Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Negovan V Psihologia Invatarii PDF

    Uploaded by

    Vali Underrcover
    16 views128 pages

    Original Title

    Negovan-v-Psihologia-Invatarii.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    16 views128 pages

    Negovan V Psihologia Invatarii PDF

    Uploaded by

    Vali Underrcover

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 128
    (oumirul, procentul rispunsurilor corecteferrilor, rata, viteza ‘ispunsurilor); tnvétarea poate avea loc fr a se produce veo schimbare in ceea ce privesteperformanta gi potavea lo mai multe Schimbiri in czea ce piveste performanta dori ator factor deeit cei lepati de invifare; fnvifaea este indusa prin schimbici ale performanjclor; * Legitura cu exeriu - spre deosebire de mosifictrle de comportament produse de alte conditi(oboscala, maturzarea), schimbirle comportamentale induse de nvitaretebuie si ezulte din experienje anterioare legate de ace stimuli acelerispunsurt smu de stimuli gi spunsur similare. Existd anumite schimbiet ‘pronunjate gi de dura le comportamentului care nu rez din texperiena lgatt de evenimentele din medial inconjuritor, i prin ‘unmare ni po fi clasifcate drept tnvifare. (Matuizarea: + Relatva stabiltae~ schimbazea comportamentald indus de fnvitaretrebuie st fe .de dura.” Exist anumite schimbiri ‘comportamentale pronuntate cae mu sunt de dura gi prin ware ru po fi catlogatedreptinyljare(ohoseala;alteraile survenitein ceea ce prveste stares fziologica sau emotional, modificaile temporare din memoria senzoriald). ‘Nuanfril gi distilrle pe care le-a,suferit” conceptul de ‘nvijare umani, de Ia impunerea iui fn pshologie pa la statutal de concept-pivot al une ramusiapshologie’ generale (psologia nvr, evidenyiaa progresul in cunoaserea si, de ce nu, in uilizarea ficient a acest tribe capacti care este capaciarea de a invija, in impresionantele procese ale autoimpliirit cexisteniale gi evolu sprituale CUPRINS svat mulfnik muliinensonat mania 2 Fomel avi expres mules tan Ei Belting sia nine mn ents ‘kent aera comple. - 21.2, Domenie tir - opi, pena, sec 22. Nel dennis comers 22.1 fovea acl 232 Indes entental dczcil pci poesia a fiojtumane a Capita Iavteren. Cepia ‘Aslonomi In tava —fndamente rears. SM Atoreines ndunen estore adi aire 211 Goce de nie store 311.2. Asorepletes cogs meteor Innis 411. Auoreplares nataponals fetta. [STA Managemectul neds y commits nerpersonie- components astoregii lv ” a % 8 ey no us 312 Senge dnvjate— rere se ttoromix sau inate tis 32 Concepal de suaepie de Tavare~ eicuiil wai ‘operaponliza Bs 3.22. State neste aonoal ic mi 33. Sil detour ~expresis depline auonamtin ice sR Bungee - om 65 Capitolul 1 INVATAREA UMANA - DE LA FIINTA REACTIVA LA PERSONALITATEA, PROACTIVA favatarea - una dinte problemele conrale ale psibologiei - ‘est abordati de-a lung timpulai din ais de diverse perspective, fost expicats defnt in modal att de variate inet deseo, pe deplinjustficat, par dubit cu privie la aplicabilitatea inpractcs A reaulatelor demersuli de cunoastee sine in aces domeni. Inincercarea de arispunde la intrebarea ,Ce este Invaarea? Ese proces? Ese produs?” s-au elaborat ceca ce in literatura de psciahtate este canotcut sub mumele de feo s/84u modele ale Snvitri. Dar, diversee tori i modele ale inri-prezene in majorite tratatelor de specialitate (ca expresie a progresui fn ccunossterea nati, strict su mecanismelor inva prezints att de multe gi eterogeneaspecte fete ale inv Incataproape devin o exprese a. difcultilor de ajunge lun conse ince priveste