FAMILIEI Dorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A CuPRINS VOLUMUL 2, AMERICA DE NORD, ISTORIC - ATMOSFERA Amenica pe won, tsroRtc AMERICA Dr sun AMERICA DE SUD, FAUNA AMERICA DE SUD, ISTORKC AMERICA DE SUD, PARTEA NORDICA AMERICA, RAZWOIUL CIVIL AMRINDENI AMESTECURI §t COMPUST AMrnmiENt ANGLO-SAXON Anisats ANIMALE MIGRATOARE ANIMALE NOCTURNE 65.66 67-68 6970 7172 73.74 5 ae 7879 80 si 8283 85 ANIMALE VENINOASE ANIMALE 280K ANIMALE, COM ANIMATIE $1 DESENE ANIMAT ANTARCTICA APARATE DE FOTOGRANAT APARATE DE 2008 $1 BALOANE APaRATUL URINAR ARGENTINA, CHILE $1 URUGUAY ARHEOLOGHE AnutrTECTURA, Anict sLALTE Anwar DK) 86 3889 0 31 9293 94.95 96 979 100-101 102-104 106 ARE Anwe DE r0¢ ARME SLARMURL AnrRoropE Asia ASIA CENTRALA ASIA, FAUNA. ASIA, 1stORKC ASTROLOGIE ASTRONAUTE ATLeTISM ATMOSTERA 107-108 109 now 12 1344 Hs.116 ns 1O lucrare DORLING Redactor-Sef Jayne Parsons Redactori de proiect Marian Broderick, Gill Cooling, Maggie Crowley, Hazel Egerton, Cynthia O'Neill, Veronica Pennyeook, Louise Pritchard, Steve Setford, Jackie Wilson Re Rachel Beaugié, Nic Kynaston, Sarah Levete, KINDERSLEY www.dk.com Redactor-Sef Artistic Gillian Shaw Redactori artistiei de proiect Jane Felstead, Martyn Foote, Neville Graham, Jamie Hanson, Christopher Howson, Jill Plank, Floyd Sayers, Jane Tetzlaff, Ann Thompson Redactori artistici Tina Borg, Diane Clouting, Karen O'Brien, Linda Sonntag Tory Gordon-Harris Designeri DTP ‘Andrew O’Brien, Cordelia Springer Redactor Ann Kramer Redactor artistic Pesce Bailey Designer DTP senior Mathew Bitch Cervetare iconografiea Jo Waltor Biblioteca de forografii DK Ola R in, Kate Dunean, Liz Moore tudowska, Melanie Simmonds Paginile yatilor de »AGEOne: Bob Gordon, Helen Parker, ‘Thomas Keenes, Sarah Watson, Chris Clark Cartografi Peter Winfc ld, James Anderson Cercetare Robert Graham, Angela Koo Asistengi editoriali Sarah-Loui Produetie Louise Barra se Reed, Nichola Roberts 1, Charlotte Tail Publica penera prima dat in Marea Britanie fn 1997, 2004 ‘de Dorling Kindersley Limited, 80 Stand. London ell Copyright © 1991, 1993, 1996, 2000, 2006 (© companic PE: © 2008, Planets Markecin Agent exslusiv pentet Romina: WC2R ORL ginal: CHILDREN’S ILLUSTRATED ENCYCLOPEDIA rling Kindersley Limited, Londra GUIN ig Insticuclonal S.A. Tiber Novus doco, Serbia Toate dreprurile sunt rezervate. Nilo parte a acesti public nu poate fi reprodusi stat Inee-un sistem eu acces public sa tansois ub or forma, electronica fotocopiat,invegiseats sau oricare alta, Fir permisiuneaanterioar a detinitorulu drepurilor de copyright, ISBN penerintcaga coe ISBN al voluml: 978-84 Tradus de: www. noi i: 78846) eraducem.ro DIP: www.eqs.r0 ‘Tipart la ROTOGRAFIKA, Serbia sb aig se Catia_ TIMP DE MII DE ANT, populagia Americii de Nord a cunoscut o serie de civilizagii dezvoltate, care au practicat sis comergul si s-au luptat intre ele pe campiile intinse sin \_ I vaile réurilor de pe continental nord-american. Unele Gi | din aceste popoare au construit cladiri complexe si au dezvoltat le. tchnici agrare, altele s-au mutat dintr-un loc in aleul, in cAutare de hrana si adapost. Intr-o scurta perioada de 350 de ani, colonistii