostenirea. Ei bine, mi.
4
50 Evolu la ideii de libertate
popor la care era adanc coborat in sullet ideia

aceasta de libertate politicd se putea cobora el la a-
ceastd forma crirninald a scldviei, la ascultarea a-
ceasta oarbd, mergand pand la comiterea de faple
rele, cum au dat dovadd Romanii pe vremea pros-
criptiunilor? *Hu c1 se impuiaza capul tuturor ca
Marius a represintat democratia, Su lla aristocratia:
nu era nicio deosebire de procedee. Su lla stia mai
mull decal Marius, era dintr'o familie mare, dar
sa-si inchipuie cineva c unul represinta un ideal si
altul alt ideal, aceasta insearnnd a strAmuta lucrurile
din timpurile noastre in timpurile acelea cand nil
era altceva cleat o vulgar-A lupt pentru putere.
Intre Marius si Su lla, Salta trebuie ales, lard indoiala
Marius nu era decat un sergent-major norocos si
care vrea cu brutalitate s punA maim P viata pu-
blicd; la Su lla era macar un instinct de Slat, de
conducere, rnostenit din generatie in generatie. A fost
in societatea romand doar aceastd alergare dupa pu-
tere i dupa acel ideal pe care nu a indraznit sti-1
atinga Cesar, iar Su lla, tocmai pentru cd era mai
mare aristocrat decal Cesar, care si el nu in ztidar
se presinta ca descinzAnd din zeita Venus, a indrtiz-
nit, dar nu 1-a atins compect: idealtil rnonarhiei,
al rnonarhiei aceleia pe care o cunoscuserd in Rasrit
Sulla se pricepea la aceasta dupd cele ce vdzuse in
Asia, la Mitridate, de unde a venit plin de mitrida-
tism, iar legiunile lui voiau, dupd ce vazuser ce este
un mon.arh in Orient, un monarh i acas. Gandiau
multi: am trecut prin destule proscriptii, e bine
acum s avem un stapan. i, dacd s'a intamplat o-
morul lui Cesar, acesta a fost savarsit de oameni
cari invtaserd la scoala greceasca si luaserd de a-
colo anumite idei, culeseserd anumite exernple pe
care voiau s le imite, insd la un all popor, in
Libertatea romanA 51
alte imprejurari. Dac1 esti naiv i acestia erau
piste naivi, si Brutus, si Cassius, te astepti ea imi-

tatia sit aibA acelasi resultat ca i originalul, i rrt-
mild uimit clind vezi c se intampl altfel, dupd cum,
la 1848, Guizol, care era presedinte de consiliu
in acelasi -Limp istoric si studiase revolutia din
Ang:ia, credea crt, daca se ajunsese acolo, in 1688, la
Gullielm de Orange si apli'n'a mai fait pnibi1 nicio
revolutie, tot asa va fi i in Franta; i se spunea:
iata, se bate lumea in strada en armata, se tiletgo
in niultirne, si se rdipundea: n'are nicio importantA,
1848 frances este 1698 engles; ceteste istoria si ai
s vezi cAnu e posibilA nicio revolutie! Tot asa spu-
neau i Brutus si Cassius: ne aclarnA poporul, sari-
tern stAplini pe societatea rornanA i vom fi asezati
in rilndul eroilor, alunci cand se va face lauda celor
cari au aparat libx-,atea rornanA, i, cand au vd-
zut ca se aduna lumea in jurul lui Antonin si-1 a-
clarnA, cnd au aftat ct acesta-si tine in aclamatii
marele discurS de,pre Cesar VA puteti inchipui ce
putea ii discursul acela al lui Antonin, un general
sirnplu, care, ce-i drept, Meuse lucruri frumoase,
ceilalii doi, nes iind ce s mai facii, s'au dus sa moarit
onorabil inir'un colt de acolo, din Grecia.
Uncle vcdeti dv. acca liLertate imanentA In poporul
roman, care il face sit aclame orice incercare de a
inla:ura iirania? Si August, care n'a inventat niciun
litlu nou peniru Onset, ci s'a impodobit cu ti-
tlurile vechi, i n'a creat nicio alta functie decat
cele saute, pe care le a concentrat in persoana lui, in
mare parte din vointa lui, dar foarle mull si din
dorinta celorlalti, August n'a luat el in stdpanire so-
cietalca rornan4 ci socielatea rdinaud i s"a oferit lui
August, 1, dacit ar fi venit Antonin, biruitor, cu
Cleopatra cu tot din Egipt, 1-ar fi aclamat tot asa!
Prin urmare, nu republica a fost drnordtd de Impe-

ril', ci poporul roman a iesit, de la sine, din for-
mele tradi(ionale republicane, care n'au implicat nici-
odald o Iibertate cum 0 intelegem noi, i s'a oferit
unui steipan, cernd acestui stapan un lucru: s nu
iea titlul de rege u atat pentru ca ar Ii existat
acei regi de legenda, cari propriu-zis erau regi e-
trusci, i cad au stapimit Roma, nu cum scria Tit-
Liviu, ci fiindca li se parea un lucru de Asia, un
fenomen din via(a politicd a invinsilor. Voiau rega-
Mate, ins fr sa-i zica pe nume.
Acesta este sensul stapanirii lui August. i, in
vremea aceasta, cand Roma a iesit din Roma, ceia
ce s'a petrecut la Roma nu a mai avut nicio im-
portanta de aid inainte. Imparatii se inlocuiesc, le-
gionarii, strajeri ai Imparatului, omoara pc Imparat:
prin pretorienii aceia, cari dispuneau de Iron, atatia
Imparaii siint omorali in tot felul de imprejurari.
Nerone fugind prin culoarele subterane, aIii straba-
tuj cu sabia in mijlocul soldatilor. Va intreb atunci:
de ce Imperiul nu s'a resimtit de aceste lucruri? Apoi,
rnai tArziu, cnd au venit Imparati stricati, ridiculi,
asiatici, cari se dedau la cole mai scandaloase scene
caci, in mare parte, ceia ce era o indecenta la
Roma, era un. rit in Asia i pana la IIelioga-
hal, care nu era un monstru, fiindca asa se traia
doar in Asia lui de origine, Roma, 'neaparat,
se cutremura toata de acestea,de i religiile asiatice,
In atatea domenii, cereau far indoiala .0 anumita
injostre a trupului omenesc, dar, cu toate acestea,
Impexiul nu se cutremura. Pentru ca nu mai era
Imperiul In Roma, ci in lume, Fantosa aceasta impe-
riala putea sa se schimbe in mice fel. Basa nu se mai
afla acolo, In cetatea metropola, ci puterea era lin-
Libertatea roma. 53
pat-tilt iii toate regiunile care impreuna alcatuiau

Imperial roman.
Si, aici iar, rat este necesar sa se creadd ca Roma
a doriL sa cacereascit aceia ce a cucerit opini a,
sustinuta cu atata eFuditie de d. Holleaux, oPinie
care mi s'a impus i mie Inca inainte de a cunoaste
opinia lui ci ea a cueerit, fiindct aceasta era in
necesitatea lucrurilor. Roma, departe de a voi sit
cucereasct, a lost silita st indeplineasca o functiune
de pacificare a lumii. Ordo romanus" nu era un
punct de program al Romei, ci un punct de program
al umanitatii, care se adresa Romei. In lumea aceia
a lui Alexandru-cel-Mare razboiul ar fi trebuit sa
fie vesnic, caci fiecare se s000tia urmasul lui. Dar
acesti urrnasi puteau sa aibit orice oonceptii voiau,
lumea insit care se afla supt ansii doria sa traiasca
In liniste; ea si-a Intins mdnile ragatoare calre Ro-
ma. Si, fiindca toate acestea constituiau, fie ca era
Siria, Pergamul sau alt Stat, acea foasta unitate
a lui Alexandra, a fost de ajuns sa inceapa ca-
derea de la una, ea sa mearga pant la capat, ca
o stout putreda, care se rupe la un loc, i apoi se
destramt intreaga. Roma, prin peninsula balcanica,
prin Epir i prin litoralul acela dalmatin, a trebuit
sa intre in legatura cu "Macedonia; Macedonia, con-
curenta cu regalitatdle asiatice, i-a Meat legatura cu.
acestea; Siriq, itt necontenitt concurenta cu Egiptul
pentru unitalea Imperiului alexandrin, a pus-o in
legatura cu Egiptul; si a mers aceasta ordine absolut
pana la capat.
Inst Roma republicana avea, la ea acasa, mij-.
loacele de a sttpdni; dar n'a gdsit niciodatd mij-
loace reale do a stcipani clincolo de hotarele ei, din-
colo d'e Italia, Pe care o romanisase. i s'a gasit
()data fara mijloace. Este aoeiasi situatie ca, mai
tarziu, in ce priveste pe Turd, cand acestia au a-

juns slapanii Irnperiului bizantin, fara s o doreasca;
du ce fuseserlt adusi intaiu ca apAratori ai unui
par:id bizaati in lupla contra altuia i asezati in-
tr'un lagar, de unde i-a scos cutremurul ea sa-i a-
sem in Galipole, deschizandu-li i drumurile acclea
de comert, de la Sud la Nord, de la Vest la Est,
sp7e multimea de mici seniori creslini cari se man-
can intre dansii i p cari i-au ajutat pe unii contra
altora, pana i au inghitit pe toti i s'au trezit de-0 tin
stanani in Constaniinopol, fara voia lor, i a sor-
bit socielatea bizantina. Tot asa lumea veche a sorbit
pc Romani. $i Romanii nu erau pa o treapta in--
ferloara Turcilor, ci pe una neasamanat mai ridi-
cata, in,s mijloacele de a stapani lumea intreaga
nu le aveau. $i acestea nu se elaboreaza in caleva
decenii, i trebuiesc secole. A lost deci o stdpanire
fdrd organcle stdpdnirii.
$i, atunci, fiecare a ramas ce era. Din pullet de
vedere juridic s'a mers pand la masura acein a
lui taracalla, c. orice locuitor litter din Imperiu
este cetean roman, ultima abdicare, daramarea
ultimului fragment de zid care mai rmitsese din
Roma cea veche. Fiecare provincie a trail dupi
datinele ei, si a avut atala libertate cala era liher-
tatea in daiinele pe care le mostenise. In orice cas.
aceasta libertate era foarle mare. In ce priveste as-
primea judecatilor, nu s'a plans nimeni; guvernatorii
erau niste profitori, ceia ce se intampla in gene-
ral, cand se trimeie un om acolo undo nu este
locul lui: ii dd sarna de inutilitatea liti politica
o preface in utilitate personal; dar acestia nu
aveau nici un drept i nicio pu1in0 de a schimba
earacterul politic al provindilor. Niciodatd n'a lost
o ordnduire romand pentru tot Imperinl, in sensul
Libertatea. romand 55
acekt de trcutsformare a vie(ii tradi(ionale. A fost

un fel de pozet pleilitd bine, folosind mai malt indi-
vizilor deceit Statului, in local desordinil de odi-
aioarA.
Deci, dacd este o libertate, libertatea aceaski nu
vine de la Roma, impusd lumii de ea, ci este Os-
trarea id, colo, a unor tradi(ii de libertate, de care
Roma nu s'a atins, fiindea nii avea cum s se a-
tinA si liindct, precwn nu avea, ca ideal, liberta-
tea, tot asa niciodatd nu s'a gandit la celalt ideal,
al tiraniei.
LECTIA a V-a.
Libertatea cre*tinA
PAM aici ati vazut c in locul presupunerii liber-
tyii antice, fie greceasca, fie roman, ne-am lovit pre-
tutindeni de anumite forme, care tocmai ingrdesc
libertatea, sau ne-am lovit de anumite traditii, care,
nici acestea, nu permit libertatea in sensul in care
o intelegem noi.
Prin urmare, ori are a face cineva cu forme
constitutionale foarte stranse, care impieclec des-
-voltarea liber i cu scop de libertate a societatilor
omenesti, ori are a face si ati vzut cd am aoordat
preferinta acestui sistem cu niste lucruri foarte
vechi, trecute in asezdmintele nescrise, in traditie,
care nici acestea, la riindul lor, nu inseamnd ceia
ce ni inchipunn azi noi prin libertate.
Si s'a vzut c Imperiul, comparal cu republica
romanA, cuprinde mai mult in sine libertatea de-
ck o atribuim noi, mai mull din nerecunostint lu-
crului, epocei repubbcane.
Acum, ne gsim inaintea acelui mare fenomen
care s'a ivit intre sffirsitul antichittii i inceputul e-
vului mediu, inaintea creftinismului. i din felul
cum creslinismul a inteles sA trateze rostul i sco-
pul societritilor omenesti, se desface o alt concep-
tie, nesMrsit mai largg, care si ea rAmne sA iie
Libertatea c e0in 57
pus in legatura cu deosebitele forme ale societatii.

Si acum, pentru o bund intelegere a ideilor care
vor iesi din expunerea aceasta, este necesar, la kn-
-ceput, sa v dau oarecari lamuriri, iarsi de natura
curat istorica, in leg-null mai mult cu faptele.
Cu privire la traditia despre crestinism, au exis-

tat intfun moment pareri deosebite, care s'au cioc-
nit cu pasiune, care au deslantuit chiar i anumite
denegdri i prigoniri. Vechea parere consista in
a considera evangheliile ca venind toate din ace-
Iasi moment, ca represintand acelasi spirit, ca and
aceiasi visiune i prin urmare necontrolabile, neana-
lisabile, nici in forma lor literar, nici in ce priveste
sensul lor. Lumea speciald de idei i directia anu-
mita de sentimente care se cuprind in evanghelii,
pe vremea de absoluta. credintd, chnd un mare
presligiu religios incunjura evanghelia, nu era te-
ren de discutie. Dupd aceasta a inceput o perioadd
critica. Pe la 1870-80 Inca se credea Ca ultimul
cuviint al stiintii, In materie de traditie evanghe-
lica, este sd se alipeasca cineva ori la negatiunea bru-
tala a unei anumite scoli germane In frunte cu
Strauss, ori la negatiunea Ilnpodobit cu toate for-
meie unei literaturi savante i purtand tot caracte-
rul acelei elastice cugetari care deosebeste pe teo-
logi, a hid Renan. Acum, intre Strauss si Renan e o
deosebire foarte mare. Strauss este un filolog, care,
and ne.aga, neagd, pe cdnd Renan, fost cleric, cu
aptitudini literare, ascundea negatiunea inteo forma
care o putea face inofensiva. Evident, din opera lui
Strauss, in momentul de fata, n'a ramas nimic, sau
aproape nimic; opera lui Renan, filra sa alba ace-
iai valoare saintifica pe care o avea acum pa-
truzeci, cinzeci de ani, este lotus.' o opera impuna.'-
toare, pe lama' cd represint un monument literar

pe care nimic nu-I va putea distruge : studiile
sale asupra Evangheliilor, asupra lui Marc Aureliu,
fiindcd el a sludiat intreaga atmosferd romand
de culturd grece.asca in care s'a produs fenomenul
crestinismului si au luat nastere evangheliile , nu
mai corespund slrli actuate a cercetrilor sau ii
cofespund foarte putin. Ar fi foarte inclraznet eine
ar lua astazi opera lui Renan, pretinzand s facd din
ea, in ce priveste trecutul crestin, ceia ce se poate
face cu lucrari capabile de o reeditare pusd la
panel. Materialul s'a imbogat,it foarte mult i, cu
tonie cd nu era de asteptat, cu toate acestea cercetari
intinse, filcute in diverse hiblioteci, au pus la din-
poz.gie un bogat material nou i acesta, natural,
a dus la conclusii noi. In afard de punerea in lumina
tot mai clard a fel de fel de cagi, asa-mnnitele apo-
crife, invecinate cu acelea in care se cuprinde ince-
p u tul doctrinei cr esti ne.
Aliuri de aceste cercetari, inca un fenomen a in-
tervenit, care a schimbat foarle mult chestiunea a-
ceasta a originilor crestinismului.
Nu este vorba atilt de cercetarile istoricilor cari
nu sant nici teologi, nici filologi, nici istorici literari,
cum sant cele trei volume, extrem de remarcabile
supt ioate raporturile, pe care le-a consacrat acestei
chestiuni eel mai mare cunosclitor al antichittii,
nu insd al acestei antichitti, d. Eduard Mayer,
intitulate: Originea i inceputurile crestinismului",
Ursprung und Anfung des Christentums. Nu nid
gandesc atilt. la cerceldri istorice de felul acestora ale
d-lui Ed.Mayer, ci la cercelarile de naturd filologicd.
Evanghelia a lost considerald ca un text de cercetdri
supt raportul limbii; s'au intrebuintat deci metodele
Lstoriei literare, usandu-se de toate mijloacele de
Libertatea crestind 59
care divune astdzi analisa textelor. Si de aici s'a

ajuns Ia resultate care, in parte, sant cele ale lui
Henan, dar in mare parte deosebite de acestea.
De sigur, nu sant toate evangheliile din acelasi
Iinp. Negativ:sllor li se spune astazi cu toati hold-
rarea ca Eweni a face cu o transmisiune destul de
convenabila, din care se pot culege foarte multe a-
firin0i, care nu pot fi puse in niciun fel la in-
doiala. Caci negativistii ajunseserd asa de departe
intr'uo anume moment, incat cum yeti fi cunos-
cand i dv. din marea reclamd care s'a ficut in
timpul din urmi cineva, care nu este nici istoric,
nici teolog, d. Couchoud, s'a apucat sa dovedeasci
neoxistenta istorici a lui Isus, sustinand ci este um
mil format la o data Ce se poate fixa. Scriitorul
trance.; era supt influenta unei scoli germane
invechite, scoala simbolicd a lui Kreuzer, care a
incercal sa presinte ca niste simple simhole ele-
mentele mitologiei grecesti. 0 foarte bund naspin-
gere a acestei pareri, care a facut mull zgomot se
afla intr'o carte bine scrisd i ieftend a unui alt
scriilor frances, tradusi de un profesor suplinitor
de la Facultatea de teologie din Chisiniu, d. Chiriac
Dimancea: in ea se cuprinde inlaturarea, cu argu-
mente de bun shut a acestei pdreri i pe langi
ace-sta se da bib!iografia complectd a lucrdrilor api-
ruse in. limpul din urmi cu privire la originile cres-
t in is In u lui.
Din cerceldrile acestea filologice se vede, fird in-
doiala, ci transmisiunea evanghelici nu este de
aceiasi varstd: sant evanghelii mai noi si evanghelii
mai vechi, acestea din. urmi populare i autentice,
care vin in randul intdiu i merill mai multi cre-
zare, fiinded acestia Marcu, in primul rand au
inteles et insii fenomenul acesta, de naturd popu-
lar, mai adanc, iar celelalte, ca a lui Luca, au

venit pe urm, intrebuintand pe cele d'intAiu si
dandu-li o form liierar, asa in cat, supt raportul
gramaticii grecesti, sant mai interesante, dar, supt
alte raporturi, cele d'intdiut sunt cu mull mai de
folos. Cercetarile acestea literare, fcute cu ace-
leasi metode cu care se fac cercetrtrile de istorie li-
terard in mice alt 'domeniu i, pe 1ang5 acestea,
analisa filologicil a textului insusi, au dat foarte ade-
seori resultate noi.
Chiar aici, in Bucuresti, acum cateva luni, a
vorbit in acest sens unul dintre cei mai buni cu-
noscAtori ai limbit grecesti noi, d. Hubert Pernot,
care este profesor de specialitate la Facultatea din
Paris, a carui lucrare, cuprinzand i esenta acesici
conferinte, plina de amanunte care nu se pot (Ta in
cadrul unei conferinte, a apdrut supt titlul les E-
vangiles". 1). Hubert Pernot, care cunoaste foarte
bine limba greceasc popular, a facut o observatie
de cel mai mare folos pentru intelegerea Evanghe-
liilor: nu trebuie s se plece de la limba clasic pen-
tru a le intelege, ci de la limba pe care si aslazi o
vorbeste poporul grecesc, i multe locutiuni, care
altfel nu se inteleg sau se inteleg pe dos, apar in
adevaratul lor sons, atunci cand porneste cineva de
ha limba vorbilq i pc vremea ivinli crestinismului
si care a continual sa fie vorbitri de-a lungul yea-
curilor.
Dar, inainte de a ispravi cu aceast parte prelimi-
narA, trebuie srt va Mai vorbesc de dona parerii
dintre care, de la una este de luat foarte putin pi
totusi nu e de neglijat cu desavarsire iar din
cealalta este mult de luat, cii toate cit impotriva a-
cestei plreri s'au ridicat obiectii, dar obiectiile a-
cestea, ridicate de istorici i filologi, nu ne impiedeca
Libertatea crerini 61
de a tinea sama foarte serioi de aceastil a doua

parere.
D. Moses Gaster a tiparit acum vre-o trei ani, in
englezeste, o lucrare foarte interesanta despre Sama-
riteni. Cine nu-si aminteste intatnirea, de o pas-
torala asa de ginga i induiosatoare, de un lirism
atilt dc fin, a lui Isus si a Samaritencei la fantana,
Samariteanca pe care el, care represMta celalt spi-
rit, spiritul din Ierusalim, n'a despreinit-o si a
consimtit, in nesfarsita lui iubire de oameni, sa-i
vorbeasca? Natura4 existau si aIi Samariteni cari,
din punclul de vedere al Ierusalimului si al Muc-
ha Preot insemnau o eresie. Pentru ei ins de i
erau putini; astazi chiar sunt o suta si ceva de oa-
meni, stransi in jurul muntelui Garizim, i in cartea
d-lui Gaster, de si el n'a fost acolo, sant infdtisate
ealeva specimene din aceastd interesanta ramdsitd is-
torica, pentru Samaritenii aceslia e ratiicita si pro-
Tana Biserica cea Mare din Ierusalim, cu toga bo-
ga(ia i prestigiul ei, cu loalit legalura pe care o
incheiase candva cu Roma si care o facea puternica
de aceia, oei osanditi de Ana si Gaiafa au fost
dati pe manite lui Pi lat, care, ce-i drept, s'a spa-
lat pe mani, dar nu mai putin a lost dator, dupd a-
ceasta degajare de mice raspundere fall de soarta
tui Isus, sa-1 incredin(eze soldatilor pentru a-1 duce
La supliciul CrUcii. Ei bine, d. Gaster cunoaste ann.-
mite cdrti samaritene din evul mediu. Ele represintii
credinta cea veche si am putea caula tin ter-
rain de asilmiinare in islamism: deosebirea diutre
iii si Suniti, cei din urma fiind Turcii, iar Persii
blind Sii?i. Suniii cred in Suna, o carte intregitoare
Coranului, pe cand Siitii se tin numai dupa cele
scrise de Mohammed si urrnasii lui. In mosaism, e-
vident cd ce sant Siitii in Islam sant aici Samaritenii,
ceia ce sant Sunitii, cari admit o traditie des-

voltala mai tarzin sant aici Evrii din jurul Biseri-
cii de la Ierusalim. San, in crestinismul de astazi,
protestantii, cei cari nu admit decal textele sfinte si
nu recunosc cc au adus apoi Stintii Parinti si au ho-
lanaI ronciliite, ar fi Samaritcnii, ceilalti fiind cute-
licii, earl admit tot cc s'a adaus- mai tarziu la teX-
tul incon'est uliil slant si care pentru proiestanti ser-
veste de singura bass. Cartile acestea ale Samarite-
ni'o se pastreaza in civil din evul mediu, pc care
le poseda d. Gaster. Si d-lui a adus inainte pc Sa-
ma- i'eni pentru a ineerca sa dovedeasca un lucru:
ca se poate sa se explice crestinismul, In forma
lui cea d'intaiu vom vedea indata cc inseamna
forma dintain i ce formete ulterioare, la care nu
se adausese Inca nimic din cugetarca greceasca si
din ordinca rom:ma, crestinismul de mai tarziu
cupainzand evident si aceste cloud elemente din
singur vechlul iudaism unit cu spiritualismul acesta
samaritean. Deci cresiinismul ar vein in parte din
Samaria. Dar toate acestea nu sant Inca dovedite,
asa Inct ar trebui ca d. Gaster sa revina asupr,a
subiectului, pentru ca, dupa ce ne-a lamurit foarte
bine asupra Samaritenilor, sa ni arate i aceastd
influenta, care n'a lost pusa de d-sa In lumina cu-
venita.
Dar este o alit parcre in aceasta chestiune a ori-
ginilor crestinismului.
Vedetii, in societatea aceasta evreiasea, evident Ca
la un moment Fariseii, aceia care pAziau vechea
credinta, erau impopulari. Fariseii o paziau asa
cum fusese ea fixata, dar nu din vrernile cele mai
vechl. Cine Ii inchipuie cit Biblia a aparut asa
ca un bloc., din timpuri foarte departate, la pope-
rul evreiesc, cit Psaltirea este a Imparatului David,
Libertatea creOnA 63
cd forma in care avem Cartea Regilor" sau Car-

