ECONOMIA MUNCII

18.02.2013
CURSUL NR. 1 (INTRODUCTIV)

Profesoara: Mihaela Mosora

Bibliografie:
1. Borjas. G. 2005, Labor Economics, McGraw Hill Trwin
2. Cahuc P., Zylbrbony A. 2001, Economie du travail, DeBoeck
3. Smith R. , 2003, Labor Economics, Routledge
4. Mosora M. 2013, Economia muncii, Ed. A.S.E. -> in curs de aparitie

1. Introducere
2. Oferta de munca pe termen scurt
2.1. Dreapta bugetului
2.2. Curbele de indiferenta
2.3. Echilibrul ofertantului de forta de munca
3. Oferta de munca pe termen lung.

1. Introducere
Piata muncii = locul de intalnire intre ofertantii de forte de munca(indivizii, lucratori) si solicitantii de
forte de munca (firme).
Din confruntarea celor doua parti (cererea si oferta de munca) se formeaza pretul muncii (salariu) si
cantitatea de munca solicitate de firme.
Munca se poate exprima prin nr. de ore de munca (in th. neoclasica) cu informatie (formatie)
perfecta sau prin efort (in th. Neoclasica) cu informatie imperfecta
Efortul poate fi calculat ca raport dintre salariu pe productie la nivelul de individ, intr-o anumita
perioada de timp.
salariu
Efort =
productie =W/Q
Insa de cele mai multe ori efortul depus de un individ nu poate fi cuantificat (exemplu: munca in
echipa, cercetari, etc.)
Caracteristici - Piata muncii este:
a) O piata derivata de pe piata bunurilor si serviciilor
Cx creste => Ox creste => pe TS, CL Creste
b) Are o functie sociala pe piata muncii: indivizii pot obtine venitul minim pt. a putea trai
c) O piata imperfecta trasaturi:
- exista cteva firme care pot angaja
- mobilitatea redusa a fortei de munca
- munca=factor eterogen
- transparenta intre angajator si lucrator este imperfect

2. Oferta de munca pe TS (OL)

OL = cantitatea de munca pe care o pot depune indivizii pe piata de munca in conditii salariale, intr-o
anumita perioada de timp.

1|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

Ea depinde de urmatorii factori:

a) Salariul (w) : w OL
w OL
b) Factori demografici:
-migratia fortei de munca OL
-relatia dintre numarul de nasteri si numarul de decese: > 0 OL pe TL
c) Varsta de pensionare OL
d) Aptitudinile intelectuale si fizice pentru anumite locuri de munca

Oferta de munca poate fi studiata atat la nivel individual, cat si la nivel total.

Oferta individuala de munca

Se poate exprima prin numarul de ore de munca efectuate de un individ. Orice lucrator trebuie
sa faca o alegere, intre timpul de munca (consum) si timpul liber.
Timpul de munca poate fi definit ca fiind perioada de timp in care un individ desfasoara o
anumita activitate care ii aduce un venit.
Timpul liber poate fi definit ca fiind perioada de timp in care un individ desfasoara o anumita
activitate fara sa ii aduca niciun venit.
H=h+l
H nr total de ore
H timpul de munca
L timpul liber

2.1 Dreapta bugetului reprezinta cantitatea care poate fi achizitionata de un individ din cele 2 bunuri
(h si l) in functie de venitul de care dispune.
V = y + yns
V venitul
y venitul salarial
yns venitul nonsalarial (mostenire)
V = w * H + yns
In alegerea sa, un individ trebuie sa tina cont si de constrangerea bugetara.
w * H + yns P * C + w * l
w * H + yns - venit
P * C + w * l consum
P indicele preturilor
C consum
w * l valoarea muncii

2|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

=X/l

Wr consum maxim
Pretul unei ore de munca/timp liber este egala
cu wr (salariul real, cantitatea de bunuri si servicii
care ar fi putut fi cumparata daca individual ar fi
lucrat in aceea ora).

2.2 Curbe de indiferenta

Orice individ doreste sa-si maximizeze utilitatea.

(Utilitatea in functie de consum si timp liber)

Curba de indiferenta ne arata diferite combinatii intre consum si timpul liber pentru care
lucratorul este indiferent, deoarece utilitatea sa este aceeasi.

Daca se deplaseaza spre dreapta, utilitatea creste.

Daca se deplaseaza spre stanga, utilitatea scade.
Utilitatea ramane constanta pentru curba de indiferenta.

u>u u<u

3|Pa g i n a
 ECONOMIA MUNCII

Rata marginala de substitutie intre

consum si timp liber

Rata marginala de subtitutie intre consum si timp liber reprezinta si panta curbei de indiferenta,
si ne arata la cat consum trebuie sa renunte un individ in favoarea muncii/timpului liber.

25.02.2013
CURSUL NR. 2
Modificarea optimului ofertantului de munca
Efecte de substitutie. Efecte de venit

Modificarea optimului poate fi determinata de:

a) Modificarea venitului nonsalarial
b) Modificarea salariului/ora

a) Daca venitul nonsalarial va creste, atunci punctul de optim se va deplasa la dreapta, iar timpul
liber va creste, in caz contrar invers.
C

B
C2 A
C1
V1nonsal
Vnonsalr
l1 l2 H l
b) Daca salariul pe ora va creste putem avea 2 situatii: a cresterii pretului timpului liber si in acest
caz lucratorul va fi tentat sa munceasca mai mult si va avea loc o crestere a puterii de cumparare (practic
individul va primi mai mult muncind acelasi numar de ore).
Acest lucru poate sa influenteza cresterea consumului. In cazul modificarii salariului pe ora
putem vorbi de 3 efecte:
Efectul de substitutie
Efectul de venit
Efectul total

In cazul efectului de substitutie, la o crestere a salariului, individul va dori sa munceasca mai

multe ore, iar timpul liber va scadea.
- variatia poate fi pozitiva
Es va fi intotdeauna pozitiv deoarece numarul orelor de munca o sa creasca.

4|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

dh
Efectul de venit: daca W => individul va dori sa munceasca mai putin => l ( 0 ) => Ev -
dw
(h ).

Efectul total poate sa fie:

pozitiv daca Es>Ev => (h1-h0) > (h2-h1);
negativ daca Es<Ev => (h1-h0) < (h2-h1).
+ -

Ipoteze: cele 2 efecte pot fi reprezentate plecand de la urmatoarele ipoteze:

Consideram timpul liber (l) ca fiind un bun normal;
Pentru a reprezenta Es ii vom lua individului o parte din venitul nonsalarial, astfel incat utilitatea
sa ramana constanta;
Pentru a reprezenta Ev ii vom da individului inapoi partea din venitul nonsalarial luata in cazul
anterior;
Salariul pe ora creste.
C

B II
C A I

DB
Vnonsal DB

l2 h2
DB
l1 h0 H l

l0 h1

DB (dreapta bugetului) => C = Wr (H - l) + Ynon-sal1

W => W la W1

DB=> C = Wr1 (H-l) + Ynon-sal2

Punctul de optim se gaseste in punctul A in care timpul liber = l0, iar timpul de munca = h0. Daca
salariul pe ora creste, atunci puterea de cumparare a individului va creste , fapt ce va determina o
deplasare la dreapta a dreptei bugetului.

