Curriculum AMG II

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.
2006
MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII
CURRICULUM
ANUL AL II LEA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
2006
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Calificarea: Asistent medical generalist
Anul II, Scoala Postliceala, Nivel 3 avansat
PLAN DE INVATAMANT ANUL II
Nr. Denumirea modulului Nr. De Detaliere ore

crt. credite (T + P)
1 Comunicare in limba moderna 2C 48 +72 pe tot anul scolar
2 Management si legislatie 1C 24+36
sanitara
3 Epidemiologie si sanatate 1C 24+36
publica
4 Principii de baza ale cercetarii 1C 24+36
5 Pneumologie si nursing 2C 60+60
specific
6 Cardiologie si nursing in 2C 60+60
cardiologie
7 Gastroenterologie si nursing in 2 C 60+60
gastroenterologie
8 Nefrologie si urologie si 2C 60+60
nursing in afectiunile renale
9 Chirurgie generala si nursing 2C 60+60
in chirurgia generala
10 Chirurgie toracica si 1C 24+36
cardiovasculara si nursing
specific
11 O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36
12 Oftalmologie si nursing in 1C 24+36
oftalmologie
13 Hematologie si nursing in 1C 24+36
hematologie
14 Ortopedie, traumatologie si 1C 24+36
nursing specific
15 Reumatologie si nursing in 1C 24+36
reumatologie
16 Dermatologie, B T S si nursing 1 C 24+36
specific
17 Boli infecto- contagioase si 1C 24+36
nursing infecto-contagios
18 Endocrinologie si nursing in 1C 24+36
endocrinologie
19 Boli metabolice, de nutritie si 1C 24+36
nursing specific
20 Nutritie si dietetica 1C 24+36
TOTAL 26 C
Consemnarea orelor cu scris italic si subliniat este pe semestrul IIAn scolar: 42
saptamani din care, Sem I si Sem II: cate 12 saptamani teorie si 9 saptamani de
practica

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL I 21 SAPTAMANI
NR. UNITATEA DE COMPETENTA NR. NR. TOTAL ORE TEORIE PRACTICA OBSERVATII
CRT. CREDITE TEORIE / 12 SAPTAMANI 9 SAPTAMANI
PRACTICA NR. ORE TOTAL ORE / NR. ORE TOTAL ORE /
TEORIE SAPTAMANA INSTRUIRE PRACTICA SAPTAMANA
+PRACTICA
x 12
SAPTAMANI
1. Comunicare in limba moderna 2C 48+72 2 h teorie+ 5 - - -
pe tot anul scolar 3h lab.
(24+36/semestru) tehnologic
2. Management si legislatie sanitara 1C 24+36 2h teorie+ 5 - - -
3h lab. tehnologic
3. Pneumologie si nursing specific 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -
2h teorie medic
4. Cardiologie si nursing in cardiologie 2C 60+60 3h teorie m.nstr. 5 60 - -
2h teorie medic
5. Chirurgie toracica si cardiovasculara si 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
nursing specific 1h teorie medic
6. O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -

1h teorie medic
7. Oftalmologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
oftalmologie 1h teorie medic
8. Ortopedie, traumatologie si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
specific 1h teorie medic
9. Reumatologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

reumatologie 1h teorie medic
10. Boli metabolice, de nutritie si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
11 Nutritie si dietetica 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
1h teorie medic
TOTAL 14 C 24+36 28 h teorie + 34 372 - Se va efectua
312+408 6h lab.tehnologic 1 garda de 12h

ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL II SEMESTRUL II 21 SAPTAMANI
NR. UNITATEA DE COMPETENTA NR. NR. TOTAL ORE TEORIE PRACTICA OBSERVATII
CRT. CREDITE TEORIE / 12 SAPTAMANI 9 SAPTAMANI
PRACTICA NR. ORE TOTAL ORE / NR. ORE TOTAL ORE /
TEORIE SAPTAMANA INSTRUIRE PRACTICA SAPTAMANA
+PRACTICA
x 12
SAPTAMANI
1. Comunicare in limba moderna - - Vezi semestrul I
2. Epidemiologie si sanatate publica 1C 24+36 2h teorie+ 5 - - -

3h lab. tehnologic
3. Principii de baza ale cercetarii 1C 24+36 2h teorie 2 36 - -
4. Gastroenterologie si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.nstr. 5 60 - -
gastroenterologie 2h teorie medic
5. Nefrologie si urologie si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -
afectiunile renale 2h teorie medic
6. Chirurgie generala si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -

chirurgia generala 2h teorie medic
7. Hematologie si nursing in hematologie 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
1h teorie medic
8. Dermatologie, B T S si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
9. Boli infecto- contagioase si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

infecto-contagios 1h teorie medic
10. Endocrinologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -
endocrinologie 1h teorie medic
TOTAL 12 C 324+396 27 h teorie + 30 360 - -
3h lab.tehnologic

Modulul 19: COMUNICARE N LIMBA MODERN
Not introductiv
Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN face parte din pregtirea
anului II, coala postliceal, pentru calificarea asistent medical generalist.
n modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN se regsesc abilitile din
unitatea de competen COMUNICARE N LIMBA MODERN. Modulul are
alocate 120 de ore din care 48 de ore teorie si 72 de ore de laborator tehnologic . Prin
parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu
standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta

corespunzatoare modulului:
1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de

indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale
semnificative
2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate,
legate de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte
profesionale
3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de
sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative
Tabel de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competenta: COMUNICARE IN LIMBA MODERNA ( 120 de ore
din care 72 de ore laborator tehnologic)
Nr Unitatea de Competene Coninuturi

crt competen

1. Comunicare n C.1. Obine 1. Tipuri de informaii:
limba modern informaii prin - informaii, inclusiv numerice, pe teme
receptarea de profesionale: instruciuni, solicitri,
mesaje orale, ntrebri, explicaii;
legate de - informaii factuale, inclusiv numerice,
ndeplinirea de privind specificaii de procese, produse i
sarcini de servicii;
serviciu, n -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro,
contexte contra, neutr), prioriti.
profesionale 2. Surse i tipuri de mesaje orale:
semnificative -mesaje, formale i informale directe,
emise clieni, colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv
video-conferine);
-prezentri (formale / informale) de
produse / servicii;
-transmisiuni radio i TV, anunuri
publice;
-conversaii telefonice, inclusiv mesaje
telefonice nregistrate.
C.2. Obine 1. Tipuri de texte:

informaii prin - documente profesionale specifice
receptarea de specializrii: manuale, rapoarte, reclame,
mesaje scrise oferte, fie tehnice;
specializate, - texte de popularizare pe teme
legate de profesionale: articole de pres, prezentri,
ndeplinirea de reclame, anunuri;
sarcini de - texte cu coninut operaional
serviciu, n profesional: coresponden, faxuri,
contexte circulare, formulare, instruciuni cereri,
profesionale reclamaii, procese verbale.
semnificative 2. Tipuri de informaii scrise:
- elemente cheie din documente relevante;
- informaii factuale, inclusiv numerice,
relativ complexe, pe teme de interes
comun;
- informaii profesionale: instruciuni,
explicaii, date tehnice ale unor produse i
servicii, evaluri;
- date privind: materii prime, materiale i
produse finite, operaii i procese
tehnologice.

C.3. Exprim 1. Tipuri de informaii:
mesaje orale n - informaii factuale , idei, opinii;
limbaj complex, - instruciuni, explicaii, detalii de operare,
n contexte sfaturi;
profesionale descrieri i specificaii de obiecte,
semnificative, n procese, operaii.
scopul ndeplinirii 2. Tipuri de discurs:
de sarcini de - discuii profesionale formale i
serviciu informale.
- prezentri.
- scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- fa n fa, individual sau n grup;
- la telefon, robot telefonic.
C.4. Elaboreaz 1. Tipuri i formate de documente i texte
mesaje scrise funcionale:
specializate, n - formulare i alte documente specifice
contexte specializrii (facturi, facturi pro-forma,
profesionale oferte, fie tehnice, fie de eviden, fie
semnificative, n de producie, documente de eviden,
scopul ndeplinirii specificaii, evaluri);
de sarcini de - coresponden profesional: scrisori,
serviciu note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-
mail);
- dri de seam, procese verbale, minute,
referate, rapoarte.
- formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaii:
- informaii factuale de specialitate
(inclusiv descrieri i date tehnice), despre
produse i servicii;
- aranjamente i instruciuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportri privind desfurarea unor
evenimente, edine, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de munc;
- operaii, activiti i procese de
producie;
- calitatea serviciilor / produselor.

C.5. Particip la 1. Discuii profesionale:
interaciuni orale - situaii sociale si profesionale formale
i n scris legate i informale;
de ndeplinirea de - interviuri individuale sau n grup;
sarcini de - ntlniri formale / informale
serviciu, n profesionale de rutin, activiti
contexte profesionale zilnice.
profesionale 2. Comunicare telefonic:
semnificative - contacte de rutin cu colegi, subalterni,
superiori, n activiti profesionale
zilnice;
- comunicri formale / informale cu
parteneri i clieni;
- interviuri telefonice individuale.
3. Coresponden profesional:
- formal i informal, legat de sarcini
de serviciu;
- n interiorul organizaiei: cu
subalterni, cu colegi, cu superiori;
- n afara organizaiei: cu clieni, cu
parteneri, cu poteniali clieni / parteneri.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare
Modulul COMUNICARE N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleai
coninuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei uniti
de competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea
prezentat n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea
acestora trebuie s fie flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire.
Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv

informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespunde
domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica.
n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE N LIMBA
MODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare
- elevii au stiluri diferite de nvare
- elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi
cu cele noi i pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, jocul
de rol, simularea, proiectul.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor
de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene
nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ, iar la sfritul lui
se
realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an si se
va desfasura astfel: 2 ore de teorie/ saptamana/ an i 3 ore de laborator tehnologic/
saptamana/an. Profesorii au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat
fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine
anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilare a
cunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.
Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de
performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate
condiiile de aplicabilitate descrise n standard.
MODULUL II: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR
Not introductiv
Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din

pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat MANAGEMENT I
LEGISLAIE SANITAR. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar se
va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

modului:
1. Precizeaz principiile managementului general
2. Identific politicile i sistemele de sntate
3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar
4. Aplic legislaia sanitar
Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competen: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR (60 de

ore din care 36 de ore de laborator tehnologic).

Nr. Unitate de Competene Coninuturi
Cr competen
t.
1 MANAGE- C.1. 1. Management general:
MENT I Precizeaz 1.1. Definiie, motivarea existenei
LEGISLAI principiile managementului, funciile
E managemen managementului (dup Henri Fayol -
SANITAR -tului planificare, organizare, conducere i
general. control), principii generale ale
conducerii.
1.2. Abiliti necesare managerului, rolurile
managerului (interpersonale,
informaionale, decizionale).
1.3. Factori implicai direct n desfurarea
activitii: competena, autoritatea
(surse ale autoritii, tipuri de autoritate
n management), responsabilitatea,
delegarea autoritii (principii, variabile
care influieneaz gradul de delegare),
tipuri i mecanisme de luare a deciziei.
1.4. Sistemul de informaii: (structuri
formale i informale).
1.5. Comunicarea managerial.
1.6. Management organizaional (definiie
i obiectiv, activiti, organizaii
formale i informale, parametri de
caracterizare a organizaiei,
componentele principale ale
organizaiei, cultura organizaional,
managementul echipei, stresul
organizaional), managementul
timpului de lucru (folosirea eficient a
timpului, stabilirea obiectivelor i
prioritilor, instrumente utilizate,
metode de raionalizare a timpului),
managementul schimbrii (tipuri de
schimbare, metode/abordri dup
Mintzberg, strategii clasice ale
procesului schimbrii).
2. Etapele procesului de management:
2.1. Planificarea: definiie, noiuni de baz
n utilizarea planificrii, tipuri de
planificare (strategic, tactic,
operaional).
2.2. Organizarea: mprirea sarcinilor i
aplicarea mecanismelor de coordonare.
2.3. Dirijarea: coordonarea personalului.

Cr competen
t.
C.2. 1. Tipologiile i caracteristicile sistemelor
Identific de sntate:
politicile i 1.1. Relaia sntate-boal-ngrijiri de
sistemele de sntate, servicii de sntate, furnizori
sntate. de servicii de sntate, beneficiari de
servicii de sntate, definirea
sistemelor de sntate, performana
sistemelor de sntate, eficiena
sistemelor de sntate, modele de
sisteme de sntate.
2. Principiile economiei sanitare:
2.1. Noiuni i termeni de baz privind
definiia i particularitile economiei
sanitare, sistemul pieei libere, piaa
ngrijirilor de sntate (beneficiar,
furnizor, administraia de sntate),
cumprarea i contractarea serviciilor
(practica independent a asistentului
medical, pachetul de servicii de ngrijiri
de sntate furnizate de asistentul
medical), evaluarea economic a
ngrijirilor de sntate (analiza cost-
eficacitate, analiza cost-beneficiu,
analiza cost-utilitate, analiza echitii n
finanarea serviciilor publice de
sntate).
2.2. Finanarea serviciilor de sntate,
mecanisme de alocare a resurselor,
mecanisme de plat (plata per serviciu,
plata bazat pe diagnostic, capitaia,
bugetul global, salariul, plata dup
timpul lucrat), principii de realizare a
sistemelor de plat.
3. Reforma sistemelor de sntate:
3.1. Principii pe care se bazeaz reformele
sistemelor de sntate, scopurile i
obiectivele reformelor, stabilirea
prioritilor, criterii de evaluare n
compararea reformelor din diferite ri
(coerena SIS, universalitatea asigurrii
cu servicii, caracterul cuprinztor al
serviciilor, limitarea costurilor cu
meninerea calitii ngrijirilor de
sntate).

Cr competen
t.
C.4. Aplic 1. Noiuni de drept medical:
legislaia 1.1. Definiie, noiuni despre stat i drept,
sanitar. izvoare de drept medical (Constituia
Romniei, legi organice i ordinare,
hotrrile de guvern, ordine de
ministru, actele cu caracter normativ
elaborate de O.A.M.M.R.), drepturile i
obligaiile cetenilor, asistena
medical acordat populaiei, asistena
social, drepturile pacienilor.
1.2. Domenii medicale cu reglementri
speciale: medicina muncii, sntatea
mintal, activitatea de medicin legal,
medicina experimental, transplantul
de organe i esuturi.
2. Legislaia privind organizarea i
funcionarea sistemului de asigurri
sociale de sntate: asigurrile sociale
de sntate, casele de asigurri sociale
de sntate, administraia de sntate
public, drepturile i obligaiile
asigurailor, furnizorii de servicii de
sntate
2.1. O.U. nr. 150/2002 modificat i
completat prin actele ulterioare
succesive.
2.2. Legea nr. 95/2006 privind reforma n
domeniul sntii.
3. Principalele acte normative care
reglementeaz exercitarea profesiei n
domeniul ngrijirilor de sntate:
3.1. Formarea profesional (H.G. 458/2000,
Legea nr. 307/2004, Ord. M.E.C. nr.
4104/2001), nvmnt post-baz
(Ord. M.S.F. Nr. 66/2002, Ord. M.S.F.
Nr. 93/2003, Ord. M.S.F. nr. 716/2002,
programul Naional de Educaie
Medical Continu a O.A.M.M.R.).
3.2. Autorizarea (Ord. M.S. nr. 979/2004),
acreditarea (Ord. Nr. 868/2001),
atestarea i reatestarea profesional
(Ord. M.S. nr. 501/2005, H.G. nr.
970/2004).
3.3. Desfurarea activitii: codul muncii

Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare
Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR poate fi parcurs n
mod independent.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de
urmtoarele principii moderne ale educaiei:
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de
nvare;
elevii au stiluri diferite de nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul.
nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative
(scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi
optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise
(test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect).
de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe
parcursul anului colar.
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea,
coevaluarea n grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor
care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a
comunicrii, tema n cas, investigaia.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmn de instruire teoretic/semestru I i 3 ore/sptmn
de laborator tehnologic/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i
nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material
didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.

Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti".
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i
activitilor privind MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca
independent, simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care
stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri
aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai
mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete
video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer,
soft, etc.
Bibliografie recomandat:
1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998
2. Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed.

Expert, 2000
3. European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius

University Press, Constana, 1998
4. Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian

Blaga" din Sibiu, 2004
5. Monitorul Oficial al Romniei

MODULUL III: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC
Not introductiv
Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC face parte din

pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
n modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC se regsesc
abilitile din unitatea de competen tehnic specializat EPIDEMIOLOGIE I
SNTATE PUBLIC. Modulul are alocate 24 de ore teorie i 36 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea

modului:
1. Descrie conceptele de baz ale epidemiologiei.
2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice.
3. Monitorizeaz starea de sntate.
4. Msoar i analizeaz morbiditatea.
5. Aplic programe de sntate public..
Unitatea de competen: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC (60 de ore din

care 36 de ore de laborator tehnologic).

Crt. competen
1 EPIDEMIOLOGIE C.1. Descrie 3. Noiuni de baz ale epidemiologiei:
I SNTATE conceptele de 3.1. Definire, obiectul preocuprilor
PUBLIC baz ale (grupurile populaionale - populaie
epidemiologiei. int de referin, grup particular de
bolnavi).
3.2. Obiective: descrierea distribuiei
bolilor/factorilor de risc n populaiile
umane, explicarea etiologiei
bolilor/modului de transmitere a
acestora, predicia n legtur cu
numrul probabil al bolilor,
fundamentarea programelor de
prevenire i combatere a
bolilor/ameliorare a serviciilor de
sntate.
3.3. Domenii de aplicare: n sntatea
public, n medicina clinic.
3.4. Nivelele cercetrii epidemiologice:
nivelul cunoaterii (cercetarea
fundamental) i nivelul interveniei
(cercetarea aplicativ).
4. Caracterul cauzal al unor asociaii.
4.1. Termenul de inferene (generalizri)
de tip cauzal elemente luate n
consideraie n cazul asocierii
epidemiologice, relaia de cauzalitate
dintre un factor i boal (argumente:
fora asociaiei, consistena asociaiei,
specificitatea, relaia temporal,
relaia tip doz-efect, plauzibilitatea,
coerena, insuficiena altor explicaii,
dovada experimental).
4.2. Strategia bazat pe factori de risc
comuni mai multor boli, strategia
ecologic.
5. Epidemiologia bolilor infecioase:
5.1. Procesul epidemic, clasificarea
epidemiologic a bolilor infecioase,
activitatea i asistena antiepidemic.
5.2. Supravegherea epidemiologic
(infecii digestive, infecii aerogene,
zooantroponoze, parazitoze, infecia
HIV/SIDA, infecii nozocomiale).
6. Caracteristicile epidemiologiei bolilor
cronice:

Crt. competen
C.2. Explic 1. Modele de sntate public:
starea de 1.1. Modelul epidemiologic Denver
sntate i (starea de sntate influienat de
caracteristicile biologia uman, mediu,
sntii comportament i serviciile de
publice. sntate).
1.2. Modelul integrat al strii de sntate
(starea de sntate influienat de
srcie, factori sociali, stilul de via,
omajul, locuinele nesntoase,
poluarea mediului, nivelul de
educaie).
1.3. Modelul strii de sntate, a
determinanilor i a interveniilor
(determinani direci - fumatul,
nutriia, alcoolul, consumul de
droguri, accesul la apa potabil,
sanitaia, habitatul, violena mai ales
n familie, accesul la ingrijiri de
sntate i determinani indireci -
produsul intern brut, distribuia
veniturilor ntre judee/n interiorul
judeului, srcia, modificrile climei,
factori socio-demografici, educaia,
situaiile de criz).
1.4. Conceptul "structur-proces-rezultate"
de analiz a determinanilor sntii
n relaie cu calitatea vieii.
2. Managementul datelor i al
informaiilor medicale.
Managementul sistemelor de
informaii.
2.1. Definiie, concepte, tipuri de
informaii (clasificarea dup surs,
dup natur, dup nivelul managerial,
dup temporalitate, dup frecvena de
colectare, dup utilizare, dup format,
dup apariie, dup tip).
2.2. Calitatea datelor (relevana,
corectitudinea, exhaustivitatea,
ncrederea n sursa informaiei),
metode de comunicare a informaiei
(fa n fa, scris, vizual, oral,
electronic), instrumente, analiza i
interpretarea datelor.