tea Facerii", Deuteronomnl", Cantarea Cantdrilor".
Proverbale lui Solomon, este cea de la inceput, acela
n'are ideie de resultatele ultime ale cercetarilor, ci
la o data ulterioard, care e intoarcerea Evreilor din
capiivitatea babiloniana, din anumite elemente rds-
tete, puse impreuna, s'a format o singurd ccarle,
ca opera de doctrina, ca fundament al religici e-
v Cries Li.
Este o creatiune praoteaica, a Levitilor. Levitii,
in acel momeni, inlorcandu-se i cladind un all
Ierusalim, re1igis, preotesc, clerical, care samana
cu vechiul Ierusalim cal samand. Roma Papilor de
acum cu Roma Cesarilor nimeni nu s'ar gandi,
cred, A. le confunde, au alcatuit Biblia. Ea este,
astfel o opera voitd, in legatura cu interesele unei
anumite etas% dintr'un anurnit moment al desvol-
tdrii unui popor, si de ace,ia multe lucruri au fost
inldturate, multe au fost admise intr'o forma. schim-
bail Ea represinta o parte din traditia literara a
poporului evreiesc, parte aleasd, la o data stiutd, pen-
tru a salisface nevoile clasei care se gasia atunci
In fruntea acestui popor. Un exemplu. Ganditi-va
ca asupra cartilor de scoala, asupra carora se e-
xercrita un control foarte prost, s'ar exercita unul
bowie stridt i dintr'un anume punct de vedere;
s zicem cd un partid si-ar permite sa elirnine in
cartile de istorie culare parte din cronica lui Ure-
the sau Neculce, care nu i-ar placea; c s'ar face
ceva analog cu cola ce fac bolsevicii azi in Rusia,
cari leau din istoria Rusiei numai anumite parti,
sau oeia ce s'a facut in Franta dup caderea lui
Napoleon si dupd. infrangerea Revolutiei, cand Na-
poleon. se zice ca. era presintat, chiar ca fiind
64 EvolLtia ideii de libertate
,.lemarchal Bonaparte, commandant des armes

de Sa Majest le Rol".
Intelegeti atunci cum s'a alcatuit Biblia. Langa a-
ceastd Bib lie paziau Leviii acestia, preotii i fariseii,
cad represintau punctul de vedere strict, cuprins
in aceasta prelucrare. Afard de aceasta, ei represin-
tau i o clasa puternicA, bogat, care jignia putin
traditia na(ionala: se inteleseserd cu Roma, sacrifi-
casera o mare parte din mandria i aspiratiile po-
porului evreiesc. Fiindca era chestiunea aceasta,
a lui Mesia, pe care a fost cladit crestinismul. Pen-
tru Farisei Mesia nu era cu totul inlaturat, dar ei
gsiau ca nu este bine sa se vorbeasca prea mult de
dansul, pentru cel se supara Roma.
Dar eran multi earl, in asteptarile lor mesianice,
se sprijiniau pe masele populare, cari invidiau si
urau pe preoti : anume era secta Esenienilor, o
secla de saraci, influentati si de lucruri venite din
afard, de la societatea indkuth, la care ajungem a-
cuin, cand vorbirn de cealalta ipotesa, din care, cum
am spas, _este de retinut foarte mult, si aici vom
vedea schimbarile care se produc fata de ideile din
antichitate in ce priveste conceptul de libertate.
Libertatea nu mai devine o simpla formula de fi-
losofie, care s se proclarne in cercuri Inchise Pi
restranse de intelectuali, un ideal pe care lumea-I,
stie c nu va fi atins niciodat i nici nu trebuia sa
fie Wins. Nu mai inseamna libertatea aceia tradi7
tional, in care satul, care se bucura de dansa, nu
se intereseaza de alt sat, sau o regiune care concepe
libertatea traditionala intr'un sens, nu se Intelege cii
alta, care o intelege in alt sens. Aici este vorba de
un fenomen care i va gsi formula, dar care n'a
Inceput prin a se precisa Inteo formula. i aceasta
este bine de retinut i pentru anumite ideale ale tine-
Liber tatca crqtina 65
retului de azi: orice ideie care se' poate Intrupa ime-

dial intr'o formula este o ideie inteleas pe jurnal
tate Caci ideda are nevoie sa cre.asca pentru a capata
o forma organica, dar nu aceia a unei formule, care
poate s desfaca un gest de viofenta si nu sa pro-
duca schimbarea totala si adnca, in suflet, a unei
societati. A te inchide inteo formula, este a te con-
damna pe tine Insuti la starpiciune: iti interzici le-
gatura cu viata i tot cein ce vine din legatura a-
ceasta pretioasa cu necontenitele revelatii ale vietii.
Si, atunci, revenind la aceasta influenta din Rasa-
rit, care a ridicat pe saracii din Ierusalirn Impo-
triva Templului, s'a produs cdndoa un vd4 ino-
valor din Rdsdrit, unde trdia o altd rasd decal cea
semit4cd. Azi, .toti aceia card cred In. dogma si a-
proba o dogma, toti aceia urmeaza spiritul semitic.
Spinitul arian nu se inchide inteo forma. fixd, Inteun
talmud d nu ridic nicio sabie a lui Levi impotriva
celorlalti. Intoleranta este un fenomen specific semi-
tismului, pe cand o larga tolerant marininmasa, o
bucurie de a crea constituie fondul spiritului cu to-
tul arian. Spiritul acesta arian nu se inchide cu to-
tul in anumite caste, sau, daca. este Indus in caste,
de la o bucat de vreme se produce in insesi soeiet-
tile acelea o miscare pentru a inltura castele. A fost,
In antichilate, o regiune In care casta represinta lu-
crul fundamental, fenomenul primar, explicatiunea
ultima a tuturor lucrurilor. Era societatea indiand. $i
aid o observatie. Tot ce se Intalneste la India neld-
. murit, care nu se mai afl la alte popoare, se poate
lamuri astfel. Iata, Chinesul, ca s scrie istorie, va

lua condeiul i va insemna cum incepe cutare di-
nastie, cum II chiamd pe 'cutare personagiu, cnd
a fost un foc mare, o ciuma, un razbaiu, &Ind a
murit cutare rege, etc. Dar ce se petrece in societale
5
66 Evolutia ilea de libeitate
In afard de acestea: suflelul societtii, nu-1 intere-

seazd, pentru cd acest suflet exista intr'un anumit
sens si nu evoluiaza. Aceasta insearrind o societate cu
simt istoric restrans, sterp, uscat. Stint insa socieldti
care au simtul desvolidrii lor. Acestea sant cele mai
nobile i rnai spornice, iar celelalte, lraind Intr'o
-notiune de nesfarsit, in vagul notiunii ace.teia de in-
finit, n'au nevoie sii ind sama de schimbdrile lucru-
rilor.
Deci, pentru socieiatea aceasta indiain, nu avem
izvorul care sa i arate desvoltarea: un secol ca allul,
o domnie ca alta desperarea istoricului cand a-
junge acolo! Trebuie sa se astepte secolul al IV-lea
In. Chr., atingerea cu Macedonenii, campania lui A-
lexandru-cel-Mare in regiunile Indului, patrunderea
lui in acele regiuni uncle a fost cuprins ca de un
farmec, identificandu-se cu zeii din mitologia elenica
a trebuit sa vina vremurile cand se gasesc pe mo-
nede inscriptiuni grecesti, ca sal avem o societate in-
diana istdricd. Ceia cc se vede Indinte de aceastd
data este fad, fird viatd. Si totusi trebuie sa vor-
bese de aceasta societate fiindca de fapt ei Ii datordm
in primul rand nu intr'o forma asa de desavarsitd
'cum datoram aceasta interpreLdrii crestine i, mai
ales, traducerii din semitiirn in arian a acestei inter-
prethri crestine , dar ei Ii datordrn ivirea unei li-
bertati pe care o putem intelege, acea care ni Meal-
Aste inimile, libertatea cea bunii i adevdrata.
Am spus ca in societatea aceasta Indiana s'a trait
o bucata de vreme In caste, ceia ce inseamna cd,
daca erai paria, niciodati nu puteai fi altceva: re-
presintai rasa Invinsa, blastamald, vegetand fdra spe-
ranta, rasa care, si ca aspect, se deosebia de rasa
cuceritorilor arieni: oamenii aceia midi, negri, traind
In imprejurari umile o femeie din clasa stdpa-
Ltertatea crestina 67
nioare n'ar Ii consimtil niciodata sa iei pe cel d'in-

taiu dintre paria. Clasa.stapAni:oare o formau Brah-
lnunii, preotii i Cfutria, lupiatorii. Insa Brahrnanii
nu eran asamanatori cu Levitii. Aici manifesta-
rea religioasA nu era legata neaparat de anumite
forme. Chiar si in ceia ce priveste vechea viata de
caste, este mai multA libertate la Indieni. Religia
se elaboreaza necontenit, iar, in maieric de dgctrine,
ji doctrinele sant in continua elaborare. In tot-
deauna vremea lArgeste orizontul i da ochilor minlii
noastre puterea de a strabate mai adlac lucrurile.
Apoi, literatura indiana nu este, ca acca evreiasca, o
Bib lie, o literaturd pecetluita, din care nu se poate
lest: asa al s crezi, altfel nu! 'Literatura aceasta
este numai p0ei, i o poesie in continua desvoltare.
Cranditi-va nurnai din ce se compune literatura a-
ceasta si bine ar ii daca intro cartile noastre de po-
pularisare am da i o antologie a acestei frurnoase
literaturi poeme ca Ramayana, Mahabharata, un
inceput de teatru, de un caracter popular si fantas-
tic, cu regi mariti, ca acei din povestile noastre, cu
fete p!ine de nevinovatie, care rasar inaintea odras-
lelor acestor regi, si de jur imprejur toate minu-
nile lumii, care incunjoara pe rege i pe aceia care
va ti mireaia lui. Acesta este teatrul indian. Nu
e un teqtru religios, de-asupra caruia so Invartesc
vultu.ii, cq prima tragedie greceascA, in care ac-
torii aFar ca zei, eroi, ridicati pe coturnele lor
vorbind din adncimea specifica pe care o dA glasu-
lui masca. Aici, la Indieni, este ceva liber, deschis
in fata naturii, uman. Noi, din iudaism am invatat
un lucru, pe care ii pastram si in crestinismul nostru
si care ne face sa mergem, de sigur, la biserica,
dar nu toldeauna sil ascultdm cu interes ceia ce
se spume sau se cAnta. acolo. Poesia din secolul al
IV-lea, liturghia Sfintilor Vasile, Grigore i loan

erau foarte interesante pentru vremea aceia, daA noi
ni exprimam azi alifel sentimentele catre Dumne-
zeu de cum se exprimau atunci, i repetarea lui
Doamne miluieste" de atatea ori, si adesea redus la
o singurd silabd, sau insirarea tuturor acelor ter-
mini de comparatie pentru Maica Domnului nu In-
destuleaza sufletul nostru. Dar tot ce se accept de
Biserica este pentru totdeauna si se stie cat de greu
se introduce cate o rugAciune nota in slujba ei;
de abia vre-o doud in timpurile din urmd. Pe
cand dincolo, in India, nu s'a gandit nimeni s
fixeze imnuri!e indiene: acesta pentru Visnu, acesta
pentru Brahma, acesta pentru Siva, si altceva sd
nu se cant; cdci devii un erelic! Societatea aceasta,
chiar cand era imp Artitd in caste, care par o Intru-
cliipare a intolerantei si a lipsei de libertate, avea,
dacd nu in formele sociale i politice, cel putin in
aceste rosturi literare i religioase, o deplina liber-
tate.
Dar in lumea aceasta indians, s'a peirecut candva
o Marie mare schimbare. In general, sfarsitul an-
tichitii inseamna un despret al formelor. Forme le
acestea ajunsesera s iea totul, i Imperiul roman a
exagerat Inca influenta lor, din ce In ce mai antipa-
tica, pentru ca el a incurajat toate formele tocrnai
ca s suprime spiritul. Imperiul roman a fost astfel
concentrarea tuturor formelor, repartisate dupa im-
prejurari. El avea la dispositie orke sistem de gu-
vernare: d-ta esti Sirian, s anthill in arsenalul
nostru forma dumitale: iat'o, du-te i traieste in-
tr'Insa! D-la esti -Grec? hid forma d-tale, du-te si
continua s traiesti astfel, crezand in zeii d-tale,
cetind pe poetii, filosofii i istoricii d-tale.
$i lumea s'a gandit: dar pna and sa mai cada
Libertatea crestina 69
asupra noastra aceste forme, din ce in ce mai

mulle si mai grele? Miscarea aceasta, care s'a pro-
dus pretutindeni la sfarsitul antichitatii, a cdpatat a-
poi un caracter deosebit de impresionant i abso-
lut simpatic, poate cea mai simpatica miscare de
totala refacere a unei societati; care se observa
in intreaga lume veche. In aparenta este o prpastie
intre iudaism i crestinism i intr'un anume sens
chiar este: daca aiurea nu s'ar fi petrecut nimic,
socictatea evreiasca ar fi continuat sa traiasca in-
tocmai ca i inainte. Si crestinismul a tarat dupa
sine toata traditia evreiasca, nu s'a putut desface cu
totul de ea niciodata. A inlaturat, e drept, din ea,
inchinarea Sambetei i anumite alte practici, dar,
in afaril de acestea, a luat in spinare tot Vechiul
Testament, pe care cel Nou continua sa-1 poarte cu
multa oreutate i cu oarecare jenit pana in clipa
dc fata.
Dar, in India, a aparut acela pc care noi 11 nu-
mim Buda, iar acolo s'a numit Sachiamuni, ceia
ce nu este numele unei persoane, ci al unei manifes-
tali care paate fi repetata. Este un Buda i pot fi
alti Buda. La Evrei nu puteau fi mai multi Me-
sia. Odata ce s'a inirupat Mesia in Isus, chestiunca
lui Mesia a fost terminata. Pe cand, la Indieni,
toldeauna era posibilitatea sd se iveasca un alt
Buda: se sirntia nevoia unei alte manifestdri a a-
cestui principiu de viata religioasa a societatii, nottl
Buda apdrea.
Ce inseamna budismul ? Este contrariul brahma-
nismului, care zicea: sant oameni de mai multe It-
luri. Fiecare duce cu dansul, de la nastere, un a-
nume fel de a fi. Budismul nune: nu, toti oamenii
sant de o potrivd. Gel din urma dintre paria este tot
asa de aproape de sufletul lui Buda ca i cel mai.
00 Evotutia ideii de libertate
miindru dinira Csatria i cel mai slant dintre Brah-

mani. Brahmanul 4cea: s ne tinem neapa'rat de
anumite daiini: Buda obiecteaza: nu cunosc nici-
un fel de datini ; cunosc numai contactul liber in-
tre un suflet de mu si alt suflet de orn. Din brahma-
nism iesia o moralit a ascultArii, pa care n'am taga-
duit-o catusi da, putin, in dorneniul politic in cel
literar, religios, am spus Ins c exisia libertato.
Du0 Buda, regele insusi era dator insi a se cobor
intre ai lui, a se asimila cu LIMO: datoria de umi-
libt este cea d'intAiu, i cuvintele Sf. Scripturi: a
cohordt din scaunul lor pa cei puternici si a rklical
pe cei umili", este o nota' absolut indiaml. In brahma-
nism, era un cult al vietii, ca un triumf omeniesc.
In budism eite im fel de indiferent falf`i de sensul
insusi al existentei. Viata este o sarcing, tine ori du-
reroasg, pa care trebuie s o primesti cu resemnare,
uitAndu-le in dreapla si in stiinga, daa mi skit
oameni cari sufr, ca sn-i ajutt. Brahrnanismul cerea
muna i supunere. budismul: simpatie i infratire.
Inssi povestea lui Buda care a (recut apoi in
toate literalurile, in. evul mediu, i pe care o avem
si in literatura noastrit, in traducerea pa care a fa-
cut-o un vestit si curios carturar, Udriste Ndsturel,
fratele donnnei Elina a lui Matei Basarab, Varladm
i loasaf, arat sensul doctrinei lui. Este o poveste
mcanttoare. Un fiu de 'rege, care era tinut pAzit,
ca sa nu vadd nici Ceia ce este urat, nici ceia ce
este dureros pa lume si care multh vreme a trdit
in credinta aceasta di toti oamenii sant frumosi i fe-
ricP,i. Nu vedea nici boalA, nici bAtrfinete, nici du-
rere. i iatA-1 c scapa' din palatul lui 1, iesind, in-
talneste toate durertle, toate pkatele omenesti, toate
scAderile lisice i moiale pe care le poate avea biata
noastrA umanitate si care nu pot fi intelese detAt
Libertatea cretind 71
pleciind de la mila ei: eine nu pleacd de la unlit

de oameni si nu termind prin ajuiorul dal oricdrui
om, acela nu intelege viata si nu rneritd s'o ft-Aimed.
Si, alunci, iatd c fiul de rege se preface, devine
omul tu'auor, omul oricdrii dureri, al oricdrii sufe-
rinte, si, in loc sd mai vedem casLa aceia Leribild
a preotilor, inainlea cdreia tremura oricine pentru cd
la dreapta si la stnga ei stau Csalriasii cu sabia, au
thceput s omble nisle edlugdri neIiigrijii, mncati
de bali si de nevoi, fr avere, tnindu-si picioarele
Insdogerate pe toate dnimurile, un fel ca Francis-
canii desculti ai evului mediu..
v inchipuiti cd aceasta n'a fost un fenomen

care s se mentie numai acolo, cdci .nu era o tail in-
chisd: de la malurile Indului, predicatia ajunge la
Tigru si Eufrat, unde tree caravanele i o multirne
de lume se indreapt cdtre termurile Mdrii Medi-
terane, dire Siria si Asia Mica. Asa cal a pdtruns
spiritul acesta indian al budismului, Idea indoiald,
si in societatea evreiasca.
Si a putut sd ptrundd cu atilt mai usor, cu cat
societatea evreiascd nu era singurd acolo. Cnd gd-
seste cineva, in epoca intemeierii crestinismului, nu-
me ca Herodes Agrippa, Antipater, Marcus, liingg
care era liber cineva s pund : Iacob, Isaackbra-
ham, etc., se vede cd acolo erau trei civilisatii reu-
nite. Toti acestia erau plini de carte -greceascdasa
cum se poate spune cd un riveran al Dunarii de
aici este plin de carte frances, de la a bucatd de
vreme, i in acelasi tirnp erau plini toti si de
un oarecare simt roman. Dac d. n'ar fi fost aluatul a-
testa amestecat, al ebraismului elenistic supus std-
pAnirii rornane, cu proconsulii in frunte, i dael
ar fi fast Ierusalimul acela al Levitilor singuti, a-
hind s'ar fi inchis rdpede, de milni speriate de

preoti, portile Templului, ca sd nu pdtrundd nimic
din raza aceasta de mild, ce venia din depdrtatul
soare al religiei celei noi.
Dar e o yreme cdnd iudaismul, in ciuda preoti-
lor din Temp lu, era cleschis in toate partile.Preotii se
(Mclean de o parte din bdtaia curentului, dar nu pu-
teau inchide usa, iar acest vant, din ce in ce mai
puternic, strAbdtea tot mai mult vechea cldire a
Leviti lor. Si, atunci, toti acestl protestanti evrei din
apropierea anului 30 al erei crestine, au stint cd
s'a ivit o religie mon si cl printr'insa s'a in-
ceput un curent care este contra osebirilor, contra
formelor si care loveste cu o entusiastd energie in
pdretii aceia vechi i negri ai exclusivisrnului, de
Stat, social, economic, intre deosebitele stdri de avere
ti chemare, ai exclusivismului religios si cultural.
Si astfel, pentru Evrei, cei mai inchisi intre socie-
thine vechi, In rnomentul acela a venit transformarea
din part ea civilisatiei indiene.
Si aceasta s'a concentrat in jurul personalitatii ex-

ceptionale a lui Isus, care evident ea.' a fost asa
cum it infllisazd Evangheliile in ce priveste mani-
festarea doctrinei lui: un arnestec de mesianism, prin
care a cftstigat simpatia poporului si a influentat si
cercuri mai inalte din socielatea evreiasca, si, al.t-
turi de acest mesianism, cu respeciul MIA. de Tein-
plu, cu dorinta de a nu provoca o rupere, o seisitme
in societatea evreiascii, groaza lui de a trezi violenta
si de a clddi o societate noud pe resultatele violentei,
preferind sd. se ofere el ca jertfl a violentei celor-
lalti deck sl clddeascii prin violenta exercitaid de
dnsul, in numele unui Dumnezeu de iubire, care
considerd pe toti oamenii ca trati. Si este foarte
Libertatea cretinl 73
sigur cd precum spun Evangheliile, prin acea ad-

mirabild forma a parabolelor, una din cele mai inane
manifestari ale poesiei in antichitate, ale poesiei pa-
trthrhale, c5 In jurul acestei predicatiuni fart exem-
pit, papa atunci, care spunea lucruri foarle putin
potrivite cu vechiul spirit stramt i aspru al iuclais-
mului, s'a intemelat primul crestinisrn, acel care
ne inlereseazA supt un anume raport, a cdrui for-
mult o putem da astfel: Isus nu loveste in puterea
pe care o intalneste. Acesta este punctul esential al
doctrinei lui. Cd mai tarziu doctrina s'a putut preface
tocmai In sensul celei care perise din causa predica-
tiunii lui, aceasta se datoreste desvoltdrii istorice,
nu intentiilor de la incepul. El pare a spune: ordinea
htcrurilor, cum este, rAmaie! Dar rAmaie ca sit
se usuce prin sine, ca sA se prefact in praf i sal
lea vantul. Acestea sunt lucruri de forint, pe mine
nu ma preocupit toate asezAmintele acestea; cate
sant autoritatile, sa le 15s5m: dati Chesarului, ce e
al Chesarului i lui Dumnezeu, ce este al lui Dum-
nezeu! De ce sd ni pierdem puterea urand, negand,
distrugand, cand putem sa ni-o manifestam altfel,
iubind, creand? Odatit ce iniemeiezi ceva, ceia ce nu
este potrivit cu aceasta se duce de la sine. Nimic
nu este mai usor dect sit dispard ceia ce nu tre-
buie :id fie, dupa ce s'a intemeiat lust ceia ce trebuie
sd. fie. Vedeti si in Ilesvoltarea acestor frati ai nos-
tH fart rniscare i fart glas cari sant lumea ye-
getald: ce distruge samanta de la sine, atunci cand
se desvoltd? Nimic. Cojile cad atunci cand viata pc
care au ocrotit-o cApdtat deplina expansiune.
Niciodata nu s'a luptat germenele din samanta con-
tra cojilor ocrotitoare! La copaci, crengile ocrotesc
mugurul, i niciodatit mugurul n'a strapuns de la
sine acel element pro1ector Pe care i-1 d5. natura.
74 Evolutia Heil de liberta'e
(Ind ar veni o putere din afard si ar distruge za-