europeni le-au infrant pe toate, cucerind ineregul continent nord-american, de la 0 coasti la alta, si infiintind dou’ noi nagiuni independente: Statele Unite ale Americii gi Canada. Pueblo Bonito ea et occas de Naess ge i dc Oe inp sioemiis cas beA eM Paebbo Marien Ha canfonndn, | Feennamerindienilor 2 ‘Chaco, aflati acum in sud-vestul Statelor Unite. Agezarea a fost construiti de Sica ans ohpielipes aver cate au titi 9501300 en, La apogeul ace cla, pee Tide 1200 de oament eran In pocbloul raj mare) Dove — faconjuscde alt din nual ctrl pracicted | Dive Peporuh agriculeura pe varful stincilor care domina canionul. indocee peompecr om sro Kova ) Locuingle din pueblo era construite una peste alta, Cereal 4 Supra acoperes Primii locuitori ind acum aproximativ 15.000 de ani, America de Nord safle inte- epoca laciar. Peneru ci inghetase foarte mult ap, nivelul_misilor a scizue cu aproximativ 90m, formind un pod de uscat pan in Asia. Inainte ca Serimeoarea Bering i se deschids, vindtori-culegicor din Asia au travera podul de ‘seat, ajungind in America de Nord Coin raze dia co de mors ing-o seructura care pe alocuri avea patru ctaje.Pueblo-ul | Geral pnecrpporumbal rs mete y a fost cea mai mare clidire de aparcamente din America| ere ster stun pteymincaccomies dde Nord, ping lasfrgieul secolului al XIXlea Zid degen ‘Aperigrilplate Camere reende "| ‘Faroe pide pts, flewan ca bnane ——srnecacermanior | BOB me ere See pre inporane: simenspl nie Populayia Adena Popul odenas wa el Ohl 000 en g200en Aafia eas eee ‘Gren coe cl unr Tul Adee de Hel Chile, Oba ove eee dh mel ge su icees eer ‘nie i rin oti tran | eek, Vi sien Jing ——-Saceninsmel mart dinewe | Began pd Re ics eeerdanee groin 0 tdinipnt | SS omnan peed ettige pba Nevada tnpecen: Moment | Sacedekonag pemeeon. ‘sommendil pone amplcubicseelins | Se iSeetn eon ners | 9900 Vii fee 1534 35 Negnoral th ape 700 en. Prinele poclo Fane Jeques Caer Samet der Pelledidpes < = |e. Ep Sa Crearea compusilor ‘Compusii por fi ereati doar prin reactiichimice. De exemplu, clementele fer si clor reactioneaz violent formand clorura de fer, in cate particulele de fer siclor formeazi o legitura purernic’, Adesea, compusii au propriettidiferice Fars de clem Compusittoniet le pe care lecongin, Fiera cste dur, are proprietiti magnetic ‘ste tun metal lucios, in timp ce clorul ‘ste un gaz galben-verzuireactv Compusul pe care formeazi-—— ccogipelined cloruta de fier - este un compus solid, sfirimicios, portocaliu-maroniu care ‘nw ate proprietigi magnetice si nu este Justus von Liebig ‘China geman sts on Li = ‘Seer fers rar craves d pis ee intr oral Analiza chimica Exist mulce moduridea analiza un amesccsan “pent vcard ee ee pees eee poe eee en ‘ vl 2 Cgmogae ee oepees fmumcreceedicnipeen) ME Titraren Testo ici sco sua eal cae O bat dee om Aros! Cina CoLoarrFiewente Gaze Licmipe arene MARis Rocrg, Sou Rrvetoeg sourcutk SERME ISSUE[ANIMALE CU SANGE RECE, amfibienii sunt vertebrate (animale cu coloani vertebrala) care au evoluat din peyt. AMFIBIENI adaprat la viaga pe pimant, dar cele mai # a multe se reintore in apa pentru ase reproduce. in dezvoltarea lor de Ja stadiul de larva la cel de