5|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

In acest caz, punctul de optim se va deplasa din A in B, iar in acest caz timpul liber va creste la l2,
iar timpul de munca va scadea si va fi =h2.
Punctul B ne arata efectul de venit. Pentru a reprezenta efectul de substitutie (Es) va trebui sa
trasam o dreapta paralela cu dreapta DBsi tangenta la prima curba de indiferenta.

DB=> C = Wr1 (H - l) + Ynon-salr

Es = h1 h0 >0
Ev = h2 h1 <0
Ev>Es => Et negativ

Pentru ca Ev sa fie mai mic decat Es, trebuie sa punctul B sa fie situat intre A si C.

1. Problema: functia de utilitate: U= 4C2-l

H=32
Wr=0,25 um
Wr1=0,5 um
Ynon-salr=4
Sa se calculeze:
a) Timpul liber si consumul la echilibru;
b) Es, Ev si Et.

Rezolvare:

dUT
Umgl Umgl 4C 2 4C 2
W dl 0,25
a) UmgC => => 8Cl =>
dUT
C Wr ( H l ) y non salr UmgC 8Cl C 0,25(32 l ) 4
dC
C l 0 16
0,25
2l => h0 16
C 0,25(32 l ) 4 C0 8

L=0 => C= 0,25*32 = 12

6|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

b) Es
U=constanta
4C2*C=4*8*16
U = 4C2 *l
C=8 C3=82*16 => C= 8 2 * 16 => C=l
2
l = 16 => U = 4*8 *16=4096

Umgl C
Wr 1 0,5
UmgC 2l

C=l => C=Wr1 (H-l) +Ynon-salr

l1 = 10,1
C1=10,1 => 10,1 = 0,5(32-10,1)+ynon-salr => ynon-salr=-0,85

H1=21,9
Es=h1-h0=21,9-16=5,9 => Es=5,9

Ev
C/2l=0,5 => C=l
C=0,5(32-l)+4
C2=13,33
l2=13,33
h2=18,67

Ev=h2-h1=18,67-21,9=-3,23 => Ev=-3,23

l=0 => C= Wr1*H + Ynon-salr = 0,5*32+4=20

7|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

DB=> C=0,5(31-l)-0,85
l=0 => C=0,5*32 0,85-15,15

04.03.2013
CURSUL NR. 3
MODIFICAREA OPTIMULUI OFERTANTULUI DE MUNCA. EFECT DE SUBSTITUTIE. EFECT
DE VENIT

Modificarea optimului (echilibrului) poate fi determinata de:

a) modificarea ynon-sal r (venitul nonsalarial real)
b) modificarea worar (salariul orar)

a) daca ynon-sal r creste punctul de optim se va deplasa la dreapta, iar timpul liber va creste; in caz
contrar, punctual de optim se va deplasa la stanga, iar timpul liber va scadea.

8|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

p=ct
b) Daca salariul pe ora va creste, putem avea 2 situatii:
O crestere a pretului timpului liber -> in acest caz lucratorul va fi tentat sa munceasca mai mult
O crestere a puterii de cumparare -> practic, individual va primi mai mult muncind acelasi numar
de ore; acest lucru poate sa influenteze cresterea consumului.
In cazul modificarii salariului pe ora putem vorbi de 3 efecte:
1) Efectul de substitutie (ES)
2) Efectul de venit (EV)
3) Efectul total (ET)

1) In cazul ES, la o crestere a salariului, individual va dori sa munceasca mai multe ore, iar timpul liber va

scadea ( )=> W creste=>h creste=>l scade(

)=>ES + (h crescator)

Variatia timpului de munca in raport cu salariul este pozitiva:

ES va fi intotdeauna pozitiv, deoarece numarul de ore se munca o sa creasca.

2) EV: (h descrescator)

EV va fi intotdeauna negativ, deoarece numarul de ore de munca va scadea.

3) ET poate fi:

Ipoteza:
Cele 2 efecte pot fi reprezentate plecand de la urmatoarele ipoteze:
a) Consideram munca fiind un bun normal
b) Pentru a reprezenta ES, ii vom lua lucratorului o parte din y non-sal r , astfel incat utilitatea(U) sa ramana
constanta
c) Pentru a reprezenta EV, ii vom da lucratorului inapoi partea din y non-sal r luata in cazul anterior
d) Salariul pe ora creste

9|Pa g i n a
ECONOMIA MUNCII

Initial, punctul de optim se gaseste in punctual A, in care , iar .

Daca , atunci si puterea de cumparare a lucratorului creste, fapt ce va determina o

deplasare la dreapta a dreptei bugetului. In acest caz, punctul de optim se va deplasa din punctul A in
punctual B, timpul liber va creste ( , iar timpul de munca scade ( ).
Punctul B ne arata efectul de venit(EV).
Pentru a reprezenta efectul de substitutie(ES) va trebui sa trasam o dreapta paralela cu dreapta
DB si tangenta la prima curba de indiferenta, pentru ca utilitatea (U) sa ramana constanta.

=>ET
negativ
Pentru ca EV sa fie mai mic decat ES, trebuie ca punctual B, cel care ne arata EV, sa fie situate intre
punctele A si C.
Problema
Fie functia de utilitate de forma:

Stiind ca:

10 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

a) Sa se calculeze consumul si timpul liber la echilibru;

b) ES, EV, ET
REZOLVARE
a) ***Rezolvat la seminar***
Wmg L
W
b) Wmg C
C Wr ( H l ) y non sal l 0 16; h0 16; C 0 8

ES:

*16

EV:

ES: Daca

EV: Daca

11 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

11.03.2013
CURSUL NR. 4
OFERTA INDIVIDUALA SI OFERTA AGREGATA DE FORTA DE MUNCA

Oferta agregata = Suma ofertelor individuale

Oferta individuala de munca

Exemplu:

Curba ofertei individuale de munca se poate reprezenta cu ajutorul curbei cotite.

Pana in punctual B efectul de substitutie este dominant. La o crestere a salariului, indivizii vor
munci mai mult. Dupa punctul B efectul de venit este dominant (salariul creste, lucratorii vor munci mai
putine ore).
Variatia numarului de ore de munca in raport cu salariul se poate calcula cu ajutorul elasticitatii
ofertei de munca:

12 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Oag L (oferta agregata de munca)- este mai elastica ; se modifica mai mult
- la o crestere a salariului, numarul orelor de munca este mai mare; pe piata muncii vor dori sa
intre indivizi care inainte nu doreau sa lucreze, pentru ca salariul era mic.