lea mrunta care acopere si ocroLeste mugurul,
niciodald n'ai mai vedea rdsdrind mdnunchiul de
frunze din mijlocul cdrora sd apard floarea.
Nu, Isus, nu combale nimic si nu opune nimic,
ca furme, foi'melor care sant. El clddeste exclusia
pe sufletul omenesc, ceiruia nu-1 dd nicio dogmd si
nu-i ilnpune nicio constitutie. Fiecare este liber sd-si
gdseascd legdturi cu alfi oameni si este liber sd des-
unite aceste lcgdturi cum urea.
Perspective infinite de libertate umand se deschi-
deau astfel. *i., ca frau, era un singur lucru: in ma-
nifestarea acestei liberld(i sr/ nu se sdvdrseascd nicio .
nedreptale si sd nu se trezeascd nicio durere.
LECTIA a VI1-a.
Liberfatea crefin i tradifia romanfi
Am spus cd nu trebuie sa se fac vre-o confusie
intro cea d'intglu forrn g. a crestinismului, forma idi-
lica, pastorala, si intre crestinisrnul asa cum se in-
fgliseaza rhai pe urmg.. Si, incg. odat, nu pot spune
in de ajuns cat este de mare gresala ce se face,
atunti cand, pentru lucruri foarte deosebite, li in-
chipuie cineva ca, dacg numele sant aceIeasi,
hicrurile, tot asa, raman neschimbate. Nu existg.
doctring care sa nu evolueze si, natural, doetrinele
care cuprind mai mull sentiment decal dogma, sant.
cele care evoluiaz mai mult. Si, atunci, crestinismul
de _la inceput este, fang incloialg, un fenomen de na-
tura sentimentalg, poelici, si era natural ca si el
sa se schimbe in atingere cu societatea antica, in
cele din urmlt secole ale ei. Asa incat ceia ce se
presinta acum, este cea d'inigiu fasa de transformare
a creslinismului, din acest punct de vedere al notiunii
de libertate umana, Iii diferitele domenii, in cele d'in-
tgiu secole dupg preditatia lui Isus.
Si, anume, cercetarea aceasta trebuie sli se intinda
pe rand astrpra celor trei domenii;. intaiu schimba-
rile aduse in domeniul social, ca sA ne gandim apoi
la schimbArife, de o fiatura cu totui deosehita si In
margeni care nu sufit aceleasi, pe care crestinis-
76 Evolutia Weil de libertate
mul le aduce in domeniul politic, iar pe urmd sd ire-

cem la una din problemele cele mai importanle,
nu numai pentru evul mediu, dar i pentru timpu-
rile noastre, si care represintd ultima fasd a acestei
desvoltdri: schimbarile pe care crestinismul le aduce
si in domeniul libertatii spiritului i gandului urnan.
Acum, de sigur, crestinismul apare ca o doctrind
care incepe prin a spune cd nu este un Dpmne-
zeu-stdpan, Dumnezeu-tiran, care creiazd mai mulle
categorii de oameni, dintre caH unii sunt ai lui pi
altii nu sant ai lui aceasta era doctrina vechiu-
lui iudaism, dupa care o parte din unanimitate a-
vea legaturi cu Durnnezeu, iar cealalt parte era cu
desavarsire in afar-A de cercul lui de atentie (ni nu
se puLea vorbi de cercuI de- iubire) al lui Dumnezeu
El e o dotrind care desfiinteazd aceste deose-
biri, sprijinindu-se pe ideia unui Dumnezeu-pdrinte
al tuturor, care datoresle, ca orice parinte, aceiasi
iubire fiecdruia .din fiii sai. i, atunci, oricare fiinta
omeneasca- are dreptul s se adreseze afire dansul
pe calea aceia a rugdciunii, care poate fi oricat de
duioasd, oricat de calduroasa, cdci Dumnezeu este
singurut care poate fi chemat oricand si de orice
fiin omeneasca. 0 cerintd ca aceasta, de absoluta
egalitate in legAturile dinlre oarneni, deriv de la ideia
de la inceput a erestinismului. In esenta lui intim, in
sensul lui adevrat, primitiv, crestinismul nu pu-
tea adrhite ceia ce era in. antichitate, adeed o societate
de bogati i una de Arad amintesc agapele. ace-
lea, me.sele comune, indatorirea pe care o avea eel
mai bine inzestrat de soartd, natural tot cu voia lui
Dumnezeu, de a pune bogdpa lui in tovArdsie cu
sdracia celorlalp. i, in cele d'intdiu timpuri, am
pulea zice: romantice ale crestinismului, cand la,
Roma i in orasele marli el a fost putin i un lu-
Libertatea crestinA i trad:tia ron anA 77
cru de modli un anume snobism cretin: nu s'a

relevat in de ajuns acest lucru1,in fasa aceia, per-
soanele care intrau in obtea, in comunitatea aceasta
soanele care intrau in obtea, in comunitatea aceasta
a crestinilor. Si ar fi dorit sa Iocuiasca, sa mannce
schimb de sentimente bune de la unul la altul:
multi se grabiau sa-si lichideze averile, si nu ca
sa le transforme in altceva, pentru urmasili lor,
ci ca sa le lichideze, de oare ce nu mai aveau nevoie
de dAnsele; li se 'Area ca poarta greu povara unei
bogatii, pe care erau bucuro0 sa o poata arunca de
pe urneri, refenindu-se la pasagiul din Evanghelie
uncle Hristos spunea: Mai usor va trece camila
prin urechile acului dec:It bogatul in imparatia lui
Dumnezeu". Cautau sa se rupa chiar din toate legatu-
rile lor de famine, care-i puteau constrange la viata
d'inainte, fiindca. Hristos spusese aa: sa se lepede
de WA., de mama, sa iea crucea $1 sa mearga dupa
ansul. Prin urmare aceasta tendinta, ieita din e-
senta insasi a crestinismului, era fara indoiala un
molly de egalisare sociald.
Dar societatea aceasta veche nu se compunea numai
din oameni cu mai mult noroc si din foarte multi ca
mai putin nonce, din oameni cari adeca aveau o bo-
ale castigata,ceia ce este i un lucru foarte onora-
bil, si din cei lipsiti de dnsa, ci, pe litnga oamenii
aceOia bogati i saraci, erau cei cari se gasiau in si-
tuatii administrative.
1 Acest snobism se poate pune alAturi de acel fenomen care se
petrecea In secolul al XVIII-lea, cAnd anumite persoane elegante
se duceau la tarA, li Mceau o cAsufa acoperitA cu rogoz, strAn-
geau miei de coloare albA, fi impodobiau cu panglici de prefelintA
roz sau albastru-deschis si declaral cA unsc ingrozitor tot ceia ce
ar pute i rAmanea ca vi; M de salon, pe cAtA vreme, daca s'ar fi
suwimit acest soiu de viati, ar fi devenit cele mai nenorocite
Erne.
78 Evo'utia idcii de libertate
In general creiinii aveau mare despret pentru

functionari : ei erau in legaturd cu cultul pA-
gan, trebuiau s aducd sacrificii zeilor, sd in-
tretind cultul Iinprailor, functionarul era acela
care, dacd nu aducea cineva ofrande Inaintea zeilor
0 dacd nu recunostea religia imperiald, avea (tato-
Ha sa-1 pedepseascd, si, dacd acela mergea mai de-
parte si insulta religia statului, functionarul putea
Intrebuinta Irripo:riva lui toate chinurile, care pc
vrernea aceia erau un mijloc legal de constrangerc a
constiiWei Dar .,:ocietatea aceia era compusg in a-
fard de acestda, din oameni tibori i neliberi. si in-
tre cei liberi erau oamenii cari se ndscuserd liberi si
altii, cari nu se nascusera liberi 0, din faptul cd
fusesera liberati la un anumit moment, li se zi.cea
liberfi sau libertini. Si acestia crau considerati, de
cdtre cei nascuti liberi,putin asa cum este considei-at
In timpurile noastre un imbogAtit de razlmiu de
catre ceilalti bogati, sau cum este considerat un bar-
bat politic care inainte de rdzboiu era un bict de el,
eine stie unde, i care, dup l. rdzboiu, este un candidat
serios la presidentia Consiliului pe care poate s i o
apuce. Existau oameni liberi din nastere, existau li-
berti i erau apoi foarte multi sclavi. $i niciodata
la Roma aceasta nu se semnalcazd in de ajuns
munca n'a fost consideratd cu sentimentul acela de
adfinc despret din parlea celorlalti si de adncA u-
milinta din partea celor cari o executd ca in cetatile
grecesti, unde cel care munceste este privit ca fiind
de o conditle inferioard i condamnat la o stare so-
ciald umilitoare. La Roma n'a fost asa. Socielatea
aceasta de erani muncitori, care s'a resimt't foarte
mult vreme cd a trdit o astfel de viatd, oamenii a-
cestia a sapei i ai plugului nu puteau avea acel
sentiment de despret pentru munca manuald care
Libertatea cretin i trad tia romanA 79
se intainesie in cetdtile grecesti. Nu e mai putin ade-

vdrat insa e influenta greceased a fost apoi foarte
mare asupra Romei, cd numdrul Romanilor adevd-
rati a ajuns foarte restrans si multi dintre ei nu std-
leau in Roma sau in Italia, ci erau necesari in si-
tuatia de comandanli de armate, de guvernatori de
provincii, asa incat elementul roman adevdrat era
extraordinar de putin, i, chiar dupd ce s'a adaos ele-
mental italic, dupa ce s'a facut asimilarea intre e-
lemental roman din Roma si eel din Italia multa
vreme tinut la o parLe si a trebnit sd incerce
cdri revalutionare si crearea unui Slat italic, im=
potriva Romei, ca sa ajungd la aceast situatie de
egali, supt raportul politic, ai Romanilor, Romanii
acestia, ori cei din mijlocul zidurilor sfintite ori cei
cAstigati mai tarziu la cetate, erau putini, i daca
ar fi stat ca Romanii liberi sa exercite me,,stesu-
gurile manuale, de sigur cd n'ar mai fi ramas attia
cati erau necesari pentru o viatd public in care era
nevoie de amestecul a foarld multd lame, i n'ar fi
fost destui pentru intreaga acea vast organisatie si
activitate milliard prin care inainte de toate s'a tinut
si imperial ca i republica romand.
'7, Asa 'Meat, si la Roma munciau, in cea mai mare
'parte, sclavii. Acestor sclaui crestinismul li-a adus

fdrd indoiald o solie de libertate. Din plaid de ve-
dere al principiului crestinismului, era foarte plcut
lui Dumnezeu, i rdspldtit prin eine stie ce favo-
rani in Paradis, acela care, dinteo zi in alta, ddea
drumul sclavilor sdi. Numai c aceia oe este in
principiile unei religii sau ale societtii care pri-
meste aceastd religie nu poate fi totdeauna adoptat
si de Stat. Geia ce stim noi despre societatea ro-
mand din timpul crestinismului -se razirnd pe ceia
ce se poate culege din cdteva opere literare, po-
80 Evo Intia ideii de libertate
vestiri, inscriptii. Multe nu ni se spun, dar le inte-

legem.
Deci, In ciuda principiilor introduse de crestinism,
in ciuda lui Dumnezeu, parinte al tuturor, care nu
poate admite sclvia, nu se putea elibera de odat
lumea aceda de sclavi. S fi volt chiar, tot nu se
putea. Erau mai intdiu sclavi ai Statului i Statul
a lost foarte multd vreme pdgan: Constantin-cel-
Mare a fost, ce-d drept, multd vreme crestin, dar
in cea mai mare parte a trdit ca un pdgan, i
morala lui lap tie sotia lui, fatlt de copiii lui, a fost
o morard de pgdn, asprd. Fata de sclavii Statu-
lui nu se putea schimba de odat toatd asezarea lui,
Un Stat care are sclavi este silit, pnd ce se schim-
bd cu tolul imprejurdrile, sd pdstreze.aceast situatie.
In multe iroprejurdri bundtatea inimii individuale
poate face lucruri pe care interesul colectiv al
Slalului nu le poate admite. Aceste lucruri nu se
puteau face deci de pe o zi pe alta. Si iatd ce se
mai intampl: o doctrind, chiar cnd cere un lucru
bun, nu poate fi prefdcut imediat in realitate,
liindcd sant anumite interese pe care nu le poti
prdsi imediat, iar, in momentul cand ai pram
aplica aceste elemente ale ei de dreptate, de idea-
lism, pentru cd imprejurdrile n'ar mai putea opune
aceiasi resistent ca la inceput, s'a pierdut fasa de ti-
neret a doctrinei: doctrina insdsi s'a deprins cu
societatea si nu mai cere ea acum ceia ce a lost cerut
la inceput; s'a maturisat, a inceput s alba interesele
ei, In legatura cu o anumitd situatie din societate.
0 doctrina, la inceput, n'are niciun interes al ei :
are interesul doar de a nega si de a ddrma, si,
dupd ce a trecut aceast fasa de negare, ea se gd-
seste in situatia comunismului din Rusia, unde a-
ctin] foarte multi onorabili cetteni sovietici n'ar
Libertatea creVind i Iraditia romanA 81
mai vrea sIt aplice pragrqmul marxist, ciindeq :;ni

bogati i puternici i in intreaga societate in
mina lor. Caci in Rusia s'a facut. cu 0 ailIt ideologie,
exagerala, ideologia aceia socialista, cornuni,M, ceia
ce s'a tient si la introducerea crestinismului; adea
a lost la inceput, o cercre de comunism integral,
cerere care nu s'a putut satisface pentru ca s'ar fi
daramat societatea Wald, iar, pe urma, and socie,
tatea a lost inteadevar la dispositia catorva oameni
si and acestia au avut organele necesare pentru
a conduce uncle ar fi voit comunismul, aoesta insusi
nu mai cerea lucrurile voile la inceput.
Asa hick, in cele d'intaiu. timpuri ale evului me-
diu vom intalni o multime de sclavi. Nu se &este
un singur monument literar, de ex. o viata de Sfnt
din cele d'intaiu timpuri rnedievale, unde sa nu fie
vorba de sclavi. 5i, pe tanga acestea, oamenii faceau
o socoteala: inteadevar, toti santem fiii lui Dumne-
zeu, dar unii cred in el cum trebuie: sanl creslinii,
iar altii nu: sant pagani. $1 intre crestini unii sant
de clasa intaia i altii de clasa a doua, pentru ca ei
savarsese oarecare greseli in. intelegerea crestinis-
mului: sant schismatici, eretici. $i atunci, daca, evi-
dent, nu trebuie sIt prinzi pe un catolic i sa-I vinzi
unii ziceau chiar: sa nu-1 vinzi intre catolici, ci
sa-1 vinzi aiurea, ceia ce e aItceva; cel putin nu se
vede dar, daca e vorba sIt vinzi pe un Abeasian
sau un Caucasian de ex., chiar in secolele al XIV-lea
i al XV-lea, cum se vede in socotelile de la Calla,
capitala Genovesilor, din Crime* ba chiar si ate
un Ungur, un Roman, oameni de departe, se poafe.
$i Genovesii, caH erau foarte bunt crestini
serici frumoase aveau la ei la Genova ! cu
toate acestea, in parte, se intretineau din vanza-
,
ce bi-
rea sclavilor. Asa !neat sclavii n'au disparut nici

6
In Bizant, ndei in lumea apusean ; n'au disparut,

liana foarte iarziu, in lumea aceasta mai apropiata
de noi i In iumea noastra; i In secolul al XIII-lea,
rand au venit Tatrii nongoli, ei lama dupa. (latish,
ca sclavi, oaineni din India, Tiganii, can ii serviau
ea niusicanti i potcovari, si s'au pstrat ca t515,-
rasi", in orasele noastre, pan in Secolul al XIX-lea.
Ssa ca., in ciuda ilusiei ce ni-o facern noi dcspre
complecta liberare sociald a sociellitii antice prin
crestinisrn, nu este asa. Ca a fost mai mult mill,
mai mulla omenie, tolerant, mai multa dispositie de
a largi cercul liberttii umane, nici vorba c da.
aceasta constittie aportul foarte prehos pentril
care omenirea, din veac In veac, nu poate fi Ino-
destul de recunoscatoare crestinismului. Dar sail
Inchipuie cineva ca' o intreaga revolutie sociala s'a
lielrecut de pe o zi pe alta, fiindca oamenii, in loc
sa se inchine zeilor pagani, s'au inchinat la un sin-
gur Dumnezen, Infatisat In trei fiinte, este fill In-
doiali o foarte mart gresala,
Si y edem acum schimbarile aduse in domeniul
yohlie revenind pentru aceasta departe In urmi ca
si se vadi substratul asupra caruia s'a intins in-
fluenta crestinismului. Si, Inainte de a incerca. sa
`vii lamurese aceasta, iari trebuie si spun ca in-
forrnaia noastra aici este foarte putina. Ce avem
noi, Mai ales de la secolul al I-V-lea inainte, ca
itvoarc, pentru nIthuele.timpuri ale antichilitii? Mai
Intaiu, crestinii ieau In manile lor toati informatia
sri privesc totnl numai din punct de vedere crestin.
Nol Tlu mai avem povestiri maxi pigane hicepand din
aces'. secol. De altminteri, chiar i Imparatii ro-
mani sunt asa de putin cnnolcati In epoca hit Con-
stantin-cel-Mare i cea vecini cu el: scrisori inchi-
Libertatea crqtinA i traditia romanA 83
puite, detalii din imaginatie, iar, in ce priveste i-

mensa 1ili aturd pign i anti-pigilnd, care intere-
-seazd asa de mult, si pc drept, Facultalea de teo-
logic, literatura aceasta samrind de la o carte la alta,
de la o pagind in alto. Viata intima, aceia de undo
sil o stim?
Dacd am cunoaste viata romand asa cum callow
tern oricare moment din viata principatelor roma-
nesti, dacd am avea o.gramadd de zapise pentru
fiecare din satele antichittii murinde, ce n'am pu-
tea spune despre clansa? Dar, asa, ceia ce spunem
este foarte vag i plin de reserve,. cum trebuie sd fie
orice atirmatie care iese din cunoasterea unui mate-
rial putin si care nu este cel pe care ai dori sa-1 ai.
In sfitrsit, este o mare gresald sd se creadd c.
la slarsi:ul anlichi'dtii erau ceia ce credeau oamenii
din secolul al XVIII-lea, din timpul Revolutiei fran-
cese, cari traiau pentru libertate i muriau pentru
dnsa, cd pEt atunci tot asa muriau oamenii pentru
libertate, e pentru eleutheria greceasca, in lupta
contra tiranilor, contra usurpatorilor, oarnenii aceia
erau gata s faca orice. Cetatile grecesti s'au aco-
modal foarte bine, in tillima lor fasit, cu o complectd
stpilnire iiranica, d0 obiceiu straina, Sparta a su-
poi tat ki Urania liti Nabis, unul.din tipurile cote mai
extrairdinar de crude din toald-antichitatea. Grndi-
ti vA 1.1 ingenunchiarea Atenei fad' de orice staptl-
nitor venit de oriunde, la staluile care se ridicau
unor oameni rasariti de undeva din Orient si cari
repreintau mor.arhia asiaticd in forma motenirii
lui Alexandru eel Mare. bar, atunei cnd s'a procla-
mat libertatea Greciei de cdtre represintantul Romei
in marea adunere de la Corint, libertatea aceasta nu
a im,emnal. aliceva Oat ruperea tuturor legdlurilor
pe care le aveau intre ele cettile grecesti, pentru
ca intreaga aceastt libertate sa se inchine Romei.

Este acelasi lucru ca.si simpatia pe care o arata Ru-
sia pe la 1830 pentru Uairea 'Principatelor: Oa-
menii de la Petersburg au sustinut st se dea aceiasi
forma constitutionald ambelor teri si au introdus
chiar in Regulamentul Organic articolul care pre-
gatia unirea lor, fiindca pentru ei era mull mai co-
mod sa ne anexeze dintr'odata decal fiecare principat
pe rand. Si, dacit ar fi putut sa dea o astfel de
Constitutie pentru toate popoarele din Peninsula Bal-
canica, la toate li-ar fi dat aceiasi formt constitutio-
nala i ar fi introdus i articolul care li-ar fi in-
lesnit unirea ca sa le dea dinteo data. Imperiului ru-
sesc.
Asa ca nu rnuriau de loc In antichilate oamenii cii
Un strigat de libertate pe buze. Pentru ca sa existe
aces': sentiment al libertatii ar fi trebuit, intr'o cetale
greceasca,o comunitate de sentimente,si mai mull de-
cat atilt, de instincte, oamenii din generatie in ge-
neratie fiind deprinsi a till, in aceiasi situatie, cu a-
celeasi ganduri, simtindu-se indemnati fart constiinta
libertatea aceasta ar fi trebuit sit asigure ceva.
anumite forme, celor cari ar ft luptat pentru dansa.
Dar aceasta asigurare era irnposibild. Puteai, ca in
Atena, sa guvernezi dupt norme de empirism vul-
gar In serviciul unei personalitati exceptionale, dupd
cum a guvernat Pericle, care n'a fost impiedecat de
nicio prescrilAie constitutionala, de nicio datina, st
.stapaneasca Atena In orice manifestare a ei, si oa-
menii erau foarte bucurosi cit Pericle a reusit sa.-1
stapaneascit in toate domeniile Un Mussolini atenian,
care n'a intrebuintat inst niciun fel de presiuna
in niciun moment al carierei lui. Atena a fast bu-
curoast st i se abandoneze cu desavarsire. .
Iar, in ce priveste Roma, ganditi-va ce a rkb-