Crt. competen
C.5. Aplic 1. Iniierea:
programe de 1.1. Prezentarea situaiei existente,
sntate (elemente de biostatistic, analiza
public. statistic, reprezentarea grafic a
informaiilor, utilizarea software-ului
specializat).
1.2. Identificarea problemelor, descrierea
prioritilor i formularea problemei
de sntate.
1.3. Specificarea participanilor i
colaboratorilor, stabilirea populaiei
int i a beneficiarilor, durata
programului.
1.4. Oportuniti i constrngeri
2. Planificarea:
2.1. Scop, obiective (generale,
intermediare, specifice, operaionale),
rezultate ateptate.
3. Implementarea:
3.1. Instrumente urmrite, organizarea
implementrii (resurse umane,
materiale, financiare, informaionale).
3.2. Structura organizaional,
responsabiliti, planul activitilor.
3.3. Estimarea bugetului, monitorizare.
4. Evaluarea: indicatori de monitorizare,
criterii i norme utile n control i
evaluare, evaluri pariale, evaluare
final, concluzii i propuneri.
Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare

Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC poate fi parcurs n
mod independent.
elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai n mod activ n procesul de
nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.

nvare cu caracter interactiv. se recomand urmtoarele metode: observaia,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, dezbaterea, proiectul.
nvare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative
(scheme, reprezentri grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoatere, algoritmi
optimali, scheme de desfurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise
(test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de sntate, poster, proiect).
de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
Pe parcursul modului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata
care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a
comunicrii, tema n cas, investigaia.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmn de teorie/semestru II i 3 ore/sptmn de laborator
tehnologic /semestrul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului
de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de
cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se
recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii "asisteni medicali generaliti".
activitilor privind EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca
stimuleaz spiritul critic i creativitatea, studiul de caz, proiectul, etc. se va urmri
aplicarea cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai
mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie s conin o gam ct mai variat: modele, casete
video, filme, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer
plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice, etc.
Bibliografie recomandat:
6. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998
7. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "Metode utilizate n

monitorizarea strii de sntate" - Ed. Institutului de Sntate Public
Bucureti, 2002
8. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL,

1997
9. E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile

transmisibile" - Ed. Medical, 1988
10. Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul

Sntii de ctre Centrul pentru Politici i Servicii de Sntate, n cadrul
mprumutului Bncii Mondiale, Iunie 2004

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din
pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc

abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE
CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de
pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.

1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice.
2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si

instrumente de investigare.
3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.
Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor

Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
(60 ore din care 24 ore de teorie si 36 ore de pregatire practica )
Nr. Unitatea de Competente Continuturi

crt. competenta
22. Principii de baza C.1. 1. Caracteristicile cunoasterii
ale cercetarii Argumenteaza comune:
importanta caracterul iluzoriu, caracterul
cercetarii pasional, caracterul
stiintifice contradictoriu,
caracterul limitat.
2. Postulatele cunoasterii
stiintifice:
principiul realismului,
principiul
determinismului, principiul
cognoscibilitatii, principiul
regularitatii.
3. Concepte si termeni: teorie,

ipoteza,
variabile, date cantitative si
calitative.
C.2. Explica 1. Principii metodologice:
notiunile de unitatea
metodologie si dintre teoretic si empiric,
metoda, tehnica, unitatea
procedee si dintre intelegere si explicativ,
instrumente de unitatea dintre cantitativ si
investigare calitativ,
stiintifica. unitatea dintre judecatile
constatative si cele evaluative.
C.3. Utilizeaza 1. Etape: definirea problemei,
etapele unei selectarea bibliografiei,
cercetari stiintifice formularea
ipotezei, alegerea planului de
cercetare, efectuarea cercetarii,
interpretarea rezultatelor,
redactarea
raportului final, comunicarea
concluziilor cercetarii.
Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in

mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si
activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII.
Continutul modulului este proiectat pentru 60 ore pe an si se va desfasura
astfel: 2 ore /saptamana teorie / semestrul II si 36 ore / semestrul II de pregatire
practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea
stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne de educatie:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de
invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de
invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare
cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in
realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali
generalisti.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca
independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in
grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub
indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme
reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse,
scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul
probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea,
SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris,
probe practice (studiu de caz, problematizare).
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe
parcursul anului scolar.

Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Nota introductiva
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din
pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist.
In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc

abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de
pregatire practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului

respirator.
2. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de

ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).
2. Aplica interventiile proprii si delegate planificate.
3. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire.

Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
(120 ore din care 60 ore de teorie si 60 ore de pregatire practica )
Nr. Unitatea de Competente Continuturi

crt. competenta
23. Pneumologie si C.1. Analizeaza 1. Semnele si simptomele
nursing specific semnele si afectiunilor
simptomele aparatului respirator: tuse,
specifice expectoratie, dispnee, ortopnee,
afectiunilor cianoza, junghi thoracic,

aparatului modificari
respirator. toracice, febra.
2. Principalele afectiuni
respiratorii:
bronsite, pneumonii, BPOC,
astm
bronsic, TBC, pneumotorax,
cancer
pulmonar (definitie,
etiopatogenie,
simptomatologie, investigatii,
principii de tratament).
C.2. Identifica 1. Culegere de date prin: interviu,
problemele de observatie clinica, cercetare
dependenta si documente medicale, discutii cu
stabileste echipa de ingrijire si
diagnosticele de apartinatorii.
ingrijire (nursing) 2. Analiza si sinteza informatiilor :
la pacientii cu 2.1. Manifestari de independenta
afectiuni ale 2.2. Manifestari de dependenta
aparatului 2.3. Surse de dificultate
respirator. 3. Probleme de dependenta si
diagnostice de ingrijire
(nursing) :
alterarea vocii, dispnee,
obstructia
cailor aeriene,
comunicareineficace,
durere, hipertermie,
vulnerabilitate,
risc de accidente, risc de
infectie.
C.3. Elaboreaza 1. Obiectivul nursing :
planul de ingrijire specificitate,
(planul nursing) performanta, implicare, realism,
observabilitate.
2. Prioritati de ingrijire :
mentinerea
functiilor viatale, supravegherea
starii de constienta,
supravegherea
functiilor vegetative, profilaxia
infectiilor, prevenirea
complicatiilor.
3. Interventii:
3.1. Interventii proprii: comunicare,

hidratare, alimentare,
mobilizare,
igiena, profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate: pregatirea
pentru investigatii si analize si
ingrijirea dupa efectuarea
acestora,
administrarea tratamentului
general
si local.
C.4. Aplica 1. Resurse materiale:

interventiile 1.1. Instrumente: aparatura pentru
proprii si delegate. oxigenoterapie, seringi, ace,
stetoscop, tensiometru,
termometru.
1.2. Materiale : placute Petrii,
scuipatori, solutii antiseptice,
trusa
perfuzie, solutii perfuzabile,
inhalante, aerosoli,
medicamente,
etc.
2. Metode si mijloace de
pregatirea
pacientului :
2.1. Pregatirea psihica : explicatii,
informare, asigurarea
confortului
psihic.
2.2. Pregatirea fizica : pozitie
adecvata,
igiena, etc.
3. Interventii specifice :
dezobstruarea
cailor aeriene, aspirarea
secretiilor
oso-faringiene, oxigenoterapie,
tapotaj, tuse asistata, inhalatii,
instilatii, gargarisme, drenaj
postural, recoltari sputa, punctie
pluerala, etc.
C.5. Evalueaza 1. Obiective stabilite :
rezultatele 1.1 Realizate : manifestari de
ingrijirilor dependenta absente sau
aplicate ameliorate

1.2. Nerealizate : manifestari de
dependenta care se mentin.
2. Restructurarea planului de
ingrijire :
2.1. Reformularea obiectivelor :
adaptate la capacitatile fizice
ale
pacientului.
2.2. Planificarea interventiilor :
adecvate
manifestarilor de dependenta
prezente in evolutia pacientului.
Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFICpoate fi parcurs in
mod independent.
activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.
Continutul modulului este proiectat pentru 120 ore pe an si se va desfasura
astfel: 5 ore /saptamana de teorie din care 2 ore medic si 3 ore maistru
instructor/semestrul I si 60 ore /semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea
stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de
invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare ;
invatare ;

analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
invatare
cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingrijire, dar si
activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de
ingrijire, simulari.
Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in
realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali
generalisti.
independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in
grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub
indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme
reale, existente.
scheme, casete video, C.D uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si
materiale sanitare diverse (atele, brancarda. Fesi, comprese, etc.)
probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l
SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), probe practice
(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).

Modulul VI : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE
INGRIJIRE
Nota introductiva
Modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE face parte

din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical generalist.
In modulul CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE NGRIJIRE se
regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI
PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE
Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardelor de pregatire profesionala .
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala
specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor

cardiovasculare
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de

ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare .
3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing).
4. Aplica interventiile proprii si delegate .
5. Evalueaza rezultatele obtinute .

Unitatea de competenta : CARDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE
INGRIJIRE ( 120 ore din care 60 de ore teorie si 60 de ore stagiu clinic ).
Nr. Unitate de Competente Coninuturi/ca i titlul de lecie

crt comp. (tematici)
1 Cardiologie C 1 1. Semnele si simptomele prezente in afectiunile
Analizeaz cardiovasculare :
semnele i 1.1. Simptome functionale : dispnee(cardiaca,de efort,
simptomele decubit, paroxistica),durere(precordiala,extracardiaca,
specifice cardiaca) palpitatii, cianoza ,puls(frecventa, ritm,amplitudine),

afeciunilor T.A, cianoza, febra. Simptome din partea altor aparate :
cardi-vasculare respirator(tusea cardiaca , hemoptizia ),digestive ( greturi ,
varsaturi, balonare ,ascita , hepatomegalie), nervos (cefalee,
ameteli tulburari vizuale si auditive, tulburari de echilibru),
accidente motorii trecatoare sau definitive ( afazii, paralizii,
hemiplegii).
1.2. Semne fizice :culoarea tegumentelor si mucoaselor,pozitia
bolnavului (ortopnee, genu-pectorala) ,anorexie tisulara,
astenie, anxietate, tulburari de diureza ,dansul arterial,
turgescenta venelor jugulare, bombarea abdomenului,socul
apexian, freamatele, zgomotele, sufluri, tulburari de ritm.
2. Principalele afectiuni cadiovasculare:
21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie
,etiopatogenie, simptomatologie , forme clinice,investigatii,
evolutie, prognostic, tratament, profilaxie).
2.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala, insuficienta mitrala,
insuficienta aortica, stenoza aortica , alte cardiopatii valvulare
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie, forme clinice,
investigatii, complicatii,evolutie, tratament).
2.3 Bolile miocardului (definitie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigatii, evolutie, tratament ).
2.4 Bolile pericardului :pericardita acuta ,pericardita cronica
constrictiva, mediastinopericardita, revarsatele pericardice
neinflamatorii(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii, evolutie, tratament).
2.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale
necianogene, cianogene(definitie,simptomatologie , tratament)
2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale ,ectopice,
tulburari in conducerea stimulilor(definitie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigstii tratament).
2.7 Bolile arterelor coronare : cardiopatiile ischemice,angina
pectorala,infarctul miocardic, sindromul intermediar (definetie
etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, investigatii,
tratament, profilaxie).
2.8 Insuficienta cardiaca : stanga acuta si cronica, insuficienta
cardiaca dreapta acuta si cronica, cordul pulmonar cronic,
insuficienta cardiacaglobala(definitie,etiopatogenie,clasificare,
simptomatologie, complicatii, investigatii ,evolutie,tratament)
2.9 Hipertensiunea arteriala ( clasificare, etiopatogenie,
simptomatologie, complicatii, investigatii, evolutie, tratament,
profilaxie)
2.10 Hipotensiunea arteriala esentiala, simptomatica,
ortostatica (definitie, clasificare, simptome, investigatii,
tratament)
2.11 Socul:definitie, etiopatogenie, clasificare, fiziopatologie,
simptomatologie, investigatii, tratament, profilaxie).

2.12 Sincopa si lesinul: definitie, etiopatogenie, simptome,
prim ajutor, tratament.
C.2. Identifica 2.13 Moartea subita: etiopatogenie, simptome, tratament.
problemele de 2.14 Ateroscleroza: definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
dependenta si complicatii, tratament , profilaxie.
stabileste 2.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor
diagnosticele de periferice, boli organice ale arterelor periferice( definitie,
ingrijire tablou clinic, etiologie, investigatii, evolutie, prognostic
(nursing) la tratament).
pacientii cu 2.16 Bolile venelor: tromboflebita, varicele (definitie,
afectiuni etiopatogenie, simptomatologie, evolutie, tratament)
cardiovasculare
1.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse
metode: interviu (direct indirect, cu intrebari inchise/
deschise), observatie, cercetare documente medicale ( foaie de
observatie clinica, bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori
medicale, carnet de sanatate, retete, etc.) discutii cu echipa de
ingrijire si apartinatorii, examen fizic (inspectie, ascultatie,
palpare, percutie).
1. 2. Independenta/ Dependenta
2. 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient,
mobilitate pastrata, tegumente intacte, culoarea tegumentelor
C.3. Elaboreaza normala, semen vitale (respiratie, puls,TA, temp) pastrate,
planul de lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare, comunicare
ingrijire eficienta .
(nursing) 3. 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica,
imobilitate, incordarea miscarilor, postura inadecvata, edeme
ale membrelor, dispnee, circulatie inadecvata, vulnerabilitate
fata de pericole, comunicare ineficienta, palpitatii.
4. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare,
alterarea starii de confort, deficit de autoingrijire, risc de
infectii, risc de complicatii, escara de decubit,
cianoza,modificari ale functiilor vitale, sentiment de
C. 4. inferioritate si de pierdere a imaginii de sine.
Aplica 5. 2.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si
interventiile vegetative, tulburari de echilibru, de ordin psihologic(anxietate
proprii si , stres), de ordin social(izolare , saracie), lipsa cunoasterii.
delegate 6. 2.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa
de dificultate + manifestarea de dependenta).
7. 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta,
implicare, realism, observabilitate( cine?, ce, ce se poate face?,
cum?, in ce masura?,cand?) obiective pe termen scurt, mediu,
lung.
8. 2. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale
si vegetative, a starii de constienta, profilaxia infectiilor,
prevenirea complicatiilor.

9. 2.1 Interventii proprii( autonome): comunicare ,
hidratare, alimentare, igiena, asigurarea conditiilor de mediu,
asigurarea pozitiilor, mobilizare, prevenirea complicatiilor,
educatie etc.
10. 2.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii
si analize, recoltari de sange si urina, administrarea
tratamentului general si local specific, administrarea
anticuagulantelor si cardiotonicelor.
1 Resurse materiale:
1.1 Instrumente: pensa linguala, stilet butonat, sursa de
aspiratie, sonde de aspiratie, sonde urinare, seringi pentru
punctie, trusa chirurgicala, trusa de pansat, seringi,
electocardiogrf, monitor, trusa de intubatie, defibrillator,
tensiometru, stetoscop etc.
1.2 Materiale: garou, comprese, antiseptice, trusa perfuzie,
tampoane, solutii perfuzabile, medicamente, sursa oxigen,
termometru, etc.
2. Pregatirea pacientului:
2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii, asigurarea
confortului psihic, etc.
2.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu, pozitie
adecvata, igiena, respectarea regimului alimentar, etc.
3. interventii specifice:
3.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern, respiratie
artificiala, imobilizare, oxigenoterapie, intubatie orotraheala,
montarea une perfuzii, etc.
3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda,
carucior, pat , metode improvizate).
3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea
escarelor, a complicatiilor, tromboembolice( administrarea de
anticoagulant), prevenirea complicatiilor pulmolare.
3. 4 Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor aeriene,
aspirarea secretiilor , respiratie artificiala ,,gura la gura
sau ,,gura la nas trusa de ventilatie , trusa de intubatie
C. 5. (pregatirea materialelor necesare , tehnica de executie, scop,
Evalueaza indicatii/ contraindicatii, supravegherea bolnavului ,
rezultatele supravegherea functiilor vitale, reorganizarea locului de
ingrijirilor munca .
aplicate 3.5 Oxigenoterapia: sursa de oxigen, materiale necesare,
pozitia pacientului, supravegherea pacientului, rolul
asistentei.
3.6 Masurarea TA, masurarea pulsului central si periferic,
masurarea presiunii venoase, oscilometriea, determinarea
masei de sange circulant: pregatire pacientului , pregatirea
dispozitivelor necesare, pregatirea materialelor necesare,

tehnici de executie , reorganizarea locului de munca , notarea
in F.O. a parametrilor masurati .
3.7. Recoltarea analizelor biochimice , hematologice,
bacteriologice : pregatire pacientului, pregatirea materialelor
necesare, tehnica de executie, supavegherea pacientului.
3. 8 Electocardiograma, fonocadiograma , flebografia,
apexograma, testul Rumpel Lee : pegatirea dispozitivelor si
a materialelor necesare , tehnici de executie, supraveghere
bolnavului, notarea in F.O.
3.9 Cateterismul cardiac : indicatii/ contraindicatii, definitie,
scop, materiale necesare , pregatirea pacientului,
supraveghera pacientului.
3.10. Examenul radiologic : radioscopia, radiografia,
radiocardiograma, angiocardiografia, ecografia cardiaca:
pregatirea pacientului, pregatirea materialelor necesare , rolul
asistentei.
3.11 Punctia pericardica : definitie, scop, indicatii/
contraindicatii, pregatirea pacientului, supravegherea
pacientului dupa punctie.
1. Obiective stabilite:
1.1 Realizate manifestari de dependenta absente sau
ameliorate, satisfactia pacientului.
1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin,
manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.
2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice
ale pacientului.
3. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de
dependentaprezente in evolutia pacientului.
Conditii de aplicare didactica si de evaluare.
Modulul CA RDIOLOGIE SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE poate fi

parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor.

invatare cu caracter interactiv. Se recomada urmatoarele metode:observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de
ingrijire.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de
invatare cu character practice aplicativ: scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire,
simulari.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, fise de
lucru, probe practice(demonstratie, studiu de caz plan de ingrijire).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze
elevul.
Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluare, SPP-ul stabileste un nivel
national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel
unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului
scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea
in grupul de lucru, observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite
evaluarea conceptelor, a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii, tema in
clasa, investigatia, proiectul.
Continutul 1.1si 1. 2 parte a curriculei vor fi predate de professor iar 1.3si 1.4 vor fi
predate de professor instructor(asistent medical).
Evaluarea va fi ritmica, intermediara si finala.
La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna( profesor + profesor instructor)
constand dintr-o proba scrisa si proba practica.
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 ore si se va desfasura

astfel: 5 ore/ saptamana de instruie teoretica/ semestrul I si 60 de ore / semestrul I de
instruire practica.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme
in functie de cunostintele, deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului, dotarea cu
material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi
instruiti.
Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Instruirea se va realize in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare
materiala .
Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea
corespunzatoare a competentelor pentru viitorii ,, asistenti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind
CARDIOLOGIA SI PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE.
Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual
critic si creativitatea, studiu de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor
la problemele reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete
vdeo, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare
diverse.