Oind - mai putin elastica <OagL

Oag L - numarul total de ore lucrate la nivel general se va modifica mai mult decat numarul de ore la
nivel individual
- decizia lucratorilor de a munci depinde de salariul de rezerva (Wrez):Salariul minim pentru care
a-ti ocupa un loc de munca depinde de:
Venit non-salarial:
Preferinta individului intre :
Timp liber (Wrez mai mare)
Timp de munca (Wrezmai mic)

Exemplu: Ana si Victor

Cererea de munca - nevoia de munca salariala care se formeaza la un moment dat intr-o
economie
- provine de la firme
Termen scurt

13 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Termen lung

A) Pentru a analiza cererea de munca pe termen scurt, vom pleca de la urmatoarele ipoteze:
2 factori de productie: munca (L) si capital (K)
L = variabil
K = fix, constant
Pentru a intelege comportamentul firmelor, randamentele marginale sunt descrescatoare

OA: productia creste cu o rata crescatoare

creste (maxim in punctual in care curba productivitatii isi schimba punctul de inflexiune)

creste

AD: productia creste cu o rata descrescatoare

scade, dar este pozitiva

creste pana in punctul C, in care maxima, dupa punctul C incepe sa

scada

Dupa punctul D scade:

Productia

Care devine si negative

Pentru a determina cantitatea optima de lucratori, vom pleca de la urmatoarea relatie:

14 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

O firma va angaja lucratori pana in punctul in care productivitatea marginala a muncii = salariul
real sau WmgL = W.

Daca

O firma va angaja lucratori pana in pucntul in care Wmg L=Wr sau WmgL=W
(salariu)-> productivitatea marginala a muncii exprimata valoric.
Concluzie: O firma va incepe sa angajeze lucratori in punctul in care salariul este egal cu ,
Wm este maxim. Si va angaja lucratori pana in punctul in care W = Wm L.

Acest lucru poate fi reprezentat cu ajutorul legii randamentelor marginale descrescatoare.

O firma va incepe sa angajeze lucratori din punctul C, unde pana in punctul D unde

salariul este egal cu .

Daca salariul scade, firma poate sa angajeze mai multi lucratori, pana la nivelul L1, unde curba
cererii de munca este egala cu CE.
Concluzie: Curba cererii de munca are o panta negativa.

Daca :

15 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Sa se calculeze curba cererii de munca (dreapta).

18.03.2013
CURSUL NR. 5
Cererea la nivelul unei industrii

Stim ca cererea are o panta negativa , prin urmare poate sa fie reprezentata grafic cu ajutorul
unei drepte sau curbe descrescatoare.
W W

10

Cerere (WmgL) 5 C

L 20 40 L
Presupunem cazul in care o ramura (o industrie) este formata din 2 firme identice: A si B. La un
salariu W=10 u.m., nivelul de ocupare (LA,LB) pentru A si B este de 10 lucratori => LTotal=20 lucratori.
Daca salariul devine W=5 u.m., LA=LB=20 lucratori => LTotal=40 lucratori.

W => CL => Q => O => P => WmgLV = P * WmgL => dreapta cererii se va deplasa la stanga.

In acest caz, nivelul de ocupare O scade. In cazul exemplului nostru la salatiul de 5 u.m., nivelul
de ocupare nu o sa mai fie egal cu 40 lucratori si o sa fie 30 lucratori. Concluzie: atunci cand calculam
nivelul de ocupare la nivel de ramura, trebuie sa tinem cont si de Wmg LV.
Elasticitatea cererii de munca se calculeaza ca raport intre %L si %W.
%L
EcL =
%W

16 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Acest indicator ii ajuta pe salariati (sau pe sindicat) in negocierea salariului. In cazul in care
cererea este mai elastica => sindicatul va incerca sa negocieze un nivel de ocupare (L) cat mai ridicat.
In cazul in care cererea este mai inelastica => sindicatul va urmari sa creasca nivelul salariului.

Cererea de munca pe TL (termen lung)

a) Izocuante
b) Izocastul
c) Numarul optim de lucratori

Presupunem ca Q (productia) depinde de 2 factori: capital (K) si forta de munca (L).

a) Izocuanta ne arata diferite combinatii intre K si L pentru care productia ramane constanta.

Proprietatile izocuantei:
se reprezinta cu ajutorul unei curbe convexe
panta este descrescatoare si este egala cu Rmg s (rata marginala de substitutie).
K Wmg L
Rmg s
L Wmg K
doua izocuante nu se pot intersecta
cu cat ne vom indeparta mai mult de origine (spre dreapta), productia o sa creasca.
K

K0 A Q2 Q2 > Q 1 > Q 0
Q1
K1 B Q0

L0 L1 L

b) Izocastul ne arata cantitatea de munca si de capital care poate fi achizitionata de un producator

la un anumit nivel al costului.
PL : pretul muncii = W (salariul) K
PK = r (rata dobanzii)
CT
CT = W * L + r * k -> izocastul
r
CT W k dk W
CT-W*L=r*t | :r => * L k panta
r r L dL r
CT
daca k=0 => L = CT / W L
W
L=0 => k = CT / r PL=W; PK=r(rata dobanzii) izocastul

c) Numarul optim de lucratori: la echilibru, dreapta izocastului trebuie sa fie tangenta la izocuanta.

17 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Punctul A ne arata echilibrul pe termen lung, adica ne arata numarul optim de lucratori si stocul
de K optim. In punctul A, panta izocuantei devine egala cu panta izocastului.
k Wmg L W

L Wmg K r
Numarul optim de lucratori, respectiv numarul optim de K poate fi dedus si pe baza ecuatiei
profitului:
profit
VT Cheltuieli
PQ ( L, K ) W * L r * k WmgK
max daca

P * Wmg L W
=>
P * Wmg k r

Efectul de productie (de scara) si efectul de substitutie

Efectul de productie ne arata modificarea productiei atunci cand preturile factorilor de productie
se modifica.
Efectul de substitutie ne arata cum se modifica cantitatea utilizata in factorii de productie atunci
cand pretul unuia dintre factori se modifica.

Ipoteza: W scade => r = constant

I: CT0 = W0 * L + r0 * K => W scade la W1,

r0 = r1, CT = constanta.

18 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

II: CT0 = W1 * L + r0 * K => K=0 => L = CT0 / W1 L=0 => K = CT0 / r0

Deplasarea din A in B se realizeaza in 2 etape:

1) ne vom deplasa din A in C. Punctul C se obtine trasand o dreapta a izocastului paralela cu prima
dreapta a izocastului si tangenta la cea de-a doua curba de indiferenta (care ne arata un nivel al
productiei Q1 > nivelul productiei Q0 care se obtine pe prima curba de indiferenta).
Deplasarea din A in C ne arata efectul de productie, deoarece la o modificare a pretului muncii
nivelul de productie Q1 va creste. Din grafic observam ca atat L cat si K au crescut.

2) deplasarea din C in B ne arata efectul de substitutie. In punctul C, K a crescut => C K va creste => r
va creste si atunci firma va substitui capitalul cu forta de munca, mai ales ca pretul muncii a scazut. Noul
punct de echilibrul devine B, in care forta de munca a crescut de la L 2 la L1 , iar K a scazut de la K 2 la K1 ,
productia ramanand constanta.

W0
III III .CT W0 * L r0 * k
r0

25.03.2013
CURSUL NR. 6

Presupunem ca:

Sa se calculeze EP, ES daca

salariul scade la 0.5 u.m. si sa se
reprezinte grafic.

