Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Enciclopedia Ilustrata A Familiei - Vol.08 PDF

    Uploaded by

    alextavi
    17 views65 pages

    Original Title

    Enciclopedia Ilustrata a Familiei - Vol.08.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views65 pages

    Enciclopedia Ilustrata A Familiei - Vol.08 PDF

    Uploaded by

    alextavi

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 65
    ae. Dorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIE! | HOLOC AUSTUL eee InrrE ANtI 1939 51 1945, 6 milioane de evrei curopeni : a au fost ucisi sistematic de regimul nazist german. Unii au (Sotftestfe fost uci in proprille orages dar cei mai mulyi au mutit rope lage de concentrare. Uciderea in masi a evreilor este cunoscuti sub numele de Holocaust, dup’ termenul biblic care inseamna ,ucidere prin foc”. Exterminarea poporului si civilizatiei evreiesti era 0 politica deliberacé a lui Adolf Hitler si a adepfilor sii, De-a lungul istoriei, evreii au fost persecutati, dar Holocaustul, in urma ciruia au fost ucisi aproape 70% dintre evreii europeni, este cel mai grav exemplu de antisemitism din iseorie Asti, ‘oamenii dorese si afle cum a fost posibili o asemenea atrocitate. Ghetoul din Vargovia tn 1939, Germania a invade Polonia: in capital Varyova tl pest I millon do. vc cre au fotolia sh {Parva orga ink de SR eink in 1983 cv an tod dspert pl curjon dar ini E i n 1945, flere Varova uma 200 via Lagirele de concentrare Lagi speciale de concentra, inden Special eee Din 15a, mai male astfel de lagire au fost = des, inrecare Chelmno, Tiblinga yl Aschwit, Accstea peveraa inplinf oka Boa ai Hike de a exterminate Eiopent Mi de barb fee cop au foe dal in eameree de mare unde an fet wc cu un comps pe bask de cana, Dylon Fr inerodu prin gue de ere din sider. Au fos uli oament Auschwite nl dine ole mde tert gi meses Anchors (Oona) din Principaee Tapieale Deportarea ee daa) Reziten Eieares piubGticcnsiecy, | evreasct S | bin nimi iZion dices | menos oie wi oes pen ayn a clr din ge pardeane cre apes mor ee chp Soap epee eg de Istoric W194 Hike Aichmann ji 1988 Foe ‘Anne Frank ' isa rank, Ane Frank (192% 1925 Add Hike pbs ped la fn 198) afew ened org ‘91001938 Kita dence in ats ropa Sas Fag a Ansecrdn, Olan, caine prow nina era scp erect ly 11 sexipese7000decaesi ShNaeoacinge — ehrea hse einem in lige Se renee Soo detinpulchideAIDodea conc a hime resgh I pa ona iM | soit ens fr ad pesmi nape An mace ara in Bergen ne Grama, Tuparsm — Raznorue oi 437 HOLOGRAME, ve LASERE§! HOLOGRAME « HONDURAS yx AMERICA CENTRALA e HONG KONG ssi CHINA SITAIWAN « HOOKE, ROBERT; ves MICROSCOP poem se 8 HORMONIIsI ore ™) SISTEMUL ENDOCRIN ... 2" SISTEMUL ENDOCRIN este unul dintre sistemele de reglare a organismului. Este format din glande care | produc substange chimice numite hormoni, pe care le clibereaza in circulagia sangvin. Hormonii actioneaza ca mesager si le comunic’ anumitor ‘one din organism si indeplineasca sarcini | specifice. De obicei, hormonii actioneaza incet si au un efect de lung durati, reglind procese precum cresterea si reproductia. Gunde Cum funcfioneaza un hormon mu! Singele transporeé hormoni in ineregul organism, a vizeazd mumai faced irk —- anumite celule-gnta din cadeul uno tesutur-fined. Hormonul se fixeazi la un situs de a suprafaga celulei-sine, Aceasta alipire oe ttre ie toate monocoriledonate ~plante sige ee care produc flori ale caror seminge au gig" (fing. one Some un singur cotiledon sau frunzuligs a semingei. Ca multe alte monocotiledonate, iarba, stuful si rogozul au frunze lungi siinguste, cu nervuri paralele. Toate sunt polenizate de vant si, prin urmare, nu au flori atragatoare pentru animale, Dimpotriva, au flori mici, grupate in spice sau ciorchini, Acestea produc 0 cantitate foarte mare de polen uscat. > “Yd x loco (Hole ans.) Tarba Exist aproximativ 9.000 de speci de plante cxbacee, prntee care se numa’ si cereale, pprecum griul gi orzul. Acestea sunt cel ispindite plante cu flor. Adesea, planed cerbacee creseimpreuna, formand o cul Ficeare planta are o masi de frunze Bibroase, de lstari cu frunze, it inflorescengele se fla Ja capital unor eulpin lung prin alpine oe Fon derogee Rogozul Fria rogers include ogo pro pris bambi, Eeriphorun ang -folixm),plantele din fas Scnporg plang. ordzind aproape 4.000 de spec Spee deochine de ebace,ogozl ane unze sects acu in jd baz up. Taina flores, de abc, lpi de ue are pili une nnt plea din peal op prim ein de sof Plante, ‘rei muchii Seuful bese Cae cea de pec tan de stuf sunt plante de Sooreat passer ocean ‘isinfailoes Se deseo at ‘ns muna Sef oar capsule, Frunzele pot finecede, precum frunzele de arbi, sat cilindrice. Talpinile de stuf sunt cilindrice eransversl, Sosma at 0 menace deo ee ded Bambusel Agrosp 3D de pec mpc ‘abopical de cp ds Aceves ape ding ‘Cc mail sptate Rhine etc cae rae Aue apape ce de se, skies err chef foe From Pate Puawre, IEPURI Se | TePURII DE VIZUINA $1 CEI DE CAMP. pot fi intilniti aproape peste tot in lume. ‘Nu este originar din Australia si Noua Zeclandi, iepurele comun european fiind introdus aici pe cale artficiali. Cele aproape 40 de specii de iepuri de vizuina si de camp aparyin unui ordin de animale numit Lagomorpha, care cuprinde, nenea, 14 speci de pica (iepure suierator). Aceste mamifere terestre sunt etbivore ~ hrana lor fiind format’ din ierbuti, ri ‘oarga copacilor tineri, Iepurele de vizuind traieste in grupuri mari, in timp ce iepurii de camp gi cei cu codigi de bumbac sunt in mare parte animale solitare, care pot fi observate alituri de alti semeni doar in de ase pur de cinp " See does pide iin pk ce aipores ‘ae govt pn pink tegal Tres decimp owe Pei tinge eet acai tours peel dc pes Frcs al epic in Coloniile de iepuri sezonl de imperechere. Flearsclasieccapl tn den degaleriseenne SUCISIT0E vrercvceddehantae tt bine Fated ore soc ee cpr a seicpace specs dep nce promcarpucmmbenth Acct Aepaeec ‘onde iomin de Dingii ans per ar epurii boxeuri ln sczonul de imperecher,igpuriidecimp ft" pocfivazugborind” uniicvesgi eked Masculiseadunt in vecinitteaunei ipo Femele unde pot avea loc