MODULUL 25:
GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
Not introductiv
Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN

GASTROENTEROLOGIE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru
calificarea: asistent medical generalist.
In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN
GASTROENTEROLOGIE se regsesc abiliti din unitatea de competen tehnic
specializat GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN
GASTROENTEROLOGIE . Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de
teorie pe semestrul II i 60 de ore de pregtire practic pe semestrul II. Din cele 60 de
ore de teorie 36 vor fi predate de instructor (3 ore x 12 sptmni) i 24 vor fi predate
de medicul specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va
utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:
25.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor aparatului digestiv;

25.2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire
(nursing) la pacienii cu afeciuni ale aparatului digestiv;
25.3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing);
25.4. Aplic interveniile proprii i delegate planificate;
25.5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

Unitatea de competen:
25. GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE
(120 ore din care 60 ore pregtire practic)
Nr. UNITATEA DE
crt. COMPETENTACOMPETENTE CONTINUTURI
C 1. 1. Semne i simptome prezente
25. GASTROENTEROLOGIE Analizeaz in afeciunile aparatului

SI NURSING IN semnele i digestiv:
GASTROENTEROLOGIE simptomele 1.1. Semne locale: durerea
specifice (caracteristici), hemoragia
afeciunilor (clasificare, gravitate), pirozis,
aparatului eructaie, regurgitaie,
digestiv inapeten, anorexie, odinofagie,
disfagie, vrsturile (clasificare,
caracteristici), tulburri de
tranzit (diaree, constipaie sau
alternana intre cele dou,
caracteristicile scaunului),
edeme, icter (localizare,
caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea
funciilor vitale si vegetative
(dispnee, tahicardie,
hipotensiune arteriala, paloare,
transpiraii profuze, scderea
diurezei); scderea in greutate
(denutriie, caexie), ascita,
tulburri ale strii de cunotina
(confuzie, encefalopatie, coma).
2. Principalele afeciuni ale
aparatului digestiv:
2.1. Afeciunile esofagului:
esofagita caustica, esofagita de
reflux, hernia hiatal (definiie,
etiologie, simptomatologie,
investigaii, principii de
tratament)
2.2. Afeciuni ale stomacului,
intestinului subire si gros:
gastrita acut si cronic, ulcerul
C 2. gastro-duodenal, boala
Identific inflamatorie a intestinului,
problemele de colonul iritabil, rectocolita
dependen i ulcero-hemoragic, parazitozele
stabilete intestinale (definiie, etiologie,
diagnosticele simptomatologie, investigaii,
de ngrijire principii de tratament).
(nursing) la 2.3. Afeciuni ale glandelor
pacienii cu anexe: hepatita cronica,
afeciuni ale sindromul dispeptic biliar,
aparatului colecistita acuta si cronica
digestiv. nelitiazic, sindroame
pancreatice, ciroza hepatic

(definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii,
principii de tratament).
2.1. Culegere de date

(subiective si obiective) prin
diverse metode: observaia,
interviul formal sau informal,
cercetarea documentelor
medicale (F.O. clinic, bilete de
ieire din spital, bilete de
trimitere, scrisori medicale,
carnet de sntate, reete, etc.),
discuii cu membrii echipei
medicale si cu aparintorii,
examen fizic (inspecie, palpare,
percuie, auscultaie). Analizarea
si organizarea datelor:
informaii semnificative.
2.2. Independen/Dependen
C 3. 2.2.1. Manifestri de
Elaboreaz independen: pacient contient,
planul de mobilitate pstrat, tegumente
ngrijire intacte si normal colorate,
(nursing) semne vitale (R, P , T.A., T0) in
limite normale, absena durerii,
somn odihnitor, alimentaie
adecvat, apetit normal, stare de
constituie normal
corespunztoare vrstei si
nlimii corporale, absena
eliminrilor patologice.
2.2.2. Probleme de dependenta:
alterarea nutriiei, durere
acuta/cronica, postura
inadecvata, disconfort
C 4. abdominal, alterarea eliminrii
Aplic digestive, exces de volum
interveniile lichidian, risc nalt de sngerare,
proprii i modificarea tegumentelor si
delegate. mucoaselor, risc nalt de alterare
a conceptului de sine.
Manifestri de dependen:
durere, hematemeza, melena,
rectoragii, vrsturi, inapeten,
edeme, icter, somnolen,

hipotensiune arterial, dispnee,
etc.
2.2.3. Surse de dificultate de
ordin fizic (leziuni ale aparatului
digestiv), de ordin psihologic
(anxietate, stres), de ordin social
(izolare, srcie), lipsa de
cunotine.
3.1.Obiectivul nursing:
specificitate, performan,
implicare, realism,
observabilitate (cine? ce? ce se
poate face? cum? in ce condiii?
cnd? ; obiective pe termen
scurt, mediu si lung).
3.2. Prioriti de ngrijire:
supravegherea funciilor vitale
si vegetative, a strii de
cunotin, a alimentaiei,
profilaxia infeciilor si a
complicaiilor.
3.3. Intervenii proprii
(autonome): comunicare,
alimentare, igiena,
mobilizare/transport, cntrire,
profilaxie, educaie.
3.4. Intervenii delegate:
pregtirea pentru investigaii si
tehnici, pregtirea pentru
paracenteza abdominal,
administrarea tratamentului
general si local.
4.1. Resurse materiale:

4.1.1. Instrumente: sonde de
aspiraie, seringi, trus pentru
paracentez abdominal,
endoscoape (esofagoscop,
gastroscop, colonoscop,
C 5. rectosigmoidoscop), canul
Evalueaz rectal.
rezultatele 4.1.2. Materiale: trus de
ngrijirilor perfuzat, trus de transfuzie,
aplicate. soluii perfuzabile, snge,
derivate de snge, medicamente,

materiale pentru reacia Rivalta,
mnui de cauciuc, recipiente
pentru colectarea lichidului
aspirat si a lichidului de ascit,
materiale pentru clisma
exploratoare (sulfat de bariu,
irigator, cearaf).
4.2. Pregtirea pacientului:
4.2.1. Pregtirea psihic:
informare, explicaii, obinerea
consimmntului, asigurarea
confortului psihic.
4.2.2. Pregtirea fizic:
asigurarea condiiilor de confort
ambiental, poziie adecvat,
igien, crearea cmpului
operator, golirea colonului,
sistarea alimentaiei pe cale
orala.
4.3. Intervenii specifice:
4.3.1.Alimentatia pacienilor:
natural (activ, pasiv),
artificial; igiena alimentaiei.
4.3.2. Transportul pacienilor:
metode de transport (brancard,
fotoliu rulant, pat).
4.3.3. Intervenii de urgen:
aspiraia digestiv continu sau
intermitent, spltura gastric,
paracenteza abdominal
evacuatoare.
4.3.4. Prevenirea
complicaiilor:prevenirea
vrsturilor, oprirea hemoragiei
prin aspiraie digestiv,
administrarea de hemostatice;
prevenirea deshidratrii prin
hidratare parenteral; prevenirea
socului neurogen si a
tulburrilor de comportament
prin administrarea de antialgice
(in sindroamele pancreatice).
4.3.5. Investigaii specifice:
a. examene radiologice: tranzitul
baritat, irigografia,
colangiografia; pregtirea

bolnavului; rolul asistentului
medical.
b. examene endoscopice:
esofagoscopia, colonoscopia,
rectosigmoidoscopia; pregtirea
bolnavului; rolul asistentului
medical.
c. puncia hepatica si
abdominala: definiie, scop,
indicaii/contraindicaii, locuri
de electie, materiale necesare,
pregtirea pacientului, tehnica
de execuie, pregtirea
produsului recoltat pentru
examinare, supravegherea
pacientului dup puncie,
reorganizarea locului de munc,
notarea punciei in F.O.,
incidente si accidente.
5.1. Obiective stabilite:

5.1.1. Realizate manifestri de
dependen absente sau
diminuate, satisfacia
pacientului.
5.1.2 Nerealizate manifestri
de dependen care se menin,
manifestri de dependen
aprute pe perioada ngrijirii.
5.2. Reformularea obiectivelor:
adaptate la capacitile fizice ale
pacientului.
5.3. Planificarea interveniilor:
adecvate manifestrilor de
dependen prezente in evoluia
pacientului.
SUGESTII METODOLOGICE
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se

va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni
predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12
sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.
Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac in ordinea
stabilit in tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile. Pentru atingerea
competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de nvare cu caracter

practic-aplicativ : discuii de grup, dezbateri, jocuri de rol, studiu de caz, exerciii
practice. Elevii vor fi pui in situaii de nvare in grup sau individual rezolvnd
sarcinile de lucru repartizate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam cat mai variat: plane,
scheme, casete video, CD-uri, manechin, instrumentar si materiale sanitare adecvate.
Pentru aplicarea procesului de nursing, ca demers logic, decizional, de identificare si
rezolvare a problemelor de dependen, se recomand studii de caz pe tipurile de
patologie precizate in coninuturile tematice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, probe scrise de tip itemi,
ntrebri structurate, rezolvarea de sarcini, gestionarea cazului.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul
probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesional. Se evalueaz
numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. Pe
parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ iar la sfritul lui se realizeaz
evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii performanelor. Cadrele didactice care
asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii fiecrei competene,
numrul de reevaluri si distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie si stagii clinice in
uniti sanitare in care elevii trebuie s deprind capacitatea de a acorda ngrijiri
individualizate pacienilor cu afeciuni ale aparatului digestiv.

MODULUL 26:
NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
Not introductiv
Modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE

RENALE face parte din pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent
medical generalist.
In modulul NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat NEFROLOGIE,
UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Modulul are alocate 120 de
ore, din care 60 de ore de teorie pe semestrul II i 60 de ore de pregtire practic pe
semestrul II. Din cele 60 de ore de teorie, 36 vor fi predate de instructor i 24 vor fi
predate de medicul specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur
dobndirea competenelor descrise in standardul de pregtire profesional. Programa
colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.
26.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor nefrologice i

urologice;
(nursing) la pacienii cu afeciuni nefrologice i urologice;

26. NEFROLOGIE, UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE
Nr. UNITATEA DE
crt. COMPETENTA COMPETENTE CONTINUTURI

C1 1. Semne i simptome prezente in
Analizeaz afeciunile nefrologice i urologice:
26. NEFROLOGIE, semnele i 1.1. Semne locale: durerea lombar uni
UROLOGIE SI simptomele sau bilaterala (caracteristici), tulburri
NURSING IN specifice calitative ale urinei (culoare, aspect,
AFECTIUNILE afeciunilor miros), tulburri de miciune (polakiuria,
RENALE nefrologice i disuria, cistalgia, ischiuria, incontinenta de
urologice urina caracteristici), tulburri cantitative
(poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria,
hematuria, piuria caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea aparent
nejustificat a strii generale; astenie
fizic progresiv, tulburri digestive cu
inapeten, grea, halen amoniacal,
vrsturi, alternana diaree-constipaie,
hematemeza, melena; accese febrile,
transpiraii profuze, epistaxis, somnolen
sau chiar tulburri psihice.
2. Principalele afeciuni nefrologice si
urologice:
2.1. Afeciuni nefrologice:
glomerulonefrita acuta si cronic,
sindromul nefrotic, insuficiena renal
acut si cronic (definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, investigaii, principii de
tratament).
2.2. Infecii: infecia urinar, pielonefrita
acut si cronica, tuberculoza renal
(definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament).
2.3. Afeciuni urologice: litiaza renal,
bolile aparatului genital masculin
adenomul de prostat, cancerul de
C 2. prostat, varicocelul, hidrocelul, tumorile
Identific renale (definiie, etiopatogenie,
problemele de simptomatologie, investigaii, principii de
dependen i tratament).
stabilete 2.4. Malformaiile congenitale renale:
diagnosticele ectopia renal, rinichiul polichistic
de ngrijire (definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
(nursing) la investigaii, principii de tratament).
pacienii cu 2.5. Traumatismele renale: definiie,
afeciuni etiopatogenie, simptomatologie,
nefrologice i investigaii, principii de tratament.
urologice
2.1. Culegere de date (subiective si

obiective) prin diverse metode: observaia,
interviul formal sau informal, cercetarea
documentelor medicale (F.O. clinica,
bilete de ieire din spital, bilete de
trimitere, scrisori medicale, reete, etc.),
discuii cu membrii echipei medicale si cu
aparintorii, examen fizic (inspecie,
palpare, percuie, auscultaie).
Analizarea si organizarea datelor:
informaii semnificative.
2.2.1. Manifestri de independen:
pacient contient, mobilitate pstrat,
C 3. absena durerii, semne vitale (R, P , T.A.,
Elaboreaz T0) in limite normale, eliminri urinare
planul de normale din punct de vedere calitativ si
ngrijire cantitativ, somn odihnitor, confort psihic.
(nursing) 2.2.2. Probleme de dependen: alterarea
eliminrii urinare, alterarea confortului,
alterarea eliminrii digestive, comunicare
ineficace la nivel senzorial si afectiv,
anxietate, deficit de autongrijire, risc
potenial de violenta, risc nalt de
deteriorare a strii de sntate. Manifestri
de dependen: disurie, cistalgie, oligurie,
poliurie, grea, vrsturi, disconfort fizic,
agitaie, odihn insuficient, glob vezical,
C 4. tulburri de dinamic sexual, etc.
Aplic 2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic
interveniile (leziuni, obstrucii ale aparatului renal), de
proprii i ordin psihologic (anxietate, stres), de
delegate. ordin social (schimbarea modului de via,
program de munc inadecvat) lipsa de
cunotine.
3.1.Obiectivul nursing: specificitate,

performanta, implicare, realism,
observabilitate (cine? ce? ce se poate face?
cum? in ce condiii? cnd? ; obiective pe
termen scurt, mediu si lung).
3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea
funciilor vitale si vegetative, a strii de
cunotina, a eliminrii urinare, profilaxia
infeciilor si a complicaiilor.
3.3. Intervenii proprii (autonome):
comunicare, alimentare, igien,

mobilizare/transport, profilaxie, educaie.
3.4. Intervenii delegate: pregtirea pentru
investigaii si analize, pregtirea
preoperatorie, ngrijiri postoperatorii,
ngrijirea stomelor, administrarea
tratamentului general si local, pregtirea
pentru dializ.

4.1.1. Instrumente: sonde vezicale, sonde
Cook, seringi, trusa chirurgicala pentru
ngrijirea plgilor, truse chirurgicale
pentru crearea shunt-ului, fistulei arterio-
venoase, cistoscop, rezectoscop, seringi
Guyon.
4.1.2. Materiale: casolete cu material
textil, fei de tifon, soluii antiseptice,
pungi pentru urin, trus de perfuzat,
soluii perfuzabile, medicamente, soluii
pentru spltura vezical, dializoare,
catetere TENCHKOFF, pungi cu soluia
de dializ, pungi pentru drenaj, surse de
oxigen.
4.2.1. Pregtirea psihic: informare,
explicaii, obinerea consimmntului,
asigurarea confortului psihic.
4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea
condiiilor de confort ambiental, poziie
adecvata, igiena, crearea cmpului
operator, crearea abordului vascular, etc.
4.3. Intervenii specifice:
4.3.1.Dializa peritoneal si hemodializa:
definiie, indicaii, pregtirea pacientului,
materiale necesare, efectuarea dializei,
supravegherea bolnavului, evaluarea
rezultatelor epurrii extrarenale.
Implicaiile psihosociale ale dializei.
C 5. 4.3.2. Prevenirea complicaiilor cardio-
Evalueaz vasculare, pulmonare, cutanate, a
rezultatele dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-
ngrijirilor bazic
aplicate. 4.3.3. Intervenii de urgen: sondajul
vezical si montarea sondei demeure,
puncia vezical, cistostomia definiie,
scop, indicaii/contraindicaii, materiale

necesare, pregtirea pacientului, tehnica
de execuie, supraveghere si ngrijiri
ulterioare.
4.4. Investigaii specifice:
4.4.1. Examene radiologice: radiografia
abdominal pe gol, urografia, cistografia;
pregtirea bolnavului; rolul asistentului
medical.
4.4.2. Examene endoscopice: cistoscopia,
ureteroscopia; pregtirea bolnavului; rolul
asistentului medical.
4.4.3. Puncia renal: definiie, scop,
indicaii/ contraindicaii, locuri de electie,
materiale necesare, pregtirea pacientului,
tehnica de execuie; supravegherea
pacientului dup puncie, incidente,
accidente.
4.5. Pregtirea preoperatorie:
4.5.1. Pregtirea general: bilanul clinic
general, bilanul paraclinic (HLH,
hematocrit, teste de coagulare, grup
sanguin, uree, creatinina, glicemie).
Explorarea mecanismelor funcionale
propriu-zise (clearance-uri la uree si
creatinina).
4.5.2. Pregtirea din ziua precedent si din
ziua operaiei; pregtirea local.
4.5.3. Pregtirea preoperatorie in urgente.
4.6.a. Supravegherea postoperatorie:
aspectul general, parametri fiziologici,
pierderile lichidiene (snge, urin,
vrsturi, transpiraie, lichide de drenaj),
hidratarea pacientului, plaga operatorie,
pansamentul.
4.6.b. ngrijirile postoperatorii legate de:
igien, alimentaie, mobilizare,
combaterea durerii, ngrijirea plgii,
prevenirea complicaiilor: retenie de
urin, constipaie, alte complicaii de
decubit.

dependen absente sau diminuate,
satisfacia pacientului.
5.1.2 Nerealizate manifestri de

dependen care se menin, manifestri de
dependen aprute pe perioada ngrijirii.
5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului.
5.3. Planificarea interveniilor: adecvate
manifestrilor de dependen prezente in
evoluia pacientului.

va desfura astfel: 3 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12 sptmni
predate de instructor, 2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul II, timp de 12
sptmni predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.
individualizate pacienilor cu afeciuni nefrologice si urologice.

Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
GENERALA
Nota introductiva
Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea:
asistent medical generalist.
In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata
CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA.
Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore teorie si 60 de ore pregatire
practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor
descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza
impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare
modulului:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor
chirurgicale.
2. Identifica problemele de dependenta si stabileste
diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni
chirurgicale.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).
4. Aplica interventiile proprii si delegate.
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN
CHIRURGIE GENERALA (120 de ore din care 60 de ore de pregatire practica)
Nr. Unitate de Competenta Continuturi

crt. Competenta
1. Semne si simptomele prezente in

1. Chirurgie C.1. chirurgia generala: anorexie, greata,
generala si Analizeaza varsatura, regurgitatie, eructatie, pirozis,
nursing in semnele si meteorism, diaree, constipatie, hematemeza,
chirurgie simptomele melena, rectoragii, durere, febra, frison,
generala. specifice hiperemie, tumefiere, cefalee, tahicardie,
afectiunilor dispnee, adenopatie, contractura, etc.
chirurgicale. 2. Principalele afectiuni chirurgicale:
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii principii de tratament):
2.1. Patologia esofagului
2.2. Patologia stomacului si intestinului
subtire: ulcerul gastric, neoplasmul gastric,
ulcerul duodenal, tumorile intestinului
subtire, enteritele regionale (boala Crohn)
2.3. Patologia intestinului gros: rectocolita
ulcero-hemoragica, cancerul de colon,
diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinala,
cancerul rectal, patologia ano-rectala.
2.4. Patologia chirurgicala a ficatului si
cailor biliare (ciroza, tumorile ficatului,
abcesele ficatului, chistul hidactic hepatic,
litiaza biliara, colecistita acuta).
2.5. Patologia chirurgicala a pancreasului
(pancreatita acuta, cronica, neoplasmul de
pancreas),
2.6. Patologia chirurgicala a splinei
2.7. Peritonita
2.8. Herniile
2.9. Eventratia, evisceratia
2.10. Contuziile si plagile abdomenului, etc.
2.11. Infectii chirurgicale acute si cronice:
2.11.1. Furunculul
2.11.2. Hidrosadenita
2.11.3. Abcesul cald
2.11.4. Flegmonul
2.11.5. Erizipelul
2.11.6. Gangrena gazoasa
2.11.7. Antraxul
2.11.8. Tetanosul
2.11.9. Septicemia
C.2. Identifica 2.11.10 Pioemia, etc.
problemele de 2.12. Tuberculoza ganglionara, abcesul rece.
dependenta si
stabileste 1. Culegere de date (date subiective /
diagnosticele obiective) prin diverse metode: interviu,
de ingrijire observatie clinica, cercetare documente

medicale, discutii cu echipa de ingrijire,
(nursing) la
familia si apartinatorii.
pacientii cu
afectiuni 2. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute
chirurgicale. din culegerile de date:
2.1. Manifestari de independenta
2.2. Manifestari de dependenta
2.3. Surse de dificultate.
3. Probleme de dependenta, diagnostice de
ingrijire (nursing) specifice afectiunilor
pacientilor :constipatia, deshidratarea,
diareea, anxietatea, durerea, alterarea
tegumentelor si mucoaselor, devalorizarea,
intoleranta la activitate, risc de infectie,
deficit nutritional legat de incapacitatea de a
C.3 Elaboreaza digera sau a absorbi alimentele, deficit de
planul de autoingrijire, perturbarea stimei de sine,
ingrijire alterarea imaginii corporale, dificultatea sau
(planul refuzul de a urma dieta, alimentatie
nursing). inadecvata prin deficit, etc.
1. Obiective de ingrijire (nursing):

specificitate, performanta, implicare,
realism, observabilitate.
2. Prioritati de ingrijire: reechilibrarea
hidroelectrolitica, alimentarea, mentinerea
functiilor vitale, a starii de constienta,
supravegherea functiilor vegetative,
profilaxia infectiilor, prevenirea
complicatiilor.
C.4 Aplica 3. Interventii:

interventiile 3,1. Interventii proprii (autonome):
proprii si comunicare, hidratare, alimentare, igiena,
delegat mobilizare, profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, pregatirea
preoperatorie, ingrijiri postoperatorii,
administrarea tratamentului general si local.
1. Resurse materiale:
1.1. Materiale: camp steril, manusi sterile,
tuburi de dren, solutii antiseptice, solutii
spalaturi, trusa perfuzie, solutii perfuzabile,
medicamente, comprese sterile, mese, sonde

(Faucher, Einhorn, Blakmore, aspiratie), tub
Kehr, echipament necesar oxigenoterapiei,
etc.
1.2. Instrumente: trusa chirurgicala, trusa
pentru punctie, trusa de pansat
2. Metode si mijloace de pregatire a
pacientului:
2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii,
asigurarea confortului psihic,
2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata,
igiena, camp operator, etc.
C.5. Evalueaza 3. Interventii specifice:
rezultatele 3.1. Sondaj gastric, duodenal, aspiratie
ingrijirilor gastrica, clisme
aplicate 3.2. Prelevari de produse biologice
3.3. Punctii (biopsica, hepatica,
abdominala),
3.4. Alimentatie artificiala
3.5. Ingrijire stome
3.6. Aplicare pansamente
3.7. Interventii chirurgicale elementare
3.8. Prevenirea complicatiilor postoperatorii
(escare, retentie de urina, constipatie, etc.)
1.1. Realizate - manifestari de dependenta
absente sau ameliorate.
1.2. Nerealizate - manifestari de
dependenta care se mentin.
2. Restructurarea planului de ingrijire in caz
de rezultat nefavorabil.
2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitatile fizice ale pacientului
2.2. Planificarea interventiilor: adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in
evolutia pacientului.
Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE

GENERALA poate fi parcurs in mod independent.

activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN
CHIRURGIE GENERALA .
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 120 de ore pe an si se
va desfasura astfel: 5 ore/saptamana de teorie 2 ore medic + 3 ore maistru
instructor / semestrul II si 60 ore / semestrul II de pregatire practica (stagiu clinic).
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei
teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi
si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
urmatoarele principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de
invatare;
- elevii au stiluri dierite de invatare;
invatare;
invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia,
ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme,
fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita
in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali
generalisti.

independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea,
discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul
clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se
aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si
materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese, etc.)
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat
relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire).

Modulul 28: CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC.
Nota introductiva
Modelul CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING
SPECIFIC
face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical
generalist.
In modulul CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING
SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de
CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC.
Modulul are alocate 60 ore din care 24 de ore teorie si 36 de ore pregatire practica . Prin
parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele
de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de
pregatire profesionala specific calificarii.

modulului :
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale

toracice si cardiovasculare.

ingrijire
(nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si
cardiovasculare.
3. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing).

Unitatea de competenta CHIRURGIA TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC (60 de ore din care 36 de pregatire practica).
Nr. Unitate de Competente Continuturi

Crt. Competenta
1. Chirurgia C1. C.1. 1.Semnele si simptomele prezente in chirurgia
toracica, Analizeaza semnele si toracica si cardiovasculara :
cardiovasculara simptomele specifice Semne clinice :junghi toracic, dispnee expiratorie,
si nursing afectiunilor chirurgicale tuse uscata sau cu expectoratie, febra, transpiratii,
specific. toracice si hemoptizie, durere anginoasa, dispnee de efort si
cardiovasculare. repaus, hipoxie, hipercapnie, palpitatii, edem,
cianoza, ameteli, fatigabilitate, lipotimii, sincope,
claudicatie intermitenta ;
Manifestari digestive : balonare, greturi,
varsaturi ;
Manifestari nervoase :cefalee, insomnii, astenie
fizica si psihica, confuzii, anxietate, etc.
2.Principalele afectiuni chirurgicale toracice si
cardiovasculare :
Chistul hidatic pulmonar, pleurezia purulenta
netuberculoasa, abcesul pulmonar, tromboembolism
pulmonar, pericardita constrictiva sau supurata,
tetralogia Fallot, stenoza aortica, stenoza
mitrala,canalul arterial, stenoza istmului aortic,
traumatismele toracice, anevrismele arteriale,
varicele membrelor inferioare, trombozele,
limfangita, adenita si elefantiazisul.
C.2.Identifica 1.Culegerea de date prin diverse metode :

problemele de Interviu, observatie clinica, cercetare documente
dependenta si stabileste medicale, discutii cu echipa de ingrijire , familie si
diagnosticele de apartinatori.
ingrijire(nursing) la 2 Analiza si sinteza datelor:
pacientii cu afectiuni 2.1 Manifestari de independenta : pacient
chirurgicale toracice si constient, mobilitate pastrata, tegumente
cardiovasculare. intacte, culoarea tegumentelor normala,
semne vitale( R, P, TA, T ) in limite normale,
lipsa durerii, somn si odihna corespunzatoare,
comunicare ineficienta senzo-motorie.
2.2 Manifestari de dependenta : dificultate de
deplasare, diminuarea sau absenta
miscarii, alterarea starii de confort, risc
de complicatii, risc de infectii, escare de
decubit, cianoza, tegumente palide si reci,
modificari ale functiilor vitale, sentiment
de inferioritate.
2.3 Surse de dificultate :de ordin
fizic(alterarea integritatii aparatului
respirator si circulator)
de ordin psihologic( anxietate, depresie,

stres), de ordin social, lipsa de cunostinte.
3 Probleme de dependenta si diagnostice de
ingrijire( nursing) =PES( problema + sursa de
dificultate+manifestarea de dependenta)
dispnee, circulatie defectuoasa, durere,
comunicare ineficienta la nivel senzo-motor,
hipertermie, risc de infectie, durere
acuta/cronica, risc de accidente.
1. Obiectivul nursing : specificitate,

C.3. Elaboreaza planul performanta, implicare, realism,
de ingrijire (nursing) observabilitate.
2. Prioritati de ingrijire :supravegherea
functiilor vitale si vegetative, a starii de
constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea
complicatiilor.
3. Interventii :
3.1.interventii autonome : comunicare, hidratare,
alimentare, igiena, mobilizare, profilaxie,
educatie.
3.2.interventii delegate : pregatirea pentru
investigatii si analize, pregatirea preoperatorie,
ingrijiri postoperatorii, administrarea
tratamentului general si local.
1. Resurse materiale :
1.1 Instrumente :pensa hemostatica, foarfeca,
C.4.Aplica interventiile tavita renala, aparatura de oxigenoterapie, trusa
proprii si delegate de pansat, seringi, trusa de perfuzie, canula
intravenoasa, garou elastic, sonde de aspiratie
sterile, trusa de anestezie de urgenta, trusa
chirurgicala vasculara, aparatura de monitorizare.
1.2. Materiale : pansamente, comprese,
solutii antiseptice, solutii perfuzabile,
medicamente, materiale de protectie, manusi
sterile, masca, camp steril, fese, etc.
pacientului ;
2.1. Pregatirea psihica: explicatii, informare,
2.2. Pregatirea fizica : asigurarea confortului
ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp
operator,etc.
3. Interventii specifice : dezobstruarea cailor
aeriene superioare, aspirarea secretiilor,

efectuarea pansamentelor, recoltari de secretii
patologice, toracocenteza, inhalatii,
supravegherea functiilor vitale si vegetative,
supravegherea cailor vasculare, supravegherea
drenurilor, supravegherea plagii si a
pansamentului.
Pregatirea preoperatorie.
Pregatirea intraoperatorie
Ingrijirea postoperatorie
Prevenirea complicatiilor postoperatorii.
1.Obiective stabilite :
1.1 obiective realizate - manifestari de
C.5C5. Evalueaza dependenta absente sau ameliorate.
rezultatele ingrijirilor 1.2. obiective nerealizate manifestari de
aplicate. dependenta care se mentin.
2. Restructurarea planului de ingrijire :
2.1 reformularea obiectivelor : adaptate la
capacitatiile fizice ale pacientului.
2.2 planificarea interventiilor : adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in evolutia
pacientului.
Sugestii Metodologice
Modulul CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.
Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificu l notiunilor si
activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA, CARDIOVASCULARA SI
NURSING SPECIFIC.
va desfasura astfel 2 ore/ saptamana de teorie pe semenstrul I, 1 ora medic si 1 ora
maistru instructor si 36 ore semestrul I de pregatire practica. Cadrele didactice au
libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de :
dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare
ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru

membrii grupului de elevi intruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa
sa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
invatare ;
- elevii au stiluri diferite de invatare ;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare ;
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
ingrijire.
invatare cu caracter aplicativ : scheme, fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz, expunerea,
conversatia, munca independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea,
discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea, etc. Stagiul
clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea
cunostintelor la problemele reale, existente.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : planse,
materiale sanitare diverse.
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala.
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face valuarea,

SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta, care trebuie respectat
pentru a asigura un nivel unitar de pregatire.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se
probe practice (demonstratie, studiu de caz-plan de ingrijirie).
Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata

Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE
I NURSING N
OTORINOLARINGOLOGIE
Not introductiv:
Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II pentru
calificarea: asistent medical generalist.
n modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat
OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE
. Modulul are alocate 60 de ore, din care: 24 de ore de teorie i 36 de ore de
pregtire practic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea

modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor ORL.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de ngrijire
(nursing) la pacienii cu afeciuni ORL.
3. Elaboreaz planul de ngrijire (planul nursing).
4. Aplic interveniile proprii i delegate.
5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate.

Unitatea de competen: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN
OTORINOLARINGOLOGIE (60 de ore din care 36 de ore de pregtire practic).
Nr. Unitate de
Competene Coninuturi
crt. competen

29. Otorinolaringologie C.1. 1. Semne clinice: durere, inflamaie, febr,
si nursing in Analizeaz anosmie, edem, rinoree, dispnee, hemoragie,
otorinolaringologie semnele i disfonie, rgueal, disfagie, obstrucie,
simptomele parestezie faringian, afonie, hipoacuzie,
specifice surditate, otoree, epistaxis.
afeciunilor 2. Afeciuni ( definiie, etiopatologie,
ORL. simptomatologie, investigaii, principii de
tratament): rinit, sinuzit, obstrucie cu
corpi strini, adenoidit, polipoz, stomatit,
herpes, traumatisme, faringit, laringit, otit,
mastoidit, furuncul conduct auditiv extern,
tumori
C.2. 1. Modaliti culegere date: interviu,

Identific observaie clinic, cercetare documente
problemele medicale, discuii cu echipa de ngrijire i
de aparintorii
dependen 2. Analiza i sinteza informaiilor
i stabilete 2.1. Manifestri de independen.
diagnosticele 2.2. Manifestri de dependen.
de ngrijire 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice,
(nursing) la sociologice, lipsa de cunotine
pacienii cu 3. Probleme de dependen si diagnostice de
afeciuni ngrijire (nursing): vulnerabilitate, risc de
ORL. accidente, risc de infecie, comunicare ineficace
la nivel senzorio motor, alterarea vocii,
dispnee, obstrucia cilor aeriene, durere etc.
1. Obiectivul nursing: specificitate,

performan, implicare, realism, observabilitate
2. Prioriti de ngrijire: meninerea funciilor
vitale, a strii de contien, supraveghere funcii
vegetative, profilaxie infecii , prevenire
C.3. complicaii
Elaboreaz 3. Intervenii:
planul de 3.1. Intervenii proprii: comunicare, hidratare,
ngrijire alimentare, igien, mobilizare, profilaxie,
(planul educaie
nursing). 3.2. Intervenii delegate: pregtirea pentru
investigaii, i analize, administrarea
tratamentului general i local, pregtirea
preoperatorie i ngrijiri postoperatorii

1. Resurse materiale
1.1. Instrumente: canul traheal, sond
laringian, pens Politzer, lingual, laringian,
stilet butonat, sering Guyon, specul nazal,
C.4. auricular, surs aspiraie, surs de oxigen, sonde
Aplic aspiraie, seringi puncie, trus chirurgical, de
interveniile pansat, oglind Clar, seringi, trocare,
proprii i amigdalotom, pipete etc.
delegate. 1.2. Materiale: comprese, mee, tampoane
nazale, auriculare, soluii antiseptice, soluii
splturi auriculare, anestezice, trus perfuzie,
soluii perfuzabile, inhalante, aerosoli,
medicamente etc.
2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului

2.1. Pregtire psihic: informare, explicaii,
asigurarea confortului psihic
2.2. Pregtire fizic: poziie adecvat, igien,
cmp operator etc.
3. Intervenii specifice: tamponament nazal,
auricular, dezobstruarea cilor aeriene, auditive,
aspirarea secreiilor oro - faringiene, laringiene,
splturi auriculare, inhalaii, instilaii,
gargarisme, puncia sinusurilor maxilare,
paracentez auricular, recoltri secreii nazale,
buco-faringiene, auriculare, adenoidectomie,
traheotomie, laringectomie etc.
1. Obiective stabilite
1.1. Realizate: manifestri de dependen
absente sau ameliorate
1.2. Nerealizate: manifestri de dependen care
se menin
C.5. 2. Restructurarea planului de ngrijire
Evalueaz 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la
rezultatele capacitile fizice ale pacientului
ngrijirilor 2.2. Planificarea interveniilor: adecvate
aplicate. manifestrilor de dependen prezente n
evoluia pacientului

Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO-
LARINGOLOGIE va fi parcurs independent.

activitilor privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN
OTORINOLARINGOLOGIE.

va desfura astfel:2 ore de teorie pe sptmn pe semestrul I, din care 1 or teorie-
medic i 1 or teorie maistru -instructor i 36 ore de pregtire practic.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat

fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine,
deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca
parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare
a competenelor cu coninuturile.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul trebuie s in seama de

- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de
nvare;
- elevii au stiluri diferite de nvare;
- elevii particip la procesul de nvare cu cunotinele dobndite anterior;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si
asocierea informaiilor vechi cu cele noi i pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de

nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia clinic,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, studiul de caz, proiectul ,munca
independent, dezbaterea, conversaia.
Se vor realiza activiti de nvare cu caracter practic - aplicativ: scheme, fie

de lucru, proces de ngrijire, dramatizare, protocol educativ.
Pregtirea practic se va realiza in sli de demonstraie i uniti

sanitare cu o bun dotare material (stagiu clinic), urmrindu-se aplicarea
cunotinelor la problemele reale existente.
Resursele materiale sunt variate: plane, scheme, cri, casete video, CD-uri,
retroproiector i folii, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse.
Evaluarea trebuie corelat cu criteriile de performan i cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate n standardul de pregtire profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul
stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregtire.Se evalueaz numai competenele din acest modul,
evaluarea altor competene nefiind relevant Pe
parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul modulului se
realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea dobndirii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul, i stabilesc durata

MODULUL 30: OFTALMOLOGIE
I NURSING N OFTALMOLOGIE
Not introductiv
Modulul - OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE
face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent medical
generalist.
n modulul OFTALMOLOGIE I NURSING N OFTALMOLOGIE se regsesc
abilitile din unitatea de competen specializat OFTALMOLOGIE I NURSING
N OFTALMOLOGIE. Modulul are alocat 60 de ore din care 24 de ore de teorie i 36
de ore de pregtire practic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea
competenelor descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional
specific calificrii.

modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor oftalmologice.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de

ngrijire (nursing) la pacienii cu afeciuni oftalmologice.
4. Aplic interveniile proprii i delegate.