ETAPA I
Cantitatea optima de K si L
(munca si capital)

19 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

ETAPA II

ETAPA III

Pentru a ajunge de la A la B va trebui sa trecem prin punctul C, care ne arata efectul de

productie.
Pentru a determina punctul C, putem sa punem urmatoarele conditii:
Punctul C trebuie sa se gaseasca pe curba de indiferenta II

Dreapta izocostului trebuie sa fie paralela cu dreapta izocostului CT si tangent la a doua curba de
indiferenta

1+2cantiatea optima de L si K

Din (1) si (2) determinam cantitatea optima de L si K.

20 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Concluzii:
De la A la C EP Productivitatea ,

De la C la B ES Productivitatea = constanta, dar producatorul va inlocui K cu L

ES depinde de curbura izocuantei putem avea 2 cazuri extreme:
o L si K perfect substituibile izocostul se reprezinta sub forma unei drepte.

aceasta inseamna ca firma este

indiferenta daca renunta la 2 muncitori
pentru 1 utilaj pentru ca productivitatea
ramane constanta.
pentru a-si minimiza costurile poate
opta sa utilizeze fie 100 de utilaje, fie 200
de lucratori, ce factor este mai ieftin.

o Curba izocuantei poate fi reprezentata sub forma literei L, in acest caz factorii de
productie fiind perfect complementari.

In acest caz firma poate sa utilizeze mai multi lucratori sau mai multe utilaje, insa
productia nu se modifica
Firma va trebui sa utilizeze 10 utilaje si 20 de lucratori indiferent de pretul lor
Pentru a-si mari productia, firma va trebui sa creasca proportional atat L cat si K
intre cele 2 cazuri, putem intalni numeroase curbe de izoproductie/izocuante, iar nivelul de
substitutie intre K si L il putem determina cu ajutorul elasticitatii substituirii

firma va substitui L cu K

, Daca E->infinit=> K si L sunt perfect substituite.

21 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Legile lui Marshall:

1. mai elastica cu (este mai elastica)

Cu cat cererea pentru bunul x este mai elastica (cerera scade mai mult decat creste
pretul), cu atat cererea de munca va fi mai elastica (scade mai mult decat creste salariul)
2. mai elastica, cu cat ponderea costului salarial in CT de productie este mai mare.

3. Cererea de munca este mai elastica cu cat gradul de substituire intre K si L este mai mare.
firma va scadea mai mult cererea de munca deoarece poate substitui munca cu
capitalul.

4. Cererea de munca este mai elastica cu cat oferta de capital este mai elastica.
Daca OK este mai elastica cresterea CK determina o crestere mai mica a lui r
(comparativ cu cazul unei oferte de capital mai elastica) si o crestere mai mare a
cantitatii de capital firma poate substitui munca prin capital uman, iar cererea de
munca poate scadea mai mult decat creste salariul CL este mai elastica.

In cazul in care o firma dispune de mai multi factori de productie:

factorii de productie se refera tot la munca si capital, numai ca munca poate fi divizata in
functie de varsta; plecand de la acesti factori putem calcula elasticitatea incrucisata:

22 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

, ne arata cum se modifica salariul unui factor de productie in functie de un factor de productie

j.

E>0=> Wj creste=> Ci creste, Cj scade=> i si j sunt substituibile.

01.04.2013
CURSUL NR. 7
Echilibrul pe piata muncii

De regula, salariatul vrea sa lucreze la cel mai ridicat nivel al salariului, iar firma vrea sa ofere cel
mai mic nivel al salariului posibil.
La echilibru, cererea de munca este egala cu oferta de munca. (

In cazul unei piete perfect concurentiale,

si nu va exista somaj involuntar, adica oricine cauta
un loc de munca, gaseste un loc de munca adecvat.

Poate exista somaj voluntar, adica persoane care

nu doresc sa lucreze la salariul existent pe piata.
Suprafata P ne arata surplusul producatorului
(diferenta dintre cat este dispus producatorul sa
plateasca si pretul pe care il plateste efectiv).

23 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Suprafata Q reprezinta surplusul lucratorului (diferenta dintre venitul obtinut pe piata fortei de
munca si venitul pe care il poate obtine in afara pietei muncii; de exemplu: ajutorul de somaj).
L* reprezinta cantitatea totala de munca obtinuta la nivelul unei industrii. Daca industria este
formata din n firme, fiecare firma va angaja lucratori pana in punctul in care productivitatea marginala a
muncii va fi egala cu salariul (

Curba cererii ne arata si productivitatea marginala a muncii. WmgL.

Daca in industrie avem mai putini salariati ( ), atunci productivitatea marginala a muncii

va fi mai mare decat salariul de echilibru ( ). In acest caz, firmele vor creste nivelul de

ocupare concomitant cu scaderea salariului, pana la .

Daca in industrie avem mai multi lucratori ( ), observam ca productivitatea acestora este

mai mica decat salariul de echilibru ( ). In acest caz, firmele vor concedia salariatii, pana in

punctul in care nivelul de ocupare va fi egal cu .

Punctul de echilibru A ne arata si punctul de eficienta alocativ (resursele de munca sunt folosite
in mod eficient).

1. Competitia intre piete

Presupunem ca avem 2 piete ale fortei de munca: o piata situata in nordul tarii si una in sud.
Ipoteze:
Lucratorii sunt perfect mobili;
Costurile de deplasare sunt inexistente (sau foarte mici; asta inseamna ca orice lucrator poate
intra si iesi de pe piata oricand doreste);
Salariul celor care lucreaza in nordul tarii este mai mare decat salariul celor care lucreaza in sudul
tarii ( );
Oferta de munca este perfect inelastica.

24 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Daca , lucratorii din regiunea SUD vor migra catre regiunea NORD oferta de munca din nord
va creste salariile vor scadea.
In regiunea SUD, oferta de munca va scadea salariile vor creste.
Concluzie: pe o piata perfect concurentiala, migratia lucratorilor dintr-o regiune in alta va conduce la
obtinerea aceluiasi salariu in ambele regiuni.

2. Influenta taxelor asupra echilibrului pietei

A. Taxele platite de angajator

Presupunem, pentru simplificare, ca angajatorul
va trebui sa plateasca 1 u.m. statului, in functie de salariul
pe ora ( ).

Daca , iar taxa ,

angajatorul va plati 10 u.m. angajatului si 1

u.m. statului.
Firma doreste sa angajeze L* salariati sau ore de
munca si sa ofere un .
In cazul in care statul ii impune sa plateasca o taxa de 1 u.m./ora, atunci firma, care nu vrea sa-si
mareasca costul salarial, va oferi celor L* lucratori un salariu .
In aceasta situatie, lucratorii nu vor fi multumiti, deoarece primesc un salariu mai mic.
Angajatorul, din cauza taxei care influenteaza costul de productie in sensul cresterii, va scadea
cererea de munca CL se va deplasa la stanga, iar noul punct de echilbru va deveni punctul B; nivelul de
ocupare o sa scada la L1, iar salariul o sa devina w1.
Angajatorul va plati un salariu lucratorilor, insa costul sau salarial va fi .