lapee, Femelele Jpoxexzi” cu masculi ale cor avansuri nut Sune bine vente. De timp a oe gi lung cdominangi ocupind cele mai bune pir ale acestuia. Pica, iepurleyuerisor Speen et vn die stl ran i FEM Cavoray Commonraye RORiCeiy sccttonk COMMEND ‘rnp de Iepurele aete roe Shope cep in ps f 1 IerureLe DE | ViZUINA EUROPEAN | Data mr iaTa 368 sree Comers SMO, FS Spates noFATOARE 4a IMPERII Seg Formarea imperiilor Inperifecnse deoarece pre dominance dlresc hopin ear dn corer suc Un STAT DE MARI DIMENSIUNI sub conducerea ocd paren eran Gea unui singur conductor se numeste imperiu. De-a Imo pat spines une righ lungul istorii, au existat multe imperii de la eee eee anticul Imperiu Roman pani la marele Imperiu al Incasilor din Peru, Cel mai mare imperiu care a Jee misinpe SOP cexistat vreodati a fost Imperiul Britanic. Majoritatea A acresemieg be reoale riilor aveau o armata, cu care cucereau teritorii $i seamen dn Gra | taalee sa evoke, sioadministragie civil, care se ocupa de problemele zilnice ale imperiului si de colectarea taxelor. Nici Ines Roman fine un imperiu nu dureaza o vesnicie, desi efectul asupra tirii cucerite pera we cede noycito impale poate fi permanent. Imperiile se destrama din diferite motive, Sat uuehressosee Pinte care revolteleinteme, dectinul economic sau difcutatea “pace dea uni mai multe popoare sub un singur conducitor. | Imperiul Britanic Wh Fekete Sr ren ‘Cel mai mare imperia din lume sa S SP Set cle ee init format, pact insecoll XVI a : : oetbtebran deat inceputul secolului XIX, cind Marea acces BBritane sa alipit Australia, Canada i mai ee ee mule veto din Hondas Hong Kong ree Pin itape {Biju coroane” lia pe care Mars ie Britanie a dominato prin Compania Indilor it Inpei rani, 9 Oriental, Regina Vitra (41937-1901) gaat sil de npc anil in 1876. perl Bisnis aru o ine indcanga supra, seit ele ~ cba cj mal pun und Ped parte amine glk a ofc un model vib apr loa cind etre cSpigaindependen pe de ak parte bran a cope pe ‘Sr a fade ne oa Gordon din Khartoum Luceisile publice Inte ade an doptce Resursele imperiului Senate inated deck al ‘eminitue corel ee ae ene D? Marca Brcani re tear imitate, ns nse simp en 0 es fastteie ‘strep ec Side penre aspen ‘pera ede met pie fea pa pore come Sieepatan eee Inputs pn prin be, pce Srl rede bce ‘Pebonc i emea dso cea aco Sieger es Cre | ca de Saemeeden . sep pcan bn, cet Y meieepeataa | Sul seine Bamba Istoric 3981483 Scfemes ROE ss2t12Spn af igi iZpandbenecn pe ieee | ee Imperialismul ee. sip nob pemelinmdl | porter cconamicha Ai, Seca mee ravine pain “Americ de Nord sia Afric de Tne a se tersstcam genius ons bests gre fan aone Roman Sfine wee Anii’30 Impesial Beianic CUnOSCuEa sub numele de urea Se a ys eee pare din inda ‘onchivador a Mccttor_| antic ¥-aatinsapogeul prin ~ ° Imperial Roman, 3. Rae Meter eee ee er | oe 42 IMPERIUL ASIRIAN j MARELE oRas ASSUR (Agur), de pe girmul fluviului Tigra, din nordul Mesopotamiei (Irakul din zilele noastre), a ajuns un important centru comercial. Inainte de anul 2000 i.Hr., acesta devenise capitala marelui regat asirian. Din secolul XV itHr, armatele asiriene margiluiau la nord sila vest pentru a cuceri teritorii, a acapara comertul si pentru a obfine prizi si tribururi. Temute psorepereeienl, pentru puterea militar, au ajuns curand si domine Orientul Apropiat. Regii vi!" sil nd sro beshipatn asirieni au construit mai mulke orase-capitali dup Assur, intre care Nimrud Swisplacicatoisn si Ninive erau cele mai impunatoare. Totusi, civilizatia si cultura asirian au cstiuiuede person int ‘ogee ce fost influengate puternic de Babilonia la sud, care in cele din urma a absorbie ‘tsi ek ci Imperiul Asirian. poowsmmal Armata Arma asiiand a fost una dinre cele ‘mai eficiente masini de lupe ale epocit siesingur, repuraga sa er suficients pentru a determina statcle rbele si se predea. La incepur, armata era sleituiti din aren, isd Tigh Pilesr IM (745-727 tHe) arecrutat soldai din alte zone ale imperial Acti erau doagi cu cig de ier, arr sulige, bi scutu. De ssemenea asirinfoloseau care de abo! si berbect de aale pe roi, cele ‘mai avansate arme ale timpul Denier sirian Reger Berbede wedi Baorelepeennd ant diss 3501440 stad am cry pe Bail Efe NinradiNinne Politica cosidew | Arta gi literatura La tocoronarea sel aan a jor sh int Hasorlfie de pit, n calor vig pmemene Ninos imperial, Asiieni credeau c@ zeul Agur (dupa «cle mai spectaculoase diner route Ne care he derumi orpal) aoa epee antl Foomele de ar Pare Fede Inc acts aves per abut see, decors : pare ool pereti palatelor one pt ene Regele numea toyi guveratori din Spach Zo ree ick cconducea armata sirispundeade Regincle Asitiei raul mobilele “ee mercedes, eet, |e din oats lames, puterea si bogitia prin fonda ich ede ‘curl inigisanc pecan deta Tuumeroase proce de didi ent. Umdnrexcns, imal ale st ‘tac ra aaa <&E Ninrad an gabe 2 a boheme ‘finde ily cu sii Iscoric | : 279LHe Amma ‘TOL iHe Senmacher ii 612i.He Anmatee mezilor Sennacherib domintciecomerte = Kahan ‘\ tatindinsons— Ninpe uersiems | Soh (706 TiglPese Heo unseated Te eee “ het eT | ees 1290 Le Regi Asis 721-705 He Sango (66613 Auuaipal— “ nes Motiteranc ‘genial Medisrmys Kona Duran) Cael deat jc Nine Da ao amven Ati; glume. Hr Fesicenn Sumerian Rizsoare “3 IMPERIUL BABILONIAN “7 0>.. 