Unitatea de competen: Oftalmologie i nursing n oftalmologie
(60 de ore din care 24 de ore de teorie i 36 de ore de pregtire
practic)
Nr. Unitatea de Competene Coninuturi

crt. competen
30. Oftalmologie i C1 1.Semnele i simptomele prezente la pacientul cu

nursing n Analizeaz afeciuni oftalmologice: scderea acuitii
oftalmologie semnele i vizuale, durere, reacie pupilar, fotofobie,
simptomele diplopie, cecitate, ochiul rou, secreii oculare
specifice afeciunii descriere.
oftalmologice. 2.Principalele afeciuni oftalmologice: vicii de
refracie, miopie, hipermetropie, presbitism,
afeciuni inflamatorii ale ochiului, blefarite,
orjeletul, dacriocistita, conjunctivita, keratita,

iridociclita, cataracta, glaucomul, traumatisme
ale ochiului i corpi strini intraoculari (contuzii,
plgi, arsuri chimice, arsuri fizice, corpi strini
conjunctivali, corneeni, intraoculari).
Definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament.
C2 1. Culegerea de date prin: interviu, observaie

Identific clinic, cercetare documente medicale, discuii
problemele de cu echipa de ngrijire i aparintorii.
dependen i 2. Analiza i sinteza datelor obinute din
stabilete culegerile de date:
diagnosticele 2.1. Manifestri de independen.
(nursing) la 2.2. Manifestri de dependen.
pacieni cu 2.3. Surse de dificultate: fizice, psihologice,
afeciuni sociologice, lipsa de cunotine.
oftalmologice. 2.4. Probleme de dependen i de diagnostic de
ngrijire (nursing) specifice afeciunilor
oftalmologice: vulnerabilitate, risc de accidente,
risc de infecie, comunicare ineficace la nivel
senzorial, alterarea vederii, risc de complicaii,
anxietate datorit lipsei de cunotine, durere.
Diagnosticul = PES (problem + surs de
dificultate + manifestarea de dependen).
C3. 1.Obiectivul nursing: specificitate, performan,

Elaboreaz planul implicare, realism, observabilitate.
de ngrijire (planul 2.Prioriti de ngrijire: supravegherea i
nursing). meninerea funciilor vitale i vegetative, a strii
de contien, profilaxia infeciilor, prevenirea
complicaiilor.
3.Interveniile:
3.1. Intervenii proprii (autonome): comunicare,
hidratare, alimentare, igien, mobilizare,
profilaxie, educaie;
investigaii i analize, administrarea
tratamentului general i local, pregtirea
preoperatorie i ngrijirile postoperatorii.
C4. 1. Resurse materiale:

Aplic 1.1. Instrumente: tonometru, oftalmoscop,
interveniile optotip, perimetru Forstek, instrumentar

proprii i delegate. chirurgical specific, seringi, trus chirurgical de
pansat.
1.2. Materiale: comprese, tampoane, soluii
antiseptice, soluii oftalmice, trus perfuzii,
soluii perfuzabile, medicamente, camer
semiobscur, soluii anestezice.
2. Metode i mijloace de pregtire a pacientului:
2.1. Pregtirea psihic: informare, explicaii,
asigurarea confortului psihic;
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea confortului
ambiental, poziie adecvat, igien, cmp
operator, etc;
3. Interveniile specifice:
3.1. Tratament ortoptic;
3.2. Instilaii i unguente oftalmice;
3.3. Recoltare secreie ocular, pansament ocular,
splturi oculare, perfuzii cu Manitol 15 %,
diuretice, alimentaie hiposodat, aport redus de
lichide.
C5 1. Obiectivele stabilite:
Evalueaz 1.1. Realizate- manifestri de dependen absente
rezultatele sau ameliorate;
ngrijirilor 1.2. Nerealizate- manifestri de dependen care
aplicate. se menin.
2. Restructurarea planului de ngrijire:
2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului;
manifestrilor de dependen prezente n evoluia
pacientului.
Modulul: Oftalmologie i nursing n oftalmologie poate fi parcurs n mod
independent. Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an,
din care 24 de ore teorie (1 or medic + 1 or maistru instructor) i 36 de ore/sem.I
pregtire practic (stagiu clinic). Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu
specificul noiunilor i activitilor privind Oftalmologia i nursingul n oftalmologie.

elevii nva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, n procesul de nvare;
elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informaiilor vechi i a celor noi i pentru ordonarea lor.
nvare cu caracter practic interactiv. Se recomand urmtoarele metode de nvare:
expunerea, conversaia, observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea,
simularea, studiul de caz, structurarea planului de ngrijiri. La aceste activiti se
adaug activiti de nvare cu caracter practic aplicativ n sala de demonstraie i
secii de spital de specialitate.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: atlase pentru
instruire, casete video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, manechin,
fie tip, instrumentar i materiale sanitare diverse etc.
Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat
fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine,
deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruii. Se recomand ca
parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare
a competenelor cu coninuturile.
Pregtirea practic se va realiza n slile de demonstraie cu o bun dotare
material i va avea o importan deosebit n realizarea corespunztoare a
competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul
probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.
S.P.P.-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
nefiind relevante. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observaie, fie de lucru, fie
de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui plan de ngrijire, investigaia,
problematizarea, tema n clas, observarea sistematic a comportamentului elevilor
care permite evaluarea conceptelor i a atitudinilor fa de o sarcin dat.

MODULUL 31:
HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
Not introductiv
Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din

pregtirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist.
In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regsesc
abiliti din unitatea de competen tehnic specializat HEMATOLOGIE SI
NURSING IN HEMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore, din care 24 de ore de
teorie in semestrul II i 36 de ore de pregtire practic in semestrul II. Din cele 24 de
ore de teorie 12 vor fi predate de instructor i 12 ore vor fi predate de medicul
specialist. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise in standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza
mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.
31.1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor hematologice;

(nursing) la pacienii cu afeciuni hematologice;
Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor

31. HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE
(60 ore din care 36 ore pregtire practic)
Nr. UNITATEA DE
crt. COMPETENTA COMPETENTE CONTINUTURI
C 1. 1. Semne i simptome prezente in
Analizeaz afeciunile hematologice:
31. HEMATOLOGIE semnele i 1.1. Semne locale: durerea

SI NURSING IN simptomele (caracteristici), hemoragia tegumentelor
HEMATOLOGIE specifice si mucoaselor (caracteristici), adenopatii
afeciunilor (caracteristici), inapetena, disfagie,
hematologice modificri ale fanerelor, paloare sau icter
(localizare, caracteristici).
1.2. Semne generale: alterarea funciilor
vitale si vegetative (dispnee, tahicardie,
hipotensiune arterial, extremiti reci,
acrocianoz, tulburri de echilibru,
astenie fizic, scdere in greutate,
lipotimie, febr.
2. Principalele afeciuni hematologice:
2.1. Anemiile: definiie, clasificare,
etiopatogenie, simptomatologie,
investigaii, principii de tratament.
2.2. Leucemia acuta si cronica: definiie,
etiologie, simptomatologie, investigaii,
principii de tratament.
C 2. 2.3. Hemofilia: definiie, clasificare,
Identific etiopatogenie, simptomatologie,
problemele de investigaii, principii de tratament.
dependen i 2.4. Hemopatii maligne: boala Hodgkin,
stabilete mielomul multiplu (definiie, etiologie,
diagnosticele simptomatologie, investigaii, principii de
de ngrijire tratament).
(nursing) la
pacienii cu 2.1. Culegere de date (subiective si
afeciuni obiective) prin diverse metode:
hematologice. observaia, interviul formal sau informal,
cercetarea documentelor medicale (F.O.
clinic, bilete de ieire din spital, bilete
de trimitere, scrisori medicale, carnet de
sntate, reete, etc.), discuii cu membrii
echipei medicale si cu aparintorii,
examen fizic (inspecie, palpare, percuie,
auscultaie). Analizarea si organizarea
datelor: informaii semnificative.
2.2.1. Manifestri de independen:
pacient contient, mobilitate pstrat,
tegumente si mucoase normal colorate,
semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite
normale, absena durerii, somn odihnitor,
alimentaie adecvat, constituie normal,
absena eliminrilor patologice si a

hemoragiilor.
C 3. 2.2.2. Probleme de dependen:
Elaboreaz intoleran la activitate, risc nalt de
planul de infecie, risc nalt de sngerare, alterarea
ngrijire mucoasei orale, alterarea nutriiei,
(nursing). tulburri cardio-respiratorii,
vulnerabilitate crescuta fata de pericolele
din mediu. Manifestri de dependen:
paloarea tegumentelor si mucoaselor,
hipotensiune arteriala, tahicardie,
dispnee, oboseala, lipotimii, inapeten,
disfagie, peteii, hematoame, dureri, etc.
2.2.3. Surse de dificultate de ordin fizic
C 4. (modificri ale elementelor figurate,
Aplic proliferri ale sistemului hematopoetic),
interveniile de ordin psihologic (anxietate, stres), de
proprii i ordin social (condiii de munc
delegate. inadecvate, expunere la radiaii), lipsa de
cunotine.
3.1.Obiectivul nursing: specificitate,

performan, implicare, realism,
observabilitate (cine? ce? ce se poate
face? cum? in ce condiii? cnd? ;
obiective pe termen scurt, mediu si lung).
3.2. Prioriti de ngrijire: supravegherea
funciilor vitale si vegetative, a
sngerrilor, profilaxia infeciilor si a
complicaiilor.
comunicare, alimentare, igiena,
mobilizare/transport, protecie,
profilaxie, educaie.
3.4. Intervenii delegate: pregtirea
pentru investigaii si analizei,
administrarea tratamentului general si
local.

4.1.1. Instrumente: trus pentru puncia
osoas, ganglionar, seringi, ace de unic
folosin, abexlang, oglind frontal,
surs de oxigen.
4.1.2. Materiale: trus de perfuzie, trus
de transfuzie, soluii perfuzabile, snge si
derivate de snge (MER, MT, plasm),

medicamente hemostatice,
chimioterapice, mee pentru
tamponament nazal, soluii antiseptice,
pung cu ghea, atel gipsat.

4.2.1. Pregtirea psihic: informare,
explicaii, obinerea consimmntului,
C 5. asigurarea confortului psihic.
Evalueaz 4.2.2. Pregtirea fizic: asigurarea
rezultatele condiiilor de confort ambiental, poziie
ngrijirilor adecvat, igien, asepsie si antisepsie.
aplicate. 4.3. Intervenii specifice:
4.3.1. Puncia osoas, biopsia (definiie,
scop, indicaii/contraindicaii, locuri de
electie, materiale necesare, pregtirea
pacientului, tehnica de execuie,
pregtirea produsului pentru examinare,
supravegherea pacientului dup puncie,
reorganizarea locului de munca, notarea
in F.O., incidente, accidente.
4.3.2. Puncia ganglionara: definiie,
scop, indicaii/contraindicaii, locuri de
electie, materiale necesare, pregtirea
pacientului, tehnica de execuie,
pregtirea produsului pentru examinare,
supravegherea pacientului dup tehnic,
reorganizarea locului de munc, notarea
in F.O., incidente, accidente.
4.3.3. Transfuzia cu snge: definiie,
scop, indicaii, pregtirea pacientului,
materiale necesare, tehnica de execuie,
supravegherea pacientului in timpul si
dup transfuzie, reorganizarea locului de
munc, incidente, accidente;
determinarea grupelor sanguine si a
factorului Rh.
4.4. Intervenii de urgen: hemostaza,
imobilizarea, oxigenoterapia.
4.5. Prevenirea complicaiilor: prevenirea
sngerrilor, infeciilor, complicaiilor
legate de imobilizare si de administrarea
citostaticelor.

dependen absente sau diminuate,
satisfacia pacientului.
5.1.2 Nerealizate manifestri de
dependen care se menin, manifestri de
dependen aprute pe perioada ngrijirii.
5.2. Reformularea obiectivelor: adaptate
la capacitile fizice ale pacientului.
manifestrilor de dependen prezente in
va desfura astfel: 1 ore de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de 12
sptmni, predate de instructor, 1 ora de teorie pe sptmn in semestrul II, timp de
12 sptmni, predate de medicul de specialitate i 60 de ore de pregtire practic.

individualizate pacienilor cu afeciuni hematologice.

Modulul 32 : ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Nota introductiva
Modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face
parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea : asistent medical
generalist.
In modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se
regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE
TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din
care 24 de ore de teorie si 36 de ore pregatire practica. Prin parcurgerea programei
scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
profesionala specific calificarii.

modulului:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedico-

traumatice.

ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice.
3. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing).

Unitatea de competenta: ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING
SPECIFIC
(60 de ore din care 36 de ore de pregatire practica).
Nr. Unitate de Competente Continuturi

crt. competenta
1. Ortopedie- C. 1. 1. Semnele si simptomele prezente in ortopedie

traumatologie Analizeaza si traumatologie:
si nursing semnele si 1.1.Semne locale: durerea (localizare, intensitate,
specific simptomele caracter) hemoragia (clasificare, gravitate) plaga
specifice (aseptica, septica, superficiala, profunda),
afectiunilor hematomul, edemul, tumefactia, deformarea
ortopedico- regiunii, scurtarea aparenta sau reala a
traumatice segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor
osoase), mobilitatea anormala sau reducerea
mobilitatii / imobilitate, crepitatii osoase,
impotenta functionala.
1.2. Semne generale: alterarea functiilor vitale si
vegetative (prabusirea tensiunii arteriale,
dispnee, tahicardie, puls filiform, paloare,
cianoza, hipertermie, transpiratii profuze,
intreruperea diurezei).
2. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice:
2.1. Afectiuni congenitale: coxartroza
congenitala, piciorul equin, genu varum, genu
valgum, torticolis, deformarile coloanei
vertebrale (cifoza, lordoza, scolioza
congenitale): definitie, simptomatologie,
2.2. Infectii: osteita si osteomielita (definitie,
etiopatogenie, investigatii, simptomatologie,
evolutie, tratament, profilaxie).
2.3. Afectiuni degenerative si inflamatorii:
osteoporoza (definitie, etiopatogenie, complicatii
fractura patologica, tratament, prevenire),
tumori osoase (definitie,, etiologie,
simptomatologie, investigatii, tratament).
2.4. Traumatisme:
2.4.1. Traumatisme ale capului: comotia si
contuzia cerebrala (definitie, etiopaogenie,
investigatii, principii de tratament).
2.4.2. Traumatismele toracelui: fracturile costale,
voletul costal (definitie, simptome, complicatii
pneumotoraxul , investigatii, principii de
tratament).
2.4.3.Traumatisme vertebro-medulare: definitie,
C. 2.
etiopatogenie, simptomatologie, investigatii,
Identifica
problemele
2.4.4. Traumatismele bazinului: definitie,
de
dependenta si
stabileste
2.4.5. Traumatismele membrelor: contuzii,
diagnosticele

entorse, luxatii, fracturi (definitie, etiopatogenie,
de ingrijire semne si simptome comune si patognomonice,
(nursing) la diagnostic diferential, investigatii, prim ajutor,
pacientii cu principii de tratament).
afectiuni
ortopedico- 1. Culegere de date (date subiective / obiective)
traumatice prin diverse metode: interviu (direct-indirect, cu
intrebari inchise / deschise), observatie, cercetare
documente medicale (foaie de observatie clinica,
bilete de iesire din spital, trimiteri, scrisori
medicale, carnet de sanatate, retete, etc.), discutii
cu echipa de ingrijire si apartinatorii, examen
fizic (inspectie, auscultatie, palpare).
2. Analiza si sinteza datelor: informatii
semnificative.
2.1. Manifestari de independenta: pacient
constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte,
culoarea tegumentelor normala, semne vitale (R,
P, TA, To) in limite normale, lipsa durerii, somn
si odihna corespunzatoare, comunicare eficienta
la nivel motor.
2.2. Manifestari de dependenta: dificultate de
deplasare, diminuarea sau absenta miscarii,
alterarea starii de confort, atonie musculara,
atrofie musculara, contractura musculara,
anchiloza, crampa, deformari ale coloanei
vertebrale si ale membrelor, risc de accidente,
C. 3. risc de complicatii, risc de infectii, escara de
Elaboreaza decubit, cianoza, tegumente palide, reci,
planul de modificari ale semnelor vitale, sentiment de
ingrijire inferioritate si de pierdere a imaginii de sine.
(nursing) 2.3. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea
integritatii aparatului locomotor), de ordin
psihologic (anxietate, stres), de ordin social
(izolare, saracie), lipsa de cunostinte.
3. Probleme de dependenta si diagnostic de

ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de
dificultate + manifestarea de dependenta): durere
acuta / cronica, imobilitate, incoordonarea
miscarilor, postura inadecvata, edeme ale
membrelor, dispnee, circulatie inadecvata,
C. 4. Aplica vulnerabilitate fata de pericole, comunicare
interventiile ineficienta la nivel motor.
proprii si
delegate

1. Obiectivul nursing: specificitate, performanta,
implicare, realism, observabilitate (cine ?, ce, ce
se poate face?, cum?, in ce masura?, cand?);
obiective pe termen scurt, mediu, lung.
2. Prioritati de ingrijire: supravegherea si
mentinerea functiilor vitale si vegetative, a starii
de constienta, profilaxia infectiilor, prevenirea
complicatiilor.
3. Interventii:
3.1 Interventii proprii (autonome): comunicare,
hidratare, alimentare, igiena,
mobilizare/transport, profilaxie, educatie.
3.2. Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, pregatirea preoperatorie,
ingrijiri postoperatorii, administrarea
tratamentului general si local.
1. Resurse materiale:
1.1. Instrumente: pense hemostatice, pense
anatomice si chirurgicale, bisturie, foarfeci,
portac, ace chirurgicale, pipa Guedel, seringi,
etc.
1.2. Materiale: garou, comprese, fesi, fesi
gipsate, tampoane, atele, brancarda, substante
dezinfectante, trusa perfuzie, solutii perfuzabile,
analgezice, A.C., AINS, ATPA, sursa de oxigen,
manometru, termometru, etc.
2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului:
2.1. Pregatirea psihica: informare, explicatii,
2.2. Pregatirea fizica: asigurarea confortului
ambiental, pozitie adecvata, igiena, camp
operator, etc.
3. Interventii specifice:
3.1. Ingrijirea plagilor (hemostaza, toaleta plagii,
pansamente si bandaje, profilaxia tetanosului).
3.2. Transportul pacientilor: metode de transport
(brancarda, carucior, pat, metode improvizate).
3.3. Imobilizarea (provizorie prim ajutor si
definitiva aparatul gipsat), schimbarile de
pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si
imobilizati,
3.4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia,
intubatia orotraheala.
3.5. Prevenirea complicatiilor imobilizarii:

prevenirea escarelor, a complicatiilor
tromboembolice (administrarea tratamentului
anticoagulant), prevenirea pneumoniei
hipostatice, prevenirea atrofiilor musculare si a
anchilozelor.
3.6. Punctia articulara: definitie, scop,
indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare,
pregatirea pacientului, tehnica de executie,
pregatirea produsului pentru examinare,
supravegherea pacientului dupa punctie,
reorganizarea locului de munca, notarea in F.O.,
incidente accidente.
3.7. Punctia biopsica: definitie, scop,
indicatii/contraindicatii, loc, materiale necesare,
C. 5. pregatirea pacientului, tehnica de executie,
Evalueaza pregatirea produsului pentru examinare,
rezultatele supravegherea pacientului dupa punctie,
ingrijirilor reorganizarea locului de munca, notarea in F.O.,
aplicate incidente accidente.
3.8. Examenul radiologic: metode radiologice
(raze roentgen, imagine radioscopica) pregatirea
pacientului pentru explorarea radiologica a
sistemului osteo-articular; rolul asistentei
medicale.
3.9. Administrarea tratamentului anticoagulant.
3.10. Pregatirea preoperatorie:
3.10.1. Pregatirea generala: bilantul clinic
general, supravegherea functiilor vitale si
vegetative, examene de rutina obligatorii inainte
tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC, grup
sanguin, hematocrit, glicemie, uree sanguina).
3.9.2. Pregatirea pentru interventie (in ziua
precedenta, in ziua operatiei).
3.9.3. Pregatirea in urgente.
3.10. Ingrijirea postoperatorie:
3.10.1. Reintoarcerea in salon: transportul si
pozitiile pacientului in pat.
3.10.2. Supravegherea pacientului: aspect
general, parametri fiziologici, pierderi lichidiene
(sange, urina, varsaturi, transpiratie, pierderi prin
dren), hidratarea pacientului.
3.10.3. Asigurarea confortului: igiena,
combaterea durerii, combaterea anxietatii.
3.10.4. Prevenirea complicatiilor postoperatorii:
retentie urinara, constipatie, alte complicatii de
decubit.