Concluzii: taxele vor determina scaderea nivelului de ocupare de la L* la L 1, o scadere a salariului

primit de lucratori de la w* la w1 si o crestere a costurilor salariale de la w* la w 1+1.

B. Taxele platite de lucrator

Initial, punctul de echilibru de gaseste in
punctul A. in acest caz, lucratorii vor primi un
salariu egal cu w*.
Daca statul impune ca ei sa plateasca 1
u.m. din salariul pe care il primesc, aceasta
inseamna ca ei vor primi efectiv .
Daca lucratorii doresc sa ramana cu salariul
w*, firma, in acest caz, va trebui sa le mareasca
salariul la .
Angajatorul nu va dori sa plateasca un
salariu mai mare, iar in acest caz oferta de munca
va scadea (se va deplasa la stanga).

25 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Punctul de echilibru se modifica din A in B. In punctul B, nivelul de ocupare scade de la L* la L 1,

iar salariul devine w1, mai mare decat cel de echilibru.
Insa, din cauza taxei, lucratorii vor obtine efectiv un salariu egal cu .

Concluzii: nivelul de ocupare scade de la L* la L 1, salariul primit de lucratori este mai mic decat cel de
echilibru (scade de la w* la w1-1), iar costul salarial va creste (de la w* la w 1).

Concluzie finala: Indiferent de cine plateste taxa,

efectele pe piata fortei de munca vor fi aceleasi.
Taxele vor modifica (afecta; influenta) si
suplusurile lucratorilor, respectiv angajatorilor.
Inainte de taxa Dupa taxa
Surplusul
producatorului A+B+C A
(angajator)
Surplusul
D+E+F F
lucratorului
Castigul statului - B+D (Taxa*L1)
Castigul pietei A+B+C+D+E+F A+F
Pierderea sociala - C+E
Din cauza taxelor, angajatorul va trebui sa plateasca , iar salariatii vor primi .
Diferenta dintre cele doua este reprezentata de taxa. Wmg-Wsal = T

08.04.2013
CURSUL NR. 8

3. Impactul imigrantilor pe piata fortei de munca: presupunem ca avem doua situatii:

A. In primul caz lucratorii imigranti cu cei nationali sunt perfect sustituibili.

Intrarea de imigranti => creste Ol => scade w.

Lucratorilor nationali nu o sa le convina sa primeasca mai putin si din aceasta cauza nu vor mai
dori sa lucreze, nivelul de ocupare in cadrul lucratorilor nationali o sa fie egal cu L 2.

Concluzie: imigrantii determina scaderea salariului si are loc scaderea nivelului de ocupare
pentru lucratorii nationali.

Presupunem ca avem 2 regiuni: in regiunea A nr. de imigranti este mai mare.

26 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Ipoteze:
a) regiunea A are mai multi imigranti
b) W*A=W*B

Daca imigrantii prefera regiunea A => creste OL => WA scade in acest caz, lucratorii nationali
din regiunea A vor pleca in regiunea B.
In regiunea B avem: crestere pentru O LB => WB scade => scade OLS (o sa scada pana cand W o sa
fie egal...)=> WA creste.

Concluzie: imigrantii determina scaderea salariului lucratorilor nationali.

B. Ipoteza: prezenta lucratorilor imigranti determina o crestere a productivitatii lucratorilor

nationali.

CL* creste pentru lucratorii nationali => creste W.

27 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Concluzie: in cazul lucratorilor complementari prezenta imigrantilor determina o crestere a salariului

pentru acestia deoarece vor fi mai bine apreciati.

4. Modelul COBWEB
Pe o piata competitiva ajustarea dintre oferta si cererea de munca se realizeaza imediat, insa
exista diferite profesii, meserii care presupun un nivel de educatie mai ridicat, iar in acest caz adaptarea
OL la CL presupune un timp mai indelungat.

Exemplu: Piata pentru ingineri

Ipoteze: presupunem ca CL creste => A in B => creste w, creste L => firmele au nevoie de mai
multi ingineri, insa pe piata nu exista decat un L* ingineri. Aceasta inseamna ca O L pentru ingineri pe
termen scurt o sa fie perfect inelastica.
Acesti L* ingineri vor primi datorita cresterii C, un w mai ridicat. Pentru ca W inginerilor este mai
ridicat, tinerii vor fi tentati sa urmeze aceasta profesie.
Acest lucru determina pe termen lung o crestere a numarului de ingineri care doresc sa lucreze
la salriul W2.

Cresterea cantitatii de munca pentru ingineri va

determina cresterea nivelului de ocupare la L 2.
Firmele, in schimb, nu vor mai oferi salariul W 2 si vor
oferi un salariu mai mic W3, obtinut in punctul de
intersectie dintre CL si numarul de lucratori L2.
Acesti lucratori L2 care s-au asteptat sa
primeasca W2 nu vor mai dori sa lucreze la un salariu
mai mic W3 => scade nivelul de ocupare la L3.

Concluzie: pornind de la un echilibru initial si de

la o anumita CL pe piata are loc o ajustare a
salariului in functie doar de lucratori. Are loc si o
ajustare a numarului de lucratori in functie de
salariu.

Tema: cum a evoluat nivelul de ocupare si salariile medicilor (decalaj 6 ani intre generatii) date
pe ultimii 20 de ani.

5. Imperfectiuni pe piata fortei de munca

In realitate nu exista o piata a muncii perfect concurentiala si exista o multitudine de piete in
functie de profesie, calificare, varsta, gen etc.care se comporta in mod diferit.

MONOPSONUL: in cazul monopsonului exista un singur cumparator de forta de munca intr-o

anumita regiune (ex:mina). In cazul monopsonului acesta va incerca sa ofere salarii cat mai mari pana la
nivelul salariului de rezerva pentru a atrage cat mai multi lucratori.

28 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Avem 2 cazuri:
Monopsonul discriminatoriu: in acest caz, angajatorul va oferi salariu diferit pentru diferiti
lucratori.
W=10 um => L=10
W=20 um => L=20
W L(OL) CT Cmg
10 10 100 10=(100-0)/(10-0)
20 20 200 20=(300-100)/(20-10)
30 30 300 30=(600-300)/(30-20)
10*20=200
10*10=100 =>300

! Cmg=OL
200 100
Cmg = 20
20 10
OL=Cmg
W=30=> CT=300+10*30=600
In acest caz firma va angaja pana in
punctul in care Wmg(Vmg)=Cmg, iar pentru
ultimul lucrator angajat L* va oferi W*.
Concluzie: Cmg se suprapune cu ofert de
munca.

Monopsonul non-descrimatoriu: in acest caz firma va oferi tuturor lucratorilor acelasi salariu.
Cmg o sa fie crescator, iar rata de crestere o sa fie mai mare decat salariul si se va situa deasupra curbei
ofertei de munca OL.