adult, amfibienii tree printr-un proces numit ,metamorfozis de aici si originea greaci a numelui lor: amphi inseamna “dublu’, iar bios inseamna “viaga” Exist 3 grupe de amfi- bieni si peste 3.000 de speci. de phmdne Grupe de amfibieni Exised 3 grupe de amfibieni cecil amfbienii cu coada, ce cuprind trtoni si salamandre, si broastle fara coada, probabil cel grupuri Ceaiiit Rispindirea ambbienilor “ epee lipids Fe See on Pielea Piclea amfibienilor este subgie si fra sola, Cel mat ne pistreaza ued eu gjutorul unui mucus pentru ai crete permeabilicare la oxigen, neces respiratii, Pilea poate fi nneceda sau rugoasi. Fa secret anumite substange chimice Fecomonii atrag posbilii pareener in timp ce toxinele indepirteaz’ ddugmani, Pe misur ce eres, ambien ii pierd seraeul superficial de pele Shorts Culoarea adeses, Caml ae bo comane “Weowal cx read Browcs cel coh Sees Tecoma mandarin Teswara Ait bone Pile need, scope de Fon nel coma pa Epa al an demo aa Mormloc de boa veninaa teoloraiselaitoure 80 at trope dened al pal ‘Trasaturile amfibienilor fn afara de cecil i de citeva speci de salamandre, amfbienii adulyi aut 4 picioare lecae cu 4 sau S degete. Cele mai multe speci se intore in api pentru ase imperechea sia produce ou, insi unee si fac cuibusi pe pimant, ocazional in vizuine sau in musehii de pe copac. Triton yi salamandele dataset ‘mai divers dintre cele 3 Brossele Rete Scochiederpe sae, Naser neacice Avochigarechi de alse! dee manors ics d bra completa eatin nena peer Metamorfoza Transformarea del stadiul de lav’ acvatic respiriprin branhii i evacueaza apa prinee-un ofifiiu extern nuit spiraculum, pina la adul- tl care resprd prin plamani se mumeste mets smorfora. In cazulbroastlor acest proces prest- pune creterea membrelor si pierderea cozi ‘andewe cid GndestGigarmee | Qua ay eS Oa anti towed Bente dcop | nna pte in gine et oer Mormaloci Lane momolo— din orm I padi igre cia ‘mecmedfrh Lar andr sinc oe Morente de sland Axolot micdadat cadillac pe oper id ayate Saramanone EGON Evowwye = 7~ANGLO-SAXONII 8 ou PANA LA SFARSITUL secolului jae eyatle female Ps Northam al VIII-lea, locuitorii Britaniei, — uceritori. Northumbria cunoscuyi drepeanglo-saxoni, oePrinestea au creat o cultura bogati, care 633). Apoia fost rand li includes apelepee in Mercia sab Ela (7 domenial bie eee ey OLE 790 al, Weer tomeniul bijuteriilor, al arhitecturii si al dominat sub Alfred cel Mare. Atunci cand vikingii din Danemarca au literaturii. La origine, acesti oameni au venit _ atacaryocupat Anglia de Nord, Allred ia impiedicat sd se excinds spre din partea de nord a Germaniel si din partea "st anlosoni au act nord in cla en Weser Landes de sud a Danemarcei, unde erau cunoscuti Regal Canute cel Mare drept Anglii, Saxoni si luti. In secolele III si End cane IV, aceste triburi s-au deplasat in diferite parti ale Imperiului Roman, inclusiv in Galia, Franta de astazi, unde influenta lor a aoe eats psaiseaee fost de scurté durati. Ei au ajuns in Britania, duu Conisor Ga unde s-au stabilie si au format mai multe regate distincte. In cele din urma, Marturii scrise fagptal Woneeelitrenic piney In secoll al Vie, misionari de pe caine ‘ontinenenl