1.1 TRANSFORMARI FIZICE © srinr De acREGARE De obicei prima caractaistck pe care o observim Ia o substan este stare fz in care oe afl, fn anumite condi, ‘Starea fiicd in care se glsogteo substangt Jeo anumitd temperatur si presiune se numeste stare de agregare. Materia poate exist, in condi obignute in tre str de agregare: sold, lichidt i goons, La acostea o adaug o a patra stare, plasma, care existé numai la temperatar foarte trate ‘Apa se elses in naturd in tate cle trl stiri de agregar: la temperaturk obigmutd eee lichid “rit se transformd in gheatS,adic& devine solids ‘ncniti trece in stare gazoash, sub forma de vapor; vaporii de spi nu sunt visibils cee ce vedem cand privim ceafa sau nor sunt plektusi mici de api dspersate printre vapor de ap& (fig. 1.2) EXERCITIU. Priveste in jurul thu gidentiick substante solide, lichide i gazoase. Citevn exemple sunt prezentate In figura 13. Prin oe se caractrizeazifiecare stare de agregare? ‘Un solid are formi i volum propriu. Un ichid is forma vasului fn care este pus. Un gaz umple complet vasul in care este inchs i 1 prong atuncicind aoesta este deschis. Starea de agegare ete determinatk de existent a doi factori cu sctiune contraré: tondinfa de apropiere si de ordonare a particlelor 4 tendinta de imprigtiere dezordonatl a acestora ‘endina de apropiere este determinatS de tira fortelor de atracfie Fig. 13: Exemple de stride dintre particule. Acestes, la rindul lor, depind de natura partculelor agregar: a-cule, sod: bape, i de dstonfle dintre ele. In Copitolul 4 vel inviga despre legturile chit: c“ed, solid gaz. chica gt despre interactiunile diatre particule. ‘endinga de émpristiere depinde de energiacineticd pe care o au partculle, Dac energia cinetic& ‘este mick gi patitlele pot & legste prin forte de atractie mai puternice, se formeszd structui mai ‘compacte, Dack energa citeticl eate mare, particule se migcé cu viteze msi mari, au o mobiltate ‘mai mare si sunt mai slab lgate Stile de agregate ale materiel sunt ustrate schematizat in figura 1, Staren solidi. Un solid ete format cin partieule (atom, ini san molecule) sts unit intre ele rin fore de atracfie puternice, astfel inebt partculele formeazd un aranjament compact. Distantele ‘intre pactcale find mic, acesten mu se pot deplase liber, ele pot numai sh osileze in jurul unor ‘oui bine determinate in sete structuri. Solidele ou form proprie g volum bine determina ‘Solel, i marea lor majorite, sunt erstlizat (sree, zahirul, damantul sunt cdteva exemple 4a solide cristalizata). Aovtea au o structurk microscopicé fosrte ordonati. in Capitol! 5 vei escoperi cristal de cloruré de soi, NaCl. Sunt si solide care mu ai o structard microscopick ordonati (de exemplu masele plastice, ceara ce.) eenten sunt solide anrf- Corpurile solide sunt ciracteriate prin masé, m, denstate, p si volum, V. Relatia care leag’ ceste mic fice este Fig. 12: Apa se glsegte ty natu Intoate cele tris de agregar m=V-p (aa) Starea lichidi. Un lid este format din particule intre care se exercitd forte de atractie mai slabe decit in solide. Energia cinetick a particulelor este mai mare, particulele sunt mai mobile; lichidele au proprietatea de a curge ~ sunt fluide. Lichidele au volum propriu dar nu au form proprio; cle iau forma vasului in cave se gisese (de exemplu; apa, laptele, singele etc.) Substangele licide 6