Libertatea cretina i traditia roman 85
"(lat libertatea romand in toate timpurile. Se putea

ca ui Tila2riu i Gaius Gracchus sa. &eased in fi-
losola greceasca motive foarte frumoase pentru clis-
cursurile lor, dar i unul i altul pretuiau mai mull
decal mice principiu abstract stapanirea asupra Ro-
mei, sprijinit pe o anume reforma economica, prin
care si-ar fi asigurat puterea asupra concetatenilor
sai.
Dar, mai tarziu, Roma a primit pe Su lla, a primit
de dou ori pe triumviri, c.ari nu se poate zice c.
ocrotiau libertatea! Dar Roma era gata, daca n'ar fi
fost conspiratorii aceia, s aclame pe Cesar, incu-
nunal cu cununa imparatilor din Rasarit! Pentru Ca
Yu societalea rornana era, cum am vazut, cerinta a-
ceasta de o restabilire a monarhiei de odinioara, in
loata stralucirea pe care o avuse in Asia sau in
Egipt. Ain vazut cum Roma 1 a priinit- pe August,
care n'a lost silit niciodata s intrebuinteze vre-o ma-
surd de violent. Se pomenese apoi Imparati
(Jar to!deauna din motive personale; niciodata n'a
fast riisturnat un Imparat printr'o mare manifestare
a unei societati intregi, chinulta. de aorinta de libel--
ta:c. Niciun Imparat n'a cazut fiindca era Imparat,
ci fiindca in calitatea liii de Irnparat era altfel decat
cum 1-ar fi vrut o parte din societatea roman.
era -omoral ,prin culoare, prin colturi de iatace; omo-
rurile erau acte ale celor cari ineunjurau i paziau
pe Imparat, ale pretorienilor favoriti, sau o leOttne
lupla cu preiorienii sau cu o alt legiune, care fa-
cuse pe un Imparat i o and parte din Imperiu nu-1
recunostea i impunea. pe allul, aducanclu-1 pe scu-
lul legionarilor sai. Nu e mimic asamanator cu re-,
volutia franees de la 1830 sau 1848, unde cel putin
orasul, cel putin strada este aceia care, pentru motive
de ordin abstraet, Input ca sa rstoarne pe cineva.
86 Evotutia !deli de libertate
tar, In ce prives:e provInciile, dorinta acestor pro-

vincii, stdpiinite pAn atunci oH de monarhi asia-
tici on de diadohii lui Alexandru-cel-Mrire, prega-
tile p:intl'o iatraagA educatie politicd in sensul Lira-
nici, dorinta lor era s aibd un Imparat undeva four-
te departe, care sd dispund de armate birulloare.
si chruia, in schimb, sd i se dea ceva niciodaid
prea mull, dar nici Roma n'a cerut niciodatd ceia
ce au cerut, cu luxul lor extraordinar, Seleucizii din
Sir la sau .Rolomeii din Egipt. Era o stapnire mai
sigurd si mai ieftind. Credeti ca Siria sau Egiplul
1-a acceptat pe Romani fiindca li-au recunoscut
superioritatea? De loc. I-au acceptat ca pe aisle
barbari utili, cari, in situatia lor inferioard, n'au
dreptul sa ceard aldt cat ar cere eineva din lumea a-
ocasta a Basaritului. Era, putintel, aceastd stare de
spirit a provinciilor asiatice fatil de Roma, accia a
provIncii!or din. vecindtatea lui Mina in secolul al
V-lea, care-I primiau pe Hun foarte bucuroase, mai mutt
ca pe Impdratul roman, fancied Hunul le apdra mai
bine 1, cu nevoile lui putine, .cerea mai putin de la
supusii lui decM Imparatul, sau in acelasi mod emu
Siria a prima apoi pe Arabi, fiincica vechea monar-
hie cerea sa fie hrdnita cu toate bun.itatile lumii.
d, cdnd au rasarlt Arabii aceia, cari se hraniau nu-
mai cu curmale i licuste, provincia a preterit pe
calif. Mal bun un imperator decal un basileus, dar
si mai bun un calif &cat un imperator!
Asa inedt, cand a verdt crestinismul, el n'a avit

de satistacut o pasiune de libertate politica; el n'a
gasit tendinta aceasta catre libertate, pe care s'o.
serveasca. Si crestlnismul nu era in indsund de a
crea el aceasth tendhlta de libertate politia Am
spus cii supunerea fat d. de oHce stApAnire a fost
Libertatea cretinA i tradifia roman 87
una din consecintile crestinismului. Si aceasta se

invedereaza Iii cote d'intdiu timpuri ale stapAnirii
diferitelor grope de provincii romane de dire bar-
bari. Credeti ci barbarii erau asa de numerosi, asa
de cump:iti, asa de superiori supt toate raporturile:
militar, politic, moral mai ales, Romani lor, incat
societatile aceslea, foarte inaintate in cultura, in care
erau i oameni zdraveni trupeste i sufleteste, oa-
meni mndni, plini de simtul demnitatii Ion, cari, cand
era vorba de Bisericd, stiau ei cum s vorbeasca
cu regele barbar, Inc socielAtile acestea sa-i pni-
ilicasca imethal, ca stapnitori? Dar de loc. Barbara
au fost acceptati, societAtile acestea s'au dat bar-
barilor, nu fiindcd nu erau in stare sd resisle, ci
fiindcd stdpfinirea romand nu-i interesa, fiindcd era
in dud de iubirea, de consideratia rationalA a
for. Se intilmpla acelasi lucru en Imperiul roman,
care se intamplA aslitzi in anumite societati politi-
cianisate, unde se intreabd lumea: de ce nu resista
alegdlorul la ingerintile ce se fac intfun moment de
alegeri1 Ni resistd, nu Iiindcd el n'ar 11 in stare sd.
inlature agentul de politie sau jandarmul, caci evi-
dent societalea este mull mai tare decal toti aces-
lia, Oar iecare Ii zice: on tuitil, ori altul, tot una e,
In societatea romand era aceastil dorintd de a se
desface de orice stApiinire Wed, temporard. Si ves-
lita carte a Sf. Augustin, care poartii numele Cetatea
lui Dumnezeu", ne lAmureste pe deplin: esentialul
este cetatea lui Dumnezeu, iar ceia ce fac oamenif
Ware nicitm fel de valoare: eetalea Romanilor poate
fi cum o fi, dar cetatea Iqi Dumnezeu trebuie s
fie asa cum vrea Dumnezeu. De altfel ceigeanul are
aa de putine pretentii: ori dacii este ImpAratul ro-
man, ori inlocuitorul lui, un rege barbar. $i nu Ire-
buie uitat cd regele german totdeauna guverneazA
88 Evolatia ideii de libertate
cu mandat de la IrnpAratul din Apus sail din Rdsd-

nit, i s'a vdzut de multe ori c el preferd sd nu i
se dea tilul de rege, fiindcd erau atunci foarte multi
regi mdrunti, dar nu oricine putea II consul sau
magister ndiliiiae. Si, alunci, multi se adresau acestui
rege cu titlul pe care el il avea in ordinea romanit.
Multi nu vor fi stiind eh Attila a lost, pdnd in tilt-,
miul timp, minister militiae in Orient. De fapt, At-
tila era compus thin trel elemente foarte deosebite:
era rege" pentru armata lui, in conceptia politic a
acestuia; era Han-ImpAral, in sensul impratului
din China, de unde se lea tot modelul, si era, pe
de altd parte, pentru societatea romana, cela ce 1-a
fost creat ImpAratul roman: magister militiae".
Prin urmere, nu gilsiin nicio tendinla crttre liber-
late. Statul este abandonai in sama cui poate SA-1 lea.
isentimentul fata de stapanitor este acesta: Eu nu
te vreau, dar, fiindcd Dumnezeu te-a adus, eu nu
rnd impolrivesc. Este un domeniu asa de putin vred-
nic de interes, acela unde te 4fli! i, dacd at bunul
simt de a nu-mi cere prea mult i de a nu mit
baga in razboaie, esti foarte bun!".
Asa Inc& tendinta aceasta de libertate pe care
o manifestdm noi, cari avein a face cu oarnenii nos-
tri, in ros'urile noastre, aceasta tendinta- nu puteau
sit o aiba oamenii de atunci, cari credeau cd acest
domeniu nu-i intereseaza, nefiind al lor, ci al al-
tora, cari puteau face ce voiau acolo.
Si, drept dovada ca este asa, vit aduc inainte nu

un cas, ci o senie intreagri, o intreagd situatie. Ace-
iasi oameni cari lasau sd li se faca orice supt rapor-
tul acesta al interzicerii libertatii politice, nu per-
miteau nimanui sa se amestece in domeniul bise-
ricesc. Acolo era viata adevdrata: interesul, i, mai
Libertatea crestina i traditia romard 89
mult dect intPreiul, vitalitatea se stramutasera acolo.

Imperiul putea s porunceasca Insui, sau printr'un
rege barbar, tot asa cum putea s porunceasca prin-
tr'un nobil local, poate cu sage barbar, ceia ce nu
avea nicio importanta. Dar, daca se caeca, intr'un
oras, o alegere de episcop, in care ar fi IncercaC re-
gele barbar sa-si hnpuna pe omul lui impotriva vain-
tii populatiei, aceasta opunea o resistenta foarte
mare. $i claca regele barbar, care putea s se ating
de oricine, se atingea de episcopul cetatii, care era
adevaratul ei sef, el care apara cetatea, precum in
timp de pace Impaca toate neintelegerile, el al carui
prestigiu domina orice, atunci episcopul dovedia
foarte usor regelui harbar ca el este cu mull mad
tare, acolo la ansul, deck acest rege, care nu a-
yea nioi capital, nici aparat administrativ, nici
armat la indemaa. $i nu numad atAt, dar, daca se
adunau episcopii impreun in Sinod, care forma
cea mai puterndca forld din vremile acelea, i daca
regele barbar venia acolo, in Stinod, 11 puteau }Asa
s vie, sa presideze chiar, dac era crestin catolic,
inlocuind pe irnparatul Constantin in sinodul de la
Niceia, dar nu urma c parerea regelui trebuia s
ias. I se putea impune o anumit. hot:di-Are, de
care el trebuia s ind sama. 5i, daca era eretic,
toala.cetatea putea s se desfaca de dansul i patia
cela ce a patit regele pagan al cutarli prti a Frau-
d* sau regele burgund ori visigot: indat ce in
fata lor s'a aflat un rege drept-crestin, toata lumea a
mers cu aoesta.
Este an lucru de retinal acesta: De aici yin loate
libertd(ile medienale : din 'manifeslatia aceasta rno-
destd a oarnenilor strtinsi in jurul unei Biserici.
Si putem spune acelasli lucru pentru cei de la

tail. In momentul cand au incetat de a mai fi pa-

gnl (1 paganu.s, de unde vine: pagan, insemna te-
ran), and au intrat in cresiinism, au trebuit sa. se
grupeze i e,i in jurul unui centru religios, sa' fie a-
coperiti i protejati i ei de un episoop, sa-aiba o
carj aparatoare de-asupra capetelor lor. Asa s'a
ajuns mai tarziu la cantoane ca ale Elvetiei.
In al treilea domeniu, in dthneniul libertegii cu-

getdrii omeneqti, s vedem ce a adus creslinismul
acesta, acomodat mediului, gala s. fac si mai mulle
concesiuni, daca era necesar, pentru mentinerea so-
ciettitit
Aici, ceia ce trebuie s tinem in sama mai imilt
decal orice, este urmatorul f apt, cu desavarsire deo-
sebitor intre price fel de paganism si intre cresti-
nism. Paganismul nu este legat de un text. El u:a
lost niciodat o religie revelata. Gine ar putea s
arate care este cartea sfantd a Egiptenilor?, Ar a-
rata acea Carte a Mortilor" care. se punea pe pieptul
ingropatilar si care cuprindea oarecare recomandatli
pentru lumea ce,alalta, un fel de carte a schimai-
cilor" de la mai. La Babilonieni, sant cateva legend;
dar un text nu exista. Care e textul religiei persane?
Este Zend-Avesta, dar, de cand este aceasta i supt
ce inflnenta e redactata aceasta bas a religiei per-
sane, cu oei doi stapanitori ai lumii, Ormuz si Ahri-
man, unul bun, altul rau, unul alb, altul negru? La:-
indieni, avem imnuri, rugdoiuni, sant interpretari
loarte tarzii ale brahmanisinului, dar religla aceasta
indiana nu s'a asezat pe basa unei carti. Iar, in ce
priveste Grecia, apoi mitologia greceasca era in ne-
contenill stare de creatiune. Fiecare poet Ii adaugia
eke ceva. Ea avea in fiecare Ioc elemente nestiute
in alt toe, i, pe langa aceasta, drumul era necon-
Libertatea crestin i traditia retnanh 91
tenit deschis entre adhugiri i interpretari. Povestea

zeilor se racea mereu mai mare, mai complicath,
at interpretarea insnsi a roAurilor zeilor era supush_
ideilor care dominau o epoch sau alta. Oarnenii aces-
tia uedeau diumn, i aceasta este deosebirea intre ei
noi: noi uedern religiile urnan, ei vedeau reali-
(Mile naturrde i umane, diuin. Noi, cari stim ceva
ffio!ogie, istorie i cari avem experienta rnai multor
societki, indat ce gnsim o religie, incepem a ana-
lisa textul ei i chuidin cele d'intniu fase prin studii
istorice, i atunci, fr Indoial, un anumit farmec
al ace4ora se pierde: apucArn fluiurele tare de aripi,
ai ni ramiln colorile acelea frumoase pe degete,
pe chnd ceilalti erau in stare s acopere cu colorile
cele mai minunate cea din urmn insectn care strlu-
cia hi zbJr. Era aici o necesitate a sufletului gre-
cesc, care trdia poefisdnd, pe child spiritul nostru
critic ne face sei trini depootisdnd, i e o intreagn
lupin azi in tiecare din nol ca s pAstrrn inch acest
farmec care se risipeste. Nu, nici in Grecia nu se
poate vorbi de un text religios. In ce priveste apoi
societatea romand, aceasta n'a avut niciodat o re-
ligie propriu-zis. Era un fel de cult naturalist la in-
ceput, foarte util ca s rasara semnnturile, sit se
coach granele, iar, dup aceia, un semn al cuceririi
unci regiuni era aducerea zeului de acolo i insta-
larea.lui, de voie, 'de nevoie, in ganteonul roman. Re-
light ki ei era ceva in legdturd cu activitatea romand
pe care o creau solda(ii.
$i, ialn crestinisrnul vine, avnd legdturi, de care
nu s'a putul. desface niciodat, cu traditia iudaica,
legain de o carte i poate ceva de felul acesta sit
Ii fost luat de ei de grin Mesopotamia, cu toate cil
in lumea aceasta bapilonlana nu intillnirn niciodata o
carte sfntn, si ea n'a fost nici la Evrei Orin ce a-
-92 Evolutia ideii de libertate
nume imprejurdri au dus la aceasta. Bib lie, de non

varietur", prin Leviti, i generatii intregi au trait
in acest cult al ccir(ii unice. Crestinismul a venit la
inceput numai cu amintirile pe care le aveau apos-
tolii, une ori divergente i acesteal, si a trebuit timp
pentru ca s se aleaga dintre multele carti rsarite
pe urma i dintre care unele au fast socotite ca bune,
larcelie socotite ca rele s'au inlaturatsi s'au tiparit
In secolul al XIX-lea forme de transmitere crestind
pe care Biserica nu le-a admis niciodal, de si u-
nele dinteinsele sant foarte interesante i poate u.
nele ar fi, din punct de vedere al nivelului cugelrii,
superioare cutareia din cele care au lost admise de
Biserica.
A venit apoi un limp cand crestinisniul a zis: de
oare ce Vechiul Testament este o forma definitiva,
Noul Testament, caruia i se anexeaza acela, s fie
o forma definitival i, cum, in aceast Bibliet,
compus din Vechiul i Noul Testament, era pate
ceva pentru orice domeniu al vietii caci, daca. in
Testamentul Nou intalniti numai Evangheliile, Epis-
tolele Sfantului Pavel si Apocalipsul, in schimb e
de toate in Vechiul Testament, care nu era o carte
pentru o religie, ci o carte pentru o natiune, o Con-
stitutie, o serie de regulamente cu tot ce e necesar
pentru viata nnui popor atunci alte societati, care
veniau cu un alt trecut i aveau..alte necesitati, au
fost sUite s traiasca neaparat dupa aceast Consti-
tutie biblica, a Noului Testament la care se adaugise
cel Vechiu.
atunci, s'a dus vremea and pnteai s crezi din-
co!o de religia generatiei tale sau alaturi de dansa.
' S'au constatat, de curnd, in manusgripte vre-o treizeci de

'forme deosebite.
Libertatea cre0in i tradit a roman 93
Acum orice divergentd este 0 eresie qi eresia, ori

de este a Maniheenilor, ori a Gnosticilor, ori a Dona-
tigilor, se dd in judecata Sinodtdui: se aduce ina-
inte text& qi se interpreteazd, tar, dacd nu se potri-
aeste cu Biblia, se condamnd. Deci, ceia ce este in
Cartea Manta, ceia ce sinoadele, potrivit cu Cartea
Slanl, au inregistrat aldturi, aceasta formeaza fun-
damentut legii. Desvoltarea doctrinelor, variatiile, in
sentimental si in gandul religios al societatii, sant
interzise, ca pdcatele cele mai mari.
Este tin singur domeniu, uncle societatea aceasta a

putut s creeze: Vie(ile de sfin(i. Acolo se manifestd.
Wald sentimentalitatea, toatt pulinta de a crea, tot
genial epic al societdtii celei noi crestine. Fiecare re-
giunc-si are srintii ei: sfinti din Rsdrit, din Apus,
din Galia, din Italia. Dac vrea cineva s simtd su-
fletul socieldtii crestine de atunci, trebuie s-1 caute
aici, in aceste creatiuni pur omenesti, care se a-
datigi pe lngd Carte", pand se ajunge in afard de
ce trebuia sd fie creslinismul la inceput pen-
tru cd legiunea aceasta a sfintilor, necontenit Inmul-
i1 i puland fi inmultitd si in timpurile noastre,
mai ales in Biserica Apusului, nu se prea potriveste
cu doctrina de aspru monoteism, represintat doar
in trei flinte, dar avand aceiasi esent diving.
in trei ipostasuri diferite, a crezului crestin. Astfel,
abatandu-se de la linia aceasta dreaptd a unui
monoteism cu neputint de modificat, s'a creat o o-
perd culturald colectiv care represint toat poe-
sia celor d'intdiu secole ale crestinismului; nepu-
land s adauge la ideia de Dumnezeu, ea incunjurd
aceast ideie ab,tractd, inexorabil de abstractd, cu
tot ce Folte da devotamentul i suferinta omeneascI
in acest domeniu..
Astfel se de chid di urnuri cdtre vii tor, cloud drumuri:

cel care duce, In. margenea societdtii bisericesti, cd-
Ire manifestatiile populare in dorneniul politic, si
xlrurnul care duce, prin aceste creatiuni pur omenesti
care au incunjurat Cartea Sfntit.cdtre toatd produc-
tia spirituald, atat de bogat si at'at de libera, a evil-
lui mediu.
LECTIA a YII-a.
Germanii, Evul inediu si ingustarea libertiliii
Am ardlat in ce fel trebui o. sa se inteleagil notiunea
de Iiberta;e crestina in evul mediu. Am spus cA, de
sigur, este ceva, dar nu ceia ce credem noi, i ck
Intre doctrina teorelicd absolull i Intre Imprejura-
rile, asa cum erau, a trebuit sl se gaseascA un 'mo-
dus vivendi: realitalea s'a schimbat dupA cloctrinA,
dar i doctrina s'a indreptat, in foarte multe pri-
vinte, dupd realitate. Asa incitt eine se asteapta sa
gaseasca ca ideal al vietii crestine libertalea tuturor,
sentimentul de egalitate, fratia aceia evangnelick in
evul mediu, eine crede el s'au inlaturat despArtfrile
dintre elasele sociale, cit tot ceia ce am putea numi
tiranie In antichitate a lost desfiintat de crestinism,
ca In special In domeniul spiritual spirilul ome-
nese liberal a putut sA se ridice catre Initlimi care-i
trau interzise, sa se amestece in problernele care Ina-
inte It erau peoetluite cu sapte peceti, acela se in-
seal&
Evul mediu s'a format supt aceste auspicii. Se
tie ca pentru Inceputul acestei largi perioade se pro-
pun atatea pu.note de .plecare, intre care acela pe
care ar fi copilarese sA-1 mai meritie cineva au, ca-
derea Romei. Dar ea n'a cazut niciodata! InlAta-
rarea lui Romulus Augustulus de cAtre seful mi-
liiei lui barbare Odoacru a lost tin incident fara

nicio insemmatate; nu s'a gandit Romulus Augustulus
s opuna niciun fel. de resistenta i trimiterea lui
la lard fiindc acesta a fost un fel de roi fat-
ndant", inainte de asa-numitii rois fainants" din
istoria Franciei n'a atras atentia nimanui. Tot
asa de roman s'a simtit cineva i inainte de usur-
parea lui Odoacru ca i dupa aceia. Nu a fost mnl-
lurarea lui Romulus Augustulus prin Odoacru, care
s'a intiiulat si mai departe rex", regele soldatilor
sai, neavand niciodata ambitia de a fi Imparat, ci a
fost reitabilirea, prin aceasta inlaturare in folosul
Imparatului din Rasarit, a unItatii Imperiului ro-
man. Insemnele Imperiului au fost trimise de bar-
bari Imparatului rsdritean si a fost astfel, ca pc
vremea lui Teodosiu, un S'ingur Imperiu. Acest ev
m.ediu se poate incepe din multe puncte de vedere,
Eu 1.1 Incep in momentul cand Biserica cresti,n,
apuseana, catolicA, a putut s iea rolul Imperiului,
sa represinte acea mare unitate medievala: deci la
inceputul secolului al VI-lea, in epoca lui Clovis,
care, cu ajutorul Bisericii, ca represintant al ei in
primul rand, iea in slpanire lumea medievala si
restabileste, intaiu intr'o taxa i apoi in allte teril
lumea in aparenta numai disprut. Prin urmare,
luand acest inceput al secolutui al VI-lea ca mulct
de plecare al evului mediu, considerand momentul
acesta ca un ev mediu caracterisat cdci incepu-
turile sant cu mult inainte, cum se comporta acest
ev mediu, caracterisat acum, supt raportul notiunii
acesteia de libertate?
Si pentru aceasta s luarn fiecare dintre clasele
sociale, grupele de populatiune, In oricare din te-
rile acestui inceput de ev mediu.
Germanii, Evul rnediu i ingustarea Iibertii 97
Fiindca deosebirite precise de regiuni nu existau

pc atunci. Exista numai amintirea provinciei ro-
mane. Causa pantru care Francesii s'au constiluit
rnai rapede ca natiune st a. in faptul acesta di au a-
vut Inainte necontenit icoana Galiei i c aceast i-
coana a Galiei trala in forma bisericeasca. Aceasta
este una din cheile evului mediu. Cine vrea s in-
teleaga inteadevar evul mediu trebuie sa se &Ideas-
cal la aceasta, adeca: provinciile romane, care dis-
paruser In ordinea politica, s'au conservat in ordi-
nea bisericeasca. Provfncia Galia se conserv prin
urmare, in secolele ale VI-lea si al VII-lea, in forma
provinciei ec!esiastice, depinzand de arhiepiscopul
din Reims, care era primatul Galilor. Si ceia ce
fusese odinioara oT,erul suprem imperial, era acum
acest represintant suprem al Bisericii, in margenile
Galiei de odinioara. $i, atunci, orice putere politica
se aseza acolo, tindea in chip firesc s se cuprinda
In hotarele acestei provincii romane care se conserva
in domeniul bisericesc. Aceasta e explicatia formai-1i
asa de rapezi a Franciei si a, faptului c alte po-
poare in evul mediu n'au putut s alcatuiasca asa
de lute un Stat: nu era si la ele amintirea provinciei
romane, nu era forma bisericeasca, echivaland per-
fect cu provincia romana de odinioara.
Elementele acestea de trec.ut joaca, in adevar, In
actualitatea unui popor un rol foarte mare. Unitatea
nationala romneasca, daca n'ar fi existat ideia Da-
ciei Romane de odinioara, n'ar fi progresat asa de
rapede i n'ar fi supravietuit la atatea incercari de a
distruge un ideal atat de ambitios i atilt de greu
de realisat. Azi sant elemente romnesti care se
gasesc aiurea decal in Statul roman. La acestea ne
gfindim si nu plea, fiindc a. ele nu Intra In marge-
mile Daciei Traiane; de si noi nu venim numal de la
7
Traian, ci de la o mult mai veche infiltratie de ele-

mente din Peninsula Balcanica pe acesL mal stang
al Dunrii, dar aceast notiune a Daciei Traiane a
dat unora din elementele romanice orientate o con-
stiin( pu!ernica, ajutAndu-i la victorie si la realisa!-
rea din non a acelei vechi forme polilice.
Astfel, in acest alt ev mediu apusean, se poate
lua ca exempla Galia de odinioara, care a devenit
pamantul regelui Francilor, i i s'a zis Franta,
de oare ce diferitele teritorii nu se osebe4c decal
prin amintirea provinciei romane sau prin forma-
tiunile bisericesti, e ingaduit a trece foarte bine de la
una la atta, fiindca se gaseste acelasi lucru. Iar
parerea ca. sant Slate nationale trebuie cu desavar-
sire Orasita. Aceste idei, de libertate, de nationalitate,
de nationalism in cadrul nationalittii, sant lucruri
de ieri, de alaltaieri.
Deci, in evul media nu vorbim de un Stat. \Tor-
him de ceva care, inteo masura mai mare ori mai
mica, supt o forma sau supt alt forma, se poate
ntlni oriunde in Europa, neimpartit Inca bine
teritorial si care nu infgiseaz nici in rnasura cea
mai slaba vre unul din caracterele ce se intalnesc mai
tarziu in State le organisate national.
SL hicepern de la clasele de jos, pentru ca prelulin-