Enropel recur ic pie ae Augustin de Canterbury, au rd are ¥ Alfred cel Mare Aled (29-49) sen Cape aap ean convert anglo-saxoni la pees ernie Carer de skp peng cin peda mulyi oameni invagau si paraieg gl sitast ys sre, Calogart_ | npn Cronica anglo-saxoni, care in | Saver lnseeness present ne fac si ingelegem lege ele ces even evenimentele aceei perioade ‘inkl tion Cultura Vioga culeurala se concenera in smanasir si curtea regal, Alfred Mare a adunae cireurai gi artist jurul su, el insusi traducind multe din operele ‘manstir a insemnat 3 mai seriau lucrriistorice, precum clasice laine in anglo-saxon3, sau engleza veche, ——— oe Sse ipa a patra. Acest model Bijuterit aoe rae eget Rada Cronica anglo-sarond Inyecollal len, Aled el Mare comandat "Croc, otro Ang pe ema dl in 115, Bede (673.735) Beeson gig profoorensee dn Jno acts oper neo Saved mai UUn cll laren in inp ce deksotemn crip octane Finals Dunn (909-98) ‘dope peieud pose Istoric {12-39 Doria Eger din Weve. 1016 Cat cel Ms 450 Angi, Soi iad pata de Aimee vine ales rege deci ric Somncre a pueere si donna Goma pina 105, Ete! Conisorl GinDanemecrineep 71-99 Domsia i Ald Semel lage, allies campos 1066 inal ee ag Emmi rade ep cee F thon, Harold ae exe inp dang Ingles che art ede Wiliam eee meeereeg sad Neca ide ‘egisdcbe —Elingon steak Haning an Cer Evnona, MAxisrim: — Norwaxzir— Regarurunrn, Vier ts Hare isrokic 81ANIMALE t AU FOST IDENTIFICATE peste un milion si eee LQ _ jnmitate de speci de ale si mai sunt anim: Pantera neage’ inca multe milioane de descoperit P Animalele sunt organisme vii, care se rae eee gasesc in aproape toate habitatele Pamantului, inclusiv in adancurile oceanului, zona arctica, ingherata, sichiar in interiorul altor Coin EA animale si plante. Regnul animal Organismal animal este alcieuie din foarte multe celle este impartit in animale fara coloana vertebral Majoricatea se deplaseari tn mod acti, lr acel (nevertebrate), precum melcii si homarii, si animale cu sunt fixate inee-un singur loc, sedencare, fi m coloani vertebrala (vertebrate), precum broastele si meee arc maimurele. Nevertebratele formeazi aproape 97% din si deteceze ce se ineampla in jurul lors rspunda pe toate speciile de animale mis pone Clasificarea animalelor eae jer ta tote ett diliiglee un fancieege a x eset ypecacaccopinde snimale de (Sentangwimicome 000 tn singur fe. ula ee occ Aces pin cea Anclidele ae Incest Anca romp 1200 de speci Mouse eerie Meloy (merge i pete Nana) Echinodermele Nerides Sane demere J clad ke noch (Seeds eee eee a ssi cote mica eee nl prec me Re ars : Cordates 5 Seen ti et tend cheletul animalelor Deplasarcain apa Scheletul reprezinté structura de rezistengs | Mivere Taree dplanend mada 4c ade era se nape pers dplaata paar gle prel a [toe ames eure os pears oak = eee seein | Deplsarea animalelor sluts iets Sepunmlsl acl See 5 Sea (eos tig orgie ee Pel) OS epee epee ‘cluta un partencr. Flal in care un animal se misc’ depinde de complexitatea sa, still de viati sau: mediul in care trliesee. Gama largi de migcii posibile inlude inotul, mersul si tirdeul pe pimant,2borul si planarea cnt scheletului extern a insectelor, poate preven} deshidratarea