att natura edt si structure Teorile prestinifice ale nviydrit s-au contuat in eadral reflefilor filosofice mai mult asupra nari cunosseri umane decdtasupra naturi fav fn sine. Socrate, prin metoda sa de discuyie (maieutica),sugereaza cd ideile se afl deja in inten rodnicd a subiectul, iss neces fe mogite cas se manifeste” a @iackbura, 1999, p. 253). A smog" (maieutics) idle const in «pune ntrebiricursticeelevuiin ga fl nc acest, ispanzind la ele, 6h descopere cd de faptcunoaste problema pus in auza, Paton, eu conceptia sa despre cunoastere aduce In discufie problema diferenefor dinte oameni in ceea ce priveste potentialul de invitre.Aristotl, interesat de psibologe, gine si limba} intuiest lege asocieri(contguitatea, similtudinea contrast), Doctrina discipline mentale susine cd studi discipines28 mintea ‘5a cum antrenamertul fic al unui tlt disciplines corp J Rosseau apreciazi ci natura gi inocenfa sunt afectate de educatic si cf sindtatea senzorila si corporal sit mai importante deeit intelectl iar J.EHerbart cd masa aperceptiva se formesza priv ssocieea unor no ide cu ide deja exstete in cetrlinteletii. ‘Aceste teri presinifice ale iavitari (Perkins, 1969) schiteaza deja uncle dintre decile in care se vor orienta cerectirile de psibologia invagai Premise elaboririi unor cor psikologic ale vari au aplirut o dati cu incepereastdier ln aboratoul de pihologic cexperimentaldafligat la Leipzig la sfiitut see. XIX, sub conducerea Ini W. Wundt. Teorile prihologice ale invitri, ‘ezvoltae incepind cu acest moment, sunt extrem de numerosse, ‘ele dinte ele incerend s8 verifice experimental varata gam ‘eteorit implicit ale Invajar, care exprima concepile populate, -redinfeesopiitle neargumentate sini despre inva, Unele inte concept 5 idele populare despre inviaze continu fandamenteze practice educationala chiar daci nu at fost contir- imate decereetir. Aste, ideeacinvitarea se produce prin recom ens gisanejune estcea mai popular radifonalaopinie despre Invitre desi in pracica actuals, predarca este mai mult puniiva decat orient spre recompensé. O alt tori implicit despre inviare ese aceeae4 ea cons int-un proces de acumulare de cnogtinge predarea find umplerea deportuli cae este mintet 2 ‘mand cu diferit nformati, Alte concept populare despe fnvi- fare sunt cele care tratesz3invarea cape wn proces deduct sau tn pe ua comp de cunogtinje care se tansferd antomat, sponta or ‘are rezulté din simpla,spunere” (Lindgren, 1967, pp. 211 ~243) ‘Antecedentele storie ale abordii gtingfice a invari umane sunt oferite de cei tri mari catalizator: ai studilui nvr a animate: Darwin si Romanes (mijlocal anilor 1800), Paviov {Gnceputalenilor 1900) si Dollard gi Miller (mijlocutanilor 1900) Pentru Darwin studiul fav fa animale ae 0 importants central Jn oeea ce priveste infelogerea evolu intligensi iar ‘Romanes defines inteligentaanimalk drept,abilitatea dea face ‘oi modifier, sau de 2 Te schimba pe cele vechi, in acord cu rezltatele propriei experien individuale” (Romanes, 1882, p.4) Ivan Paviov (1849-1936) it bazearA stile asuprainvtni pe trisiturile sau Func sistemului nervos care trebuie sa fie explicate de newopsihologie. Dollard si Miller (1950) cau texpun diverse madele animale ale cormportamentlui uran. Mule cercetiri experimentale sau ficut pe animale sub pretextul cf proceselefindamentale ale invari pot fi vzute cx ‘nai mult claritatedacd sunt stuiate in formele lor relati simple si au complicate de inaltele proceseintelectuale ale finfi umane Cercetarea fiind mai simpla, mai bine controlaté si msi putin