35 Pr FLUVIUL EUFRAT, cu 4,000 de ani in urma, 0 veche agezare s-a transformat iner-un grandios oras al Oriencului Apropiat. — Orasul se numea Babilon, iar cand Hammurabi a cucerit } Mesopotamia, el a devenit capitala. Peste secole, bogitiile babiloniene au sporit, dar oragul a fost invadat de hitigi, de kasi side asivieni, Asirienii au distrus Babilonul in 689 iH, dar babilonienii y-au luae revanga cucerindw-i pe asirieni gi readucind maretia oragului lor. Babilonul a continuat si fie un orag deosebit si dupa ce a fost cucerie de Imperiul Persan, in 539 iHr. Regele Hammurabi Calman eel Mesopoeami, Harri (ea T9215 lis) s meeps ee spe un lp dia pas cage peal a iiiidinmungidelacsde Babin Kddaru Literatura si arta —— tae pec anise lcae Opec Beare prec ena popee a 1 Gham unerousurtran-an fonts pe le de oreo Imperial Persan ere eran Ci I { mir aceste plicuge de teracoty sculpt Religia warre Hiriyit Iupenir Iupeniut RAzsoate SUMERIENN Sr1T4 Anurrecroma Crue IMPERIUL BENIN Gaanitele imperiului Imperial Benin se afla n Nigeria aftican, ale cirui baze au fost puse in secolul XI si tepublcadinake nomtredela ( care s-a dezvoltat in pidurile de la vestul flaviului yet Nests rag miele de ae Niger. Bogittia Beninului se baza pe comert . ¥ comergul transsaharian cu regatele africane din sava care ficeau legitura dintre Benin, Mediterana i Oriencul Mijlociu, si comergul din zona de coasti, cu europenii, Regii Beninului (oba) controlau rte comerciale intinse. Extraordinar de puternici, triiau in palatul regal al oragului- capitala Benin. in 1897, britanicii au cucerit Beninul sau pus capit imperiului. Tame cre Orayal Benin Iaicaeas stem doa de ols nce vi Or ida Breslele mestesugarilor Brescle mejequgaior,precum ible, lear bop eon dar earn fl eee ee Tumicor alam eprezntan una dnae cele mai She inpie a chp imporeante brese, Ei creau capete din ,bronz’ fe Seupeurainfldey crcl un ponrb meme temo cy Decrieo deosebite si plachete pentru palatal n ar ba praia agit Commi decd, ea lesorat cu fey sculpt sexes Gin parectn ae dn ‘seo pall (Cop memerilel mista Cale delenit Cacerirea bri Comertul oe daira nate mapa ‘aegis dre ols sc lb pee cups haa arc cu regatele aicane din Nepustort sumira Imperial Calpe me Songhai. Sosreacuropenilor, oepe =- in secolul XV-lea, a pus capac ae acestor relia stabilt noi sie eo ly puncte de dsfacere Sb Rei pec pe Oba Ewuare cel Mare Istoric See. XVLNepaecl cages, 160% Obendend Ole Dapper sie Rel sini En (614 1480) Se XI se fonda peal Beinn cinbsigitecesiaay Bei Spl cir 9 nb crhocea as sel mac tai Byare bie deur onan eciee 1468 Primal cupenn cr vitess Benrel on cpa pret Afonso Fiver pop ng ph 1897 Mares Botan pne pie ps co Bai Shs Vests aeeest ree Amc, Exronane Tren pemsuy Metate 445 -IMPERIUL BIZANTIN In ANUL 395, MARELE IMPERIU ROMAN s-a divizat in partea de est si partea de vest. Jumatatea de vest ~ numiti in continuare Imperiul Roman ~ avea capitala la Roma. Jumitatea de est a devenit Imperiul Bizantin, cu capitala la Constantinopol, Caracterul grec — vizibil in limba, Intinderea Imperiului Bizantin, cca 565 obiceiuri si port ~ al Constantinopolului contrasta cu Roma latina. Sd lnes fen frp tepcat In ciuda eforturilor de a uni din nou cele dou’ jumatigi ale vechiului rh cirri cs | | imperiu, Imperiul Bizantin s-a indepirtat treptat de Roma. Imperiul orn Roman a inceput si decada din 410, insa cel Bizantin a continuat si existe pind in 1453, cand a fost cucerit de turcii otomani. a si religia src bizantine cra ream penta De la Bizang la Constantinopol _intrioussarcers bogie dort cu pictace si complicate imagini in mozaic ale lui Hristos ale Fecioareisiale sfintlor. ‘Vechiul pore gree al Bizangului se gisea pe Cornul de Aur, o figie de pamane inconjurats din ect pargi de mare. Constantin cel Mate (cca. 274 337) a reconstruit oral i -a denumie pera af eb de soa pe 4 ‘ea selena gone Constantinopol, in anul 330 d.He. A devenit | prsuk cana crse eck durnd nih aoe in scue timp unal diner cele mai frumoase srr ora Mtn rage ale lumi od poe srimtnres Bf egind Asa Farops Feioarecx prowl Sf lon Coston Risirit vs Apus Maa Schima Pina in sec. IX, forma bizantin’ de crestinism ss-adiferengiar de cea romani. Greaca a inlocuit | yess igus Schima lavina ea limba oficial, iar Papa de la Roma nat eae erade acord cu patriarhul Bizangului in ritualului serviciulu religios. Cu toaee aestea, Spans s-au unie in lupta lor impoceiva paginiloreusci paerre siaanbilor. Tigi see XI CConseancinopolulut | Ciderea Mozsicuri Aree atin pec Cera Contaninopolal, 1453 ne Ione de snigoa debug cura enes eopent oman ete ede oman simlock scene cosas deve ‘roe imple dap nan bean impiracul Iustinian 1 ecdece Comentnpe iin (4527-565) ein | (Giant eee ier ce pr carte, Sham 1204 Pay cain 671056 inp Binmint se il Con One pid op Mowing 1BBiie CREAN IEE Tupemer IyBERTL _ IMPERIUL GUPTA ees a sje de regi et abrpie: Racare brea ava propel sit La fNCEPUTUL secolului TV, India era Conucton ins rate we flan sbconrl inp aistutidinmeimderaatepace Suis ttinepenyemen nec Fl In anul 320, Chandragupta I, conducitorul regatului Magadha, care fusese numit dupi conducitorul zboinic Maurya, a pus stapinire pe regatele vecine gi a wemeiat Imperiul Gupta. In timpul succesorilor acestuia, imperiul s-a extins inglobind 0 mare parte a Indiei sia devenit cea mai mare fara asiatic’ a vremii, dainuind aproape Mane Gap ts bie sinichs pce xs aloe chipeoe Chandraguptal ——Samudragy (Chandragupta I Tnscirastdotmie cde Falla Chendaguea Nami dope Bsa CChandagpeat (32038) 1(4330376) extn su, Changi Teal Y Sexinerect Imperlin Begin 150 de ani. Aceasta a fost o epoca de aur inppencity Incompetence pentru pictura, arhitectura, sculptura si Pring Kamara Devin ioe Ganges literatura indiene. Shacks Yim ieee ice ‘Arta gi literatura eee ttn ln canpu dinastiet Gap, arta et fen bia ieee seco ees Conca sapreig prea dca Se Icerieertapet ance carin sel pel Cope Seine eae Sea i a Piceurile mural Favtpese Sete Sculpeura Inno jmintin Alle plc Gaps ede cu scp rele Ce mt poplre ‘Eau Aj, iene nbcte tr camel recon davai sala, Build Ioukorsavfn dere sewer canoe mare de Bodhi tae nga Sirti coon sas Bade mini ys pe andra ce ermine) Mules, ‘SpionsimleAceata—pecum scemuacn gad os ali din acc Tfeco madi ered Prudent ene inv lat Baa Sneakers. Foca de aura inating sudowns enum po le mein pe ceeded since stor Se ‘hisocs mrp Une dea ma ‘rio epr i Kalan ce tn pl ‘Bem Chandu sal Kamar Opeaindadecomel poone poe deve Parone timbre inate dn pore cei de cfs Insrpiin ancih Prarie mare coin eleven mea Fasten Cee sain | Se 39. Fete en bet chines amen ane Dono Sectsageceer sale sunt una dintre cele mai importante surse ae Pear din pore Jaa oc 7 nee storie 6-415 Chindogaptn ce. 450 npr inp senile 220 Candee ine tmpen—subpresncs anor adr [Altarce din peyteri indies Impl Gop incarens come le de alice 554 Dinas Gop 415450 Kaden 380376 Samargapa ‘compe ces incense ‘tne seem ements ae Beta Rag 89) ae Gap ig ele oon lena ‘crane ‘Booisct Hiv