Exemplu:
W L CT Cmg
4 0 0 -
5 1 5 5
6 2 12 7
7 3 21 9
8 4 32 11

7=(12-5)/(2-1)

CT = W * L

15.04.2013
CURSUL NR. 9

29 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Monopsonul non-descrimatoriu:

Punctul A reprezinta echilibrul pe o piata concurentiala (L*,W*). In cazul monopsonului,

echilibrul se stabileste in punctul in care Vmg=Cmg => punctul B (W 2,L1).
Daca firma angajeaza mai putin salariati
decat L1 (exemplu L2) atunci Vmg > Cmg =>
L creste pana la L1.
Daca L>L1 => Vmg < Cmg => L scade
pana la L2.
Firma observa ca cei L1 salariati ar putea
lucra si la un salariu mai mic W 1 si astfel
echilibrul se muta din B in C.

Concluzie: in cazul monopsonului,

salariul primit de la lucratori este mai mic
decat salariul pe o piata concurentiala
(W1<W*), iar nivelul de ocupare este mai
mic decat pe o piata concurentiala.

Monopsonul si salariul minim

Salariul minim se stabileste de stat avand ca scop protejarea lucratorilor. In acest caz, firma
trebuie sa acorde lucratorilor un salariu cel putin egal cu salariul minim.

Salariul minim poate determina:

a) cresterea somajului atunci cand etse stabilit la un nivel destul de ridicat:

b) cresterea nivelului de ocupare: creste W => creste venitul => creste consumul => creste cererea
=> creste Q => pe TS, creste CL => creste nivelul de ocupare.

30 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

In cazul monopsonului, echilibrul se gaseste in puntul C. In cazul in care pe piata se aplica un

salariu minim care este mai mare
decat salariul oferit de monopson
(Wminim>W2) nivelul de ocupare o sa
creasca la L2 (punctul D). Cei L 2
salariati vor primi un salariu egal cu
Wminim.
Daca firma doreste sa angajeze
mai mult de L2 salariati, atunci Cmg
revine la forma sa initiala si este
crescator.
Wminim=Cmg pentru cei L2
lucratori.

Concluzie: in cazul
monopsonului, salariul minim
determina cresterea salariului si
cresterea nivelului de ocupare.

MONOPOLUL: pe o piata presupune existenta unui singur producator, iar bunul pe care il produce nu
poate fi substituit.
In cazul pietei muncii plecam de la ipoteza ca pe piata exista un singur angajator, numai ca acesta
detine si monopolul pe piata pe care actioneaza.

A: echilibrul pe o piata concurentiala

Pm: pretul de monopol
In cazul monopolului, pe piata
muncii, firma va angaja lucratori
pana in punctul in care salariul va fi
egal cu valoarea productivitatii
marginale a muncii.
W=WmgL*Vmg ,care se obtine
inmultind productivitatea munii cu
Vmg.
WmgL*Vmg=VwmgL -> valoarea
productivitatii marginale a muncii.

W=WmgLV = P * WmgL
W=WmgL * Vmg

31 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Concluzie: monopolul va oferi acelasi

salariu ca o piata concurentiala numai ca
nivelul de ocupare o sa fie mai mic decat
pe o piata concurentiala (pentru ca si
productia este mai mica).

Exemplu: presupunem ca o firma care

detine monopolul are:
productia: Q=2L
functia cererii pe piata: P=100-Q
salariul: W=80+2L
Sa se calculeze nivelul de ocupare si productia.

W Wmg L * Vmg
Q
Wmg L 2
L
VT
Vmg 100 2Q
Q
VT P * Q (100 Q) * Q 100Q Q 2
W 2 * (100 2Q) 200 4Q
Q 2 L W 200 4 * 2 L 200 8 L
W 80 2 L
80 2 L 200 8 L
100 10 L L 12 Q 24

1) Piata locurilor de munca

Presupunem ca avem 2 tipuri de locuri de munca:

locuri de munca care nu presupun niciun risc -> probabilitatea ca sa se intample ceva =0;
locuri de munca care presupun un risc ridicat si in acest caz probabilitatea =1.

Fiecare lucrator va incerca sa-si maximizeze utilitatea, iar functia sa de utilitate depinde de
salariu si de riscul la locul de munca.
Avem o functie crescatoare in raport cu salariu si descrescatoare in raport cu riscul locului de
dU dU
munca. U f (W , R) 0; 0
dW dR
Preferintele unui lucrator intre salariu si risc pot fi descrise cu ajutorul unei curbe de indiferenta.

32 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Daca probabilitatea=0 => W=W0. Cu cat probabilitatea de risc creste atunci W creste.
In momentul in care P(risc)=1 => Wmaxim.
Diferenta (W1-W0) ne arata ecartul salarial sau suma de bani pa care lucratorul accepta sa o
primeasca in plus pentru a lucra intr-un loc de munca riscant.

22.04.2013
CURSUL NR. 10

- am dat test

29.04.2013

33 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

CURSUL NR. 11

-recapitulare ultima parte din cursul 9.

1) Piata locurilor de munca

2) Oferta si cererea de munca pe piata locurilor de munca riscante

Oferta de munca ne arata cati lucratori sunt dispusi sa lucreze in functie de salariul de rezerva/ecartul
salarial (W1-W0).
Daca diferenta dintre (W1-W0) este minima atunci niciun lucrator nu-si asuma niciun risc. Pe masura
ce aceasta diferenta creste, tot mai multi lucratori vor dori sa-si asume anumite riscuri la locul de munca.
Daca un lucrator trebuie sa aleaga intre un loc de munca mai riscant sau mai putin riscant, o firma
trebuie la randul sau sa faca o alegere intre a realiza investitii pentru a diminua riscurile locurilor de
munca sau nu a face aceste investitii.

Daca diferenta dintre salariul de rezerva pe

care si-l doreste un lucrator atunci cand isi asuma
un anumit risc (W1) si salariul primit efectiv/pe
care il primeste lucratorul (W 0), este foarte mica,
atunci firma o sa aleaga sa nu faca investitii
pentru a diminua riscul.

Daca diferenta dintre salariul de rezerva pe

care si-l doreste un lucrator atunci cand isi asuma
un anumit risc (W1) si salariul primit efectiv/pe
care il primeste lucratorul (W 0), este mai mare, atunci firma o sa aleaga sa faca investitii pentru a creste
riscul.

a) Daca diferenta dintre (W1-W0) < diferenta la echilibru =>

=> cantitatea ceruta de munca (CL) > cantitatea oferita de munca (OL) =>
=> diferenta (W1-W0) creste firma va creste salariile.
b) Daca diferenta dintre (W1-W0) > diferenta la echilibru =>
=> cantitatea ceruta de munca (CL) < cantitatea oferita de munca (OL) =>
=> diferenta (W1-W0) scade firma va scade salariile.

3) Functia hedonica a salariului

34 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

3.1. Curbele de izoprofit: ne arata diferite

combinatii dintre W si P(R) pentru care profitul firmei ()este
constant.
= f ( W,P(R) ) => = constant.