cosisitoare, permitind contotul experentelor precedente gi simu lisle pe calculator ‘Cercetarea invita animales. bazat pe presupozitile ob enomenele de fvitare sunt procese elementare care opereazt similar in difeie simapi de favitare, c& acestea sunt aplicabile ‘multor speci si multorstuai, in ciudadifeenfelor intr ceea ce poate ffavjat i viteza invari ‘Aulza nS in propecia comportmenti a conus Ja studi efectlu pe care i exerci experiena anterioarh asupra comportamentulu atu a Mutitudinea rezulatelorexperimentelor particularerealizate pe animale poate explica intr-o anumit misirl yi diferenele de ‘pini care exist actuatmente in modalnjile de explicar i definire ‘invari precum ga teorilor elaborate in baza lor. Ele pot, in acelagi tim, constitu gi sursa vulnrabilii multora dnt teoi Dact in general in orice domeniu al cunoateri, este adevira ga ‘eum spune Popper (Popper, 1972), cB teorle, es orice aproximafi ‘efemere, se transforma sau chiar sunt repudiate pe masuri ce problemele abordate de ele se clarifica, acest ners este si mai evident in cazul tortor invari ‘Una dintre cele mai consistent iri pe problems teorilor Invitri (Emest R-Hilgard gi Gordon H, Bower, 1974) inventariaza a teori ale inv (pnd Ia cea dal): condiionarea clase (Pavlov), conexionismul (Thondike), conitionares prin conti- uitate (Guthrie), condtionareainstrumentalé (Skinner), teoria sistematie a comportamentului Hul), behavioristoul intentional (Tolman), teria gestaltuli,teoria psihodinamica a tui Freud, funcjionlismul, teoria matematicS teri ale comportamentulut bazate pe preluerareainformailr, eorile neurofziologice. Unautorfancez (rangois Doré, 1983) dstinge (ji analizeazs critic), doui etapein dezvolareaconstrcfiloreoretice eu privire {a invitae: |. perioada anilor 1900 ~ 1960 gi 2. etapa sistemelor ‘miniatura deexplicae a nvitri, Teorilenvajirl elaborate in perigadaanilor 1900-1960, au {in comun faptal cd in pofida divergenelr gi controverseor care le-au mareat, au o orienare antropocentists, une dorinds-s gi ‘cori generale ale comportamentuli wan Sistemele miniatura de explicare a ini (care mai mai ropun formularea une tori globale ci inoearck doar sii explice _anumiteaspoctpartoulare) au apt datort feptlui c incepind cu ani 1960, 8 deevoiat un oareoare scepticism cu privie la posibilitate gi neceatatenelabordi de tol globale ale invari .)scepiciam ce favorizoa aparita unor sisteme miniaturle, ‘dic nor eforturiteoretice mai putin ambipioase,avind putine Tegituri cu matile sisteme si nevizind o explicate globald a Snvagaric” (Dore, 1983, p 60) Acest scepticism este expicat de autor ctat prin tre cauze: | matile teori al invari au suscitat ‘numerosse controvert gi nu g-auatinsobietivele ambitioase pe cate s1 le-au asumat; 2. neobehaviorsmul skinnerian a deplasst tccentul de la constuirea unor teoritrafinte la acumularea de date emprice; 3. agteptiril neealste generate de marileteori x privie ls posibilitatea de a ajunge la intenpretiri definitive ssigure ale datelor cereetirilr. . Dore identifc8 tri caracersticialesstemelor miniaturale de explicare a invitri: 1. se dezvoltd mai degraba in functie de problems abordaté experimental, decat in funcfe d= un cadnu teoretc general; 2 aut mai degrabi si confine dec infirm ‘enunfur,evitind controversele conceptuale; 3. apar earecum tecclectice dearece imprumuticoncepte din diverse teri ante ‘Hoare, near contradictori Ca exemple de asemenea teori sunt Imenfionite modelele construite de: I. Miller, Logan, Amsel, Mover, Rescola gi Wagner (In care se repases ideile Iui Hull- Spence); 2, Miller, Galanter