snimalelor. Ye Membre capa a = 4 cred ees epee crabului ae Endoscheletul = Scere neon Serre me eater. ee eee ee ~ Dee iotaebintce | TN pln, uma mig tn “nia Depa ina Cer ee PE ei pleat Ne f sented erin aoe as potas aeecntee YN Scheel em dct scoped nw rl copa w memepe nace, Cal eee enpledecxheer Exhale nt soca tebe pene period penta Sjirorl apr Ce si pei Bs, ayer eet ae Inpagind acne member 2 Simturile animalelor Principalele simpuri sane vzul, auzul, goseu, mirosul s simul tactil. Animalee igi folosese simutile pentru aafla ce se fntimpla in jurul lor. Un stiml extern, de exemplu un sunet, ceselectar de un organ de sim, precum urechea. Impulsurile nervoase emise de organele de sim sunt interpretate de i care decide cum si rispundi, vena Scheletul hidrostaie see {Somat dina ex amp cell: inconrat de mjc Rine creierul animal i (Och de ibaa input nervous ce re mp rma cin ma ise Hrinirea Tate animal rie hte Animaleleapelazs Indtet sratepi de rdnire spot geupate in funy de dcestea, Uncle dintre animale Antencle tucid st consum alte animale. Erbivorcle era peer ‘Unele pase sau rod plante ia Asimaiext te eerie Get vine eclatopae alkeleflreaz’ parcicule fine din api. Dupi hrinire sau ogiay fag pomneeaiee ingestic,hrana este digerati amin Snares penera a purea fi foloss de ran “ef plac Mca vegetal mc ‘organism, Tea pre op me coe cone ana ps pres ta Fam Conmbyeeh Sent Camivorele fom “Animale serine nat ‘hres Pindar ale sie Use ann Sapo = ‘Se jeommar oe a Animale care se hrinese Beeler a etal ‘nek Anak prin Blerare i ee ae ae seer Mecano pn wee camehae tag an cypress pao AMFTOIENE ANIMALE , AMIMALE | Eriovocix INSECT Mawirens Meter PAsAmi Pay aire Motusre 83ANIMALE micrATOARE abe CATEVA SUTE DE MILIARDE de animale se afli See in miscare la un anumie moment, iar deplasarea ae Jor dintr-un loc in aleul poarti numele de migratie. Animale migratoare pot fi: insectele, pestii, amfibienii, reptilele, pasirile, mamiferele, inclusiv oameni Ele igi gisesc drumal folosindu-se de cunostingele dobandite, punciele de epee feanlinre cpl Eee ae pozitia Soarelui, a Lunii sia stelelor. De obicei, migraria are ca obiectiv identificarea unor noi surse de hrani, a unor locuri de imperechere sau evitarea suprapopulirii. Unele migratii au loc in fiecare an cu regularitate, iar altele dureaza ciiva ani. Pentru a se reproduce Un sop important al migra pentruaceye ofl Inoceine, Balenncrome Ihanifre,precam balenele foci, nigra innrezonele de Irie cele de imperechere Somonl Tiparit undef petrece pei ani de pedicuads ae aes eee Pentru a evita vremea rea “ 7 s rraseul in sus sin jos pe un monte Gasca polars fiopal polar ar lee fal Mere Beta AxiwaLe, By Yak Flocurele bogong In cautarea hranei Deoarece rezervele de hrani se schimbi in ficcare an, animale efeceueaza migratit anuale pentru a apela la noi rezerve, Atunci ciind condigile variazi de la an la an. ‘modelele de migrayie sune neregulate ceemrsgraberss rr Si esl ap mat lng pu eorace ma a He po Anelopa gan ope ic Spade lao dita de omits Elder pop a Cilatorii pe distange lungi Diseangele parcurse de animale n ajung descori la mii de kilomeeti in Hecate an, Acesteeilitoiilungi fic ape la resuse