Yep IMPERIUL ISLAMIC In sec. Vin, cuceritorii de origine araba au pus bazele unui vast imperiu, care se intindea din Spania pina Ja granitele Chine’ Conducitorii arabi aveau misiunea de a propovidui islamismul, religia al cirui ms aj puternic constain ideca de egalitae sai frei adepti crau numiti musulmani. Sub conducerea musul- \ yore mani, locuitorii din diferite zone se inchinau unui singur Dumnezeu, noes foloseau o singur’ limba pener a comunica si aveau o singuri Carte | __nvnderea imperil cca 750 Sfint3. Aceasti perioads a fost una marcati de bogitie sidobindireade SSSiecitunia nists | noi cunostinte. Au fost construite palate, moschei si universitagi in pda orasele islamice, iar in interiorul acestora, cei mai buni oameni de stiinga. mae ai vremii si-au efectuat proiectele de cercetare. Orase-capitala Pineau Trvoedeauna, neon ofa musulman Sonne fag vorexita moscheacentralgi sani a bazarur (pie cope). Prima Dams One cpiolimmtimntafiec Mes, ponuanaec Toc de baytind al lui Mahomed cel mai sft ora a ama 2, abit fondac oral Baad care, desodeania rei clad Dinastiile timpurii Li goa ali cond neil Incimpal dori es deal poral calf oat atte dvi unr ale ale lamismal Scmnifi $f Dupl caleea dinar Omeyya Abas Sunni), conducerea a fos prelate eee Fim (Si), cae a flo deri pence meaine once Acrat meron ps copii conform cia un cali siprem con | cet sng pers ‘Omeyyis Abbasi Cina doesn dels, Bh dip ace fi Ceetaalies ner caeas rae Co fella inmeHurn kal See) gon beds One somedempe sa vara ep Ode pa de nop cig din 1898. hindi Medicina Mel ai ania pnt ‘chlor res dara femal p ke ‘ot pop eeepc mk | Stiinga ms ‘Seiinga islamicd cuprindea mai multe rarmuti ropecie vince eer Persia i India. Oamenii de tind observa si misura lumea vie. Matematicieni au invent algebra (din cuvineul arab «aljabr) $i sistemul numeric caren zilele noaste est folose a sear I. (Celi mae lt eral [Cotas | pea Sen |e eer Sw | He near Esanimete diin Asronomia Di erpaions sere DD | ewes inns “cepenrursconcna pia “| ets te Neourt Comma meine se XV storie 661790Cabfol 71 usmant 99 Dina Finis G2Mowe Mahone Pars (me) Omega Spat (Sie cre Ais Geecietgegigl "Ong Dana Xa teenie fini Scpuniede opal ce imp cone, oman eratinfoo poeple ores Kicvalena 634650 Nlmani ——_‘Malmais. oe a es 055 Tank Sek inap | cot ic dora spr SEN ini ‘peal Ack perv Cocumfrings ote mpi n grade, | DENCH Sconiours ARMITECTURA Asiaisronic IMPERIL INPERIUr rene IstasisMuL Manowen — Mepicivs, IMPERIUL KHMER UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE civilizagii din sud-eseul Asici, Imperial Khmer, a fost condus din secolul LX pina in secolul XV de regi semizei, In timpul acestora au fost construite cladiri grandioase. Angkor, capitala regala a khmerilor, a fost fondati in 802 de citre Jayavarman II. Oamenii veneau citre oras din toate regiunile. In secolul XII a fost construiti capodopera Angkorului, Angkor Wat. La putin timp dupa aceea, atit oragul, cat si templul au fost jefuite de populagia Cham, insi au fost reconstruite de citre Jayavarman VIL, pe parcursul a 50 de ani Rel: igia Angkor Wat Inindeses imperial Akon cps mer asus n Cambodia din se ere Leap ele ans apse uryavarman [Leredea | Angkor Wat este cel mai mate temple swiorion re Eceepeke coomteapesan Incarnarea 2 dedicat rligi timp de scole. Vishnu, iar fol stu bude, ayavarman VIL se | Consrie din par -matealrezervat credea reincarnares lui Buddha, Elefant rae Ul ee mal ime remem capede Agriculeura yi meade canal carpe as populate ee xen st prodcind wigs 72 4 | ‘elo sft nevoi de 50.000 de tuncod de apreape 40 dant prea ses eda in dnp Anil Surman (1113 1150), Legend pune cn. os const de omen cde acl Kinds Indra cae vei pe Pann pent crea Bao ind acne cc Finis cupoporl ern abot cu prone regal Declinul | Siamezi (thailand) vecini au aacat Angkor in 1431. Acest atc, combinat cu cose intreginerit rmonumentelor, a dus i declinul ‘oral, care afostabandonat la secur timp dups acest eveniment Peste secole, vegetaia de jung a acopert tempi ir Angkor acipaeat numele de ,Capitala Pierduc In 1861, fose redescoperit de naturals francee Henti Mouhot impede Sirnind inal ‘Gerad pe srl ent ager Wan 873 EM Acucurtuns, Reeeg SCuSTORIC" ARMETECTURA Asta, pene at spp fare ga enor dns Soman Vib somes ‘a Jayavarman VIL cr yn agile coe pols Ch Spmaman cmd on ascot In mp ange fostenpl yon, ‘eulpene pe sted ext ae aon ines pe ome pees pea as ljubi dh Buns Hinpvrss 449 ee MALI 3735 Ss pare din csc a ean Seng Gama, Gunes Reps Mal Oral Ding tcl Soghd Fea pa, ‘peta Nig advent UNUL DINTRE CELE MAI BOGATE IMPERIL africane medievale a fost Imperiul Mali. Fondar fn jurul anului 1235, in Africa de Vest, de un rl E _impoevante centre comercial mare rege-rizboinic, Sundiata, imperiul a ajuns la il ‘nba ccarson malls 8 ; eta ygeu in secolul XIV, sub conducerea ‘Staging descendentului lui Sundiata, Mansa Musa. Bogitia imperiuluiera Selim generata de minele de aur si de comergul transsaharian, \ She Ea ajutat imperiul si domine popoarele vecine, precum Songha In secolul XV, Imperiul Songhaia | Mansa Musa inceput si atace supradimensionatul Mali a, Kankan Musa, cunoscut sub “ i nt si in cele din urmd, -a cucerit. Bibs hated mt snare condor npr Mal renumic in gals rae Siecle mise Dupe Acai Timbuce, Gao Wal fig no Sls arma crap nea cera a tne samice Mansa ‘Mansa sa “rege regilor” cr il folosie de conducitorit Imperiului Mali Sundiata (d. 1235- 1255), primul mansa, a fost membru al unui ei stapinit de vechea Ghana. Sundiaraacucerie Ghana (cate se ala la 80 km nord-vest de Ghana modern’), st sabi imperial acolo gi sa conversa islamism, Achitectara Tie deo ov ut de ra ae Nhe din seco XIV din Bay Dn am rec i Catoebienaes ‘ovine ss so dn nese ‘Minto tenon mw ma Ie ‘Sopa eg nol oes Meta patted ‘pul Ai gb cori ‘Ent Ma Cd A Sah Inpro cen comer Tanta recipe yp ond are ctaland ak Cara infin Inpeil Mal Peril ese abe Renan tke Sp Pe ea ae — | = Comergul 2 Pe ling acti de rpindives iamtalt comes aa a food Sie es cc ae legieura dintre oragele Afticii de amare adereico Nord, precum Fez si Cairo, si ‘din Affica de Nord care — aac’ sae EPS vameprgen bopiainpetiat ebaharene