gi Priam (éupé cognitivsrout fui Tolman); 3. Bindre (cu influene cterogene din mail teor de Inceput le fnvtini); 4 abordarea ethologich. “Anumifi exegeti grapeazS teorile invari fo funcie de premisele filosofice gi de concepfia despre natura omului pe baza fekrora sa elaborat. stil, se identified: ‘¢ Teor asociatoniste ale invitii, {Teor cognitive ale invari (Perkins, 1969, p. 343). Teorileasociagionste ale invari, pleat de I ipoteza ci Ivijarea se realizeazk prin asocieres unui spun Ia un sim Cel care inva ete, din perspectiva lor, in mod esenyal pasiv, comportamentl indi controlat de fori extere. Asocajonigi 1s Incearcd sf descopere sau si definease principle sau legile in baza cirora stimula sau situtia ajung s ie azocate cu un aspcct lcomporamentulinumitrlspunsstudind doar eceleevenimeste ale inviii care pot fi observate direct gi masurate In acest fel sung lao abordareatomaré si mecanicst a procesului ivi Sunt Tuate in studi tri seturi de varabile (Stinul, Raspuns, ‘Organism sim fietie de importana acordatéfecireia dinte cle si de maniera fn cate abordeazi si descriuvariabila pe care pun svcentul,teorile elaborate se clasficd in dou mari grupe: 1. Teorileasociei prin contiguitate (Contiguity Theories of Conditioning) care sustin ck legitura S-R se formeazaatuncicénd stimulul condifional si stimulul necondifional sunt contigue (4propiateemporal unl de ata) aga cum au demonstrat cercetiile Ini Peviov, Watson sau Guthrie 2 Teorile viel pin inarive (Learning by Reinforcement) care afd ci legitura stimul-rSspuns se formeazi nw pe baza ‘roximiii lor temporale(contiguitifi) ci pe baza conseciajalor conexiumil (succes ecompensd) asa cum reese din cecetiile [ni Thomdike, Hull sau Skinner Teorile cognitive vin cu viziune holst (lobalist, molara) supra invipini plcind de la premisa toate comportamentele sunt orientate spre sop (purposive). Din prspectva lor inviarea ‘este activa, scopunie, motvele,percepil si cunostinee coh! care invati find ifivenfate de (i influentind le rindul lor) ‘nteraciumea acestuia cu medi Teorticieni clmpuli (gestalt, Lewin, Tolman, Combs 1 Rogers) sunt mai lexibil prin relativism lor si pun aceentul pe caltateafnviti nu pe cantitatea rspunsuilor ‘Dupll un alt ritoru de clasificare a acclorayi tori (aspect implica eu prediletie fm invitar) se diferentazs ‘ teori de oriestare comportamentalists; + teori cognitire. 6 Teorile de orientare comportamentalist ale inv (rien- spre comportament) prezintd observa supra logiturilor inte excreta $i comportament, asupratransmiterit ‘execu prin inermedial generaizii, transponitic 9 transfe- ‘uli. Ele vid in nvatare modu de actiune a mecanismelo:propri adapt biologics, care operea2s, in fap, in afara controlului ‘contin. Repetareaexperienei, exert i intiriea sunt ebn- “it prealabile, necesare oriclrei inva, la care se adaugi apo variabilele care intervin intre stimuli i tendinga subiectuli de a reacjona (nivelul pulsional, obignuingele, anticiarile ec). ‘Thorndike, B.F. Skinner, E. Guthrie, Clark J. Hull) “Teorile cognitive ale invigind pan problema dacs si in ce smisur ntrirea inluenjea ntelegerea, nti. Se preocups mai Als de implicareaproceselorsimbolico-lingvistce tn achizitia gt transformarea experientei Se eentreazd pe eprezenticil cognitive, pe onganizarea formal a acestora si pe rolul lor de mediator at {nvijari (Tolman). Implicarea procesului cognsiv In fnvaare (on doar a stimula, reacties intr) ete studiatl de stractraism, functionaism si gestatism. entra completa tabloulelaborirlrtereticeasupea nv si trebuie menjionate si