deni s ceroetam aceast notiune de libertate si
perioada pe care inteleg sa o presint in aceast lectie
ar merge de la anul 600 pand pe la 900, dincolo de
era carolingiana, deci vre o trei suie de ani, din cari
cant sa scot tot ce priveste perpetuarea i desvol-
(area acestei notiuni de libertate.
Am vazut ca antichitatea a fost splijinita pe mun-

ca de Sclavi. Erau sclavi in. orase, organisati in
Germanii, Evul mediu i ingi ma:ea I teitAtil 9
ergasterii, in aieliere, i, in alara de acestia, erau

sclavi i Ia. tard. Explicatia teoriel mete cd Inca
inainte de Traian au putut palrunde in Peninsula
Balcanica i dincoace de Dunare, la noi, o mul-
thne de elemente romanice, precedAnd cucerirea Im-
paratului, se sprijina p fapul ca inteun moment
econornia rurald a Italiei s'a schimbal supt influenta
greceasca, ca. Italia, odata pamAnt de terani liberi,
cari aveau ogoarele lor ficare, i cei can l. nu le aveau
provocau turburdri, ca pe vremea Grachilor, a dove-
nit parnAnt de robi.
Prin urmare, in ultimele ei secole, Italia a devenit o
regiune de productie agricola prin sclavi. Am va-
zul i neputinta cres'inismului de a reda libertatea
acestor sclavi a caror situatie era irnpusa de nece-
sitati econornice care nu se puteau inlatura.
Dar, daca ar ii inclinat chieva sa creada cA sclavii
au lost liberati prin crestinism si nu vorbesc de
sclavii de mai tArziu., adusi din eine stie ce regiuni
care nu faceau parte din Apus, de sclavii acestia o-
casionali, ci de sclavie ca fenomen de basa, cum
a lost in aniichitate ei bine, nu crestinismul este
.acela care a lovit in acest asezarnAnt arhaic, pen-
tru a-I inlocui cu alceva, cu: ornul in parte libel-,
dar i i parte retinut asupra pamantului, cu starea
de erb, mirnele a trecui in romaneste supt forma
de serb", i an Ii foarte interesant de studiat ce re-
sulta din intrebuintarea cuvAntului acestbia pentru
inceputurile vietii noastr esociale1.
Inlocuirea aoeasta a sclavului prin serb, adeca aceI
care este legal de brazda ceia ce poetii ardeleni
I D3 altminteri apt am pastrat i sclavue, aplicat lns unei
rase, rasei slive. Din sdav" noi am facut astfel Schiau", feniI
Jim SchiaucV, plural $chc1"; v. Schela" din margenea Ro-
manului. a Sucevei.
100 Evohitia ideii de lbertate
nurnesc glia, care vine din latinescul gleba" In-

locuirea aceasta nu este datorit crestinismului ai
nici patrunderii in aceast societate a unei idei foarte
netede de libertale.
Sahimbarea aceasta a sciciviei In erbie, fenome-
nul acesta social, de cea mai mare importanta, de
la ineeputul evului mediu, este datorit exclusiv u-
nor imprejuritri de ordin 'material, unui calcul pe
care trebuia sa-1 fac oricine in aceast vreme.
De sigur, ataia timp cat societatea antica traia
normal, cand avea cineva siguranta castigului, cand
era o ordine de Stat care asigura ori cui produsul
muncii lui, sistemul acesta al sclavilor putea sa e-
xiste. Dar, atunci and s'a sfarslt evul vechiu, aceasta
ordine de Stat nu mai exista. $i Merovingienii, ai
chiar alat de puternicii In inchipuirea noastra Ca-
ro'ing:eni nu aveau mijloace de a guverna. Deci ei
nu mai aveau putinta de a retinea pe sclavi la mun-
ca 'find, nu mai aveau putinta de a lega cum se
cuvine elementele unei organisatii economice asa de
delicate cum este aceasta.
Un exemplu din thnpurile noastre. In societatea
de azi este un puternic conflict intre capitalism si
muncitori. Acum in urma un Engles a organisat
la Londra o conferinta de impacluire intre unii
51 al%ii. Ei bine, dupa ce s'a terminal partea Intaiu,
un ceaiu pentru toti, la care lucratorii s'au Infratit
foarte bine cu capitalitii, cand a fost insa vorba
de a se Infrati 5i In celalt domeniu, s'a ridicat
un anume Cook 5i a spus tam asa: Noi santem aici
Tiindca am lost poftiti la o reuniune, insa cu dum-
nealor, capitalistii, nu putem avea a face!". $i reu-
niunea s'a terminal litrit nici un resultat. Cu toate
acestea lucrAtorii continua sit lucreze in fabrici, de si
de obiceiu nu chiar asa cum ar- cere, nu numai proprie-
Germanil, Evul medlu si ingustarea liberatii 101
tarul fabricii, dar interesele generale ale fabricii.

Dar, cand grevele represintA o foarte mare priniej-
die pentru ordinea de Stat, ce se face? Ce s'a fAcut
si la noi cu legea TrancuAasi, care s'a aplicat fiind,
fireste, poli;ia in dosul prescriptiilor. Totdeauna este
aceast fort& publicd care pstreath un sistem ce
nu se razimA pe armonisarea intereselor .si pc
multumirea unora cu altii. GAnditi-vA ins cA ar
clispArea ordinea de Stat,cd n'ar mai fi un Parlament
care sA voteze legi sau cA acesta n'ar mai avea nici-
un fel de initiativd, ar fi la dispositia stradei, cA
n'ar mai exista nici politie, nici armatA: s'ar mai
putea mentinea acest sistem, care se sgprijinA une
ori pe un folos al celor cari au. capitalul, dar tot-
deauna pe nemultAmirea celor cari nu-1 au?
Prin urmare, organisarea aceasta a muncii scla-
vilor din orase si de la tall era sprijinitA fArA in-
doiall pe existenta acestui formidabil organism de
Stat, care dispunea de mijloacele guuerndrii di-
recte. Dar emit media n'a cunoscut guuernarea di-
rectd. Merovingienii sateau acolo, In capitala lor, cir-
culau, mergeau In cutare oras O. se inchine cutdrui
slant, tineau o adunare a armatei lor, cnd era vor-
ba de o expeditie, cercetau pe credinciosii lor, la
tarA sau In orase, uncle Isi aveau rostul lor; aceasta
era legAtura intre rege si supusi. SA nu v inchi-
puiti pe regele merovingian incunjurat de funcpo-
nari marl, agestia de altii mai mici si asa mai de-
parte, pAnA la cei mai mrunti, toat aceast or-
ganisatie, de azi, foarte frumoasa In aparenta, dar
tare mAnancA formidabil inigativa si. munca onle-
neascl. Toate acestea nu existau. Oamenii se ton-
duceau dupA amintirile lor, dupA nevoile locale. Si,
atunci, daca era asa, dacA nu e la spate legionarul,
func;ionarul, nu se mai poate pAstra acea organisk-
tie cu sclavi. Catastrola Statuhzi roman nu 'mai

pernulea ad se retie fn stare seruild milioane de
oameni.
Si mai este ceva. Sclavii romani erau necontenil
Inoiti cu elernente straine, asa inct putem zice ca
sclavii vechi ramneau si mai inainte sclavi din
causa sclavilor noi. Era ceva asemenea cu ce s'a
Intamplat si Id noi, cu uecinii din Moldova. ,,Vecin".
In ordinea sociald de odinioara, insemna teran ne-
infer. Inteun anume moment au iuceput sa ina in
satele din Moldova, de la munte, Secui din Ardeal.
Aceia erau tinuti acasa inteo situatie mult mai rea
decat a teranilor nostri, i ei veniau pe vrernea till
Stefan-eel-Mare, cand aici era un regim mai bland
ca aiurea. Si proprietarul Ii wza, ca vecini, pe
lane teranii liberi de pe pamantul lui. Yecinii a-
cestia, imultindu-se, proprietarul se Ncea ca nu mai
cunoaste care esi.e nou i care e vechiu, 5i astfel
ajungea i bastinasul In situatia vecinului. Aceslea.
de alifel, sant lucruri care se iniampla pretutindeni.
Asa si In societatea roman, sclavii vechi, cari Unclean
sa se desfaca, erau necontenit readusi la aceasta ro-
bie prin presenta celor cari erau abia cumparati.
Adaug c sclavia aceasta din societatea roman
venia din exertitiul permanent al razbolului biruitor.
Acesta era un mijloc de a inoi materialul urnan.
liarnanea in sclav ceva din strain, din Invins. Dar,
In vremea crestina, copilul stpanului s'a jucat cu
fratele sat" Intim Hristos, copilul sclavului,-umil 5i
altul au mers la aceiasi tiserica, uncle acelasi preot
i-a.botezat, tainice legaturi sufletesti existan deci in-
tre unul i altul; sciavul se asimila, i prin aceasta
se elibera. Nu mai era afluxul necontenit de oameni
neliberi i, mai ales, veniti din Tinuturi in care a
_nu fi liber era obisnuinta.
Germanii, Evul mediu 1 ingustarea Iiberthfii 103
Tineti sama apoi Inca de un fapt. Sclavul it tine

cineva cilia vreme acesta i aduce lui un castig. Daca
ar veni un moment cand capitalistul n'ar castiga din
munca lucrtorului, de ce 1-ar mai tinea mai de-
parte ? Pentru plcerea de a avea Maga na-
sal un om care nu-1 iubeste? Cfind o societate este
asa cum a fost societatea rornana de la o bucata
de vreme: drumurile iaiate, navaliri de barbari, ma-
rea nenavigabil, navigatia Rind la dispositia pira-
tilor i cine mai tinea patina ordine era Imperial bi-
zanlin, si de aceia chiar Iustinian a trebuit s se
lupte cu Vanclalii de pe coasta Africei i s atace
apoi pe Ostrogoti, pentru a se putea circula pe
mare, sclavul nu mai era de folos. Ii liberau Rind-
ca nu mai era util.
Asa ca din aceste cause s'a ajuns la liberarea seta-
vilor si la trecerea acestora la situatia de serbi. Ei
nu tree de-a dreptul in situatia de oameni liberi. Si,
chiar daca sclavii ar fi vrut sa fie de-odata liberati,
ar fi lost o mare nenorocire pentru ei. Ce voiati
s facd? Avea sclavul vre-un. capital? Unde ajungea
cu singura munca lui? Caci eine asigura paeea ne-
cesara, pe care o asigura an Stat organisat? Ar
fi fost casul, pomenit mai sus, al Tiganilor de la
noi, cari, dup l. ce au fost liberati, alergau cu regret
dupa fostii proprietari sa-i primeasca Inapoi Dar in
timpurfle noastre este masina, i prin urmare (nice
teran se poate duce intr'o fabrica ori atelier, unde
n'are decal sa. Invarte o manivel sau sa intretind fo-
cal. 0 multime de terani romani din tinuturile acum
libere se duceau astfel In America, in fabrici, unde
fkeau, Inainte de razboiu, mia lor de coroane si se
intorcean inapoi in satul lor i eraa tot asa de teranl
cum plecasera. Pe cand, odinloard, nu se putea trece
40 Ia tail la oras.$i ce industrie era aiunci? Nu era
104 Evolutia ideil de libertate
fabrica, usina, marele atelier; fiecare facea indus-

tria" pentru dnsul. Astfel omul acesta nu se putea
transforma, i, dac proprietarul nu mai arvea ne-
vole sail VIn in calitatea aceia de sclav, se retinea
el insusi, intrPo relatiud sclduie, fiinded nu putepe
lace altcema.
De obiceiu noi, In sentimentalismul nostru, re
varsm lacrami i aceasta mai mult in carti de-
cal In viata reala asupra soartei bietilor serbi,
legati de glie. $i nu numai noi, dar atAtia in cursul
generatiilor trecute: in cartile francese de pe la
1840-50, cata durere, cata compatimire pentru su-
ferintile aoestor nenorociti! Dar va asigur cd ei n'o
sirntiau. Se Mee Ind.: de Cate ori era vorba s se
insoare serbul, trebuia sa lntrebe pe stapAn. Nu tot-
deauna. Se zice iar: dud muria serbul, proprieta-
rul Ina o parte din averea lui. Dar care era averea
serbului? Si care era insd0 averea stapanului? Un
turn de cucuvaie undeva, absolut nemobilat, pana
In secolul al XIV-lea. Band de piatra de jur irn-
prejur, o masa la mijloc, pentru ospete, si incolo ni-
mic. Omul care nu mai era sclav, Inca era silit sa
traiasca in Imprejurari asamanatoare cu ccle de
odinioara.
Pe vremea aceia nu se putea trece, cum trecem noi

astaii, de la o conditiune sociala la alta. Si, de
altminteri, dad serbul voia i aceasta trebuie sa
o observam, fiindca inseamna un moment foarte im-
portant in liberarea sociala a oamenilor din evul
mediu, dad voia sa devina om cu desdvArsire
liber, avea drilla drumuri: unul, pe care Ii intre-
buintasera i sclavii de la sfilrsitul si
fiscul era foarte nemultamit din aceasta causa: in-
trarea in cler. Gine intra in cler nu mai era serb.
Germanii, Evul mediu i Ing starea 1ibert4i 105
De altrninteri, exact acelasi lucru era si la noi, si

din aceast caus, odinioard, cand serbia, mai ales
In Muntenia, rdmsese Inca, erau sate cu mai multi
preoti, i aceasta, nu pentru cd satul avea nevoie de
atatia, ti fiindcd, claca serbul trecea Du/Area la
VIddica de la Vidin sau lag altul i invata cateva ru-
gdciuni slavonesti, se intorcea om liber de a-
tatea ori s'a plans fiscul de aceasta si a fAcut sta-
tistici ca sd vadd de ce santatati preoti.
Deci, un mijloc de a iesi cu totul i din serbie
era acela de ImbrIca haina aceasta de cleric. In-
tra de pild, Intr'o mnstire, Mndstirile. in evul
mediu represintnu imense asociatii umane libere. E-
rau acolo arturari, erau apoi mari colonii agricole,
Inceputuri de Industrie; este explicatia chiar a mes-
tesugurilor, din aceste ministeria, de unde a iesit
metier, care inseamnd serviciu servil, nu liber, si ex-
plicatia se cauta in acela cd serviciile erau facute
de oameni cari Irdiau in mandstiri sau la curtea e-
piscopilor. Serbul putea s Imbrace In orice fel a-
cest vesmant, si devenia orn liber. Iar fostului pro-
prietar, dacd-i ddea de urml, nu-i venia sa intre
In conflict eu egumenul de la manastire sau cu cel
care ucupa un scaun episcopal. Lumea se temea
pe atunci foarte mult de excomunicare, de ruperea a-
ceia din comunitatea fidelilor, care periclita i si-
tuatia din lumea cealaltd.
Dar mai era un alt mijloc de a deveni liber, care

nici el nu este tocmai de pe vremea inceputurilor e-
vului mediu, ci de mai inainte, i anume: a se
strecura fnir'un oras. Se strecura sclavul : de la o
bucatd de vreme nu mai bap nimeni in samd de
mule a venit si se confunda cu oarnenii liberi, 'cat+
aveau un contract de libertatc, care contract, in
Wale ro)lurile lui, II vom vedea rni departe, fiind-

el din el vine Insasi crearea vieii orasenesti, a li-
berta Por de cetate, unul din elementele esentiale,
nu numai ale evului mediu, dar ale vietii omeni-
rii, fiindca din aceast libertaie cetateneasca s'au
desvoltat a:aiea elemente superioare ale literaturii pi
artei, ale obiceiurilor sociale.
Alaturi de aceast relativa liberare, de ordine pur
economica si de loc religioas si moral, este ins
si o pierdere a 1ibertalii pentru toti acei coloni, ase-
menea cu Secuil, v-cini ai Moldovei, pe cari nevoile
lor sau actiunea Statului fiscal ii leaga de o glie
de care la inceput s'au atins cu mani tie oameni
liberi.
Dar, dupa ce am explicat disparitia, relativa, a
sclAviei,facand crestinismului pariea lui si nu mai
mull decat atat, dup ce s'a al-Mat cat de mull ne-
norocirile materiale ale timpului au dus la aceast
desfiintare, dar nu in acelasi limp la trecerea de-a
dreptul in starea de libertate deplina, sa incerc a
arata, in ce sens trebuie sa se inteleag libertatea, nu
la cei de jos, supt raporiul social, nu la muncitorii
parnantului, cari devin serbi, ci in ce sens, si aici
sant iar de inlaturat prejudecati foarte raspandite
se poate intelege libertatea in clasele de sus, fata de
Coroand, fata de seful inarinat care este regele.
A fost o teorie, care dureaza si pana acum, care
nu se sprijina pa mare lucru, o indratnica teorie,
sustinutd si din mandrie de rasa de Grerrnani, teo-
ria aceia ca in societatea germanica a fost tot-
deauna o tendint catre libertate, opusa tendintii,
sau aplecarii, catre tiranie din societatea romana. A-
curn, la originea acestei teorii este si altceva decal
acea rnandrie de rasa pe care o au toate popoa-
rel)e i pe care o manifesta inteurk domeniu sau
Germanii, Evul n ediu i ingustarea liberfAtii lOT
altul. A Yost, la sMrsitul secolului al XVIII-Iea ma-

rea inf:uentg a lui Jean Jacques Rousseau, care pre-
dica ura impotriva civilisatiei, afirmnd cu incre-
dere cg omul necivilisat este impodobit cu toate
virtu:He. Infhinnta acestei idei a fgeut s se creadg
c oricine nu participa la civilisatia care in lila-
ma ei formg stpania acel secol era superior ce-
lui pe care aceast civilisatie 1 a seiplmit, i prin
aceasta 1-a pangarit. Din .aceast causa, cnd Cha
teaubriand se duce in America, it inereseaz g. ina-
inte de toae viata Pieilor Rosii 0, in admirabila
lui prosg, pe care n'a mai ajuns-o niciun scriitor
frances, el descrie o natur pe care n'a vgzut-o tot-
deauna i o ras pe care n'a inteles-o niciodata:
In bunalatea lui, el imparte o multime de virtuti a-
ce,'oe Heti oatneni cari 10 fuman luleaua le calu-
met (Ie la mix!) in pgdurile Americei de Nord.
Acelasi este motivul pentru care s'a zis: Romanii tre-
buiau sA fie neapitrat conrupti, pentru ch erau civi-
lisati, societatea germanic trebuia s fie impodo-
hilt cii tont- virtutile, intre care si iubirea de liber-
tate, Iiinded nu era civilisatl.,
Este In,g. o mare gresalg a se (Audi astfel. Erau
Romani coal te putin civilisati i erau barbari, Ger-
mani i a1.U, cari se imparigsiau exact de aceiasi
civilisatie ca i clasele superioare romane. Era ale
un Stilicon, Rufin. Aetiu i Odoacru, earl represin-
tau In societatea romana ceia ce elte azi strinepotul
cu'grui arendas grec in societatea romaneascg: hu
mai face nimeni nicio deosebire de origine ; s'a
asimitat, face si el ce fac ceilalti. Ideia aceasta cO
erau doua socielgti absolut deosebite, nu trebuie
s ne ineIe. Erau, in vecingtatea barbarilor, provincii
romane tare duceau exact viata Germanilor, cu cari
se Infrgtiau foarte bine in sgrilcia i simplitatea lor,,
108 Evolutta ideii de libedate
0i erau, din. potriva, foarte multi barbari cari, In-

fraud in demnittile romane, nu numai ca erau
Sn i Romanii, dar exagenau nota romana, cum face
eineva totdeauna cand este nou venit. Deci, in Impre-
jurarile acestea cu totul speciale ale sfarsitului anti-
chitatii, nu trebuie s ni Inchipuim ca erau doua
societati, una in fata celeilalte.
5i Inca ceva. Se spline ca in societatea rornana
era legat cineva prin ordinea de Stat, iar, in cea
germanica, prin juramantul de fidelitate (Treue),
prin legatura personald, fiindca nu era ordinea de
Stat, i altfel ar fi trebuit fiecare s stea cu arma
de-asupra capului celuilalt. E adevrat. Dar aceasta
era singura forma prin care se puteau lega aceste
societti barbare, ceia ce nu inseamnd cd acetafi oa-
meni, ctind au gdsit o ordine de Stat in Ga lia, n'au
adoptat-o i eL Inca un lucru mai trebuie consi
derat. Dac provincialii ar fi vrut, nu puteau ei
scoate oare irnediat pe barbari din casa lor? 0 ras-
coala. a Galiei n'ar fi putut inlatura stapanirea Fran-
cilor sau o rscoal a Italiei de Nord n'ar fi lull-
turat de acolo pe Lombarzi? Dar ce, oamenii acestia
nu erau a1catu4i din aceleasi fibre ca i cuceritorii
lor sau nu aveau aceleasi arme la indemana? Ce
mijloace extraordinare de razboiu, ce tactica, ce
arme perfectionate aduceau acesti barbari, fie Ca e-
Tau Germani, Uralo-Altaici sau Slavi? Nu exista
niciun singur cas de revolta a populatiei galo-yo-
mane, sau ibero romane, sau italo-romane. Ni putem
inchipui ca, daca ar fi fost un astfel de antago-
nism, trebuia sa se aminteasc un cas macar. Nici-
unul. Relatiile dintre cuceritori i cuceriti sant bune,
de la Inceput la sfarsit. Cate odata, mai ceda un pro-
prietar ceva din campul sail. 5i s'ar putea spune:
Germanil, Evil mediu i Ingustarea tbertAtil 109
era pirtitio agrarum, prin urmare exproprierea zil-

nicN.. Dar, cand te expropriazA cineva, de un lucru
care-ti aducea folos, te doare inteadevr, dar, cand
nu-ti aducea niciun folos? Erau pmnturi de impartit
die voiai; si mai dmneau i dupd aceasta o mul-
time de locuri pe care nu le cultiva nimeni, fiindd
populatia se imputinase, si in imprejudrile acelea
se fAceau greu familii; erau boll, muriau oameni
multi. Asa indt nu exista acest antagonism intre
barbari, dorilori de libertate, venind cu idealuri
de care skit deplin constienti i pe cari vor s le
impun altei societti, i intre cealalt populatie.
Dintre Galo-Bomani, nimeni n'a luat obiceiurile a-
cestea germanice. Iar, dad., dintre vechile obiceiuri
germardoe, a rmas ceva, este ceia ce voiu de-
fini acum, la sfarsit.
Este adevrat c in. cursul luptelor de mai Car-

ziu, pe care le cunoastem mai bine fiindd nu
cunoastem pe Merovingieni deck aproximativ, pe
basa unui mic grup de documente si a catorva po-
vestiri acute numai din punctul de vedere al Biseri-
tii i de aceia totul ni se represint in functiune de
Biserid legenda lui Clovis, presintat pentru un
singur lucru, ca s se ajung la crestinarea lui ti
la rolul de ocrotitor al Bisericii catolice in. Galia
se intalnesc lucruri care ni-ar da ilusia unui 1senti-
ment permanent si fg.tis de libertate. Se lupt intre .
dnsii fiii sau nepotii lui Carol-oel-Mare. Armatele

se presinth. una In fata celeilalte. De data aceasta re-
gele nu mai chiam, ca pe vremea Merovingienilor
sau a Carolingienilor de la inceput, pe toti ai lui
pe Cmpul lui Marte, ca s porneascA rzboiul. Nu
mai este legatura directd Intre rege i fiecare din
soldati, ei regele se adreseaz la un =nr de oa-
110 Evol itla ideil de libertate
meni, la leuzi (Leute), oamenii" lui, ai caror gra-

rnosi au facut parte din gesind, din tovarasia rAz-
boinia a cuceritorilor, i cari se nrunesc potentes
pulernicii El po;. fi i membri de sus ai Biseri-
.
cii si pot fi i baroni (de si Iterminul de baron este