encrgetice substanyiale, iar pasrile fi por ddubla greutatea inainte dea porni Chira areca fake atc Flurarele-monach sees eee Ursul de mare Feel ‘ide lometr de a 2ondedelmpeeces din CAtéronn Roya, Hinenwane‘dorm sau se odihnes« fen vyana. Stilul de viaga nocturn le ajuta sa evite competitia pentru hrana si alte resurse cu animalele active in timpul zilei. Ds asemenea, intunericul le ajuti pe unele animale si devina practic invizibile gi si evite pradatorii. Multe animale din deserturile aride sunt nocturne deoarece prea cald sa iasa in timpul zilei. Animalele nocturne sunt adaptate pentru a se orienta, pentru a-si gisi hrana, a evita priditorii si a-si atrage partenerii in intuneric. Urechi sensibile Unele animale nocturne ii foloseseauzul fin pentru avina sau pentru a evita ca ele insele i ie mancate de priditor. Vilpea ca urechi de iliac ip orienteazi trechile mari pentru a derecea cele mai mici sunete precum si pentru localizarea insecelor si scorpionilor, care consttuie cea mai mare parce a hranei sale, Pisicile pi folosese urcchileiner-un mod similar pentru a asculta fognetce yoarecilor sa ale alto victime ANIMALE NOCTURNE OpaTA CU LASAREA SERII in paduti, piguni si gridini, foarte multe animale devin active. Aceste animale nocturne timpul zilei, iar noaptea ies pentru a se hrani si peneru a Perera Galago-sl de ‘Senegal ‘Orscatarea in mpal nope Sime olfactiv dezvoltat Uncle animale nocrame i ises hana prin dercrarea mirosuror De xem, lupul poar detecta urm mos lsae de prada dela o divans de 2.5 km de acease,Insectele pot de Femelee fanatlor por detcra mirossl sicildars emanate de animale Tromeoterme cu al chro singe se i cere hanes resents PEM ayo Bore freeaey ESR Fluturi de noapee aero rt Eon doar ERsDe oo Sears nt age es = Mamere st Soarecelesiricor HE Vederea noctur! Bufnigele, primatele mici,inclusiv galago, ai-i, lorisi alte mamifere, pect piscile, au ochi foarte mati in comparagie ea dimensiunea corpului, Cu cit sunt ‘mai mari ochii ou atit sane mai eficiengi pentru a focaliza lumina, ajutind animalal si se orienteze in ‘impal noprii. Majoritarea animalelor nocturne at pupile care se dilai foarte mule noaptea, pentru a permite pitrunderea unui volum maxim de lumina in camera ‘cular. De asemenea, ele au un strat special al retinei, namie -rapecum lucidum’, care le auc si ‘adi in ineuneric. “Tapetum fcc farpleca deport — “aie. OROLANI SLANIMALE VENINOASE 2s dc efecte patologice daa sunt mincate ANIMALELE pes eg ee re eee ole OTRAVITOARE stvEN- Tetisawtertecenpes Ruben Qatar Ce en Semele eee arasoe fandate uncle cu celelalte. Serer Soon ‘ite pe vitor asemenea pre Brossca Animalele veninoase, pre- sic rtioast european, arunecind este cum serpii si scorpion, se apara muscind icra Sao ee sau ingepand si injectind venin, in timp alesse tree secret orine similar dar mule ce animalele otravitoare sunt acelea care pens sna puree care pot omoare chiar provoaci reactii patologice atunci cand sunt manevrate. Multe animale veninoase as si otrivitoare nu au nevoie si se camufleze coseeeee atrag atengia asupra lor pris colorate, printre care combinagii de galben, negra gi rosu, recunoscute drept culori de avertizare , Unele speciiinofensive imita wus culorile celor veninoase sau otrivitoare, Dejan stu po pa pentru a seapira. De exemplu, serpii Stel panes regali sunt foarte asemanitori ca aspect ‘ij sewiata cs Epi cu serpi coral lecali. Senecio ‘ease depalne Chur ag xe ‘Spun S50 de det ncn Brosytele otrvicoare eee reir Antiveninul 4“ Animale veninoase Teor gees tices Bret dite la Und pig Tee ae pic ee ae ed Seti RENE RUEARinc acesc Reagan pe eetier ss eee ae rican mieaieaae Pas ipl ceeme nae Pestele-scorpion Repl sonpon pele FES Feel erste pcrund or ig ore meee eae 7 CCaracatga cu ince albastre USS flail, Piianjenol ex pinzi-fe eee aera Vipers-covor Nip or pp cman ‘in patecchidnayepoas st pine mai Mayetur masculls produce pasme uc inte ter Reese maaan erae> vigt Pept Senex PA Lin CREE" GET REESE hnANIMALE ZBURATOARE SINGURELE ANIMALE CAPABILE si zboare singure sunt lilieci, insectele si pasirile. Doar SE citeva animale pot si planeze pe distange scurte. Zborul este foarte folositor, permigindu-le animalelor si giseasci hrana, si scape de priditori si si migreze pe distange lungi Re celevsice in tiovole de aripi, muschi ai wae puternici, o forma aerodinamica si un corp usor. Mai au nevoie si si manance foarte mult pentru a avea destuli energie si baci din aripi. Inv don ts rite se ng ir psoas Pasarile Ail wnt psi ao forma caracterstich: curate superiors ‘jor concave dedesube Pe sur ce apie se mig in ace, serra decane pretine deasupra i dedesobeul api care ride pase in ar Pasrea ‘chim direcia de deplasare ‘modificind unghil nia sau Iimbelor arp, sucindle sat desfcind st rnacindiy coada Plates Pi na Bini prior aes rie de dels hor inane eer Insectele eid cpl despot penns biti ‘Tantaral,o inscetd de mici dimensiuni, permite eral steeped EB Leis decolind| ees eee ale aripilor pe secunda. Majoritatea Albatros planind Decolarea =e ioe Cet e em Plane Posies .— tests oc Tao er oa rEiiddneininhetweedn Secnpawosing 00 km/h. Unele atingind viteze de Albeo pot omer ae dct mai conn oleh poste cst ioe aces dete = call Liliecii Easeiaeeres enti tig mbjiiane pan Ne TR Lesa ue Torani El singurele : - Giana mccatrl Couraa masclcwsi | bile sk zboare, rae mi pens rare mie ipde find chiar mai ‘un acrobari decie psi, Esau patra mas peechi de mnugchi gral ‘teva perechi mai mci, in timp Muschi aripilor hgh pee ace orp He ne penne membre tee pce ene cal crap poe Hise Ademco sine ipa de mace ingerorlercls pares dio uh cre oon ar aripl este formaea din pele care se incinde ince para falange lung nel animale pots lance wor inaince, Ele au adaprae fe eu aj ‘oral unoratipioare, fe al nor membrane unor falduri ale peli pe care le intind pentra a3, ed ‘ce psiile au doar don’ perechi. Fecare Animalele care planeaza Dees Lilt mal nfm de fale Poon ented pea wetede pom pat ever sburtoare Fi depos pe rsa ee sone cn peo ied npesie nampa Gecko-ul shuritor Gerkra srr de peepee heap Ta fdeensi lined ce eS opi Pou sn ne Sophie Ince eiderea Ele Tears eros Se See ees sborwisi Heridichcare- cu acurateye Fi esp a suminecasuncindanass | ygezele si distangele. Rice trie PO? ered | vice i diane tetra eciinsepihjenismncpoe SE ANIMALE, mace Insects Luuisct —PASARI_—ZBORUL,