teorile neurfiziologce, teorile invita sociale teorile umaniste (bazate pe Sel). Teorile neurofiiologic ale tnviri caut inci cu privite 4a organizarea comportamentului in relate dintre diferitele componente ale fesutului nervos (teoria Tui Hebb a grupirilor celulare) sau in modificdile intracelulare gi de permeabiltate sinaptic). Diferite cercetri mu evideniatrolul nearehormonilor (ACTH) sau neuropeptielor gal metabolismului intracetlare al ARN. Alte cercett au evidentiat rolul in inefare a nor trocar ‘cerebrale ca sisterul activator, sstemul limbic, hipocarpul Teoritetviart sociale fi propundepisirealimitlorteoi behaviorist gi a teorilor cognitive, accentuind natura social ” Invi, Reflexiletoreice se bazeaz pe studi arupra mod {in care fava copii comportamente sociale de genul agresivitifi sau cooper Explicatietnvirtbazate pe teoria Selfconceptului(Axtr ‘W.Combs si Carl R Rogers) se azeazi pe studi vivid relaile dintre imagines de sine (self-concept si achizitiile goolare Invitarea este tstats ca autoexplorare gi autodescoperre $i nu ea reaaltat al unor forte exteme individului al unor stimuli extern ‘Acesteexpicai afi ci se inva doar crue importante care ‘avo anumit semnificofe pentru propril eomportament.Imaginca de sine individu infuenteaz st abiltaten hi de a invita ct sce anume vrea si inveje ‘Aga cum se poate sesiza, cercetaeaSnvitiriiumane a avut ca ppunct de porireabordarea ei atomard i mecanicist, a evoluat spre o abordare holist gi flexibila si continu sf evolueze spre o sbordar sintetic~interatva, spre teore completa care sexphice 1 intregime procesul invajsrii. Cantitatea impresionanti de informa cu privire la invajre acurilaté in mulitadines studi Intreprinse ar pute constiui baza elaborti une teori de gen cekei pe care D. Child onumeste, n 1997, ,teoriecomprehensiva™ ‘a fnvijri. D- Child identifica o sere de probleme lacare ar trebui srispunda o asemenea tore si anume’ 1. cum se pot determing limitele capaci indvidulu gi cum poate f aceasta influenaté 2. care este influenia fandscutului, varsti, inteligentei, aivelului de maturizare, mediulu, aptitdinior, personalititit supra capacitii de nvjare; 3. cum sunt asimilat strategie gi deprinderile cognitive gi ‘cum afecteazS cle expeiena viitoare a individului; 4. cum poate fi explicat invitara simbolid Ia om; 5. care este diferenja dite inviarea la animal invtrea la ite Invaqare a 8 6, cum poate i incorporaié bazafiiologic si etologicd a {ndividului in managemental inv; 7. care sunt conde care favorizeaz8 sau inhibl, in timp, achiziile; care este local impulsuli, recompense gi sanfiunilor in programele de ivitare; 9. cum sunt transfert nts- atvitate nou deprinder Invite Intro alt activiae; 10care sunt condiile amin i wits im invtare; 11. ce loc ocups ingolegerea in diferte forme gi niveluri ale ‘nvr Child, 1997, pp. 113-114) © teorle comprehensivi a tnvitril poate rispunde nevoit actuale de schimbarein abordarea ivi astfel init nstitile saciale gi politice st poati organiza invstarea in raport eu marie provociri ale timpului nostri: transformarea modului tn care foameni gindese,sctoneaza ssi asumd responsabilii pentru vitor" (S. Ranson et al, 1996, p. 1). Evolutia cunoasteri stinjifice a invsfirti tn sensul eelei rmentionate deja (de la abordarea atomarl si mecanicist® spre abordarea holst gi snttic~integratvl) este gi mai evident in adr explicaiilor psibologice, a modelelor explcative ale invdjart consrite (ancori in cadral sau pe baza principalelor asumpfi ale mario tori psthologice altri parle cu acest) dea lungultimputui Literatura