mull mai tarziu). Acestia au legatura cu alti ft
meni si nu vreau sa intru in rnecanisnnil acesta
social al evului mediu, ci spun nurnai ala'a cal O. se
trezeasca in. mintea dv. notiunile necesare , mai pu
tin puternici, can au capatat de la aceia o feudd
pose.thinea deplina asupra unui pamant se cherna
alodiu, iar posesiunea conditionata: feuda de si se
pricepeau foarte bine oamenii, Inca de pe vremca
Mermingienilor, sa asirnileze feuda cu alodiul, A-
cesti supusi" sant datori sa-i ajute in anumite im-
prejurari: cand merg la razboiu, cand Ii marila o
filndca sant oamenii" lui, ca unii cari, primind
feudal au facut omagiul, asezandu-se in genunchi,
cu mama in manile celuilalt pentru a spune:
de acum inainte, sant omul d-tale (omagiu, horna-
gium, vine chiar de la lid/no: esti homo allenius, du-
pa. cum de la pamantul terra pe care il Inchini
vine datoria de a plli un terragium). Dar se poate
intarnpla ca un patens s n'aiba nevoie de un om:
nu i-a dat nimic, acela Insusi vine, strain de nevoile
vietii, cerand sa fie primit ca omul" unui irnai pu-
ternic (eine a facut politica a vazut oameni de a-
cestia, cart ti se presinta azi chiar cu aceste cu-
vinte: sant omul d-tale!"). Pe cel de jos, stramtorat
de newoi, nu mai este Statul ca sa-1 apere, si el este
suit sa ajunga la legaturi de acestea de Inchinare.
Astfel, cel puternic" are pe, Jecomandatul" lui;
seniorul si vasalul. Guvantul de vassus, de unde vine
vasal, nu se intalneste chiar de la Inceput, iar cu-
vantul de senior iardsi este de o intrebuintare mai
Germanii, Evul mediu i ingustarea libeitMil 111
tarzie. Dar omul de supt un potens are si el, la

rndul lui, aLi oarneni, legati de dansul, gi asliel
se merge pAnd la ultimii oameni liberi.
Deci oamenii liberi pot fi concepuVi pe mai mune
ling, care din ce in ce se restrang in sus, pAnd la
eel d'intaiu Impilitor de parnanturi, care este re-
gele cuceritor. Toi aceslia sant legati prin cte
un jurdmant al lor. Si se intarnpla une ori cd po-
tentes se gande6c asa (cum a fost casul supt Lu-
dovic Piosul, fiul lui Carol eel-Mare): pe Maiestatea
Sa 1-am intronat, dar nu este un crestin bun, nu
este un Om drept a cdlcat si canoanele Bisericii,care
erau singurele legi existenle; cu un om ea acesta
nu mai mergem. Mergem cu flu-Au!". Si iatd-lpe Lu-
doviC Piosul cdzut de-odat din situalla lui i dus
inteo mnastire. Iar acesti potentes, cari cAlcaserd
jurdmantul fat de Ludovic, erau acum credin-
ciosii" fTului Au. Dar nu se multdmesc nici cu
noul stdpan, i atunci dau drumul lui Ludovic
par a spume: Ne-am convins e te-ai pocdit; nici
nu erai chiar asa de rdu crestin cum credeam la
Inceput; sant aici episcopii"--fdcand parte tot din-
tre potentes", cautd la Sf. Scripturd i ;O-
bese e poi fi iertat". Si astfel se restabili Impratul
cel vechiu impotriva celui nou.
Si se judecd asa: Je caig. libertate! Oamenii a-
ceLia erau liberi sd-si aleagd necontenit stdpanul".
Dar, in afard de calitalea acegtei libertgi, care Mil
indoiald nu este cea mai bund i cea mai fericitd
fereascd Dumnezeu A fie sprijinit o societate in-
treagli pe aceasl ideie, de a-si alege fiecare oa-
menii de cari s. asculte 1 supt raportul insusi
al conceptului de libertate: eine avea dreptul acesta
de a-si aLege stpanul? Cei de jos, foarte rare ori.
Ci un grup de cativa oameni, cari Inteadevdr dis-
112 Evo lutia iieii de libertate
pun de societatea cealaltA, dar, in loc ca ei s con-

tribuie la rAspandirea ideii de libertate intr'o so-
cietate, ei represinth. lipsa de libertate a unei societati
intregi, grupat supt dtinii, pentru ea ei s poatI
face din libertatea lor, restrns de multe ori, ele-
mentul de ddeamare a Sbciettii intregi.
LECTIA a VIII-a.
Evolufia libertafii in orwle me:fievale
Ai vd.zut cat de grcsitd este prerea care ar vrea
s. fixeze, pentru o epocd oarecare din evul mediu, in
clasa cea mai de sus sau in clasa de jos, originea
ideii de libertate asa cum o intele.gem In timpurile
noastre. Ai vdzut c ne lasrn inselati de cuvinte,
indat ce observ cineva lucrul mai bine, se
convinge c nu poate fi vorba ded.t in clasa de
jos de o aparent de libertate, determinat de a-
numite conditii cconomice. Se lasd liber omul de al
carui sclavagiu nu mai e nevoie, i, amestecndu-I
cu tin colon liber, acum aservit, se ingrdeste in
margenile unui servagiu care represidta forma cea
mai potritVit de a intrebuinta munca lui. Iar, in.
ce priveste clasete de sus, ati vdzut cd libertatea
de a-si alege cineva seful nu vine exclusiv i in in-
teles absolut din eine 1ie ce strdveche institutie ger-
ci c dreptul acesta se mArgeneste la a-
numite elemente cu desdvarsire de sus, extrem de
putine, ale clasei dominante. Am mai vorbit insd
de libertatea clerului, care este netligAduild. Aici se
continud. societatea crestind din cele d'intaiu timpuri.
Societatea aceasta a pierdut libertatea ei In atatea
domenii, dar o pastreazd in libertatea ce are cu pri-
vire la alegerea episcopului si la legatura episcopului
8
114 Eve lutia ideii de libertate
cu cei cari 1-au ales sau cu oamenii cari, in cursul

pdstoririi lui, yin din acei cari Inteun moment 1-au
ales.
Aidturi insd de viata desordonata a claselor de sus
si a vechilor familii senatoriale, care stint de origine
galo-romana, si a familiilor acestora iesite din cu-
ceritori, adecd de origine germanicd, aldturi de a-
ceastd viat desordonatd, plind de abusuri, de crime,
pe care o zugrdveste fdr nicio crutare Grigore de
Tours supt raportul acesta bisericesc nu politic,
al regilor), al arhiepiscopilor, episcopilor, al forma-
tiunilor diecesane i arhi-diecesane ; alaturi de cea-
land viatd, a claselor populare, care n'au actiune
istoried, ci trdiesc o generatie dupd alta ca un rand
de buruieni dupd alt rand de buruieni, fd.rd un rest
si un nume deosebit, se poate zice c in orase, mai
mari, mai mici? mai not, mai vechi, indiferent de
imprejurarile in care aceste orase au fast create si se
menVin, este o viat care continua un fel de libertate
antied. Pentru moment le consider numai supt ra-
portul acesta bisericesc. Caci, de sigur, nu se poate
vorbi in secolul al X-lea de parlarnente, de State ge-
nerale, de si existd acest wittenagemot "adunarea
ihtelepplor) din eptarhia anglo-saxond,
de la o bucat de vreme unit supt acelasi rege.
Toate aceste institutii se gAsesc sau intr'o formd
cu totul patriarhald, sau la Inceputurile unei des-
voltdri care numai foarte tarziu in evul mediu va
avea un caracter bine stabilit.
In schimb, am spus-o sant sinoadele. Nu se acorda
destuld importanta acestor sinoade, de si viata socie-
iii romane,incele din urm timpiuri ale ei, poate
fi sludiald en mai mult foIos in formatiunile si a-
dandrile acestea bisericesti. Ceia ce ni se pare nou_t
i aceasta e vina teologilor, in randul intdiu, cari stu-
Evolutia liberthtil In oraFle mediLl ale 115
diazA fenornenele acestea numai supt raportul istoriei

13isericii cA este numai o discutie asupra eresiilor,
unii Hind pentru cutare crez, altii pentru altul, unit
pentru Atanasie, altii pentru Arie, InseamM de fapt
ceva mai larg si mai antic. CAci supt forma aceasta
a desbaterilor asupra crezului, presidate sau ba de
puterea localA, se ascunde viata ins Asi a societAtii;
in aceste discutii, care sAnt relativ libere, este un
domeniu de libertate a gandului: 61A vreme eresiile
nu lost in discutie, atAta vreme s poate vorbi de o
libertate a gandului. Ct vreme deci ortodoxismul
inteles nu in forma aceasta rAsitrileanA, ci a
1,credintei drepte" a avut sA lupte cu maniheismul
si cu attea alte eresii rAsArilene, apoi cu donatis-
mul, sau cu eresia celor trei Capitole in Apus, este o
libertate de cugetare. Dar, -in afarl de punctul discu-
tat nti se poate ca oameni distinsi sau superiori, s
pule Ioai puterea cugetArii lor si toatA cAldura sirn-
tirii lor inteo operA, farA ca insasi cheltuiala de cu-
getare care s'a fAcut ill jurul oricArii tinte sA nu
foloseascA. Astfel, iarAi, cAnd in evul mediu, mai
tArziu, de la. secolul al XH-lea inainte, a fost cearta
strasnicA inire ridmtinalifti i reallfti, care ne face
pe noi azi sA zimbim1, ne-am intreba: cum putea
at:La omenire sA discute ath.ta vreme astfel de lu-
cruri? Dar din aceste discutii, ca i did cele de la
Nlceia si de la Chalkedon, spiritul uman a prins a-
rt pi.
Literatura bizantinA din acest ev mediu pare a 'se
ocupa numal de chestiuni teologice, dar se poale in-
tAinpla sA se introducA elemenfe de realitate in tra-
(area unui subject care-0 are numai aparenta ideo-
Nonina!iti1 zigeau: numele este o calitate, In afarA de lu-
crul pe care II represintA, pe cAni cllaltI sustineau cA numele
nu existA In afard de lucrul represintat.
116 Evo lutta kleli de libertate
gick Bizantinii aceslia pot discuta asupra lemnului

Crucii, asupra inchinarii icoanelor, etc., insk dad.
are a face cineva cu un om a drui minte este plin
de idei, al drui ritm vital este puternic, in jurut
acestor chestiuni, care ar 'Area otioase, se poate
aduna tot ce este via p. in el insusi.
In toate conciliile acestea a fost i marea realitate
contemporank i. de aceia se pot trata i fg.r a pii-
trunde prea adnc in realittile teologice, Mr cu-
nostinte speciale In acest domeniu, care se distigii
numai cu oarecare greutate, dupa o initiare specialk
Pe lang aceasta s'a spus de atatea oH supt
aceste certe (si astfel se explid i indrAtnicia si
lungimea discutiilor) se mai ascunde altceva: viata.
na(ionald i spiritul na(ional, de care snt stpanite
diferitele provincii\: Dad s'a putut eternisa discutia
Intre Arie si Atanasie, aceasta se datoreste faptului
cA Egiptul era de o parte, iar, de alta, erau alte pro-
vincii ale Imperiului. Si, cnd Egiptul a fost cucerit
de Arabi, ca i Siria, provincialii s'au 15sat in ramile
acestora, nu numai pentru motive economice si de
administratie usoark ci i pentru motivul c, in_
constiinta lor religioask erau violentati de Constan-
tinopol, iar ei nu puteau gandi i simti ca in capi-
tala imparatilor. Monofisi(ii aceia erau adversarii
Constantinopolului, pe care-I considerau ca eretic, ca
izvorul chiar de unde plecau toate silniciile deter-
minate de Imparatii rtciti in gandirea lor asu-
pra credintii crestine.
Dad ne gndim prin urmare la domeniile de
libertate de atunci, iat unul de adaus, pe Ling
domeniile de libertate pe care le semnalam, in cu-
prinsul acesta mai larg al clerului.
Dar de la o bucat de vreme rc.sii1c acestea se
isprvesc. Cu toate acestea in Gala se athmii sinoad
Eve tutia libertatil In orave1e medievale 117
care se ocupa de anurnite puncte de disciplina ecle-

siostica, de anurnite forme exterioare ale Bisericii.
SA zicem ca este o alegere contestata, cum s'a in-
farnplat fearte dese ori. Pasiunea'politicA a diferite-
lor epoce nu se cheltuieste In acelasi domentu.
Sant epoce in care ea o face in politica propriu-zisa,
allele in care terenul de manifestare sant luptele
sociale, ori Inca altele in care tendinta aceasta de
lupta poate fi atrasa in domeniul religios sau cul-
tural. Acum cativa ani se bAtea lutnea pe strada.
hi Atena pentru o chestiune care noua ni s'ar pa-
rea Marie curioasa: daca trebuie tradusa sau nu
Scanta Scriptura in limba greceasca vulgara,
colegii tl-voastre din Atena erau absolut contra a-
cestei pareri: au fost lupte pe strade, ca sa se a-
pere dreptul Sf. Scripturi d.e a nu trece niciodata
in limba vulgara.
istf el, in sinoadele acestea ale Bisericii galicane
se enprinde toald viata liberd a Galiei. i de aceia
Grigore de Tours este foarte interesant: ocupandu-se
de Biserica, el se ocupd de societate, supt forma
bisericeasca, de oare ce aceast societate ft-Ea, Ina-
inte de Wale, in forma bisericeasca, si este natural
ca istoricul ei s trateze viata Galiei romane i
france supl raportul acesta al organisaril bisericesti.
Nu este un cleric egoist, care sa vrea s monopoli-
seze pentru Biserica lui viata contemporana, ei el
recunoagte., ia aceasta viata, acest caracter esential
al margeniril in hotarele vietii bisericesti, eu alege-
rile ei, cu ierarhia ei, cu sinoadele ei, in care se
disculA punctele de disciplina religioas sau alege-
rile conles tale. 5i, in cunul secolului al X-lea, se poate
vedea la cate sinoadt a trebuit sa iea parte un A-
dalberon, cad arhiepiscopul din Reims este, pe vre-
mea aceia, Vara indoiala, cu mult mai important de-
118 Evolutia ideil de libertate
cat regii contemporani. In jurul acestuia se adunn

viata tern, si nu In jurul bietilor regi carolingbeni.
din acel Limp.
Dar, dup a. ce s'a complectat in felul acesta ceia

ce aveam de spus despre libertalea in Biserie, tree
la alt domeniu. Punctul de libertate al evului media.
in condi:Li carela Inceput sant mai putin intelectuale
deck in ce priveste Biserica i pe care nu le In-
ca:jut- nimbul care face maiestos-misterioasa via-
ta bisericeasc, acela unde, in afarg. de Biserie,
se manifesth libertatea evului mediu, este oraul,
celutea.
ce avem de fixat aici este sensul acestei liber-
tati a oraselor din evul rnediu. la care vor fi de
adaus Cateva consideratil In ce priveste grupd-
rile rurale, care stau in margenea gruprilor ur-
bane, nu concurandu-le in adevratul sens al eu-
vantului, dar ocupand um loc bine determinat fat .
de acela pe care 11 oeupg. oraselc inseai.

Care este originea acelor minunale cetti din evul.
mediu, al a.ror caracber si mare folos pentru des-
vo:tarea intregei islorii a omenirii II vom vedea in-
data?
Francesii, i putin Gerrnanii, au pus chestiu-
i
nea aceasta, a ivirii orasului fiber, a cethtii de sine
stAtatoare, fr niciun fel de amestec, sau cu un
amestec drmaluit pand in cele mai mici anthnunte,
prin charta de fundatle, a aceslei autonomii, de
at'at de mare importanth pentru desvoltarea civilisa-
ties sociale3 politice, literare i artistice, numai en
miscrile cart eau petrecut acolo la el, i nu aiurea.
In special Francesli pun in leatura. cetItile lor cu
miscarea orserbeascA din regiunile flamande. 0 cer-
cetare foarte staruitoare a thcut s6 se glseasca. a.-
Evolutia libertatli In oraseIe medievale 119
numite charta de funda(ie care se imprumutau de

la un ora la altul, continnd invoiala intre se-
niorul care isi pgrgseste drepturile si intre bur-
ghesii, earl, pltind o anurnit surng, odatg pentru
toldmuna, sau asiguranduli un anurnit venit, au.
dreptul de a se administra ei singuri, in cuprinsull
zidurilor lor. S'au gsit, prim urmare, aceste liii-
soave de fundatie, i s'a vdzut pe urm cum ele au
fost adoptate si de alte orase care s'au. format pe ur-
ma lor.Cutare oras este fundat astfel dupg' charta de
la Saint-Quentin, cutare dupg o alta, asa cum se
face' si in domeniul arhitecturil evului mediu, cand
se spune: catedrala din cutare oras este o oopie,
mai mull sau mai Rutin, a tipului fixat in alta.
Cercetarea acestor chrti este vreanica de tot in-
teresul pentru a intelege desvoltarea orgseneascd a
evului mediu, dar trebuie, in aceasfg cercetare,
A. se gAndeasc cineva i la alte teritorii deal te-
riloriul renan, mai ales cel de la gurile Rinului, si
la alte influente deck aceia a acestor orase, de
caracter mai nou, asupra regiunilor din dreapta sou
din stnga Rinului.
Si, Iiindcg. se ajunge astfel la izvorul insusi al
acestei vieti orgsenesli, sd observgm putin i carac-
terul si originea numelor pe care le poartg orasele
in evul mediu.
Oras, pentru Franta, este ville. Dar vine nu e

aliceva decal villa latin, care inseamn sat io
mare parte din sate poart g. si azi un nume In legg-
tur cu vile (in Lorena cu curtea : Avricourt ai-
tele cu burgul carolingian); prin urmare avem a
face cu sate care au ajuns a avea caracter de orar.
Un lucru pe care noi 11 putem intelege toarte bine,
fiindc orasele noastre, d cea mai mare parte, nu
120 Evoluth ideli de liberiate
sant altceva decal o derivatie din sate: cliiar Bu-

curestii sant o calectie de sate, supt cetatea dom-
neasca de pe malul celalt al Dambovitei, care asi-
gura trecerel negustorilor dintr'o parte in alta. $i
in alte regiTini, de exemplu la Valeriii-de-Munite
(riveranii de &are munte ai Teleajenului), se recu-
nose toate satele care prin reunirea lor au dat has-
tere orIelului.
In aceste orae, intemeiate din sate, seniorul n'a
mai avut nevoie de stapanirea direct si absoluta
asupra lor. Au fost i anumite indemdlidri de drum,
Intocmad cum in terile noastre, mai mutt in Mol-
dova, s'au creat targuri prin privilegii domnesti,
acordate unui boier care avea sat pe o inosie si
acesta cdpata dreptul de a aduce negustori din
toate partile si de toate felurile si de a-i !aseza pe
pamantul lui: exista privilegiile date de Mihai Sturza
sau ceilalti Domni ai Regulamentului Organic pen-
tru Negresti, Burduieni, Bucecea, Sulita, etc., si
care nu sant altceva decat corespondentul, In mult
mai mic i atat de tarziu, al masur,ilor ,pe care
le luau acei seniori din evul inediu, prin acor-
darea chartilor de fundatie".
Este insa o deosebire. In Moldova, Domnul da-
dea boierului dreptul de a crea targul, ramnand
ca acesta s se desfaca el imsusi din stapanirea bo-
ierului si au lost, In acest domeniu, anumite
lupte pand in timpurile noastre, in anumite tar-
guri unde locuitorii erau embaticari (de la ip.6/1vi.0,
ma introduc undeva) sau bezmenari (datorind o a-
numit plata, odinioara in piqtrii de ceurd, pentru
lurnanarile hisericii proprietare, bez)men in slavo-
neste). Astfel a lost foarte mare discutie asupra Vas-
luiului, fiincicd d-nei $ubin, nitscuta Ghica, i se
druise stapanirea asupra piimantului orasului dom-
Evolutia Itherttitil in orasele medievale 121
nese, si a trebuit un lung proces pentru ca Vaslu-

lenii s nu mai fie emhaticari; de asemenea Barladul
a avut lupte pentru rdscumpArarea teritoriului sAu,
Domnii fanarioti considerAnd vatra targurilor ca dc
drept ad Domnului i, ne mai avAnd ce sA mai im-
partA, dAruiau aceste vetre:', spre marea indignare
a unor oameni cari pAnA atunci se credeau liberi
stApAni acolo 1.
Dar avem a face la noi cu crearea targului din sal
pe trei scAri: Domnul da dreptul boierului, boierul
crelaza tArgul, i acesta urmeaza sit se rascumpere,
pe cAnd in evul media seniorul n'are nevoie sa
ceara numai decal permisiune regelui daca i regele
admite charta, cu. ark mai bine: este o garantie
mai mult pentru locuitori, dar nu este nevoie neap5.-
rat, ca la noi, i aceasta fiindca la noi s'a facut
din sat tArg pe o vreme de guvernare in sens
napoleorqan, in sensul creat de monarhia napoleo-
niana, pe cnd in evul mediu, and nu exista astfel
de guvernare, seniorul dadea dreptul el singur.
In ce priveste Germania, orasul este de obiceiu,
Skid!: asezare, sAlas, prin urmare nicio amintire a
celd(ii vechi. In Galia insa, in Franta-de-Sud, in.
dialectul provental numele cetittii vechi se pastreaz;
lar in Italia cetatea se chiama cift,pe cnd la noi
s'a pastrat numele de cetate" numai in ce priveste
nn loc intarit, deci nu este vorba de un numar
de oameni traind In imprejurari de libertate, ci
de o IntAritura oarecare, care poate fi nurnai a Dom-
AsAmAn-rea aceasta intre ceia ce era in Apus i ceia ce
era la noi, nu se face de obiceiu, filndcA Apusenii nu cunosc
ce a fost la noi, jar noi sAntem atAt de mult vasali ai cugetArti
apusene, In sensul cel mi strict si mai ruOnos, incat refusAm sA
ecurgem la element :. de comparable de la noi pentru a lntelege
anumite fenomene de istorie universall
122 Evol tia Ideii de libertate
nuIui, Hind inguntru doar parailabul i oslafii aces-

tui Domn 1.
Va s zica, exist o regiune din Europa in care
numele cetatii vechi se pastreaza, in care numeld
orasului nu vine de la salmi pe care crawl a ajuns
a-I inlocui. Si, atunci, aceasta presupune o pastrare
far Intrerupere a lucrului care es:e numit Cu acest
nume, neschirnbat. Deci in Italia cetatea a ramas
neatins, In formele cele vechi. Ceia ce nu insern-
neaza. c Mediolanul de odinioara s'a pastrat cum
fusese in anticita:e, ca sa ias Milannl din timpurile
noastre, sau c Turinul continua Augusta Taurino-
rum, sau ca Padova este ceia ce era, pe vremea lui
Tit-Liviu, Patavium. Aceasta Inseamn numai ca,
inteo forma foarte scazuta i urnil, instinctul adesta
cekitenesc s'a pastrat in Italia. Acestia au trait
cetegene#e i pe vremea and cetatea devenise ca in
fa,isare un sat, precuin noi traim ste5te 1 atunci
and satul a devenit, ca aparenta, ora$. Un alt cas.
In Ardeal, este populatia saseasca. La ei,cea mai mica
asezare este un oras, pe and un Fagaras romanesc
este nutrial un sat, si cu atat mai mare este Fag-
rasul deat Agnita, de ex., si cu toate acestea aici
cameni can au instinctul vietii orsehesti simt ne-
vole de piatra de zidit, de o margenfre a vietti onae-
nesti dupa anumite legi care nu se pot calca de ni-
meni.
In Italia aceasta a evului rnediu constiinta ora-
leneasca a ramas, prin urmare, toideanna neatins,
cum a ramas in Italia, a ramas si in anumite re-
giuni vecine cu dansa fiinda Italia nu trebuie
' In slavoneste acesta este grade!, cum era la Hotin t I ori-
unde aturea iar dedesupt se formeaz1 oraful, care este pod-
grad. De ex. Bucurestii sant pod-grad grad-ul fiind la Mihai.-
Voa.
Evolutia libertAtii in oraqele meJievLle 123
sa o margenirn, in anumite privinte,la regatul italian.