ere Shine ston smandorindesepinils depindea de cucerirea acestor rue salon Bn 0000 dein Aces pur puse359 comerciale, Mali le-astapanit inte ani inpadgetbere apni, 1235 3 1400, Pag modern din Denn, Mal fie nee Istoric 100 orkut 1121337 Domocge Mana 1352 Cito anb bn Mes Batson de 1125 seo ed 12351258 Sunda condace “iN pe Ska ‘Splmaramccn tbe Bacss | Nl dpc saps mpi esis NER (fetiryeterepcra | Gh crs Eeieaere. | tats, (al eee se xV Gane FB penttg thie |Site at at cqymmine ima EEGs ersten | ptm se asin Musi Suiman aloe — | 1396 Gena Sonic, 13361955 omnia lt 1460 tmperl Song aeaaee | Smochineaficane Mat Mig). Tn -iplie pene Imperial Mal ear ———— a = ( aece MMA Mpg ganar Manton 450 IMPERIUL MAURYA IN yuRUL ANULUI 322 i.HR, un tanir nobil si mare Fizboinic, numit Chandragupta Maurya, a detronat guverna- de citre torii serdini care fusesera instalagi in vestul Indic Alexandru cel Mare. Chandragupta si succ sorii sii au format apoi Imperiul Maurya, prin unirea pentru prima dati a tuturor regiunilor Indiei, a Afganistanului si a cea ce astizi se numeste Pakistan, intr-o singuri mare nagiune. Imperiul a ajuns, Iaapogen aib conducciea lal ealaar wivean asia — nepotul lui Chandragupta, Asoka, cel care a introdus bu- dismul in India, Asoka 76h tal sudic Keine Mice i eprelont ade de mae Sp balan geadehear va fuverad pamice impel Sons leapege sb Fragen d Edictce ui Ayoka Atel po camke dnt oli le (ezine) fe Pina cop coo ear mit og pa Toleranta religioasa Ayoka floss Bose numit sdharo (pepe findin corer) noc polices dewolrangt Figure nobilig Sjeind lst noe clon ir fine {nant menting integrtatea unui imperia aleaeuie din Yaka pte oameni de vice nnas derive ‘spec eligi Istoric S22Le Changes Maury pelle Mary 301209 Do Perret ennai npr in Sag Sch eh in Auexaxpne Originile imperiului Alerac cel Mae cu armaa sso debi a cog coace came hum Punjab, sino dase oa Cigsant Delo ba in Pap, Chandragupena pus pire anupen nino Wingham ‘pen pete pe Aleandra din Panjab, Magus Alexandre cel Mare fysinn Steet Guvernarea oe Gaver Maurya caine organize As halle ele drape inpaes riage J ee eicer oasis jac dnd elope elec cue paren piper noy OES sce ang Feo denoted open ‘Budismul in Imperial Maurya Badsmals deve lige oe ipo in pl ici Mer este dc neni nec (mcpcs pou cre le peu eb, psu de ro smb ue dein fe sexe — ome jimencde pe | inset 26118 Sexi 184 ng Ace telah j Bae can 2801e Ata Aelia Snare hn bine ‘inca hao puro de Buppwa Bovis agremrey xprt Timp DE SECOLE, mongolii au dus 0 viagi nomada de-a lungul stepelor din Asia. Deodati, in IMPERIUL MONGOL secolul XIII, si-au ficut intrarea pe scena mondiala. Condusi de Gingis Han, mongolii au construit un imperiu vast, care se intindea pe continentele european gi asiatic. Erau soldagi neinduratori, transformand in cenuga fiecare oras pe care il cucereau. Totusi, imperiul lor a cunoscut un secol & pace. Comertul a inflorit pe Drumul Matisii dintre China si Europa, iar China s-a unificat, dupa secole in care a fost divizati. Imperiul nu a durat mule, fiind divizat odata cu moartea lui Kublai Han, in 1294. oe Ae Razboinicii mongoli {iE so donase Mongoliierau lates agili si pricepuri, care pureau parcurge cilare peste 160 km, Foloseat cai mic, asi special pentru ainfrunta gerul niprasnic i pentru a efecrua sprincust scurte, in mare vitezd. Aecaii clare nu sea foarte multe ame, Acetia foloscau arcu si sigei care pureas steipunge armara dugmanulti Scat mongol fact wade inl pie ape dy ‘neal Formarea imperiului Jn 1206,aavatleo adunae (kai) a ribror mongol in cia "Temi eral but Mangkhol a fox prodamat onetrrsapren al uot pis A for numie Gangs Fianna tor ptrlor dine Sane: Panatn 127. impel seiinder dela Earopa Gene pe ech Drom Macs pn a Ocearl Prete lures Manga in air Sor dedemenne | Gingis Han | Tio ick cecges dee or based aca | Zuarestaners | pet nCnn rlog Straps Cuceririle mongole Titi hl gol iden ce tonal Chine cueing cre Bog 1318 ioducunk orm palin Sak Coca Toe Conpustctconrouabeeenciet verb Unga Poon cc son eg Tad gc in apenas Lapin ‘mong Kiel Devastarea Kiva e124 aac mongole a jn ‘ss Kien Av ool din eg mur e oie ea nae ue ‘laa un carl apes he ier mong sen Iho de Camel un risboine fi cage cd ipa pep pra Cipnte dre / diene pre | ‘Tamerlane Istoric teepr eXIV Bani 363 Tamar Leng” Send din Ata Cnr Gog’ Han Adanaes Tribals tends Chie, ARMATE AnwE DE 1240 Mongli cure 1241 Morea Ope ng Han ond a ll, 12061250 1258 Monga case eo apd 1260 Eien lavage engl la Ain), Kable Han ‘time Mar Hae 1279 Kubla (Chine! pune ade enon Asa, Gus, IMPERIUL MUGHAL 2m. [SSeu- IN SEC. xv1, 0 noua dinastie dominanti — a ee SS oe \ ‘Mughalilor (Mogulilor) - a ajuns la putere in seas eres in 0 din co India, aducand cu sine 0 civilizatie prosper, sues ‘catst as uae ipa ccae =. islamic’ si unind subcontinentul pentru Antics 1700 Beal Sad prima data in 1.500 de ani. Primul India sub dinastia Mughalilor conducitor Mughal, Babur, avenit din Persia. Era inrudie cu impiragii mongoli. Acesta, impreuna cu mogulii de mai tirziu, a construit un imperiu care, pana in 1700, cuprindea intreaga Indie, cu exceptia extremi Conducerea lui Akbar Akar (1542-1605) a fost cel mai important dintre conducitorit mogul. Serinepot al lui Babur, a devenit mpira in 1556, invingind un pretendent afgan la ton in acelasian gi inedsindu-sasefel controll asupra regiunii. In ‘impullungii sale domnii,e a extins Imperial Mogul, 2 ppatronatartle sa incurajattoleranga religioass Akbar si hindit ‘Akbar tc pers India se eid trl onda ‘eel nag Pn nares pa esr in ‘Mn cists nine A ead stem Fc cone sblind wal iit re scene hndolo si au ajutat la raspandirea islamismului pe tot cuprinsul Indiei. In secolele XVIII si XIX, imperiul a inerae treprat in declin din cauza colonizirii britanice. Capitalete Reser Alba condces Sage in mencoanl cette Bsr mon Foe Fg Mat ama csp it nal ery 5 Ar yarmatn pose Gange otal de bee sone ‘mine reoule “Tolerant religioast fe XVL Innes rhc mute rig Albu ya dase lL druma sre pase vena ears vtror rll Als Sonera De Kuna, Can Gude evan einer exen ‘de ite righ pres en dc el eligi Minis hing cou th cir cp i Erp Mughalii de mai tarziu In 1605, fil lui