1.1. Realizate manifestari de dependenta
absente sau ameliorate, satisfactia pacientului;
1.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care
se mentin, manifestari de dependenta aparute pe
perioada ingrijirii.
2. Restructurarea planului de ingrijire:
2.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitatile fizice ale pacientului.
2.2.Planificarea interventiilor: adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in evolutia
pacientului.
Modulul ORTOPEDIETRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

poate fi parcurs in mod independent.
activitatilor privind ORTOPEDIA, TRAUMATOLOGIA SI NURSING
SPECIFIC.
va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie 1 ora medic + 1 ora maistru
instructor / semestrul I si 36 ore / semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic).
teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi
si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de
corelare a competentelor cu continuturile.
invatare;
- elevii au stiluri dierite de invatare;

invatare;
invatare cu caracter interactiv, recomandandu-se urmatoarele metode: observatia,
ingrijire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme,
fise de lucru, planuri de ingrijire, simulari.
buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita
in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali
generalisti.
independenta, simularea, observatia, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea,
discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul
clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se
aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente.
materiale sanitare diverse (atele, brancarda, fesi, comprese, etc.)
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

probe practice (demonstratie, studiu de caz - plan de ingrijire).

Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE
Nota introductiva
Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face
parte din pregatirea de specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical
generalist.
In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se
regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE
SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 24
de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei
scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire

modulului:
1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor
reumatismale
ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale
3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing)
4. Aplica interventiile proprii si delegate
5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate

Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN
REUMATOLOGIE
(60 de ore din care 24 de ore de teorie si 36 de ore de pregatire practica)
Nr. Unitate de
Competente Continuturi
crt. competenta

33. Reumatologie si C.1. Analizeaza semnele 1. Semne si simptome prezente la pacientul
nursing in si simptomele specifice cu afectiuni reumatismale (durere, redoare,
reumatologie afectiunilor reumatismale tumefiere, congestie, ankiloza, deformari
osoase, febra, tahicardie, etc.)
2. Principale afectiuni reumatismale:
reumatismul articular acut, poliartrita
reumatoida, spondilita ankilozanta,
reumatismul articular degenerativ (definitie,
principii de tratament)
C.2. Identifica 1. Culegerea de date prin diverse modalitati

problemele de (interviu, observatia clinica, cercetarea
dependenta si stabileste documentelor medicale, discutii cu echipa
diagnosticele de ingrijire de ingrijire, familia si apartinatorii)
(nursing) la pacientii cu 2. Analiza si sinteza informatiilor obtinute
afectiuni reumatismale din culegerile de date.
2.1 manifestari de independenta: pozitie
corecta (in ortostatism, sezand, in decubit),
miscari (de abductie, adductie, extensie,
flexie, rotatie, etc), exercitii fizice (active,
pasive, izometrice, de rezistenta,
coordonate, armonioase, complete)
2.2 manifestari de dependenta: hipotonie,
atonie, atrofie, contractura, ankiloza
2.3 surse de dificultate: de ordin fizic
(alterarea sistemului locomotor, durere), de
ordin psihologic (anxietate, stres), de ordin
sociologic (izolare), lipsa de cunostinte
(privind mentinerea tonusului si fortei
musculare)
3. Probleme de dependenta, diagnostice de
ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata
prin deficit, imobilitate, durere,
vulnerabilitate fata de pericole, etc.
C.3. Elaboreaza planul de 1. Obiective pe termen scurt si lung -

ingrijire (planul nursing) obiective de ingrijire: specificitate,
performanta, implicare, realism,
observabilitate
2. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor,
supravegherea functiilor vitale si vegetative,
profilaxia infectiilor, prevenirea
complicatiilor
3. Interventii

3.1 Interventii proprii: masaj, bai, frictiuni,
mobilizare, comunicare, alimentatie,
educatie
3.2 Interventii delegate: pregatirea pentru
investigatii si analize, administrarea
tratamentului general si local
(electroterapie, hidroterapie, termoterapie,
ionizari, ultraviolete, cura balneara,
ergoterapie, crizoterapie, corticoterapie, etc)
C.4. Aplica interventiile 1. Resurse

proprii si delegate 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile
1.2 Materiale: pat tare, rulouri, perne,
corsete, mese de elongatie, chingi, scripeti,
bicicleta ergonomica, planseta cu rotile,
inele pentru maini, parafina, namol,
substante medicamentoase, platou steril,
tavita renala, manusi sterile, comprese
sterile, substante antiseptice, etc.
pacientului
2.1 Pregatirea psihica: informare, explicatii,
2.2 Pregatirea fizica: rapaus articular, pozitii
functionale incalzire musculara
3. Interventiii specifice: miscari izometrice,
masaj cu miscare activa, bai
medicamentoase, miscari izotone, injectia
intraarticulara
C.5. Evalueaza 1. Obiective stabilite

rezultatele ingrijirilor 1.1 realizat: manifestari de dependenta
aplicate absente sau ameliorate
1.2 nerealizat: manifestari de dependenta
care se mentin
2. Restructurarea planului de ingrijire
2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitatile fizice ale pacientului
2.2 planificarea interventiilor: adecvate
manifestarilor de dependenta prezente in
evolutia pacientului

Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi

parcurs in mod independent.
activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE.
va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie: 1 ora teorie medic si 1 ora teorie
maistru instructor in semestrul I si 36 de ore de pregatire practica in semestrul I.
teme in functie de dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si
abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea
temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
urmatoarele principii moderne ale educatiei.
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea si
analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
invatare cun caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea,
conversatia, dezbaterea, munca independenta, lucrul in grup, observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul, planul de ingrijire.
invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date,
exercitii de identificare a problemelor de dependenta, plan de ingrijire, studiu de caz.
Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati
sanitare cu o buna dotare materiala, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme
reale, existente.
Se pot utiliza metode de invatare: expunerea, conversatia, munca
independenta, simularea, observatia, exercitiul, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup
care stimuleaza spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, etc. Resursele materiale
trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video, diapozitive, planse, desene,
folii de retroproiector, carti, fise terapeutice.
probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare, fise de
observatie, teste de evaluare (orale, scrise), realizarea unui proiect.

Modulul: 34.DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE
NGRIJIRE
Not introductiv
Modulul face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea:
n modulul DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE
NGRIJIRE, se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE. Modulul
are alocate 60 de ore din care 24 de ore teorie i 36 stagiu clinic. Prin parcurgerea
programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n standardele
da pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu
standardul de pregtire profesional specific calificrii.
Lista competenelor specifice unitii de competenta corespunztoare

modulului:
1. Analizeaz semnele si simptomele specifice din afeciunile dermatologice.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnostice de ngrijire la
pacienii cu afeciuni dermatologice.
3. Elaboreaz planul de ngrijire-nursing.
4. Aplic intervenii proprii i delegate.
Tabelul de corelare a competentelor i coninuturilor

Unitatea de competenta: DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI
DE NGRIJIRE (60 ore din care 36 ore stagiu clinic)
Nr. Unitatea de Coninuturi tematice
Competene
Crt. competen
1 Dermato C.1. 1. Semnele i simptomele prezente n dermatologie
venerologia Analizeaz 1.1. Semne locale: leziuni, primare i secundare:
i semnele i macula, vezicula, pustula, papula, flictena, ulceraia,
particulariti simptomele scuama, bula, eritemul, ancrul sifilitic, erupia,

de ngrijire specifice pruritul, tumora, leziuni de grataj, papilomatoz,
afeciunilor n prezena paraziilor, durerea.
dermatologie 1.2. Semne generale: edeme, febra, frison, vrsturi,
tahicardie, etc,
2. Principalele afeciuni dermatologice:
2.1. Dermatomicozele: epidermofiia, tricofiia,
candidozele mucoaselor, etc
2.2. Piodermitele: stafilodermiile, streptodermiile,
piodermite profesionale, etc
2.3. Dermatoze alergice: urticaria, eczema, alergia la
medicamente, dermatoze profesionale, etc
2.4. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos,
sclerodermia.
2.5. Tuberculoza cutanata
2.6. Hematodermiile: leucoplazia, boala Bowen,
boala Paget, tumori maligne, etc
2.7. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul, gonoree,
hiv
C.2. 1. Culegere de date prin diverse metode: interviuri cu
Identific ntrebri nchise, deschise, observaia, cercetarea
problemele de documentelor medicale (foaia de observaie clinic,
dependen i bilet de externare, trimiteri, scrisori medicale, carnet
stabilete sntate, reete), discuii cu echipa de ngrijire i
diagnostice aparintorii, examen fizic, etc
de ngrijire la Analizarea i organizarea datelor: informaii
pacienii cu semnificative
afeciuni 2. Independena si dependena.
dermatologice 2.1. Manifestri de independen: pacient contient,
mobilitate pstrat, semne vitale (R, P, TA, T), n
limite normale, absena durerii, somn i odihn
corespunztoare, comunicare eficient la nivel

afectiv i motor.
2.2. Probleme de dependen: vulnerabilitate,
alterarea integritii tegumentelor i mucoaselor, risc
de infecie, alterarea confortului fizic i psihic,
alterarea imaginii de sine, durere acut sau cronica,
refuzul de a se conforma tratamentului, edeme ale
membrelor, dezinteres fa de msurile de igien i
de infecie.
Manifestri de dependen: vezicula, pustula, papula,
filctena, ulceraia, ancru, eritemul, crusta, plaga,
escara, durere, neglijarea igienei, inut nengrijit,
incapacitatea urmrii prescripiilor, percepia
negativ a propriului corp, pesimism, sentiment de
inferioritate, devalorizare, frustrare.
2.3. Semne de dificultate:
- de ordin fizic: alterarea integritii tegumentelor i
mucoaselor, proces infecios, slbiciune i oboseal,
diminuarea motricitii, durere, incontinen
sfincterian.
- psihologic: anxietate, stres, confuzie, stare
depresiv
- social: izolare, srcie, divor, deces
- lipsa cunoaterii: neaccesibilitate la informaii, lipsa
interesului, lipsa de cunoatere a msurilor de igien
i protecie, lipsa de informare asupra ngrijirilor
preventive i curative ale leziunilor pielii, lipsa de
cunoatere a obiceiurilor sntoase de via.
2.4. Diagnosticul de ngrijire format din
problema+sursa de dificultate+manifestarea de
dependen.
C.3. 1. Obiectivul nursing: performan, specificitate,

Elaboreaz implicare, realism, observabil, obiective pe termen
planul de scurt, mediu si lung.
ngrijire - 2. Prioriti n ngrijire: supravegherea funciilor
nursing vitale i vegetative, profilaxia infeciilor, prevenirea
complicaiilor
- intervenii proprii: comunicare, hidratare,
alimentare, igien, mobilizare, transport, profilaxie,
educaie, etc
- intervenii delegate: pregtirea pentru investigaii i
analize, administrarea tratamentului local i general,
pregtirea preoperatorie i ngirjiri postoperatorii,
etc.
C.4. 1. Resurse materiale:
Aplic - instrumente: seringi, ace, ans de platin, truse
interveniile chirurgicale, electrocauter, aparat LASER, trusa
proprii i oxigen, baghete plastic, stilet butonat, sond
delegate canelat, lame de sticl, microscop, etc
- materiale: comprese, mese, tampoane de vat,
soluii antiseptice, soluii anestezice, soluii
perfuzabile, medicamente, fei, crme, unguente,
termometru, zpad carbonic, etc.
2. Pregtirea pacientului:
- psihic: informare, explicaii, asigurarea confortului
psihic, educare, etc
- fizic: asigurarea confortului ambiental, poziie
adecvat, igien, cmp operator, etc
3. Intervenii specifice
3.1. Recoltarea produselor patologice, secreii snge
3.2. ngrijirea leziunilor, toaleta leziunilor i
ulceraiilor, pansamente i bandaje
3.3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor
3.4. Intervenii electrocauter, intervenii LASER,

cauterizare, etc
3.5. Pregtirea postoperatorie
3.5.1. Pregtire general: bilan hidric general,
supravegherea funciilor vitale i vegetative,
investigaii paraclinice (biochimice), etc
3.5.2. Pregtirea din zona interveniei
3.5.3. ngrijiri postoperatorii
3.5.4. Supravegherea bolnavului: aspect general,
parametrii fiziologici, bilan hidric, hidratarea
pacientului
3.5.5. Asigurarea confortului: igiena, combaterea
durerii, combaterea anxietii
3.5.6. Prevenirea complicaiilor postoperatorii:
retenie de urin, constipaie, tromboflebite, etc
C.5. 1. Obiective stabilite
Evalueaz 1.1 realizate: manifestri de dependen absente
rezultatele sau ameliorate, satisfacia pacientului
ngrijirilor 1.2 nerealizate: manifestri de dependen care se
aplicate menin, sau aprute pe perioada ngrijirii
2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitile
fizice ale pacientului
3. Planificarea interveniilor: adecvate manifestrilor
de dependen prezente n evoluia pacientului.
Condiii de aplicare didactic i de evaluare

Modulul DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE
NGRIJIRE poate fi parcurs n mod independent.
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de
nvare

- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de
nvare
analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de
ngrijire.
nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire,
simulri.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (ntrebri), test scris, fie
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire).
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l
SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel initar de pregtire.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe
care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii,
tema n clas, investigaia, proiectul.
Sugestii metodice

Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore / sptmn de instruire teoretic / semestrul II i 36 ore /
semestrul II de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare
material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea
corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor
privind DERMATO VENEROLOGIA I PARTICULARITI DE NGRIJIRE.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul
critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea
cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare
de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme,
casate video, CD uri, folii de retroproiector, etc.

MODULUL 35: BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-
CONTAGIOS
Not introductiv
Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-
CONTAGIOS face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea:
n modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-
CONTAGIOS se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
infecto contagioase i particulariti de ngrijire. Modulul are alocate 60 ore din care
24 ore teorie i 36 ore stagiu clinic. Prin parcurgerea programei colare se asigur
dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional
specifice calificrii.
modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor infecto - contagioase.
(nursing) la pacienii cu afeciuni infecto contagioase
3. Elaboreaz planul de ngrijire (nursing)
4. Aplic interveniile proprii i delegate
5. Evalueaz rezultatele ngrijirilor aplicate
Tabelul de corelarea competenelor i coninuturilor

Unitatea de competen: BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING
INFECTO-CONTAGIOS (60 ore din care 36 ore de instruire clinic)
Nr. crt. Unitatea de Competene Coninuturi tematice

competen
1 Boli infecto- C.1. 1. Semnele i simptomele prezente n

contagioase Analizez afeciunile infecto contagioase,
i semnele i 1.1. Semne locale: leziuni la nivelul
particulariti simptomele tegumentelor i mucoaselor: macula,
de ngrijire specifice papula, vezicula, pustula, flictena,
afeciunilor ulceraia eritemul
infecto 1.2. Semne generale: febr, frison,
contagioase tahipnee, greuri, vrsturi, cefalee,
dureri abdominale, hipertermie,
inapeten, obstrucia cilor
respiratorii, tulburri circulatorii,
rinoree, tuse seac, rgueal,
iritabilitate, modificri ale funciilor
vitale,
2.Principalele afeciuni infecto contagioase.
Boli infecioase cu poart de intrare
respiratorie: varicela, TBC pulmonar,
scarlatina, rujeola, rubeola, difteria, tusea
convulsiv, pneumoniile, gripa, meningita,
parotidita epidemic, poliomielita.
digestiv: toxiinfecii alimentare, dizenteria,
febra tifoid, enterovirozele, hepatita viral.
Alte boli infecioase variate: rabia, tetanos,
hiv, hepatita B, C i infecii nosocomiale
C.2. tegumentar i variat.
Identific 1.Culegerea de date ( date subiecte,
problemele de obiective) prin diverse metode: interviu
dependen i (direct-indirect cu ntrebri nchise
stabilete deschise), observaie cercetare documente
diagnosticele medicale (foaia de observaie clinic,

de ngrijire trimiteri, scrisori medicale, reete, etc.),
(nursing) la discuii cu echipele de ngrijire i
pacienii cu aparintorii, examen fizic, ancheta
afeciuni epidemiologic
infecto 2. Independena/ Dependena:
contagioase 2.1. Manifestri de independen: pacientul
contient, mobilitate pstrat, comunicarea
eficient la nivel motor.
2.2. Probleme de dependen: alterarea
integritii tegumentelor i mucoaselor,
potenial de suprainfecie a leziunilor,
potenial de complicaii respiratorii,
digestive nervoase, alterarea confortului
psihic i fizic, dezinteres fa de msurile de
igien i protecie, deficit de autongrijire
2.3. Surse de dificultate: de ordin psihologic
(stres, anxietate, de ordin social ( izolare,
srcie) lipsa cunoaterii
2.4. Diagnosticul de ngrijire (nursing) =
PES ( problema + sursa de dificultate+
manifestarea de dependea)
C.3.
Obiectivul nursing: specifitate, performan,
Elaboreaz
implicare, realism, observabilitate ( cine, ce,
planul de
ce se poate face, cum n ce msur, cnd?)
ngrijire
obiective pe termen lung, mediu scurt.
(nursing)
2. Prioriti de ngrijire: supravegherea
funciilor vitale i vegetative , profilaxia
infecilor, prevenirea complicaiilor.
2.1. Intervenii propii ( autonome)
comunicare, hidratare, alimentare, igien,
mobilizare, profilaxie, educaie

tratamentului local i general, administrarea
C.4. serurilor imune, vaccinuri i anatoxine
Aplic 1. Resurse materiale:
interveniile 1.1. Instrumente: canul traheal, sond
proprii i laringian, spatul, sond de oxigen, sonde
delegate de aspiraie, trocare, pipete, termometre,
tensiometru, seringi de diferite mrimii,
tvi renal cutii Petri, recipiente pentru
recoltarea produselor biologice.
1.2. Materiale: comprese sterile, soluii
antiseptice, anestezice, truse perfuzie,
soluile perfuzabile, medicamente inhalate,
unguente creme, alcool mentolat, pudre,
seruri i vaccinuri
2. Pregtirea pacientului:
2.1.Pregtirea psihic: informare, explicaii,
ambiental, poziia adecvat, izoalare i
diet, igien
3.Intervenii specifice
3.1 Dezobstrucia cilor respiratorii,
aspirarea secreilor instilaii gargarisme,
intubaie orotraheal, oxigenoterapie, drenaj
postural
C.5.
Evalueaz 1. Obiective stabilite:
rezultatele 1.1.Realizate- manifestare de dependen
ngrijirilor absente sau ameliorate, satisfacia

aplicate pacientului.
1.2. Nerealizate: manifestri de dependen
care se menin,
2.Reformularea obiectivelor: adaptate la
capacitile fizice ale pacientului.
3. Planificarea interveniei: adecvate
manifestrii de dependen prezente n
evoluia pacientului
Condiii de aplicare didactic i de evaluare

Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-CONTAGIOS
poate fi parcurs n mod independent.
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicate active n procesul de
nvare
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de
nvare
analizarea informaiior vechi cu cele noi ipentri ordonarea lor
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaie,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, fia de lucru, proiectul, planul de
ngrijire.

nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire,
simulri.

de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz plan de ngrijire).
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pa care trebuie s-l
SSP ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat
pentru a se asigura un nivel initar de pregtire.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarri formative, iar la sfritul lui se
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuirea acestora pe
care permit evaluarea conceptelor, a atitudinii fa de o sarcin dat i a comunicrii,
tema n clas, investigaia, proiectul.
Sugestii metodice
Coninutul modulului este proiectat pentru u numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore / sptmn de instruire teoretic / semestrul II i 24 ore /
semestrul II de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de dificultatea temei, volumul i
Instruirea se va realiza n sli de demonstraie, uniti sanitare cu o bun dotare
material. Instruirea n sli de demonstraie are o importan deosebit n realizarea
corespunztoare a competenelor pentru viitorii asisteni medicali generaliti

Modulul BOLI INFECTO CONTAGIOASE I NURSING INFECTO-CONTAGIOS
are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul
critic i crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea
cunotinelor la problemele reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare
de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, scheme,

casate video, CD - uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar i materiale
sanitare diverse.

Modulul 36: EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE
Not introductiv
Modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE face
parte din pregtirea specific din anul II semestrul II pentru calificare : asistent
medical generalist.
n modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE se
regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic specializat
EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE.
Modulul are alocate 60 de ore din care 24 ore teorie (12 ore predate de medic,
12 ore predate de instructorul de nursing) i 36 de ore pregtire practic (stagiu
clinic) n secia de specialitate.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional

modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor endocrine.
2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnosticele de

ngrijire (nursing) la pacienii cu boli endocrine.

Unitatea de competen: EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N
ENDOCRINOLOGIE (60 ore din care 36 ore de pregtire practic stagiu clinic).
Nr. Unitate de
crt. competen
36. Endocrinologie C.1. 1. Semne i simptome prezente n bolile
si Analizeaz endocrine.
particularitile semnele i 1.1. Manifestri subiective
de ngrijire simptomele 1.1.1.Cefaleea cauze localizare, durat,
specifice intensitate, tulburri asociate;
bolilor 1.1.2. Oboseala fizic si intelectual.
endocrine 1.1.3.tulburarile somnului insomnie,

comaruri, hipersomnie.
1.1.4. Transpiraie localizare;
1.1.5. Sughiul
1.1.6. Setea
1.1.7.Tulburari gastrointestinale: inapetena,
vrsturi, diaree, constipaie, dureri
abdominale.
1.1.Tulburari cardio-respiratorii: palpitaii,
ameeli, dispnee.
1.1.Tulburri ale aparatului genital: de
instalare a pubertii, tulburri menstruale
1.1.Modificri ale vocii, tulburri de vedere.
1.2. Manifestri obiective:
1.2.1. Poziia, micri i contracii
involuntare
1.2.2. Faciesul: hipertiroidian, hipotiroidian,
cushingoid, acromegalic, addisonian,
hipopituitar;
1.2.3.Statura gigantismul, nanismul;
1.2.4. Starea de nutriie: obezitatea-tipuri,
slbirea
1.2.5. Starea mental
1.2.6. Aspectul tegumentelor, prul i
unghiile;
1.2.7. Edemul
1.2.8. Aspectul ochilor
1.2.9. Modificri ale oaselor i muchilor
1.2.10. Modificri ale semnelor vitale:
temperatur, tensiune arterial, respiraie
2. Principalele boli endocrine.
2.1. Bolile hipofizei: adenomul
cromofob.,acromegalia si gigantismul
,nanismul hipofizar, sindromul adipozo-
genital insuficiena hipofizara, diabetul
insipid-definiie, etiopatogonie,
simptomatologie, investigaii, evoluie,
tratament.
2.2. Bolile glandelor suprarenale: boala
Cushing, sindromul adreno-genital,
hiperaldosteronismul, boala Addison,
feocromocitomul-definiie, etiologie,
simptomatologie, investigaii, evoluie,
tratament.
2.3.Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala
lui Basedow, hipotiroidismul si mixedemul,
gua i cretinismul, cancerul tiroidian

definiie, etiologie, simptomatologie,
C.2. investigaie, tratament
Identific 2.4. Bolile paratiroidelor:
probleme de hiperparatiroidismul i hipoparatiroidismul-
dependen i definiie, etiologie, simptomatologie,
stabilete investigaie, tratament
diagnosticul 2.5. Bolile gonadelor: hipogonadismul,
de ngrijire eunuchismul i eunucoidismul, criptorhidian,
(nursing) la hirsutismul, boala polichistic ovarian,
pacientul cu pubertatea precoce i ntrziat- definiie,
boli etiologie, simptome i semne, investigaie,
endocrine. tratament
1. Culegere de date (date obiective/
subiective) interviu,observaie, cercetarea
documentelor medicale (foaia de observaie
clinic, bilete de ieire din spital, trimitere,
scrisori medicale, carnet de sntate, card de
identificare, reete, etc.), discuii cu membri
echipei de ngrijire i aparintorii, examenul
fizic (inspecie, auscultaie, msurtori
antropometrice). Analiza i sistematizarea
datelor: informaii semnificative.
2. Independena / Dependena
2.1. Manifestri de independen: pacient
contient, mobilitate pstrat, tegumente
nemodificate, semne vitale (R,P,TA, ) n
limite normale, absena durerii, somn i
odihn corespunztoare, comunicare
eficient la nivel motor i senzorial
2.2. Probleme de dependen: cefalee,
postur inadecvat, cooperare ineficient la
nivel individual, dispnee, circulaie
inadecvat, hipertermie, hipotermie, risc de
rnire, risc de infecie, disfuncie sexual,
alterarea nutriiei (exces sau deficit),
alterarea eliminrilor intestinale (diaree,
constipaie), alterarea echilibrului electrolitic
i hidric, alterarea imaginii corporale,
pierderea stimei de sine, alterarea vocii
2.3. Manifestri de dependen: tahipnee sau
bradipnee, voce rguit, hidratare
exagerat, polifagie, inapeten, greutate
peste normal sau sub normal, vrsturi,
edeme, furnicturi, deplasare greoaie, odihn
insuficient, slbiciune, iritabilitate,
neadaptare la rol, diaforez, dificultatea de a

nelege informaia
2.4. Surse de dificultate
2.4.1. Surse de dificultate fizic: alimentaie
i hidratare insuficient sau n exces,
constipaie, deficit auditiv, olfactiv, vizual,
deformarea articulaiilor extremitilor,
dezechilibru endocrin metabolic, diaforez,
diminuarea peristaltismului, epuizare,
ameeal, diminuarea tonusului muscular,
frigiditate, oboseal, frilozitate, deprinderi
alimentare deficitare, obezitate, edeme,
C.3. tremurturi ale membrelor, etc.
Elaboreaz 2.4.2. Surse de dificultate psihologice:
planul de anxietate, stress, team de obezitate,
ngrijire depresie, frustrare, nelinite fa de
(nursing). diagnostic i tratament, ameninarea
conceptului de sine, pierderea respectului de
sine, neacceptarea bolii, tulburri de gndire.
2.4.3. Surse sociologice: condiii de munc
inadecvate, insuficiena resurselor familiale
2.4.4. Surse de dificultate legate de lipsa de
cunoatere
2.4.5. Diagnostic de ngrijire (nursing) =PES
(problema +sursa de dificulate+
manifestarea de dependen)

performan, implicare, realismul,
observabilitate, (cine?, ce?, ce se poate
face?, cum?, n ce msur?, cnd?, obiective
pe termen scurt mediu i lung)
C.4. 2. Prioriti de ngrijire: supravegherea
Aplic funciilor vitale i vegetative, a strii de
interveniile contien, meninerea unei stri nutriionale
proprii i adecvate, a echilibrului hidric i electrolitic,
delegate. mbuntirea aceptarea imaginii de sine,
crearea unui mediu sigur, creterea toleranei
la activitate

comunicare, hidratare, alimentare, igien,
asigurarea confortului fizic i psihic,
prevenirea complicaiilor, educaia
pacientului/familiei

tratamentului, asigurarea dietei, pregtirea
preoperatorie i ngrijirea postoperatorie
1.Resurse materiale : seringi, recipiente,

material de dezinfecie, substane pentru
stimularea sau inhibarea secreiei de
hormoni, izotopi, truse de perfuzie, soluii
perfuzabile, medicamente pentru acordarea
ajutorului de urgen n criza tireotoxic,
criza de tetanie, criza addisonian
2. Pregtirea pacientului
asigurarea confortului psihic, obinerea
acordului
2.2. Pregtirea fizic: asigurarea condiiilor
de mediu, poziia adecvat, restricii
alimentare i lichidiene, restricii de
tratament
3. Intervenii specifice
3.1. Investigaii
3.1.1. Examene de laborator: recoltarea
sngelui pentru dozri hormonale, glicemie,
dozarea calciului, fosforului, acizi grai
liberi, colesterol, lipide serice, uree,
creatinin, ionogram, iodemie.
Recoltarea urinei pentru calciurie, iodurie,
ionogram, 17-CS, dozarea catecolaminelor.
3.1.2. Teste de stimulare sau inhibare a
secreiei de hormoni pentru hipofiz, tiroid,
paratiroide, reprarenale, gonade.
3.1.3. Examene imagistice: radiografia
cranian i a scheletului, tomografia
computerizat, rezonana magnetic
nuclear, ecografia, probe cu izotopi
radioactivi (scintigrama, radioiodocaptarea )
3.1.4. Alte examinri: examene
oftalmologice (determinarea cmpului vizual
i a acuitii vizuale, examenul fundului de
ochi); determinarea metabolismului bazal,
reflexograma ahilian; electromiograma,
testul hiperpneei provocate.
3.2. Prevenirea complicaiilor :
supravegherea funciilor vitale, observarea
semnelor de deshidratare, evitarea excesului
de lichide, reducerea riscului de rnire,
creterea aportului de potasiu, hidratare

parenteral
3.3. Educaia pacientului /familiei
-Informarea privind modul de producere al
bolii, factorii favorizani i agravani;
-Instruirea cu privire la tratament: denumirea
C.5. medicamentelor, doze, orar, cale de
Evalueaz administrare, efectul terapeutic i reaciile
rezultatele adverse, msuri n caz de cltorie, purtarea
ngrijirilor cardului (carnetului) i a medicamentelor de
aplicate. urgen, creterea dozelor n caz de urgen
-Instruirea cu privire la diet: scopul dietei,
tipul i cantitatea de alimente care trebuie
evitate, substanele pentru corectarea
gustului, nlocuirea celor interzise;
-Instruirea pacientului /familiei cu privire la
evitarea riscului de rnire
- Importana controlului periodic, acceptarea
tratamentului cronic i a limitrilor,
conservarea resurselor bolnavului,
acceptarea rolului de bolnav
3.4. Pregtirea preoperatorie :
- informarea pacientului i obinerea
consimmntului, asigurarea confortului
psihic i fizic
- pregtirea general i local: bilan clinic i
biologic, pregtirea cmpului operator
3.5. ngrijirea postoperatorie
- ngrijiri generale comune altor intervenii;
- ngrijiri speciale dup interveniile pe
craniu, pe glanda tiroid i pe glandele
suprarenale
1. Obiectivele stabilite
1.1. Realizate manifestri de dependen
absente sau ameliorate, satisfacia
pacientului
1.2. Nerealizate manifestri de dependen
care se menin sau aprute n perioada
ngrijirii
2. Reformularea obiectivelor adaptate la
resurselor pacientului/familiei
3. Planificare interveniilor adecvate
manifestrilor de dependen prezente n
evoluia pacientului

Criterii de aplicare didactic i de evaluare
Modulul EDOCRINOLOGIE I PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE
poate fi parcurs n mod independent
n elaborarea strategiei didactice profesorul va ine seama de urmtoarele

principii moderne ale educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior (cunotine pretiinifice
sau nsuite n alte module) la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea,
analizarea informaiilor vechi n raport cu cele noi i pentru ordonarea lor n
vederea evideniereii aspectelor semnificative.
nvare
cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia, descoperirea,
demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de activitate, plan de ngrijire.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor organiza activiti
de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, planuri de ngrijire,
planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz concret.
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire).
demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea
SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan care trebuie respectat pentru
a se asigura un nivel unitar de pregtire.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul lui se
realizeaz evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata
parcursul parcurgerii modulului.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n
grupul de lucru, observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite
evaluarea conceptelor, a atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii, tema n
clas, investigaia, proiectul.
Modulul EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE
poate fi parcurs n mod independent

activitilor privind EDOCRINOLOGIE I NURSINGUL N ENDOCRINOLOGIE.
Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic si
1 or predat de maistrul instructor) si 36 ore pregtire practic (stagiul clinic).
Cadrele didactice au libertatea s decid numrul de ore alocat fiecrei teme in funcie
de dificultatea temei: volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare
ale elevului, dotarea cu material didactic, particularitile grupului de elevi instruii.
Instruirea se va realiza n slile de demonstraie i n uniti sanitare cu o buna
dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n
realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni
medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca
stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri
aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a
elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje,
scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
nvare


Modulul 35: BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE
I NURSINGUL SPECIFIC
Not introductiv
Modulul BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL

SPECIFIC face parte din pregtirea specific din anul II, pentru calificarea: asistent
medical generalist.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen tehnic
specializat BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I NURSINGUL SPECIFIC.
Modulul are alocate 60 ore din care 24 ore teorie (12 ore predate de medic, 12
ore predate de instructorul de nursing) i 36 ore pregtire practic (stagiu clinic) n
secia de specialitate.
Studierea modulului se face n paralel cu cel de nutriie i dietetic cu care
realizeaz o bun legtur i ajuta viitorul asistent s neleag mai bine
particularitile ngrijirii n bolile metabolico-nutriionale care n marea majoritate a
cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin ngrijire continu comprehensiv,
flexibil i integrat. Aceste particulariti se regsesc n lista competenelor i
criteriile de performan din standardul de pregtire profesional.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise n standardele de pregtire profesional.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional

modulului:
1. Analizeaz semnele i simptomele bolilor metabolice i de nutriie.

(nursing) la pacienii cu boli metabolice i de nutriie.