3.1.1. Proprietatile curbelor de izoprofit

a) Panta curbei de izoprofit este pozitiva (R creste=> W
creste): cu cat riscul o sa fie mai mare cu atat salariul creste.
De exemplu daca ne gasim pe curba de izoprofit 0 (I)
si firma vrea sa se deplaseze din A in B, reduce salariul si totodata riscul locului de munca => firma a
economisit bani prin scaderea salariilor pe care i-a folosit pentru a realiza investitii cu scopul de a
diminua riscul locului de munca si observam ca ambele variabile au scazut.

b) Daca curba de izoprofit se deplaseaza in jos sau la dreapta, profitul firmei va creste. De exemplu
daca ne deplasam din punctul A in punctul A observam ca riscul ramane acelasi, numai ca salariul este
mai mic => costul salarial este mai mic => CT mai mic => mai mare.
Daca curba de izoprofit se deplaseaza in sus sau la stanga, profitul firmei o sa scada.

c) Curbele de izoprofit sunt concave deoarece panta este crescatoare.

3.1.2. Echilibrul pe piata: presupunem ca avem 3 indivizi: A,B,C(adversari ai riscului)

care au atitudini diferite fata de risc.

Cele 3 curbe de indiferenta se pot

intersecta deoarece ne arata diferitele
atitudini ale indivizilor fata de risc.
Cu cat curbele de indiferenta sunt mai
plane, cu atat indivizii accepta mai usor un
loc de munca riscant, iar diferenta (W1-W0)
nu este foarte mare.

Presupunem ca avem 3 firme x,y,z.

Pentru a elimina riscul: CT(x)>CT(y)>CT(z). La echilibru, curba de indiferenta care descrie preferinta
lucratorului intre salariu si risc trebuie sa fie tangenta la curba de izoprofit.
Daca unim punctele de optim cu ajutorul unei drepte obtinem functia hedonica a salariului care ne
arata alegerea dintre risc (R), salariul (W) si profit
().

In punctele de optim, pantele celor doua curbe

sunt egale , iar lucratorul va incasa exact salariul
sau de rezerva.

3.1.3. De ce este util acest model?

35 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

a) deoarece ne poate ajuta sa determinam care este pretul unei vieti.

(Viscusi, a rezolvat o problema a unei firme din 1968, unde probabilitatea P=3,2% si riscul fatal
R=0,012%, iar in 1969, un salariat primeste pe luna 173$ => pretul unei vieti / salariat = 1466100$.)

De exemplu: presupunem ca avem 2 firme: x si y. Probabilitatea sa se intample un risc fatal este:

Firma Probabilitatea W
X Px Wx
y Px+0,001 Wx+6600
Presupunem ca la ambele firme avem numar egal de lucratori: L x=Ly=1000 lucratori. Cerinte:
i. sa se determine cati lucratori pot avea un accident fatal la firma y.
ii. care este pretul unei vieti in acest caz.

i. 1000 x 0,001 = 1 lucrator firma y poate sa aiba un lucrator cu risc fatal. P(0,1)
Ipoteza: Px ne arata ca nu exista niciun risc. In acest caz firma y va avea probabilitatea ca 1 lucrator
(0,001x1000) sa aiba un accident fatal.
ii. 6600 x 1000 = 6.600.000 pretul unei vieti din punct de vedere al angajatorului
6600 x 1 (->nr luni de munca) = 6600 pretul vietii angajatului din punctul lui de vedere

b) ne ajuta sa vedem daca lucratorii care muncesc in domeniile/sectoarele in care exista un risc al
somajului foarte mare, primesc prime.
c) pentru a vedea daca lucratorii care lucreaza intr-un mediu riscant primesc salarii mai mari.

Piata locurilor de munca riscante ne arata diferentele compensatorii pe care le pot primii lucratorii in
functie de riscul pe care si-l asuma.

3.1.4. Alegerea intre salariu si beneficiile din punct de vedere al sanatatii

Teoretic vom considera ca intre cele 2 variabile exista o relatie negativa. Din aceasta cauza curba de
izoprofit o vom reprezenta cu ajutorul unei curbe descrescatoare (sau a unei drepte descrescatoare
pentru simplificare).
Curba de indiferenta pentru salariat va avea si ea o panta descrescatoare.

Presupunem ca avem 2 indivizi: A si B. Individul A prefera un salariu mai mare renuntand la alte
beneficii, in timp ce individul B prefera un salariu mai mic primind in schimb si beneficii.

Putem spune ca intre cele 2 variabile (W,S) exista o relatie inversa.

36 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Studiile empirice au aratat de fapt ca intre cele doua variabile exista o corelatie pozitiva, iar lucratorii
care primesc diferite beneficii din punct de vedere al sanatatii sunt cei care de regula obtin si venituri
mai mari.

Tema: de cautat care sunt cele mai riscante locuri de munca si daca salariile si/sau beneficiile sunt mai
mari -> www.Osha.gov .

13.05.2013

37 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

CURSUL NR. 12
Teoria Capitalului Uman

Capitalul uman poate fi definit ca fiind totalitatea aptitudinilor, cuostintelor, experientei care pot fi
utile unui lucrator pe piata fortei de munca atunci cand negociaza marimea salariului.
Benker a fost cel care a definit si a dezvoltat termenul de capital uman. Acesta considera ca intre
capitalul uman si venituri exista o relatie dirct proportionala.

1. Modelul Schooling - un individ, atunci cand termina cursurile (invatamantul) obligatorii are de
facut doua alegeri: fie isi continua studiile, fie intra direct pe piata fortei de munca. In cazul in care isi
continua studiile, va suporta doua tipuri de costuri:
Costuri directe (CD) - cheltuieli cu formarea profesionala
Costul de oportunitate(CI) - suma de bani la care individul renunta, pentru a-si continua studiile.
CT = H = CD + CI

Valoarea prezenta (VP = y0) ne arata cat valoreaza o suma de bani care poate fi obtinuta in viitor (y), in
prezent (t0) sau poate sa ne arate cat va valora o munca/suma prezenta in viitor, in functie de rata
rentabilitatii sau rata dobanzii (i).

Exemplu:
a)

Sa se calculeze care va fi valoarea acestei sume dupa un an.

b)

Sa se determine valoarea prezenta a acestei sume.

1.2. Ipotezele modelului

Lucratorii care vor intra pe piata muncii dupa finalizarea cursurilor obligatorii nu vor beneficia de
formare profesionala.
Aptitudinile, cunostintele lucratorilor nu se degradeaza in timp.
Varsta de pensionare de 65 de ani.
Varsta de intrare pe piata muncii de 18 ani.
Salariul este constant de-a lungul intregii vieti active.

38 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

H = CD + CI (H = CT) CT = CD + CI
- salariul celor care vor intra pe piata muncii dupa finalizarea liceului/dupa 18ani

- salariul celor care vor intra pe piata muncii dupa finalizarea facultatii

Atunci cand un individ decide sa intre sau nu pe piata fortei de munca, va trebui sa calculeze valoarea
prezenta a veniturilor pe care le poate obtine in viitor.

: pentru un individ care isi termina studiile si

lucreaza

: pentru cei care intra pe

piata muncii

Ex.1: Sa presupunem ca avem 2 lucratori: Dan si Ion.

Ion
Dupa finalizarea liceului intra pe piata fortei de
munca. El primeste un salariu de 20.000 u.m./an.
r = 5% = 0,05
Dan
Va urma timp de 1 an o scoala postliceala. Pentru
aceasta va avea cheltuieli in valoare de 5000 u.m.
Apoi, el primeste un salariu de 47.500 u.m./an.

a) Sa se calculeze VP a celor 2 indivizi.

b) Daca r creste la 15% sa se calculeze VP si sa se comenteze cele 2 rezultate (3 idei).