Akbar, ahangi, a devent impart. a canbe mata on fl Shah (olan care extn enpatial Abc rime de ri tobe Mal dcr tegen calor idea ari spre sud sia conserait multe ‘rage si palate Acesta i ful siu, Aurangzeb, au aritat mule ene at ‘mai pusing tolerangireligioasi Salim Chi ddecit Akbar, iar Aurangzeb a ecparSikt discus multe temple hindus. Fagchpur Sikri Dupi domnia acestua, ITS, Aiba sonar oral Fushpa Sis imperil a inceput si se Sep omer de Rilt prs snap stil lina alin Chie cea fpetooe merc felt moe i [iksnge net deen cpa Abr lot Scent de lupe a mopar de pe bang storie 1556:1605 Doria 16281657 Doris 1301 Biursopiene Alber isha Se K Pines Sood fn seals mopar ene ogc Ty Mal Aft ise idole eeu” pnt ase dept perakanl in Dt in vermin remy Ma KipaccisPupae” s60SFalls Ai 1658 Aung Ai peste pe ge fg propre Shah aan, cae suc 1590 Pallifabor ke fn Exe i, bah Ve. Cones das 17 Humayun pes wou tue anor dro padi So impr flesrame Poesia ng “ ore peet errme espeiente lr a a Tj Mahal IMPERIUL OTOMAN 4 Turcn oroMant erau un trib de cilarefi asiatici, cu o j reputatie redutabila, Din secolul XIV pana in secolul XVI, ] acesti rizboinici musulmani piosi au creat un imperiu care f ] : F sadn | A cuprindea Grecia, Balcanii, Africa de Nord, vestul Asiei si eitipae | Orientul Mijlociu. Succesul extraordinar al imperiului s-a datorat faptului ci oamenii erau rsplatii in funcyie de merite, nu de Expansiunea inperih obargic. Incepand din secolul XVI, imperiul a intrat in de | corupsici de la curtea sultanului. Chiar si aga, a continuat si reziste, marcat | de instabilitate, cunoscut ca Bolnavul Europei, pind cind tratacul semnat dupa Primul Rizboi Mondial l-a impartic. Institugia sultanatului a fost aboliti in 1922. ngidincama een end a Suleanaal ee Seatul gi religia ae Expansiunea oromand a fost generati deo fervoare religioasi impure Casa aml, renga as dln ad tenbill Sultan inspira deeedinga musulmand, consderau de Semmsdclge igor!’ prmedcctni a special anttenayicarese aunts sincomencalrciges iui Sail” anya pn Bement cee See | Landdeod cst Caine deninatpint | rsp os Catal Spent Pare mip Pama dea cates ota seo XVI Razboiul Palatul Topkapi 5 pap! Be arcs secolelor XVI XVI, imperial otoman a fost in Jn 1453 saul Mahomed \permanengi in rizboi. Pe masuri ce cavaleria (spahii) si infaneeria, (1451-1481) a edenumie oragul (enter cacao nou palma de Consaninopal abl El pimant, sultanul o impargea cu ‘construit magnificul Palat Topkapi, Seal, Aces srem fenecresa ale cru cur interioare gt areade a ipaiue melee uc tericorile. Salo ep Palatal Topi Deakins ie re et orgie Ture povngida sudo pet. ——BAtlia dela Lepanto Deri lg toman icc alana 15th une sot de iene sab desea je a reco ope de Vere tencas ami Dich ide doeide ler ecrlr ome ee dpe mae Trmmeraemsgingencenme eee g deed oe Srna oop Gor | arcs emu gata pani Vea Gar | ‘nanan degen, Slap ce 2p cepaine ca sescenucta $00 ingle oop Istoric 1529 Asia gata Vine 1571 dogee 1909 Ulin Suleiman Magnificul 7 iuleiman Magnificul roman hpane. cle Abdul Ha ome peta 7 Oromais Mrewedermers | Soman (19301560) pret inp, cone Eppa Perlaiedicn, brid ici ce Ine ds Se inpeti. Makomed fet ton alee CConsancinopasl 1526 Bide, 1683 Incun dis 192 Inia entreaties sueanpes Vien shana ete ee Sots | ee ARIITECTURA FEUDALISM IMPERIUL IypeRrut Istasiswur RAznoatE 454 IMPERIUL PERSAN ‘Timp DE APRoAPE 1,000 de ani, conducitori persani cextraordinar de puternici au controlat trei imperii vaste. Primul ,Rege al regilor”, cum a fost numit, a fost Cirus cel Mare, care a fondat Dinastia Ahemenida. Acestui imperiu i-au urmat aproape 100 de ani de conducere greceasc’, apoi Dinastiile Parti si Sassanid’. Guvernarea persani se baza pe conducitori locali, satrapi, care mengineau ordinea si ineasau impozitele, Exista 0 regea comerciali care lega Europa, Arabia si vestul Asici de India, Mongolia si China. In cenerul acestei regele se afla Persia, care acumulase influengele vechilor civilizagii si, la randul ci, le influenta pe urmatoarele, Dns penne a la pain ‘pa doen ede oan tenor micas Dettinat Tonwieabin, Persepolis Dave Mat (501-486. He) coon eepebe oc sed: ites sgt dels Ser ag ekdepeecy seis paaagieaen ee jodi pubploncaes ors Coen bye Pe eet fen dye ‘Noman, Gran se pvr ol din parc ol urt,Sse Fisescr proiectate penta giadut seb chun publi numeros pre im Festal Anh Now, cre aves lc in prima de priv inandl 301 Hr, Alerande ce Marea incendie oragl Persepolis cel mal probable iabunae er cru cd Nera ditimaseAcropolee ind He Ses ie Tipyon, Pasepals italia de la Gangamela-Arbela 1333, Alene Mtns Dal nb dela ie Dt afi Det ana ea Aland tupe Dain bela ‘Geiger Afl eie inka gee Acct blige een ped peri Amer Dae eer de rece ina gl dep et ct cin ae eed prope sald Alcandes ames alder Darn I tr de ‘Sind ede Bablon pin nd irus cel Mare Fankiord imped "Aenea, Coan (589 Sot) conan dep ‘eta fo on Peter ea ae Dipiencn a (rope ea Sit He onboindte ‘eke ss proc ‘ect ery Ud in pened onic Stace liber oe Influenga greaca Denar 2 onslidainflaenga in zo, ‘lend cel Maren eu hg fel nt ‘old sists csvorene cu net esac In ychea capt, Sus suede pla fot este ine Singur i Dap moarca a Alexandra penal Seloocus a fondat Dinan Sceucds In si gees cultura great find ssi de instep f lcloel penan, Alerandrua dcfenig un eon de legends namie ken Gravurile murale Ira race ‘ema dimers eee ade oe Roe in spopea ir ing crooner Now Guenter aps ‘eceas en sproperes sat [ered ue ue Darr pra os Sonetent Sanna da cpt Fila emp an oe Lesbo Comer si tribut Regina impor eibue de pe occupiers Golf Pe a pal Aerenid mile ot penta prima 4d flote pene transport buntror si ‘const on Drum Reg de 2500 de Kan cate unes Sus (a) de Sarde (Ties). Obiccvul sclera da sua transporeal mifuror dela ce conta Medleranc. Ave ese 100 de pops onde cirri pueas ob Cima " mf Made! de . sili Zoroastrismul Din Imperial Persan an pleat doi mar prof Zeros Mani Zon 46203511 Hi) predca fara viaqa esto luptd inte bine ico diviniae soprems, Ahura ‘Mazda, ers principal bine ica rege petsan considera ci Ahura Mazda -a ales pentru condace pe cl ic, ate, sc fla stb | ffrepeecemen pe oreqia acess, Zoroastrisml a reprezentat prezenta ‘i epee locticorit imperil. gia oficial in april Persan, din rma [Aproape 20 de provinci,numire.Sarapile aceritiImperilSasani de cite speraperau guvemnate separa, Gowri an rze ‘musulmanit arab, majortatea prsunlor san Gavernulcheltuia bani sringi_ Stra anamia repr an Convert a idamism, Practnn din inpecite pe sry oe ‘oroaem Rg nd nde nai Guvernarea ae Socamaete 11000 dean: Regle —— proaut wafer eee ieee a! rat ai aces religeunde sun ami Pigalle Sp tt peg Bari (dela -Peran). Arti si mesteguguri Magi Arcigtipersani,in special cei din periada | PE caso cat gue sassanian, Incrau ed mare mest in aeckonmmose defo pat, metal, ceramick sau materiale textile, | polis Zoot i anal de Tepes age depo ate. Adesea,aceste tml bey in reocie creme ur eae stra ‘Bech alae Devons mages succesal regal erm ‘Spent. pect cument np i ae or psc vechie - pakteahemenide. EF Accs. tense de care au dar dovada in seulpeue sau picears ‘mural ise din obectele din ars argine descoperite inal Oxus din Aganiean Regiisassanieni ondonaa sculprarea fgurilor gManibciom Pre pen Mal (2162 sprbetir etn ton Sipe cnc ‘eke rept Magan pied (e230 Tee st leco: Comper bint in pron shemenih | MouralaiMani shies: Sei ox sce Metalurgia Pear Bc de Caprtee al pen snc cn te che Cen joe in pine pe ile comet in China de my vie = Does rine zs | nix BaldeaucomonrndelnOme Beprhdea.comonrsdels Ons Scat cu doen nie Istoric se uMeCios S21 name 2394 ape eee a — idee pei ae Topol nrc oat pe Ba Game | Choe Donne nae ae 216d Mouse sepcimeiit | seottncettdnie BME ieneccratos | Tee Dan wedi | Sau Cupane MAO site be Mies aegis | bat lpi a Scud 651 peril Sn | toes Acme elton peouren de rade ‘acetate lor ptr de sie AUPCNDRU IwpeiuL Irena Meraus—-Rewiett eitigey SESS RMIT RARE IMPERIUL ROMAN ‘maxim’ expansiune, pe mai tot teritoriul cunoscut in ___ fost condus de regi pani in 510 i.Hr., cind a devenit republica, In 27 i.Hr,, primul impirat, Augustus, a transformat-o in imperiu. In urmatorii 500 de ani, Roma a fost condusi de imparagi. ‘Aproape intreaga perioada a fost una pagnica si prosper, cu un sistem judiciar unic, cu o singuri limba, cu realiziri deosebite in inginerie siconstructii si cu o armata puternicd. Jumicatea vestici a imperiului, a cdrei capitala era Roma, a cizut in mainile barbarilor 476, Jumatatea vestic’ a supravietuit sub numele de Imperiul Bizantin, pani in 1453. La nial mir ‘mocvadpea ald in Dace Teritoriile romane Dupa cuceriea militar, UNUL DINTRE CELE MAI MARI IMPERIT care au existat vreodati, Imperiul Roman se intindea, in perioada sa de acel moment, Dupi cum spune legenda, oragul Roma a abr Ron nt inp tnpanh Tain (9-107) cd apse dine As Minor Pog eld Ate de Nod Seog Imparagit Toto deg mcs ie ‘ale pn cd ipl Nos Sigtntcoorlin cg a oka ums ore dels cee Fits Unload inp ‘Soca Reno (79395) ImpiralTodorias romani organizau teritoile cucerit in provinci, Soldagi civil construiau orapul-mama sisulterior, romanizau zona \conjurdeoare, cel mai adesea (ominie ea Pinca Bere province eanoprern dt ts impont coer mar dee oma Sec rece pla dn Pel In Alt de Nord area arp sea nome aecomerl tytn Ft Anguas, Aker Pc Roma prin exemplu, nu prin fort Romani incurajat un anumit sandard de vig! gle ofeeau locuitorilor cetifenia romani. Ficcate peovincie era legath de Roma printr-o reqea de cdrumuri pavate Legnaro) sindnd dat Tah miter pie Ton Dende ‘mapeor Campania in Dai, Colarna l Tsan Uelforme Armata savin Efcena, leibiltatea givers pag decareadat dovad armaca roman’ au fost responsabile de ends accel imperil. Infante srafrate profesonit era organiza in ricer proximaiv 30 de grupuri pinta numit leguni, ice lgiune Nin mpodaie 28€A UN UME, UN MME . ‘cuprindea pin la 5.500 de soldai, Atunci cind veteran se pensionau, lise oferea pamane in coloniile de pe tor cuprinsul mnperil Poste Zid ui Hladian mari at 12. Hn (171389) 2 gate na ees na 2 Bei ‘Se ar ar eo Ast SHICTI? kms pana dno Sle tec a de teres loc rd 581 Pag dined apr eoreae Dexbindpicuceregte ‘rie me Rane ss ocr Pe (Gera ‘ena Ts epics ren ee mri eps Legea romana | Efcine i dreapel, lege romandreprernth taza multor coda juadiceeutopene ale aielor nase Paina punere lca leiorromane a fos sb forma clr Denaipreoce Pet ca 490 df arulkima 1 fst Coder Consttronenna impart fusinian 529 Sena (Conia condi Rar a Se Hr fra in (Ri pt mm poo Claes ple, Soler pel rina. mc ene age fc rove in See anc deere cr pres bl osc manne dee ctor evel wa mage, pari fine | Claudius Ginin asi hewesinds Beg pin cde Nein pete Donal mii ae seep bedespas se 457 neta aon Zeii ‘Muli zei romani au fost ‘mostenigi de la greci. Jupiter, Junona si Mercur erau numele romane ale cilor greci Zeus, Hera si Hermes. Malte dintre credingele | vvechi au dainuie mul timp, chiar si dupa ce crestinismul a devenit religia oficial in imperiu, Un zeu foarte indrigit era Castor, numit st imblinzitorul de cai, un mare aboinic eae simboliza lojaltarea. Acasi, oamenii aveau alate penteu ocrottort clminului, care erau cunoscuy dbrepe lari Augustus, imparatal el ban Istoric ipecttomand Beer 245Diokin organi 404 kre poli veane epee imperad ndoul Tint Bt reine dee Resi 6 lncepe srt ees i sin mu copals 10 Vii Ro ate iar AmnerecronA is gy Bannan 458 ‘Colomeumal Roms | limbile liana france si spaniel Literacara Baile Inmsortne cro (i pe eae Recnecupich Constructiile Romani excl a capil cumarfiCoeseun sera ‘rani fare prespu. De obi, ors rea soil degre ca impinca in zone protic lt unis care Ta nein nia de crc safle Into morminte gndione 9 ne du Grand oie ode finn mental harap penpll inp e500 de Limba latina Plc de metal grat limba vorbiti de romani, er folostd in parcea de vest imperil, in timp ce in est vorbea limba greaci Limbs latin sei la baza ‘multor limb europene moderne, cum a fi lating clasici, cum arf dscursuile lui Cicero sau poccile lt Virgil, sunt saz apreciate gi predate in coi al indie ct act mone de “Dain rere 10 med decors ladiaor fice romane — VIL Vi IX Xan aoe np dese ope Par bern Diner dein Constantin cel Mare 1306 Con peste Conca eter ena are Coif dc bron gadinora Jocuri Cte roman dere epee extant ali apronpe 3.0 ce ounen arma 9 dips Caan on scl singers