de spevalitatefocalizati pe un aspect important a arioi problematiceainvitsi si anumeaplicebilitatea rezultatelor ‘cetcetiri nffice in practicd,sereferd mai frecventla modelele lnvdrit inarurit dec la matte teori, deveniteclasie, ale invari. Modelele inviieisiinstruiritincer si examineze toate clementele care contibuie la invatae gis le sistematizeze ast ‘ncit s8 posts f aplicate cit mai ujor in explicareasituailor de 9 Invite. Modeelefnvitari se focalizeaz4 mai mult dee Yorile Invafii, pe ceea ce face cel care tnvalé si se diferentiazs de ‘modelele insur care se focalizearA pe cee ce face instructor entra ajutaelevul sf invefe Not ne propuem o incusiune ia eea ce studi tinjfie alInvatari aofeitea informa fa legit fu cea ce se intimpli a nivel celui cae inva 1.4. Abordarea tradiionali ainvdpieli— reactle la stimul si dirijare extern, Agcum sa vizut din sumarulinventaral celormai cunoscute ‘eori ale fnvajai, una ditre cele mai timpurii si larg aceptate cexplicji ale invari este cea a realizii de asociai fare simul ‘9 FSspuns sau inte stimuli si apo nie cesta gi spun. ‘nexplicareainvdici ca ,asociere stimal-aspunt” se diferen- {i825 doua dizectii: condijonarea prin contguitate (Contguity Theories of Conditioning) si condiionare pin intarre (Learning by Reinforcement). Teorille condjionéri prin contigultateexplicd asocierea stimulrispuns produst de coniiguitates (apropierea temporal) a celor dou categori de stimuli (condifional gi necon- dligonal) la care se rispunde in aceasi fl, Ieoriile conditions ‘Prin intdrireexplic asocierea stimu ~ rispune prin consecinfle ‘conexiunieelordoui categori de stimuli, Modelele care prezint invatara ca asociere Simm -RAspuas, cxplictin dow mankee distinct cum se realizeaed seast asocieee. T,Tegitura S-R se formeazd atune cid stimulul vehi cel, ‘nou sunt contigue apropiat teraporl unl de alta) 2.conexiunea stimul-rispuns se formesz’ nu pe baza proximitii (Contiguitfi?) ei pe baza consecinflor conexituni (Gucees sau e3ee) prin intrire (reinforcement) ‘AxociereaS-R prin contiguitae(condijionareaclasic8) fost relevatl de studi lui Ivan Paviow, LB. Watson gi E-RGuthrie Conditionaea clsid (pavloviand) poate fi considera anal inte primele modele ale invari (a une dnte cele mai simple » forme ale nviiri):asocierea stimululu conditional eu cel necon- ional gi schimbarea de comportamenteare const tn rispunsul reflex (feflexul fiind una dintee cele mai simple forme de ‘comportament) la stimululcondijional, azn cae rispunsl devine condiionat. ‘an Pavlov (1849-1936, URS) demonstrat prin celebrele sale experiente (knee care vad si ispunds pin reflex salvar Ta sonere mu doar la bran) cn stimal orginar neutru (soneri) in raport cu reflex (salivaja)cljtig8calitatea de semnal end cst asociat in mod repeat cu un simul (hana) dectansatorinifial alzeflexului salivatia), Asocierearepetath a.clor doistmuli (ana si sonera) provoacéo consolidare (Intrze).a conexiunii Réspuns| (salvayia) ~ Stimul (oneria) Totpe conditonare if fandamenteaza expliesile date invari 11.8, Watson i ER. Guthrie. Ewin R. Gubhrie (1886-1959) preci foviaresca un rezltat al efectalui primet experienfe eu stinmull, Ta aceasté primi experien se suprima pur i simplu migcile superflue in raport, cu simula ~ fin lavjarea se reaizea28 pe princpiul tot sau nimi. EIR. Guthrie consider ch asocata $-R se produce datorits structuri stimulilor. Se invayé noma ceea ce se face efetiv, fa implicarea intengionaliti, impulsurilor, recompenselor gi fri repeii. Invjera se produce in momenful une singure asocail

    You might also like