ROMANIA - VEGETATIE/FAUNA/SOLURI

vegetatia: -stepa se gaseste in sud-estul tarii (Baragan, Dobrogea centrala

si de sud, si sud-estul Moldovei);

-silvostepa se intinde spre nord, pana in Campia Moldovei (in estul

tarii), in vest pe langa Dunare pana in sudul Camiei Olteniei, si chiar
in Campia de Vest;

-stepa si silvostepa au devenit in ultima perioada, importante zone

agricole astfel ca au aparut specii noi, disparand formatiunile vechi
ierburile;

-zona de padure se intinde de pe alocuri chiar din campie (Vlasiei,

Gavanu-Burdea, Burnas) pana la 1800m (in nord doar pana la 1600m);

-au avul loc restrangeri pentru a face loc terenurilor agricole, dar, padurile
si-au pastrat bine caracteristicile, proprii fiecarui etaj;

ZONA DE PADURE cuprinde urmatoarele etaje :

-etajul stejarului se gaseste pana la 500m; in zona mai joasa stejarul

termofil, pedunculat, iar in zonele mai inalte gorunul;

-etajul fagului din Subcarpatii si dealurile mai inalte din Podisul

Transilvaniei pana in muntii mai scunzi Banat, Apuseni (cca. 1200), dar
si mai sus in amestec cu coniferele;

-etaluj coniferelor coboara pana la limita superioara a padurii;

-intre aceste trei etaje pot aparea unele inversiuni in vai mai reci, unde coniferele se
gasesc mai jos, in zonele umbrite, iar foioasele in zonele mai inalte, insorite; de asemenea
etajele de padure se interfereaza in zonele de tranzitie;

-zona alpina se afla in muntii inalti din C.Orientali si Meridionali;

-pe vaile mari, este o vegetatie specifica de lunca stuf, papura,

rogoz, adesea palcuri de salcii, plop, arin, vegetatie datorata umezelii
persistente;

fauna: -dropia este ocrotita de lege;

-capra neagra este pe cale de disparitie in masivele Rodna, Ceahlau,

Bucegi, si de aceea a fost repopulata recent;

-fauna acvatica se diferentiaza dupa altitudine: -in apele reci si

repezi de munte sunt pastravi;

-la altitudini
medii este cleanul, mreana;
 -la campie
predomina crapul, mai
frecvent in Dunare si
afluentii ei; alaturi de
crap mai sunt: carasul,
stiuca, platica, salaul
etc;

-pe Dunare, mai

patrund, in perioada
depunerii icrelor,
sturionii
(pesti marini migratori
de mare valoare)
nisetru, morun,
pastruga, cega, pesti
fara oase, care traiesc
numai in Marea Neagra
si in Marea Caspica, ca
relicte din cuaternar;

-in Marea Neagra sunt

reprezentative
scrumbiile albastre,
calcanul si pestii mici
hamsiile, stavrizii,
guvizii;

solurile: -cernoziomurile si solurile balane, levigat sunt caracteristice

zonelor joase (pana la 500m), cu temperaturi ridicate (1011C) si
precipitatii reduse. Aceste solurisunt bogate in humus, de mare fertilitate,
specifice estului Campiei Romane, Dobrogei centrale si de sud, sud-estul
Moldovei, Campiei de Vest.

-silvostepa se gaseste pe cernoziomul levigat, bogate in humus, de

mare fertilitate, specific partii central-vestica a Campiei Romane, Campiei
Moldovei si Campiei Moldovei

-solurile din stepa si silvostepa se numesc molisoluri

-solurile argiloiluviale (argiluvisoluri) sunt intalnite in zonele

deluroase iar in cele montane mai joase, cu un climat mai racaros
avem soluri brune si brune acide;

-solurile podzolice sunt mai sarace in humus, si apar sub padurile de

fag si rasinoase;

-in zona alpina avem soluri alpine brune acide, specifice climatului
rece, cu precipitatii bogate si vegetatie de pajiste;
 -solurile podzolice si cele alpine brune acide se numesc spodosoluri;

-in unele zone se intalnesc soluri halomorfe (saraturi), mai frecvente

in Baragan siCampia Moldivei, datorita antrenarii ascensional a sarurilor
in timpul verii; lacovistile inlunca si Delta Dunarii, dar si in Campia
de Vest, aceste soluri avand un surplus de apa (hidromorfe) si solurile
aluvionare de lunca. La acestea se mai adauga solurile
nisipoasedin sudul Olteniei, C. Carei (BH), sau de-a lungul Ialomitei
sau a Calmatuiului. Aceste soluri totusi au fost redate agriculturii prin
lucrari speciale (desecare, fixare).