de asi.i. Este i un fel de Italie aldturi, care se in-
tinde asupra in!regului Sud al Franciei, asupra
Pro.e; t i, acupra Cataloniei, asupra pdrtii apusene
din Pcn:n ula Balconied, si nu numai in Dalmatia,
ci i Ii Insulele Ionice i pe anumite puncte ale coa-
stei grecesd.
Italia, in(eleasd in sensull acesta, ca depositard fdrd
intrerupere u viii municipale cetd(enesti din anti-
citate, a seruit drept inud(dtoare pentru regiunile cele-
tall, atunci cnd s'a terminat orasul liber din
centrut Franciei sau din Nordul ei, el n'a avut ne-
voie numai deedt sd se indreple dupd ceia ce se
petrecea in regiunile flamande, unde, chiar acolo,
te intrebi dacd existerda orafelor nu este determi-
mild, nu de imprejurdri locale sau de rasd, ci de-
foplul cd de-a lungul Rinului era un mare drunr
de comer( i, prin urmare, transmisiunea acestei.
constiinte orsenesti se fAcea pe aici in chip normal,
pn la vlIrsarea Rinului, in regiunile ilamande.
Cercetarea aceasta, pe latituaine, nu presupune in-
tinderea asupra intregii regiuni care se gaseste
supt acea latitudine, a institutiilor. Se intind institu-
fide pe drumuri, si nu pe regiuni; regiunea bench--
ciazd, mai tarziu,' dar, inainte de toate, este urmat
drumzd. Uitati-vd in Peninsula Balcanied-. uncle se
iniruiesc orasele? Pe linii transversale sau pe Linn
diagonale: Bellgrad, Ni, Filipopol, Adrianopol, Con.:
stantinopol, transversal, sau, Incepdnd de la Durazzo
tind peninsula, pand la Constantinopoll. OH, Du.,
Area fiind un drum, sample se Intind pe. Dirnarer
si anume pe malul d& Sud, mai potrivit, mai usor
de apdrat, mai In legdturd cu vechea civilisaVre ele-
nicd i cu basele balcanice ale dominatiei romane.
124 Evo'utia ideii de libertate
Nu pot s mi explic, oricat m'as gandi, formarea

aceasta a oraselor, altfel: o viata orsenemca, urmata
necontenit din antichitate; drumuri de comert, care
duc constlinta ora'seneasca. In diferite regiuni; iar,
in ceia ce priveste chartile" acestea, privilegiile care
se (Mclean, fiecare facea ce convenia mai mutt impre-
jurari!or locale: clacit era cineva aproape de Saint-
Quentin, imprumuta charta de acolo : infatisa se-
niorului respectiv ceia ce Meuse seniorul vecin, ii
dovedia foloasele care resultasera i pentru senior si
pentru orseni de la adoptarea acelei charte".
lath, deci ce se poate gasi, In ce priveste originea
acestor orase. Si este necesar, totdeauna cand se vor
beste de ele, sa se vorbeasca i de originea lor,
fiindca din aceasta origine decurg anurnite conse-
cinte, i vom vedea chiar acum care sant acesle
consecinte.
Daca orasul medieval s'ar fi lormat de la sine, in

afara de transmisiunea antica, el ar fi avut un alt ca-
racter. Ar fi fost in intregirne un act spontan al e-
vului rnediu, pe cand, asa, orasul din evul medin
este o transpunere in evul mediu a unei formule care
exista in antichitate. Nu este o creatiune a evului me-
diu insusi decat supt raportul cronologic si prin a-
daptarea anumitor elemente care au lost adause la
elementele primordiale. Daca ar fi aparut orasele de
la sine in evul rnediu, am fi avut, fireste, o des-
-voltare mai rapede a lor: ar fi avut un. caracter mai
simplu in fiecare loc si mai variat pe regiuni. Caci,
uncle nu este transmisiunea aceasta, in regiunile
noastre, cat de deosebite sant orasele!
Orasele din Germania sant mult mai deosebite
fata de cele din Franta. Cad ele sant orafe de liram,
unde oamenii se aduna la diferite sanctuare. Sau
Evolutia libertgii In ora;e1,2 n edievale 125
orafe de vad: precum, in Anglia, Oxford (0x-ford

este indul boilor, Frank-furl insemneazd vadat li-
ber; de aceia s'ab si desvoltai aceste orase, fiindcd
aid se pltia acel vad (toale oraselle care se termind
cu ford sau furl au aceast insemnare. Sant apoi orase
care yin din foaste refedinte imperkde: Gosllar nu
s'a ridicat decal prin aceasta; alifel n'avea nicio im-
portantd. Sa nu uitdm orrtqele de bdleiuri, la care
se vede i azi caracterul pe care 1-au avut intdiu:
numcle lor se terrnind cu markt, care nu este alt-
ceva decilt mercatuM latin, znarch pe frantuzeste.
Astfel de orase sant in Germania, in anumite re-
giuni francese, in adancul Peninsulei Iberice, in
Peninsula Balcanicd, oriunde nu s'a continual orasul
vechiu.
Vedeti, si la noi cat de deosebiie sunt orasele in
ce priveste formatiunea lor. Iald, Severinul este un
pod-grad, asezat supt turnul unguresc al evului me-
diu, care apdra acolo vadul Dundrii, si din aceastd
causd s'a intemeiat orasul. Thrgul-Jiiulut este orasul
uncle se linea balciul cal mare al sdtenilor din re-
giunile Jiiului-de-sus, Craiova este o rnosie a Craio-
vestilor, desrobild printr'un fel de privilegiu, scris-
sau nescris, de acesti Craiovesti, ean l. au jucat un
rol asa de important in istoria terii. Argeful ii da-
toreste Insemndtatea faptuluti cli a fost resedinta
domneasca. Cdmpulungul este o creatiune a elemen-
telor de dincolo de munti, Sasii in randul intaiu,
poate i cativa Unguri. Trgoviftea a fost odinioara
un tdrg, care a dispdrut, cand Domnul s'a coborat
acolo, i in jurul resedintii domnesti s'a alcatuit
din nou orasul. Acelasi este casul i cu BucureqtiF,-
fost sat, creat a doua oard, ca oras, de Domnie.
In regiunile apusene, sant deci si forme noi si
variate de orase. In regiunile vechi insd, transmi-
126 Evolutra Ida de libertate
siunea anUchiti creiaza un tip mai pretutindeni a-

celasi, de orase de acestea, dintre care unele nici nu
au charti" d rA,cumpArare. De exemplu la Milan,
dac a. ar fi intrebat cineva pe burghesii de acolo:
eine v'a dat dreptul de a sta, cu asezarnintele d-v.,
in afara de autoritatea Irnparatului care era acolo
suveranui? , nu ar puiea raspunde nimeni. Din a-
ceasta. causa Imparatul, clind a putut sa troaca mun-
tii, si-a pus in anurne orase italiene podesta(ii (po-
desla inseamna sef in numele Irnparatului , si a-
cestia se gasesc, la anurnite momente, in conflict
foarte ascu;it cu episcopul, care era ales de oraseni.
Aid nu poate fi vorba de astfel de char-0" de liber-
tate (franchiskt franchise), fiindc nu erau oameni
liberati, ci orasul continua traditia antica.
Dar si in orasele acelea libere, seniorul poate 'As-
tra une ori pe represintantul sau i, and daduse
charta", el Ii reservase acest drept. La noi, de ex.
in orasele moldovenesti, era, ca in Po Ionia, sns, in
cetate, pdradabul, represintantul Domnului la Ho-
tin si in alte Orli; la Iasi insa, in loeul parcalabului,
era insusi Domnul, iar in oras, in pod-grad",
oltuzul, dupa germanul Schultheiss, trecut prin pa-
loneste, sau voitul tot din polona , ori in Munte-
nia era Pickle (dinteun nume vechiu latin). Iar par-
garii nu sunt altceva decal brgeri, nume trecut, din
nernteste, prin poloneste sau ungureste.
dupa cum se vede foarte bine in Po Ionia, amt
doud drepturi deosebile dupa care se judeca. In ce-
tate, parcalabul judeca dupa dreptul pe care 1-a
creat regele, iar Germanii, cari au fost adusi in orase,
ca i la noi, la Siretiu sau la Suceava, acesZia judeca
dupa dreptul de Magdeburg, deosebit de cel pe care it
intrebuintau Saii, cari nu aveau un asemenea drept.
Evolutia 1ibertStii in oraKle med!evale 127
Va s zicd: cloud instante de judecald, doua feluri

de judecatori, cloud norme deosebite de drept.
Dar, afara de aceasta judecatd, afard de aceastd
ultim reservd a puterii senioriale, oarnenii erau
liberi. Isi alegeau magistratii lor, can stint de origine'
foarte veche de ex. find care se da primarului
in Franta: moire, vine din maior (in Anglia se
pstreazd, la Londra, tidul de lord-mayor, cu insusi
nurnele latin al evului mediu , apoi in Sudul fran-
ces, eel, de juge-maige, care vine din iudex rnagnus,
aldturi de care mull ia Franta, scubinii (che.vins),
cdrora ii corespund biirgerii din Germania. Acestia
licardsc ioate chestiunile orasului,
Insd, evident, pe langd judecata aceasta si pe
langl adunarile care sG fac in legAturd cu crearea i
exercitarea acesti autoriLiti oraseneti, mai este o
auloritate in ora: e episcopului. Aceasta este judecata
canonfcd, i pentru anumite lucruri te duceai sd te
judeci sus, la castel, pentru allele mergeai la magis-
trati, dar erau anumite procese nurnai de competinta
judecdtorilor bisericesli, Si era 1 la noi un dorneniu
de acesta, reservat judecatii bisericeti, pentru anu-
mile afaceri de famine, cum era desugubina, penlru
mici scandaluri--i poate cd era mai bine, fiindc lu-
crurile acestea sant mai malt de competint duhov-
niceascd: cc poate sti un judecdtor tnar de doudzeci
de ani, din teoria lui si din examenele. care le-a dat,
de ce se poate petrece intr'o asnicie!
Qrasut are libertatea lui in aceast privinl. Dar
o mai are i In allele.
El line armata ltti, care nu esteLla dispositia,senio-
mint, ba nu este chiar nlci la disposilia Impkratului,
5i, In privinla aceasta este plin de invgdminte casul
oraeloy dunftene diii secolul. 4 VII-lea cum ete
ln14iat de Teofi,lact Simacata, sau Teofan. 0 arrnat
128 Eve lutia Holt de libertate
bizantin se aduna, ajunge pn la aceste orae si.

cere concursul lor pentru o expeditie in contra Sla-
viloralunci vedem orasul dungrean constituit,
si el refus. Ei spun: da, santern oamenii Irnpratu
lui, dar armata pe care o avem este numai pentru
noi, ca s ne apere impotriva dusmanilor nostri.
In ceia ce priveste banii, de discuLat. Dar, in ce
priveste armata, nu se poate da niciun soldat. Se
supAr cornandantul, un ofiter de foarte mare impor-
tant, de ua rang foarte inalt; el intr in discutie cu
episcopul in orasele care nu s'au liberal prin bur-
ghesi, sari unde viata burghes nu este destul de pu-
ternic, stapanesle episcopul, si se capbitil rspun,
sul: asa sant obiceiurile aid, nu se poate". Iar,
cand comandantul bizantin amenintd, i se spune:
Dac arneninti, vom suna clopotele i vorn aduna
orasul prin bannum (bandos in greceste) i vorn
resista. Dar, ca s nu fim considerati necredinciosi
f atN. de Imprat, ne oferim s striggm cu totii, in
auzul d-voastr: trdiasa. Imparatul Mauriciu!".
Iat, prin urmare, ua cas cu deslvarsire caracteris-
tic de astfel de armate 'municipale, care nu se d-
ruiese si nu se imprumuld. Aceste armaLe au ap-
rat orasele din Galia impotriva lui Attila. Dar, in
secolul al XIII-lea si al XIV-Iea, asa se apra Braso-
vul, Sibiiul: fiecare turn era dat in sama unei corpo-
rajii. FiindcA Sasii din Ardeal aveau o astfel de or-
ganisatie, de ceia ce numim bresle, care nu inseamn1
altceva deck confrerii, prin urmare Brderschaften,
trecute prin bratstwo slay, dup cum, de exemplu, la
Florenta, In fruntea orasului erau priorii artelor, a-
dic starotii breslelor (fiindc staro in slavoneste
este bdtrdn, iar artes sant breslele de meserii *i
Dante el insu0 era trecut la spiteri sau la rnedici,
care mi se pare ck erau atunci impreun).
Evo!utia liberatii in onlele medievale 129
In fine, evident, orasul avea finantele sale, cu care

fi acoperia cheltuielile sau, dach era casul, Oath se-
niorului censul in fiecare an (Zins in nemteste). In
Ardeal acest cens s'a pastrat foarte mutt, si loan Zii-
polya, voevodul Ardealultd, proclamat rege al Un-
gariei, cecleazh rens& Siantului Petru de la Bistrita
Domnului iNfoldovei, Petra Rams, care 1-a si luat
foarte mulla vreme.
In sfarsit, In orasul liber s'a produs, de la o bu-

oat h. de vreme, fenomenul cel mai interesant i eel
mai de valoare care poate sh lash dinteo libertate
complect si solid intemeiat: jorfa de crea(iune. Si
mice libertate care se tine nurnai in donteniul leo-
riei, care nu creiaza necontenit, nu plteste doi bani.
Cnd vrei sa vezi valoarea comunei in evul mediu
vedeti, noi zicem cdrnund, fiindca. se zicea in evul
mediu: in communi: traiau in comun, adeca era to
viata de obste cautd inteacolo. Aceasta comuna
a creat catedrala, i spunea rposatul Andr Michel,
cel mai important dintre istoricii artei tim LI Franta in
ultimele decenii, c, dupd templul grecesc, cea mai
frumoasa creatiune a spiritului uman au tost aceste
catedrale, de la Amiens, Reims, Co Ionia, Strasburg.
Ele sfint de origine frances, pentru care stilul lor se
chiarna opus francigeruim, chci inteo anumita re-
giune din central Franciei s'a creat acea arta., trecuta
mei pe urm supt titlul de gotica: s'a creat intaiu
catedrala romand, care este de origine rasariteand, de
import prin cruciate, de la basilicile Orientului, a-
poi splendida, sprintena, aeriana catedrald goticei, de
o asa de mare varietate i indrazneal. Child se creiaza
aceste opere de arta, atunci libertatea medievala Ii
_produce fructele ei cele mai dulci pentru omenire.
o astfel de catedrald nu este numai un loc de
9
inchinare si nu este, mai ales in ce priveste obarsia ei,

opera unui orn sau a unui grup de oameni. Toti co-
laboreazd; comunitaltea se confundd in zelul de a
face o catedrald mai Irtimoasd decdt oriunde.
Sant *angle care s'au ridicat foarte sus si formeazd
gloria acelor orase, dar sant allele care nu s'au putut
ridica pnli la caplit si in fiinta lor de azi se cu-
prinde o intreagd lragedie:
Astfel la Siena au vrut s ridice cea mai mare cate-
drald din toatd Italia, si liniile se vdd i acum; nu s'a
idcut, deca.t o parte, dar aldturi de aceasta se vrtd In-
cepute restul de lucrdri, i dupd acestea se poate
msura nobila ambitie a locuitorilor cetAtii.
Catedrala o fac toi, cu tot ce pot. Inteinsa se re-
cunosc toti si ea este la indernana oricui: a.dunrile
se tin in catedrald, represintatiile de teatru ale evului
mediu sant In catedrald sau in jurul ei. i acesto
imense catedrale sant potrivite cu sufletul, crescnd
si el la dimensiuni imense, ,a1 evului rnediu.
Ar fi de ajuns acest simbol, ca sd-si dea cineva sa-
ma de valoarea, pentru libertate, a oraselor medie-
vale.
LECTIA a IX-a.
Libertatea medievalit a feranilor.
Dup ce am vazut sensul libertii burghese, cetate-
nesti in evul mediu, este Inca o intrebare de resolvat,
si anume:
Libertaka frrdneascd, despre care, si pan acum,
putem fi siguri ca exista in anume locuri si in anurne
conditiuni,de si de sigur libertatea absoluta n'a e-
xistat niciodata, ea este un postulat metafigic: se
poate tin& catre ea, daca C.ite nevoie, dar niciodat
n'a fast o realisare complecta, libertatea aceasta te-
raneasca de ce natura -era si de unde evnia?
Parerea, foarte raspandita, mai ales la aceia cari
ridica in slava cerului Revolutia francesa: ca ina-
inte de (Masa cea mai mare parte din lurnea apu.-
seana era alcaluita din serbi i pe urtn a venit re-
volutia in Franta si influenta ei in Wile mai de-
partate, care a liberat pe terani, nu e intemeiatd. Re-
volOa francesa n'a liberat pe teran, ci numai I-a im-
proprietarit, i-a dat pamntul, care fusese luat de
la Biserica i de la nobili, in special de la cei emi-
grai. Dovada Ca acelasi principiu al Revolutiei Iran-
cese nu s'a exercitat in regiunile germane, italiene
si in Spania, unde a fost totdeauna o imens masa
de terani absolut liberi. Aeolo, lucrul se presinta cu
totul altfel:nu se mai intillneste aceiasi mica proprie-
132 Evolutia Ida de libertate
tate resultata din revolutie, fiindca acolo n'a lost a-

ceiasi putinta de a secularisa averile manastiresti i.
mai ales, n'au fost emigrarile, adeca o parte din
socielatea nobiflt sa paraseasc tam, sa clevina tra-
(Mori i, prin urmare, s li se poata confisca a-
verea.
Nici chiar improprielrirea teranilor nu resulta ne-
aparat din ideile revalutiei francese. Daca nobilii ar ui
ramas In tarn i ar fi participat la revolutie, pe
care de altminteri ei o pregatisera n'ar ii lost
chesliune de Irnpartirea pamantului. Dar, dupa ce
ei s'au 1ntors acasa, dup caderea lui Napoleon I-iu.
credeli ca, dac aceast clas ar fi lost intr'adevar
vie si capabila de ceva, n'ar fi stint s revina intr'a
parte din drepturile sale, asa cum se temea loath.
Inmea i cutn n'a Indraznit nimeni sa faea?
Existau a.?a-numitele drepturi senioriale seniorul
avea crasma, moara si nu aveai vole shit vinzi vinul,
rachial deed acolo, la crasma lui, graul s ti-1 ma-
cini la moara lui; trebuia sa-i aduci un present, in
care nu era atata valoarea lucrului, cat recunoas-
terea unei anumite dependente. Acestea sant drepturi
senioriale: de aliminteri seniorii le-au parasit in noap-
lea de la Inceputul lui August 1789. Ei au parasit un
lucru de care se Iolosiau prea putin, caci esentialul
pentru ei nu era s in crasma sau moara, sau O.
primeasca un numar de oua ca present: esentialul
hera saiba succes la Versailles. Ei se braniau din
pensiunea regehti, nu dirt veniturile domeniilor, foar-
le proM. administrate si intrate in mare parte in
mana teranilor.
St va vede a. iari, cand se va ajunge Ia aceste
chestinni, eh servagiul, dac este vorba de dansul,
existta si era mult inaf dur In alte parti, de uncle n'a
pornit nicio revolu'ie. Revolutia a parni: toemai de
Libertatea rnsclievall a teranilor 133
unde regimul social de la tarA era foarte usor. Insd

in unele regiaLi, germanv, in Vngaria, in Boemia,
domnii de pdIndrzt aveau drepturi foarte puternice.
Acum In urrna din unele declaratiuni ale d-lui Mas-
saryk, presedintele republicei cehoslovace, s'a vazut
c in copilaria lui mama-sa era bucatareasa,
lata-sau vizitiu, cnd au voit s-1 de.a la scoald., a
trebuit sit se cear vote de la senior. $i acestea iu
sunt lucruri. de la 1789, ci din a doua jumAtate a
secolului treeut.
Prin urmare, in evul inediu, cel putin Inca din
secolul al XIV-lea, a fost un numar foarte mare de
terani liberi. Si teranii acestia erau liberi din clou
motive: inliu, unul practic. Nu era avantagiu sa se
tie serbii. Mai mult se eapata din drepturile senioriale
deck altfel. Pentru ca sd se tie serbii, ca s .fie ser-
bia clasica, trebuia o anumit organisatie si supra-
veghere. Dar seniorii erau necontenit in razboiu,
cand in dreapta, cnd In stanga, ei faceau peleri-
nagii la Locurile &Mate, i, evident, in asemenea
condildi nu puteau administra un domeniu vast.
Li convenia mai mult s tie cd inteun anume mo-
ment li se vor aduce cutare i cutare lucruri.
Dar si teoretic serbia era condamnata Inca din seco-
lul acesta al XIV-Iea, din vremea copiilor lui Filip-
cel-Frumos, dintre cari ainul a declarat candva c
in regatul Franciei nu exist. decat oameni liberi.
aceastd declaratie o putem pune in legaturd cu un
act din istoria noastra nationala.
In secolul al XVIII-lea, Constantin Mavrocordat,
'care era un print filosof, vrednic de tot respectul, i
pentru intenliile lui, i pentru loin! cum le-a realisat,
a hotarat sa nu mai fie serbi, adeca nimeltd ii ue-
eini Iji amandoua principatele, I-a aclunat pe boieri
la Mitropolie, cu Vladici, cu egumeni, i supt jura-
134 Evolutia ideli de lib rtate
mAnt a luat hotArArea ca de acum inainte sA nu

mai existe decAt oameni liberi, terani acest cuvnt
I-a impus el: locuilor sau (eran, cu ordin s nu se
mai intrebuinteze termin'ul vechiu, iar pe boieri i-a
despdgubit cu seutelnici: teranii, in loc sd plAteascd
birul axe Doinn, II platiau cAtre boieri. $i sistemul
acesta al scutelnicilor a functionat la noi o sutd
si mai bine de ani, iar ultimii proprietari de scutel-
nici au murit acuma cAteva decenii. $i s'a ridicat
si la noi aceastd criticd: ce a foloill teranul cd-1 de-
clarau liber, dacd n'avea basa economicA necesard
pentru libortalea lui? Argumentul este, de gigur, bun,
dar nu toate lucrurile se pot face de-odatd. Ace lea in
care sAnt in joc mari interese omenesti se fac pe
etape: esti foarte bucuros cd ai smuls o parte si dupd
aceia vine vremea sA mai smulgi i alta, pAnd se a-
tinge, dacd e drept, mdcar suma posibild din rea-
li.sArile pe care le ai dorit.
Inca din evul mediu in masa c2a mare a te-
ranilor s'a produs deci aceasta intoarcere la liber-
tate din cloud motive: unul, ardtat mai sus, fiindcd
era mai avantagios, i pentru proprietar i pentru te-
ran, s'a existe aceastd situatie a drepturilor senioriale
in locul legAturii aceleia de parnant, de brazdA, si
a tuturor conditiilor pe care le comporfd aceasta;
al doilea, pentru cd anumite principal abstracte, ye-
niserd prin Biserica, prin cetirea i prin intelegerea,
poate gresftd, a literaturii vechi, aducand pe toat
lumea sd creadd cd libertatea este faptul fundamen-
tal, esential, i ca de acest fapt fundamental si esen-
tial al libertdtii umane n'are voie sA se atinga cineva,
fdr ca din aceasta sd ias un pdcat i fatd. de Dum-
nezeu si de oameni. Inca o dovadd cd, impotriiva
doctrinei socialiste, care crede cd poate sd expliee
orice uumai prin fenomene de ordin material, de
Libertatea medievald a teranitor 135
fapt total pleaca dintr'o stare de spirit. Dar?

afara de aced terani cari erau si ei liberi, au existat
terani liberi organisati. Si aceasta ne intereseaz
foarte mull, si din punct de vedere al istoriei uni-
versale, si Ain acela chiar al propriei noastre istorii.
Teranii aceqtia organisa(i formeazd corespondeniul

burghesiei libere. Grupele acestea de vdi represinta
acelasi lucru pe care il represintd, in domeniul ce-
lalt, cetatea. Prin urmare, cum, in ce priveste cetatea,
exista o traditie sau o concesiune, o chartd senio-
Hata, sau poate fi si una si alta, la terani, tot asai
sant obisnuinte foarte vechi, care fac ca ei sa fie
liberi, de o libertate asigurata dupa datini si care-i
formeaza in corp politic, si, pe langa aceasta, mai
poate fi si un privilegiu dat si, daeit cineva vrea sa.
Mace aceasta libertate, teranii, .prin sefii comunitatii,
obstii, arall actul care li asigurd libertatea.
De unde yin aceste datini ? Se poate intampla
sa aiba raddcini in antichitate. De exemplu, sant cu
desavarsire sigur cd, in Peninsula Balcanica, nicia-
data o putere tegala sau o putere straina n'a guver-
nat, in sensul cum guvernam noi. Adeca, atunci
eand a existat o regalitate macedoneana, nu trebuie
sa ni inchipuim cit acesti regi trimiteau functionarii
lor peste tot, impunand o anumita ordine de Stat.
Fiecare vale traded, fiecare colt de term iliric 'Astra
obiceiurile sale, de o asa de mare vechime, in 0.1. se
confundau une oH cu timpurile preistorice. Oamenii
-erau obisnuiti.sa fie lasati in rosturile lor cele ve-
chi: pentru aceasta ei dau bani, dau ajutor de oameni
in razboiu. Cnicl a venit Roma acolo, ea n'a guver-
nat asa cum a guvernat Napoleon I-iu sau asa cum
guvernam astazi noi, cari avem mania de a face admi-
nistratie, cand nu trebuie si cand nu foloseste rtimd-
13 3 Evolutia ideii de libertate
nui. Odinioara era cineva foarte' bucuros daa gasia

In unele locuri anumite formatiuni organice, care-i
serviau. la organisare, necerAndu-i nicio munca si
neimpliand niciun rise.
Asa 'Meal este foarte sigur ea in Peninsula Bal-
eanick regiune de ternie" pentru toat6 lumea, au e-
xistat din secol in secol formatiuni de acestea rurale
absalut libere, cum existau si in vaile Asiei Mici.
Pnh pc vremea Turcilor, pe vremea Sultanului
Mahmud la ineeputul secolului al XIX lea, exista acolo
aceastd viat de vai ; supt dere-begi, begi de vale,
earl corespundeau boarte bine acelor mari feudatari
bizantini, intre cari erau i Comnenii, cari s'au im-
pus la conducere nu nutnai prin faptul c erau
conducdtori buni i aveau avere represintat prin
painnturi, ceia ce era lucrul de capetenie, dar si
prin faptul ca In ei se resuma viata aceasta de vai,
ca'ci erau sefii 'unci anurnite regiuni, de sigur in le-
gAtur cu vechii conducAtori ai acelorasi elemente
de vi.
Acum, si in Occident au fast anumite regiuni uncle
se poale admite aceasta viata terilneasc6 liberd. In
special in Tinuturile Celtilon in Anglia nu atilt de
mull, dar in Irlanda, a existat aceasta libertate
teranii irlandesi de mai tilrziu, strnsi Inteun colt
de proprietarul engles i redusi sa se hraneascq cu
eartofi ajunsesera Ia degenerarea rasei, de aceia
multi au plecat in America , acesti terani simtiau
mai dureros situatia in care-i adusese Cronwell,
liinde trdia in ei amintirea acelei libgtAti celtice. In
Sco;ia ia`rsi, clanurile acestea erau o mare realitate.
Cineva face parte dinir'un clan: dacil era intrebat o-
rfitil eine este, Ii spunea numele de botez, apoi al
elanului din care Men parke. Si in rlzboaiele Sco-
lienitor impotriva Angliei (care s'au continual. priq
Libertatea medieval a teranilcr 137
faptul ca ei au sustinut pe Stuarti, in secolul al

_ XVIII-lea, impotriva dinastiei de Hanovra), motivul
pentru care Scotia s?a putut .mentinea este in a-
ceasta libertate teraneasca organisata. Acolo nu erau
,soldati"; era o populatie intreaga care mergea la
razboiu,- cu sefii sai naturali in &ante. purtand ves-
marital acela cadrilat, de un anumit fel pentru o
anumita vale, cu cimpoaie, In loc de trambite, ti-
neri, batrani, femei mergand laolalta la razboiu.
Si sentirnentul acesta de clan s'a pastrat pana foar-
te tarziu. S'a pastrat tot asa In Elvetia. Si Elvelia
nu aceia de la Geneva si de la Lausanne; dar ade-
varata si vechea Elvetie, cealalta fiind adaugita mai
mult pe viremea lui Napoleon I-iu din anumile mo-
live deordin general european, Elvetia istorica si or-
ganica s'a format inainte de toate prin legatara fi-
reasca dintre grupele de vai ale teranilor liberi. Erau
Eidgenossen (din cari s'a facut in frantuzeste hugue-
ceia ce inseamna tovartiqi prin jurdmeint, Fiind-
cit vane se legau printr'un juramant litre ele, iar se-
ful se cherna landdmann.i, pentru a mai cauta Inca
un exemplu, in Italia sant regiuni ca Abruzzii care
pastreaa formele de libera viata teraneasca. In a-
fart de anumite ramasite de viata pastorala, i ca
organisare, cei de acolo represinta ceva care poate
fi asamenat cu situatia din anumite regiuni mai
putin atinse de administratie din aceasta Romanie u-
nita: prin colturi de Bucovina, san prin regiuni ui-
tate de Basarabie. De sigur nu este acelasi lucru ca
In Peninsula Balcanict, fiindca, oricum, In Italia s'a
guvernat asa de mult, supt atatea forme, lack li-
berlatile acestea teranesti au fost atinse, devenind sun
fel de obiceiuri locale interesante, un fel de folklore,
iar nu hicruri de un caracter general important.
Dar :;ant clout parti ale teritoriului Italian unde
133 Evoldtia ideii de libert.te
avem o terdnie" organisatd: in Sardinia si in acea

parte a teritoriului italian care este adrninistratd. de
France.si, ,cari au stricat ins prin administratia na-
poleoniand cea mai mare parte din datinile de acolo,
Corsica. Si acolo s'a pdstrat o viatd terdneasca foarte
puternicd. Se intAlnesc si acum fenomene ciudate:-
dacd intr'o familie cineva a fost ddunat sau omordt,
toald familia acestuia este datoare sa-si caute rds-
bunare i oricine din familia celui care a fdptuit lu-
crul poate fi unndrit si pedepsit. Lucrul acesta se
intalneste si la Albanesi, pAn in timpurile noes-
tre. In Sardinia, iardsi, aceasta viata terdneascd s'a
pitstrat in tot evul mediu. Orasele n.0 insemnau ni-
mic. Erau intr'o oarecare legAturd. cu Genova, care
se multumia s Incaseze anumite venituri. Tara era
organisat in judete (judicaturi, cum era cea de
Arbor ea).
Dar cu aceasta am ajuns la propriile noastre im-
prejurdri, la partea din istoria noastr cdnd terdni-
mea era organisat in Romanfile" mai sus pomenite.
Si era cineva Oltean nu nurnai filndca se afla pe
malul Oltului, dar fiindcd acei caH erau pe o parte
sau pe alta formau un fel de corp politic, pe care nu
lrebuie sz't inchipuie cineva extraordinar de ca-
pabil de realisari. Dacd-si zicea cineva: Muscelean,
Argesean, Prahovean, Wale acestea aveau un sens.
De aici si forma aceia curioasa a judetelor acestora
din Muntenia: unul ca o plnie, altul ca un triunghiu,
altul ptrat, fart nicio potrivire intre ele, pe cnd la
cele din Moldova nu e tot asa, ele fiind Tinuturi,
dupd Tinutul cetttii; de aceia sant pttrate, cu ceta-
-tea la mijloc. Pe cdnd, in Muntenia, junetele, asa de
variate ca formd, yin tlinteo intreaga evolutie isto-
rica i ele represintd, i ca nume, acele judicaturi"
de care vorbiam. $i nu vreau s urmaresc mai de-
Libertatea medievall a teranllor 13g
parte J.,istemul acesta de juzi i vaevozi, de si ati ve-

dea ca si in alte locuri se poke constata aceiasi ash-
manare, la forme care au evoluat In alt sens.
Ckind Imperiul roman s'a retras, oriunde se a-
lieu acele organisatii teranesti ele erau foarte bine
venile; ele represiniau o ordine, in locut ordinii im-
perialP, care se dusese. Astfel a rams ordinea tra-
di;ion-da, fara autoritatea imperial, rara organele ad-
ministratid, precum i lard aprare, numai cu un
fel de vag au'..oritate a. Imparatului absent. Si toate
aceste forrnatiuni nu mai atarnau deck de ele in-
sele. Romanii" sant oameni caH nu s'au supus
until rege barbar, i aceasta nu numai deck din man-
drie, dar n'au avut nevoie unul de aliul: barbarii e,-
rau pu;ini i mergeau catre tinte mai importante de-
cal rine stie ce teranie" de acestea dintr'o vale
oarecare.
Oamenii ramaneau acolo, cu instinctul lor roman,
cu oarecare mandrie romana, vorbind multi dintre
ei o forma oarecare a latinei vulgare. De ex. In
Italia, daca era cineva supt stapanirea regelui lom.-
bard, el se gasia Inteo Lombardie, precum, dacii fu-
sese, inainte de acceasta, supt stapanirea regelui os-
trogot, inteo Gotie. Dar, daca se clucea, se prapdia o
armata a Gotilor, in lupta cu 'Justinian, care era situa-
tia locuitorului? -Era sd-i guverneze Imparatul din
Constantinopol, fiindc acela era suveranul legi um? Pa-
rea insa boarle greu sa speri ceva de la Gonstanti-
nopol, i atunci nu ramfinea altceva deck a trai in
aceste obstii sau Romani'. Era mai bine deck sa
chemi pe regele barbar. Pe and, dacit intra cineva
supt barbari, el lua numele poporului care-1 carmuia,
si, ca Galo-Romanii, cari au luat numele Francilor.
Si, atunci, ordinea aeeasla traditionald a capatat,
prin Imprejurarile care au venit, o legitimare pe.
care nu a recun)scut-o ins vre-un act public. Nici-

odat oarnenilor de pc malul Dunarii nu h-a spus
Imparatul din Comtantinupol: eu nu vin acolo, car
muiti-va cum vreti! Nu. De h Constanlinopol se ras-
pundea totdeauna: asteptati, ca venim. Si au venit de
multe ori, supt urrnasii lui Constantin, supt Iustinian,
supt Mauriciu, supt Isac i Alexe Comnenii, au ve-
nit in mostenirea lor. Deed, ei reservandu i dreptul
sa vina, nu dadeau niciun privilegiu: sau puteau
da privilegii la orase, dar la acesti terani nu. Tera-
nii, de oarc ce puterea romaM nu mai era, rama-
'man astfel in Romania populara.
Era, aici, o situatie deosebila dc situatia term-II:or din
Peninsula Balcanica. Accstia vedeau pe agentii un-
pratului, cari veniatt in anume momente sa iea a-
nurnite venituri. i, Vara sa fie numai dealt lucrul
pus pe hartie, omul stia perfect ce e drept sa se
cear de la el si dadea bucuros. Dar sa nu se ceard
mai mult, cad., atunci, izbucnia rascoala, fie Ca era
vorba de Romani, sau de Albanesi, sau de Slavi. In asa-
numitul Imperil romeino.,bulgurceia ce este o eresie,
Caci nu putea s fie alt Imperiu deck Imperiul roman,
servit, evident, de oricine : Inteun moment de Bul,-
gad, Imparatul bizantin avea nevoie de bani
si a crezut Ca putea sa i lea de la acesti terani
In proporjh nccesiiatilor lui, iar nu dupa masmra da-
tinilor lor. Au fost lovAi teranii, i atunci toti s'au
ridicat si au intemeiat un Stat. Iar, pentru ca fu-
seser lnainte pe acolo Bulgari i Biserica era slava,
si-au zis Bulgari, dup numele acelora earl fu-
sescra cu totttl in alte regiuni, pe malurile Marii
Negre.
Dar i in Apus au existat Roinanii tergneti. Chum
la inceputul stapnirei romane aflam rascoala Ba-
gauzilor, ceia ce, ctt un termin celtic, nu inseamna,
Libertatea rnedieval a ttaalor 141
erect altceva decal tyrant revoltati. SOLI milsura in

care Imperiul roman nu administra si in aceste re-
giuni vestice, vechile liberlAJ traditionale deveniau
tot mai puternice. Iata, de ex.. Statul lui Syagrius.
Sr stie cA, la un moment din secolul IV si V, a existat
in mijlocut G1iej tin mic Stat roman si de jur impre-
jur crau Franc;i, pe and jos se asezaserl Visigotii.
Locui:orii crau Romani, dar nu-i administra Roma.
!I guverna unefi;er roman din parlea locului,unom
vrednic; dar nu pentru Ca era ofiter roman, ci pentru
ca ei II voiau, pentru c populatia ii recunostea. 5i,
daca Francii ar fi fast mai putin puternici i rale
imprejurtiri n'ar fi intervenit. Statul acela ar fi pu-
tut con:inua.
i5 la noi chiar asa s'a intamplat. ,,Romaniile" a-
cestea n'au putut ft cucerite de Unguri, iar barbarii
rut aveau nevoie in aces:e regiuni decat de drumurile
de comert si de vami, de la Cetatea-Albli sau de .aiu-
rea; ei se multmiau cu dijrna care li se trimetea, cu
cadourile pe cari le trimeteau Voevozii cand se asezau.
Si din aceste Romanii s'a intemeiat Statul muntean.
SQ1panii lui au imprumulat-apoi obiceiuri de maies-
late. de lux: mortul de la Arges, BAsArabA, e im-
hrcal deci in purpur, incins ca aur, cu perle pe,
caciula dc pe cap; dar la origine nu este decal o
on)(1-nie 'incdieuala evoluatii.
In Apus ins, la anumite epoce, aceste libertAti

lergnesli aa intrat in conflict, nu cu orasul intre
ora i terani s'au creat anurnite legaturi de falos mu-
tual: bucurosi tteranii ca au tlirgul aproape, bucu-
roszi targovetii c5 in anumite zij,e vin teranii la dan-
sii si curnpArA , dar cu ;seniorii. Sentorii, cand ba-
mil a ajulls sli alba mai mare valoare, cnd, pe de
all parte. o oirecare ordine stabilindu-se, oamenii
142 Evol iia deii de kbeltate
nu mai erau neconienit pc drumuri, valoarea pa-

mntului pe care staIeau devenind mai mare, s'au
gandil sa sconta foto, de la oricine. Dar erau acesti
terani liberi, de la can i (Rideau sama ca nu scot
alta folos cal s'ar pulea scoate. Si, atunci,s'a ajuns la
ciocniri rzboinice intre seniori qi (erani.
Este o regiune foar:e inleresanta supt acest raport,
in care s'a produs la sfarsitul secolului al XIV lea
sau, mai bine, in tol decursul acestui secol, 0 foarie
interesanta lupt pentru libertute, de care :ilia legate
cele mai scumpe amintiri ale poporutui etvetian, care
se Wie i azi, inainte de loath, pe acceasta glorioasa
basa de traditie.
S'a inventat o legenda, care in ultimii ani a lost
luata din nou in cercetara si se mull a se sooate si
ceva istorie din. ea, a lui Wilhelm Tell, cu Gessler ii
cu marul pe capul fiului rasculatului, elemenle care
au putut fi folosite cu atata intuitie dramatica de ma-
idle poet german de la inceputul epocei contempora-
ne, Schiller. Ducii de Austria, Habsburgii, la inceput
fusez.era numai seniori de Suabia. 0 intamplare a fa-
cut ca Rudolf de lIabstuirg, tocmai Mudd nu in-
semna nimic, sa ajunga Imparat, adeca rege al Ro-
manilor. Si, fiindca pe vremea aceia orice putere
cauta sa alba pamnt, el a castigat. ducatul de Aus-
tria, cum a castigat i Boemia; insd Rudolf a ramas
legal de interesele lui in aceastd Suabie, unde erau
seniori in castel i negustori in orase, pe o intreagit
linie de orase care se suia in sus Rana la Strasbourg.
Si acesti dud de Austria au intrat in lupla cu tera-
nii liberi, cu acesti Eidgenossen. i lupta s'a termi-
nal prim acele victorii ale Elvetienilor la Sempach,
Morgarten. i libentatea teranilor, cari s'au liberal ail.-
fel de supt ducii de Austria, a mers i mai departe.
Carol Cutezatorul, child s'a mezat in Vosgi, cu pre-
Libertatea medieval a teranilor 143
tentiuni asupra tor, s'a lovil de aceiasi resistenta si

a patit la Morai acelasi lucru ca I (Inch de Austria.
Dar coia ce se petrece acolo, la Sempach si Mor-
garten, s'a petrecut si in Carpatii nostri, in acelasi
limp aproape. Ceia ce erau ducii de Austria acolo, e-
rau aid regii unguri. Ceia cc erau acolo orasele,
lrgind libere, erau Ia noi orasele sgsesti din Ardeal,
cu ceia ce putuser sirecura dincoace de murdi: Cam-
pulungul, Baia Moldovei; iar Sviterii aceia, legati
prin juramant, erau la noi oamenii de la tara, poaie
legal" tot printr'im juramant. A venit o zi cand s'a la-
cut si la noi un fel de Eidgenossenschall, o legatura
a oamenitor din vai. Si lupta de la Posada, la 1330,
biruinta asupra lui Carol-Robert, este absolut cores-
punzaloare hiptelor de la Sempach i Morgarten. Dar,
cum, din luptele acestea, castigate de teranii sviteri,
s'a intemeiat un Stat medieval, care trgieste si as-
tazi pe aceasta bash, tot asa, pe urma victoriei casti-
gate la Posada de teranii nostri cu caciuli tuguiate,
cu cojoc i cu opinci, rostogolind pietre i incordand
arcele ca in miniatura ungureascg. din Codex Pictus,
pe urma acestei victorii, zic, s'a intemeiat un Stat.
Cu o singura deosebire: c Elvetia este pe drumul
aratat de biruinta din secolul al XIV-lea, iar noi
trebuie sa cautilm incg acest drum.
LECTIN X.
Miscgri de iniiialivg po1iilc erilneascA in
paralei eu acelea ale burghesiei spre
sitirsitul evului med u
in urmarirea evolutiei conceptului de libertate am
alums astfel catre sMrsitul evului mediu, si nu in
mod cronologic, ci land pe mai multe linii, am cer-
cetat deosebitele categorii de populatie, diversele do-
menii din yiata omeneasca pentru a ajunge asa, pe
toate drumurile, la capatul acestei parti atat de in-
Anise si de roditoare, supt toate raporturile, din is-
ria omenirii. Putem Incerca, acum, un fel de bilant al
mostenirii evului mediu in ceia ce priveste ideia de
libertate, in raport cu timpurile moderne. $i este,
pred, aproape inutil sa vb.' spun ca sunt cu desavar-
sire false parerile obinuite: evul mediu a lost o
epocil de barbarie, de inconstient, de desorganisare
In viata politic, o ep,oc de relativ sclayle in
condAiile sociale, i ea pe urma a venit epoca mo-
den* care, inspirndu-se de la traditiile anticitatii
ca si cum aceasta epoca ar fi 'lute les vrt-odat a-
devarata anticitate, ca ar fi avut i destula elasticitale
de gandire i destuld informatie, ca s inteleaga acele
vremuri grecesti i romane, ca aceast epoca mo-
dera ar fi asezat cu desavarsire pe alte base, de
civilisatie reald si adncit, viata omenirii.

Nicolae Iorga - Evoluția Ideii de Libertate - Lecții La Universitatea Din București

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Nicolae Iorga - Evoluția Ideii de Libertate - Lecții La Universitatea Din București

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Evolutia ideli

' Lectiile 1-3 n'au fost stenografiate : dam un resumat i dupa

sus prin sarguint i indeplinire a datoriei i sa

cal era mai reald, cum vom vedea, libertatea acelor

Orientul acesta apare de obiceiu ca un pmnt al

De fapt, In. Egipt, o intreag 5. multime, nenumd-

ce sap pArniintul si a injosirii aceleia care duce'

Dar, In schimb, neexistnd ceia ce numim noi

Moralistul care este dascalul de moravuri din Che-

de lupte intre oameni pentru scopuri curat omenesti.

Regimul regal da insd, fart indoiala, fatada. El

care, nefiind bine intelese, de aici continua ei in-

ciu:le, a ad2vdratei palls". Ci cloud forme deosebite-

Daca, din punctul nostru de vedere, este s facern

In ce privesle resultatele, Atena a decazut din ce

ferabila oriand liberi;ii de piatit publica, pierzfm-

Cugetarea greceasca, fata de care santem cu tolii

lilor, el descrie, une oH cu admiratie, niciodata eu

kis. de wide am fAcut noi libertate, nu este rtce-

c imperiul bizantin este 'un imperiu roman si nu

lor,- aparitia lor, rolul pe care-I joacrt, luarea in

Inaintea noastra, dar chiar noi siratem in acest ter-

ceast lume, atilt de deosebit de lumea cetate-

lost tot asa de putin staptini Turcil in margenik-

toad parerile noastre despre rilzboaiele medice, daca,

rior. Si putem sti si cum. lath, avem aici, In prtile

o influenta, care era inainte de toate de organic

cercelarile unei intregi scoli i prin lalentul de a

toile i lara izvoare. Si-au pus oamenii manile in

bat Vechea alcdtuire a satelor noastre, si se poate

ginalitate cLcocbiL Iii organisare, care pentru mine

tath dar curn cine se ocupa si de isitoria Orien-

cause care nu sunt ale lor, duplicitti si multiplici-

undeva, au intrat la cearld cu regele. Vedeti, din.

babilonean care cucereste Asiria, yeti gsi revolts

spirit de anarhie si un element de decadenta, in

.5 i mai tinetl sama Inca de un lucru: aici via(a so-

secolului al XY-lea, foarte cultivat, bogat cu priso-

ceasta, dar este sigur ca de ex. Hanibal a imitat pe

cietate ticAloasa, care, nesimtind plcerea Libertatii, se

o actiune inlinzandu-se pe urrna la toate aseiamin-

mentele trebuitoare liberttii, intelese in sensut nos-

die romana, panamai tarziu este numai o incercare

Prin urmare, nu avem a face cu o societate orga-

este astfel a istorie falsificata. Societatea aceia de

sufletului sau. Nu are nicio valoare o reteta care ti-o

se intalnesc pentru anumite judecati pe piata pu-

beratori ai altora, ca popor cu misiune, cum se

foarte mult, ca tehnica de la arta greceasca, dar re-

supusi la loi felul de influente influente occi-

tunci, ci ar fi azut teranul nostru de la Dunare

Curtea lui Stefan-cel-Mare, era un sentiment de ad-

aduca de ex. chestia agrar, cum au facut Gra-

eesti si ale idealului politic represintat de Alexandru-

popor la care era adanc coborat in sullet ideia

alte imprejurari. Dac1 esti naiv i acestia erau

piste naivi, si Brutus, si Cassius, te astepti ea imi-

Prin urmare, nu republica a fost drnordtd de Impe-

pat-tilt iii toate regiunile care impreuna alcatuiau

tarziu, in ce priveste pe Turd, cand acestia au a-

acekt de trcutsformare a vie(ii tradi(ionale. A fost

pus in legatura cu deosebitele forme ale societatii.

Cu privire la traditia despre crestinism, au exis-