Unitatea de competen: BOLI METABOLICE I DE NUTRIIE I
NURSINGUL SPECIFIC (60 ore din care 36 ore de pregtire practic stagiu clinic).
Nr. Unitate de
crt. competen
35. Boli C.1. 1. Semnele i simptomele prezente n boli
metabolice i Analizeaz metabolice i de nutriie: creterea sau

de nutriie i semnele i scderea n greutate, polifagie, poliurie,
nursingul simptomele polidipsie, inapeten, astenie fizic,
specific bolilor transpiraii, dureri articulare i musculare,
metabolice i modificri ale tensiunii arteriale, tulburri de
de nutriie. tranzit intestinal, xantoame si xantelasmele etc.
prezentare sumar, exemple de afeciuni n
care se ntlnesc.
2. Principalele boli metabolice i de nutriie.
2.1. Diabetul zaharat: definiie, etiopatogenie,
forme clinice (tip 1, tip 2), simptomatologie,
investigaii, evoluie i complicaii acute
(comele) i cronice (macroangiopatii,
microangiopatii), infectiile, modificarile
cutanate, osteoarticulare, hepatice, etc.
Tratamentul nonfarmacologic dieta si
exercitiul fizic terapeutic n diabetul zaharat.
Tratamentul farmacologic: insulin,
antidiabetice orale, tratament combinat
(insulina si ADO)
Tratamentul comelor diabetice.
Profilaxia complicatiilor.
2.2. Obezitatea definiie i epidemiologie,
etiopatogenie, forme clinice. Complicaiile
obezitii. Dieta, exercitiul fizic terapeutic,
tratament farmacologic, tratamentul chirurgical
in obezitate
2.3. Denutriia definiie, etiopatogenie,
simptomatologie, evoluie i complicaii.
Principii de tratament.
2.4. Dislipidemiile definiie, clasificare,
factori de risc etiopatogenie, forme clinice i
asocieri morbide, investigaii, complicaii.
Tratament nonfarmacologic (dieta) i
farmacologic.
2.5. Hiperuricemiile , guta definiie,
etiopatogenie i clasificare, simptomatologie,
investigaii, evoluie.
Principii de tratament n hiperuricemiile
asimptomatice i in gut. (in puseu si
intercritic).
2.6. Sindromul X metabolic definiie, factori
de risc etiopatogenie, depistare i evaluare.
Obiective de tratament: optimizarea stilului de
via (dieta si efort fizic terapeutic), medicaia
specific, educaia specific si continu.
2.7. Intolerana la gluten (enteropatia glutenic

sau boala celiac) definiie, etiopatogenie,
forme clinice i simptomatologie, investigaii.
Principii de tratament.
C.2. 2.8. Hipoglicemiile definiie, forme clinice
Identifica ( uoare, medii, grave, organice, funcionale),
probleme de simptomatologie, evoluie. Principii de
dependen tratament.
i stabilete
diagnosticul 1. Culegerea de date (subiective/obiective)
de ngrijire prin: interviu direct, chestionare specifice
(nursing) la (nutriional, de frecvena alimentaie, ancheta
pacienii cu alimentar, investigarea stilului de via),
boli observaie, cercetare documente medicale
metabolice i (foaia de observae, bilete de externare din
de nutriie. spital, buletine de analize/investigaii, scrisori
i trimiteri medicale, carnet de sntate, reete
etc.), discuii cu echipa de ngrijire i
aparintorii, examenul fizic (inspecie,
msurtori antropometrice: nlime, greutate,
circumferina abdominal).
Analizarea i organizarea datelor: informaii
semnificative.
2. Independena/dependena.
2.1. Manifestri de independen: pacient
contient, mobilitate pstrat, tegumente
intacte, normal colorate, semne vitale (R, P,
TA, T0) n limite normale, absena durerii,
somn i odihn corespunztoare, apetit
nemodificat, comunicare eficient la nivel
motor i senzorial.
2.2. Probleme de dependen: imobilitate,

incoordonarea micrilor, postur inadecvat,
dispnee, circulaie inadecvat, comunicare
ineficient la nivel motor i senzorial, risc de
infecie, risc de rnire, alterarea strii de
nutriie (exces), diaree, deficit de cunotine,
alterarea percepiei vizuale, disfuncie sexual.
Manifestri de dependen: dificultate n
deplasare, disconfort, oboseal, fatigabilitate,
polifagie
Surse de dificultate: de ordin fizic (sete,
surplus n greutate, epuizare,a limentaie
C.3. insuficient, leziuni cutanate), de ordin
Elaboreaz psihologic (anxietate, stres), de ordin social
planul de (izolare geografic, srcie, izolare social),

ngrijire lipsa informaiilor (n legtur cu boala,
(nursing). tratamentul cronic, complicaiile, eventualele
operaii).
Diagnostic de ngrijire = PES (problem +
surs de dificultate + manifestri de
dependen).

performan, implicare, realism,
observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?,
cum?, n ce msur?, cnd?, obiective pe
termen scurt, mediu i lung).
2. Prioriti n ngrijire: supravegherea
funciilor vitale i vegetative, a strii de
C.4. contien, supravegherea alimentaiei i
Aplic respectarea dietei, profilaxila complicaiilor.
interveniile 2.1. Intervenii proprii (autonome):
proprii i comunicare, hidratare i alimentare, igien,
delegate. mobilizare, supravegherea eliminrilor,
educaie.
investigaii i analize, controlul i asigurarea
dietei, administrarea tratamentului, pregtirea
special pentru operaie i ngrijirea
postoperatorie a pacientului cu diabet,
obezitate i denutritie.
1. Resurse materiale
Seringi, ace, recipiente, garou, material de
dezinfecie, cntar taliometru, panglic
metric, tensiometru, glucometru cu teste.
Trus de perfuzie, soluii perfuzabile, flacoane
de insulin.
Substane pentru teste: glucoz, xiloz, lactoz,
sulfat de bariu, izotopi radioactivi.
2. Pregtirea pacientului.
obinerea consimmntului, asigurarea
confortului psihic.
ambiental, respectarea restriciilor alimentare,
asigurarea poziiei.
3. Intervenii specifice.
3.1. Recoltare sngelui pentru: glicemie, HLG,
Hb glicozilat, colesterol total, LDL, HDL,
trigliceride, proteine serice, ionogram, acid

uric, VSH, anticorpi antigluten, anticorpi anti
muchi neted.
3.2. Recoltare urinei pentru: glicozurie,
ionogram, corpi cetonici, proteinurie/24 h
examenul sedimentului, urocultura.
3.3. Alte examene.
3.3.1. Teste de evideniere a malabsorpiei:
testul cu xiloz, cu lactoz, testul de ncrcare
lipidic, testul excreie urinare de FIGLU (acid
forminoglutamic).
Examenul coprologic simplu sau cu izotopi
radioactivi.
3.3.2. Testul de toleran la glucoz oral
(TTGO).
3.3.3. Examene radiologice: radiografia
articular (guta), examenul gastrointestinal
(enteropatia glutenic) rolul asistentei n
pregtirea pacientului.
3.3.4. Examenul fundului de ochi, examen
dermatologic.
3.4. Educaia pacientului/familiei.
3.4.1. Instruirea pacientului/familiei pentru
autoobservare i autongrijire, evaluarea
efectelor i beneficiilor aplicrii planului
terapeutic, efectuarea injeciei cu insulin,
determinarea glicemiei cu glucometru i
evidena rezultatelor, a dozelor de insulin,
ntocmirea meniului cu respectarea cantitii
de carbohidrai, cntrirea sau aprecierea
folosind alte echivalene pentru o porie,
repartizarea pe mese, respectarea orarului
meselor i a ritmului de administrare a
insulinei i antidiabeticelor orale (ADO).
Recunoaterea semnelor comelor i
hipoglicemiei, msuri de prevenire a infeciilor
intercurente.
3.4.2. ntocmirea planului pentru schimbarea
stilului de via i creterea complianei
(aderenei) la tratament.
3.5.Prevenirea complicaiilor: supravegherea
strii de contien, supravegherea i
msurarea R, P, TA, T0 la intervale stabilite de
medic, curba diurezei, observarea semnelor de
deshidratare, supravegherea sondei urinare,
combaterea vrsturilor, ngrijirea n cazul
convulsiilor.

3.6. Controlul i asigurarea dietei.
Obiectivele i principiile dietoterapiei.
Asigurarea dietei recomandate.
Comunicarea cu familia i controlul aportului
alimentar din afar.
C.5. Asigurarea dietei n funcie de greutate, talie,
Evalueaz vrst, activitate fizica, complicatii si
rezultatele comorbiditati asociate, preferine alimentare)
ngrijirilor Respectarea particularitilor n funcie de
aplicate. forma clinic (DZ tip1, DZ tip2), vrst
(diabetul la copil, adolescent, varstnic) stare
fiziologic (gravida cu diabet).
Controlul greutii.
3.7. Administrarea tratamentului
medicamentos
Respectarea dozelor i orarului corelat cu
alimentaia, observarea reactiilor adverse
(tulburari digestive la biguanide, hipoglicemie
la sulfonilureice, insulina), incidente i
accidente alergice, retenie hidric.
3.8. Intervenia chirurgical la diabetic.
Pregtirea special i reechilibrarea
preoperatorie, supravegherea intraoperatorie,
ngrijirea special postoperatorie, prevenirea
complicaiilor.
1.1. Realizate manifestri de dependen
absente sau ameliorate, satisfacia pacientului.
1.2. Nerealizate manifestri de dependen
care se menin sau apar n perioada ngrijirii.
2. Reformularea obiectivelor adaptate la
capacitile fizice (resurselor)
pacientului/familiei.
3. Planificarea interveniilor adecvate
manifestrilor de dependen prezente n
Modulul BOLI DE NUTRIIE I METABOLICE I NURSINGUL
SPECIFIC poate fi parcurs n mod independent

activitilor privind BOLI DE NUTRIIE I METABOLICE I
PARTICULARITILE DE NGRIJIRE.

Coninutul modulului este proiectat cu un numr de 60 de ore pe an i se va
desfaura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic si
1 or predat de maistrul instructor) si 36 ore pregtire practic (stagiul clinic).
dotare material. Instruirea n sala de demonstraie are o importan deosebita n
realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice pentru viitorii asisteni
medicali generaliti.
Se pot utiliza ca metode de nvare: expunerea,conversaia, munca
stimuleaz spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmri
aplicarea cunotinelor la probleme reale inndu-se cont de nevoile de instruire a
elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat:plane, mulaje,
scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente i materiale sanitare.
nvare

Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA
Nota introductiv
Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din pregtirea specifica din

anul II , pentru calificarea asistent medical generalist .
In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de
competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA.
Alimentaia (dieta) este esenial pentru promovarea sntii, prevenirea
bolilor i existena vieii, fcnd parte din nevoile de baz ale individului.
Strategia OMS Sntate 21, adoptat n 1998 la Copenhaga prin obiectivul
nr. 11 un trai mai sntos i obiectivul nr. 12 reducerea efectelor datorate
alcoolului, drogurilor i tutunului stabilete direcii clare pn n 2015 n realizarea
crora asistentul medical generalist are un rol important, avnd n vedere c sfera sa
de activitate cuprinde deopotriv omul sntos i bolnav, n diferite etape ale vieii sau
situaii fiziologice, omul n corelaie cu mediul su obinuit de via.
Schimbarea stilului de via i n principal al celui alimentar ar reduce simitor
incidena bolilor, ar crete calitatea i durata vieii.
Modului are alocate 60 ore din care 24 teorie (12 ore predate de medic si 12
ore predate de maestrul instructor) si 36 ore pregtire practica in seciile de spital si
bucataria dietetica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in
standardele de pregatire profesionala.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:
1. Recunoate principalele grupe de nutrienti si alimente.
2. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului.

3. Promoveaz educaia nutriional a individului si familiei .
4. Identific tulburri de alimentatie.
5.Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni.
Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor

Unitatea de competenta:NUTRITIE SI DIETETICA (60 de ore din care 36
instruire practica)
Nr. Unitate de
crt. competen
38. Nutriie si C.1. 1. Macronutrienti - definitie
dietetic Recunoate principalele 1.1 Glucidele sau carbo hidratii-
grupe de nutrienti si definitie,clasificare,rolul in organism.
alimente. Notiuni despre digstie si
metabolism.Surse alimentare.
1.2. Lipidele-definitie,clasificare,rolul
in organism.Notiuni despre digestie si
1.3.Proteinele-definitie, clasificare,rolul
in organism.Notiuni despre digestie si
2. Vitaminele, apa si sarurile minerale
2.1.Vtamine solubile si hidrosolubile si
liposolubile- definitie, rol,surse.
Substante cu efecte vitaminice.
2.2Apa-rolul apei si distributia apei in
organism.Bilantul hidric-aportul si
eliminarea.Necesar hidric.Electroliti si
tulburari electrolitice,tulburari ale
echilibrului acidobazic-notiuni generale.
2.3Sarurile minerale-caracteristici.
2.3.1Macrominerale:Ca,P,Mg,Na,Cl,K,S
2.3.2Microminerale: Fe ,Zn,F, Cu
2.3.3Oligoelemente: I, Cr, Co, Se, Mn,
Mb, Vn, Br, Ni
2.3.4Notiuni despre metabolismul
mineral si tulburarile metabolice.
3Grupe de alimente
3.1Carnea si produsele de carne
3.2Laptele si produsele lactate
3.3Ouale
3.4Grasimile
3.5Cerealele
3.6Legumele si fructele

3.7Produsele zaharoase
3.8Bauturile nealcoolice
3.9Condimente
3.10Produse alimentare de
protectie:peste oceanic,cereala
germinate,produse fermentate
lactic,imbogatite in celuloza si substate
pectice
4. Alimentele i exerciiul fizic
1. Bazele fiziologice ale

C.2. Identific nevoi comportamentului alimentar
nutriionale n funcie Aspecte socio-culturale ale alimentaiei,
de vrst, activitate i hedonismul, aspecte religioase.
starea individului 2. Raia alimentar. Nevoile energetice
i plastice. nevoile bazale n funcie de
greutate, suprafaa corporal, vrst,
stri fiziologice, factori de mediu,tipul
de activitate, stri patologice.
2.1 Raia caloric la nou nscut i
sugarul mic
2.2. Nevoi nutriionale n perioada
copilriei. Educaia nutriional.
Prevenirea afeciunilor cronice
2.3.Raia caloric la adolesceni,
prevenirea obezitii.
2.4. Raia caloric la aduli i vrstnici.
Alimentaie protectoare
2.5. Raia caloric n sarcin i
alptare:ghidul dietei, complicaii ale
sarcinii legate de aportul alimentar
( prezentare sumar)
3. Alctuirea dietei adecvate

3.1. Moderaie i echilibru. Piramida
alimentelor
3.2. Exemple de diet raportat la vrst
i greutate
3.3. Factorii care influeneaz aportul
alimentar : clima, mediul familial
( obiceiuri), tendine sociale,
mediatizarea unor produse prin mass-
media, boala
1. Stilul de via sntos

C.3. Promoveaz 1.1.Indicatorii stilului de via sntos,

educaia nutriional a alimentaia, comportamentul alimentar,
individului i familiei efectele consumului de alcool, ale
stresului psiho-social, obiceiuri
alimentare nesntoase, efectele
fumatului, greutatea corporal n limite
normale .
Rolul exerciiului fizic.
1.2 ntocmirea planului de educaie
pentru schimbarea stilului de via .
2. Noiuni de gastro-tehnie
2.1. Calitatea produselor-metode de
apreciere a produselor de origine
animal i vegetal
2.2 Metode de pstrare i conservare a
alimentelor: fizice, chimice, fizico-
chimice, biochimice
2.2.1. Conservarea laptelui, crnii i
petelui, oulor, fructelor i legumelor.
2.3. Metode de prelucrare i
preparare: prelucrare preliminar,
prelucrare termic (fierbere, n aburi,
prjire, frigere, coacere)
2.4. Preparate culinare: supe, sosuri,
gustri, intrri, salate,garnituri, budinci,
sufleuri, fripturi, aluaturi, pinea,
deserturi.
3. Alctuirea dietei i alegerea
meniului
3.1. Stabilirea necesarului cantitativ i
calitativ pe caz concret
Stabilirea preferinelor alimentare
3.2. Combinarea alimentelor
3.3. Echivalene pentru o porie
3.4. Orarul poriilor- repartizarea
alimentelor pe mese
1.Evaluarea strii nutriionale

C.4. Identific 1.1.Factori care influeneaz
tulburri de nutriie i necesarul alimentar, stres determinat
alimentaie de boal,stri anabolice fiziologice,
cretere, sarcin, convalescen
1.2. Factori care influeneaz aportul
alimentar: starea economic, cultura,
climatul emoional, strile patologice,
comportamentul alimentar
1.3. Metode: anamneza, date

antropometrice, examenul fizic
1.4. Interaciunea dintre alimente i
medicamente
1.5. Alimentaia enteral i
parenteral
2. Tulburri de alimentaie
2.1 Anorexia nervoas
2.2 Bulimia
2.3. Boal supra alimentaiei
2.4. Tulburri nespecifice
2.5. Comportamente inadecvate n
copilrie
1. Principii generale ale alimentaiei

dietetice i dieta n :bolile aparatului
C.5. Asigur digestiv, ficatului i pancreasului,
respectarea dietei n anemii, afeciuni cardio-vasculare i
diferite afeciuni HTA, afeciuni renale, boli neoplazice,
diabet i boli de nutriie.
2. Consilierea pacientului i familiei
2.1. Importana dietei pentru tratarea
bolii
2.2. Preferine alimentare
2.3. Compliana ( aderena)
pacientului l;a indicaiile terapeutice,
msuri de control a alimentelor din
afara.
2.4. Prezentare de meniuri folosite n
spital i ambulatoriu
2.5. Prezentarea listei de alimente
interzise permise
3. ntocmirea foii de alimentaiei
Verificarea recomandrilor medicale.
Modulul NUTRIIE I DIETETIC poate fi parcurs n mod independent i

n
corelare cu modulul Boli metabolice i de nutriie i nursingul specific. Modulul are
ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor privind nutriia i
dietetica.
va desfura astfel: 2 ore/sptmna teorie semestrul I anul II (1 or predat de medic
i 1 or predat de maistrul instructor) i 36 ore pregtire practic (stagiul clinic).

dotare material, n buctria spitalului. Instruirea sala de demonstraie are o
importan deosebita n realizarea la un nivel corespunztor al competenelor specifice
pentru viitorii asisteni medicali generaliti.
- elevii au stiluri diferite de nvare;
vederea evidenierii aspectelor semnificative.
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: observaia i
exerciiul, descoperirea, demonstraia, problematizarea, fie de lucru, proiect de
activitate, plan de ngrijire, expunere i conversaie, munc independent, simularea,
discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea i capacitatea de
a lua decizii.
Se va urmri aplicarea cunotinelor la situaiile reale, inndu-se cont de
nevoile de instruire a elevilor i formarea acestora ca asisteni medicali generaliti.
de nvare cu caracter practic aplicativ: scheme, fie de lucru, tabele cu coninutul n
principii alimentari, planuri de ngrijire, planuri de educaie, simulri, aplicaii pe caz
concret.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: plane, mulaje,
scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, ustensile si materiale necesare
realizrii unor preparate culinare, foi de alimentaie, list de alimente.
de lucru, probe practice (demonstraie, studiu de caz, plan de ngrijire), calcularea
raiei alimentare, alctuirea meniului.
parcursul parcurgerii modulului. Cadrele didactice vor realiza o permanent legtur

cu celelalte module studiate n anul II ( boli de nutriie i metabolice, endocrine,
afeciuni de medicin intern i chirurgicale).


Curriculum AMG II

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Curriculum AMG II

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Nr. Denumirea modulului Nr. De Detaliere ore

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

6. O. R. L. si nursing O. R. L. 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 - -

9. Reumatologie si nursing in 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

2. Epidemiologie si sanatate publica 1C 24+36 2h teorie+ 5 - - -

6. Chirurgie generala si nursing in 2C 60+60 3h teorie m.instr. 5 60 - -

9. Boli infecto- contagioase si nursing 1C 24+36 1h teorie m.instr. 2 36 -

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Lista competentelor specifice unitatii de competenta

1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de

Tabel de corelare a competenelor si coninuturilor

Nr Unitatea de Competene Coninuturi

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

C.2. Obine 1. Tipuri de texte:

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

MODULUL II: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR

Modulul MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR face parte din

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

1. Precizeaz principiile managementului general

2. Identific politicile i sistemele de sntate

3. Analizeaz caracteristicile managementului sanitar

4. Aplic legislaia sanitar

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor

Unitatea de competen: MANAGEMENT I LEGISLAIE SANITAR (60 de

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

1. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

2. Cristian Vldescu (coordonator) - "Managementul serviciilor de sntate" - Ed.

3. European Trening Foundation SJEP 9628 - "Management sanitar" - Ovidius

4. Liviu Cocora - "Legislaie medical i social" - Ed. Universitii "Lucian

5. Monitorul Oficial al Romniei

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Modulul EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC face parte din

Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare

2. Explic starea de sntate i caracteristicile sntii publice.

3. Monitorizeaz starea de sntate.

4. Msoar i analizeaz morbiditatea.

5. Aplic programe de sntate public..

Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor

Unitatea de competen: EPIDEMIOLOGIE I SNTATE PUBLIC (60 de ore din

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Condiii de aplicabilitate didactic i de evaluare

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica

6. Dan Enchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sntate public i management sanitar",

7. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - "Metode utilizate n

8. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL,

9. E. Mgureanu, C. Bususioc, C. Bocrnea - "Practica epidemiologic n bolile

10. Strategia naional de sntate public - Document elaborat pentru Ministerul

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica