Capitolul 1 MATERIA. TRANSFORMARI FIZICE SI CHIMICE ‘Tekim inconjurati de obiecte gi fiinfe pe care le chserviim gi le eunoagtem cu ajutorul simurilor nowatre. Acestes se deosebese intre ele (au forms, culoare, gust, mires, dimensiunt, mas diferite), dar fu o trisdturd comund, sunt alc§tuite din materie, Universul se compune din materie, denumire proveniti dela cuvantul latin materia, care inseamnit Jem sau alt material. Materia se poate prezenta sub dova forme: substanfa ~ un tip de materie care se deplazeack cu viteze mai mil decét viteza luminii gi energie radiant ~ un tip de materie care se deplaseaci cu viteza lumint PPrivitit cu ochiul liber, materia pare continul, dar ea are o structurd discontinul este format din particule foarte mic: stomi, molecule, ioni ~ care vor fi studiate in capitolele urmitosre. Substantele chimice se pot gsi sub form’ de substanfe pure si in amestecuri, Substantele pure se clasifick in: substonfe simple (oxigenul, sodiu, clorul ete.) si substanfe compuse (aps, zahiirul, acidul clothidric, acidul sulfuric, hidroxidul de sodiu, clorura de sodiu etc.). Amestecurile pot fi: omogene (cerul, solujia de zahir in aps, saramura etc.) si eterogene (ceata, amestecul de ulei si apt, amestecul de benzing si api ete) ‘Atomii s-0u niseut in primele clipe ale Universului gi se formeagi i acum in stele, Materia si ‘energia sunt inseparable. Stelele igi datoreazi lumina energilor uriage care insotese reactile ce se produc in materia din caze sunt alettuite Lumina g oildura Soarelui sunt atét dovada, cit si consecinga faptului of atomii se formeag’ si se transforms continuy, in rescji in care sunt implicate cantitati imense de energie. In drumul lor prin Univers, elementele au suferit transforms, in urma cirora au apirut gi alte elemente. poi, pln reacfiichimice au format compusti chic care se gisese astizi in gi pe planeta noastré, sub forml de muni, aicdminte de minereuri, mari gi oceane, aer, plante si animale. Eruptile vuleanilor seot la suprefa{i materie aflaté le mari adancimi, in staze topitd (Hg. 1.1). De ce este materia atat de diverss? Pentru cf pasticulele care o alektuiese sunt diferte gi se pot ‘combina in diverse moduri. (Chimnta este sttinga care studiaz materia gl transformitlle pe care le suferd aceasta, ‘Transformarea materiel poste fide naturd fzick sau chimica. In cursul unei transform fizice 50 modified proprietifile fisice ale substantelor, dar nu apar substante noi. Transformarile chimice ‘an ca urmare aparifia alfor substanfe, diferite de cle care au intrat in reactia in care au manifestat, amuraite proprietati chimice. Fig. 11: Vulean