39 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

a) WL = 20.000
WF = 47.500
CT = 5000
20.000
VPIon 20.000 39.048u.m.
1 0,05
47.500
VPDan 5000 40.238u.m.
1 0,05

b) r = 15%
20.000
VPIon 20.000 37.391u.m.
1 0,15
47.500
VPDan 5000 36.304u.m.
1 0,15

Concluzii: VP depinde foarte mult de r. Studiile au demonstrat ca persoanele mai saraci au in general r
mai ridicata decat persoanele care dispun de mai multe resurse financiare.

Factorii care pot influenta deciziile unui individ de a-si continua studiile sunt:
aptitudinile
starea financiara a familiei
relatiile sociale

Ex. 2: Sa presupunem ca avem 2 lucratoari: Ana si Maria. Ana este predispusa sa realizeze o munca
necalificata, iar Maria doreste sa realizeze o munca calificata. Salariile sunt egale cu:

L L. necalificata L. calificata
Ana 20.000 40.000
Maria 15.000 41.000

r = 10%
CT = 0
n=2

Sa se calculeze ce decizie iau cele 2 fete pe baza valorii prezente dupa 2 ani.

20.000
VPAna 20.000 38.182u.m.
1 0,01
L.necalificat:
15.000
VPMaria 15.000 28.636u.m.
1 0,01
40.000
VPAna 20.000 76.636u.m.
1 0,01
L.calificat:
41.000
VPMaria 15.000 78.272u.m.
1 0,01

40 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

1.3. Curba salariului: nivel de educatie -> ne arata corelatia dintre nivelul de educatie si salariu.

1.3.1. Ipoteze:
salariul este constant pentru fiecare nivel de scolarizare (an de scoala)
salariul se obtine la intersectia curbei cererii de munca cu cea a ofertei.

1.3.2. Proprietatile curbei:

w
panta curbei este crescatoare: p ; s w
s
curba este concava => rata de crestere a salariului este descrescatoare(rata creste,salariu scade)

Pentru un lucrator nu este rentabil sa efectueze foarte multi ani de scoala pentru ca:
nu isi poate recupera investitia in educatie
rata de crestere a salariului va fi din ce in ce mai mica.
Un individ, atunci cand trebuie sa stabileasca numarul optim de ani de scoala, trebuie sa calculeze
rata marginala a rentabilitatii a anilor de scoala, adica cu cat se va modifica venitul sau daca efectueaza
un an suplimentar de scoala.

Exemplu: s0=12 ani -> w=20.000

s1=13 ani -> w=23.000 w=3.000

3.000
Rmg a.. rentabilit atii.. anilor ..de.. scolarizare
*100 15%
20.000
Numarul optim de ani de scoala se obtine in punctul in care r devine egala cu Rmg a anilor de scoala.
r = Rmga anilor de scoala

41 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

20.05.2013
CURSUL NR. 13

2. Educatia ca semnal pe piata fortei de munca

Educatia poate sa determine cresterea productivitatii muncii, care, la randul ei, influenteaza salariul,
insa productivitatea muncii nu poate fi observata cu usurinta de angajator, iar in acest caz, educatia
poate fi folosita ca instrument de semnalizare pe piata fortei de munca.

Exemplu: Presupunem ca avem 2 grupuri de lucratori, I si II.

Grup Productivitate Proportia in populatie Salariu CT

I 200000 um 25001
II 1- 300000 um 20000

Plecam de la ipoteza ca productivitatea lucratorilor difera, din nastere, intre lucratori: unii
dintre ei sunt mai productivi decat ceilalti din nastere, indiferent de nivelul de educatie.
Daca angajatorul ar putea observa cu usurinta nivelul de productivitate, atunci ar acorda
lucratorilor mai productivi un salariu egal cu 300000 um, iar celor mai putin productivi un
salariu egal cu 200000 um.
Pentru ca nivelul de productivitate nu poate fi observat cu usurinta, angajatorul ii va trata in
mod egal pe lucratori si le va acorda un salariu mediu ( ).

La acest nivel al salariului mediu, lucratorii mai productivi vor fi nemultumiti si vor incerca sa
semnalizeze pe piata muncii nivelul lor de productivitate.
Pentru a putea determina nivelul de productivitate al lucratorilor, angajatorul va folosica
indicator numarul de ani de scoala ( .

Pentru a ajunge la acest , lucratorii mai putin productivi vor trebui sa investeasca in
educatie.

Costul unui an de educatie va fi egal cu 25001 um pentru cei mai putin productivi si 20000
um pentru cei mai productivi.
In functie de costul educatiei, fiecare lucrator va stabili daca este sau nu eficient sa
investeasca in educatie si va semnaliza voluntar nivelul de educatie, de productivitate, pe care il
detine.

42 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Pentru grupul I, costul educatiei este mai ridicat, iar din aceasta cauza ei nu vor mai fi
tentati sa investeasca in educatie. Din grafic vom observa ca, indiferent de numarul anilor de
scoala, pana la salariul este costant (200000 um). In acest caz, lucratorii decid sa nu mai
investeasca deloc in educatie.

Pentru grupul II, costul de educatie este mai mic decat 200000 um, si atunci ei vor fi tentati
sa investeasca in educatie.
Lucratorii vor investi in anii de scoala pana la nivelul , in functie de care angajatorul
stabileste nivelul de productivitate.

Grupul I

In acest caz, vom aplica urmatoarea regula: lucratorii care au mai mult de 3.99 ani de
educatie (invatamant superior) vor fi considerati ca avand un nivel de productivitate mai mare.

Grupul II

43 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

Aplicatii:

1. Presupunem ca avem 2 grupuri de lucratori:

Grup Productivitate (W) CT pt 1 an suplimentar de scoala Salariu (w)

I 8000 K
II 20000 25000

Daca numarul optim de ani de scoala in functie de care angajatorul stabileste nivelul de
productivitate este de 4 ani, sa se determine in ce interval se va situa salariul lucratorilor mai
productivi.
Grup I Grup II

2. Presupunem ca un individ are de ales intre mai multi ani de scolarizare:

Ani de scoala a rentabilitatii anilor de scoala

6 10000 - -
7 12800 2800 2800/10000=0.28
8 16000 3200 3200/12800=0.25
9 18500 2500 0.156
10 20350 1850 0.1
11 22000 1650 0.08
12 23100 1100 0.05
13 23900 800 0.03
14 24000 100 0.004

Sa se calculeze numarul optim de ani de scoala pentru:

a)

b)

c)

44 | P a g i n a
ECONOMIA MUNCII

a)

b)

c)

3. Presupunem ca Ion are de ales intre 2 locuri de munca. In prima perioada Ion va investi in
educatie, iar costul total CT este:

Job CT Venit
A 15000$ 472000$
B 40000$ 500000$

a) Daca , ce loc de munca prefera Ion?

Ion va alege locul de munca B.

45 | P a g i n a