Dah inn deme orc al Aen Inge dine eh desta pre de 1453 nei Binsin, sepa Carsan, Ermvseir Guvenwe — Mupemiut Trauia, Scuurruna Ze SPROERE, RVR Reis aie | Imperiul Roman Obiecte casnice Sede pura for decom Sport sidiseractie Obiecte militare D> > Ghemononce pete pric Obiecte de cult 459 ‘TIMP DE PESTE 800 DE ANI, 0 mare parte din Europa Centrali era unita sub numele de Imperiul Roman Sfant, o incercare de refacere a Imperiului Roman clasic, cu sprijinul Bisericii Crestine. Imperiul a fost intemeiat in anul 962. Dupé 1273, familia de Habsburg din Austria a cigtigat si a menginut tronul. Imparatii erau alesi de citre sapte pringi germani siincoronagi de Papa, la Roma Puterea Imparatului era redu: dar titlul il ficea lider politic al Europei. ‘a Imperial ‘local se Moped Reman ied fn et Out Fnagteveaimperialal 11936 One dosenden alla, Ganlet Manatees mgd orga a pee Habsburgii Numele habsbugilor provine de la un castel din Elvetia Ei 15 1096 Filip fd Aorta Adegineau domenif intinse in Elveyia, Austria gi Ma sudul Germanii. In 1273, un membeu al Caset__lomde Co dragon de Habsburg a devenit egele Rudolf al Geemaniei si, apoi, Imparat Roman Sfint. Cu citeva scurte excep, dinasta de Habsburg a condus imperiul pini la eiderea acestuia, in 1806. Dominayia lor a pus interesle imperial pe planul doi, dupa cele ale dinasie, care avea 0 influent din ce in ce mai mare. Coron imps dine. X Lapeapentra putere Ip sconce prem scolar cide Habugin Eero ison le (denen a fees dene bic Span = Viena imperial raul austiae Viena ea capital habeburgid, anal die orale de rune ae Enrpel cu cc pole alte ld public peri habsburgice cra Fae i Care ore fa ep aman Palsal Hofburg. 0 Fendt Spd mana ae cuprindea ryedinga aman imperial, daryibivoule Sc i Sdiweinenoro ——_ guvernulai poela Hotbars imps Ronn Sf devine Terex ‘ari dm leper Roman 1519CavlViewe See ea Seechlnwen gd sin eee rant on di Capon ce Carprinisw Grawais, — Typeniut — Revorwa 460 IMPERIUL SAFAVID DupA CADEREA ultimului siu imperiu in 651, Persia s-a aflat sub dominatia arabi aproape 1.000 de ani. Apoi, in 1502, un rizboinic persan numit Ismail a fondat Imperiul Safavid. Mai bine de 200 de ani, safavizii au condus un teritoriu independent, cu un Taek G & Ma tata Y caracter nagional distinct. $iismul, o forma minoritara a islamismului, a ae devenit religia oficial a imperiului. Acest lucru a ridicat Persia impotriva f a yecinilor sai musulmani, mai ales a turcilor ocomani, ins’ a intarit lntinderea imperiului legiturile cu Europa, iar Persia s-a imbogigit din comers. Safavizii, care monumente athitectonice renumite in lumea intreagi. fom asia | Siismul ‘Tureti oromant cma cau pina a (1501-1524) af er Cn Ismail a cucere Persia, majoritatea Jocuitoriorerau musulmani sunnig. Ela msman sia invitt invigitoriaabistrspindeasi | sisal a cue din aceasta religa oficial. onic ecm Sinan SodacocetTibeedn ral Campania pent promovaea sisal locnasesisaaopesinat | condus de Imai fost pereepudca un iets Taadresaltor iri musulmanc. Pamnaa selena Sleiman eee Muharram naalmang Clo cpa a Mohan Raspes Tagine nae yal smal se pk val sh, Ald (154) rca a Cera pro Maomed wei Miniaturile rile decorate, legen pile cru expe Fopes supra mies! sailor Arig dela aut ‘curte copiat: poezii persane clasice folosind o ‘algae complica i imbogiindlecu ita colorte de dimensiune pails, pf _stnoxete sb mame de mini Ari honed foloseay pense fine aur devia penta a dsimpresa de bogie Ascnsanes profes pe tre poco feu! Istoric gees 1Usirl impea Peean ate antic (Sasani) este cucerie de mm Nee | bl ani. Tainpcaloepbeete iubeau frumosul si ckidirile impresionante, au creat obiecte de arti si sais Stn deve ger npn be penance lind Tat inept soe, aan oop pure al al a ell Madreneh Cheha Bagh, han Isfahan. In 1598, Abbas La constrito capital superba la Isfahan, Toare cladiile regale toate moscheie rau decorate cu fang lucioasi, iar oragul a devenie un eon al still achicrural persan, in cea mai bun perioad a sa. Stills a influengar foarte mule ate ore islamice. ‘Abbas cel Mare ‘Abba (L1587-1629) ae pedi 1736 General an Nader eg erence pe Thee incr pte Se Seda de peor metal rene SRM Awurecrons Ipraius Iuremur Iyperiyt. Istawisavt a Pea OSE TAPAS! 461 IMPERIULSONGHAI == sac UNUL DINTRE CELE MAI MARI IMPERIT ale vestului Africii din secolul XVI a fost Imperiul Songhai. Conform tradigici, Imperiul Songhai a fost infiingat in secolul VII de citre al-Yaman, un crestin, insi, in secolul XI, conducitori sii Lau convertit la islamism. In secolul XIV, Regacul Songhai era condus de Imperiul Mali insi, in 1464, un singer ie Gia Regatul ar u Grane imperial rege rizboinic numit Sonni Ali s-a revoltat sia cucerit capitala Mali, emu! thon si 1591, s cupric open foxl ‘Timbuctu, ficind inca o dati Songhaiul independent. Imperiul Songhai {37.hmlecesianorca eal a continuat apoi si creasc’ in bogie siin putere pind cind culburirile Gist rium mage eo ‘evnd eo lr Ha din nodal Nie interne, care S-au suprapus peste 0 invazie marocani, i-au pus capi, in Soins anul 1591. Corps Conducitorii Songhai Comergul transsaharian (Cel mal marl conducter Songhai au foee | Dincenece comercial ale Sonn Al (1464-1492) Ada Mahomed | MP Sha (1493-1528). Dupa ce Sonni Ali a mirfurile traversau desertul_ infiingat Imperiul Songhai printr-o serie ‘Sahara in caravane de decor Mahomed faconsoldagita | cimie, cine pink din arn nowdal Abc in special ze Maroc Alga Aska Mahomed Libis. De acolos er CinismctSomi Akin onise, | Gregorane a ne ct fncancondiior i As Matomed,_| PFOPa, Arabia gi Chin foe ged arb Soa Als eon in HOS Acctaacninshmasimuminpernl | Comerpul Ral Niger See teetccenaten | taste co NidApotacuntainieatisene | tite pecmandcesfand fox Atershon anal Migeteeriepemce neice || cena | Seieemarceeey pEecenet cova sbajatanns — SeideNtty Meco NifeoeSowteewcomeri”_—SaltSguee eee decor ue acme : satin mic peek, Cpe i se Religia si educatia Seem hn ak dag oa ir an InperiolSonghat se Lada cu mari invgaiprinse So!) | poh ee care se numira si Ahmad Baba (n. 1556), care a Seri pewe 30 deri a despre adic un urs : ficyionar. Cel mai < impoceane cera de luce eigen al ——— cee Soe Nace Tinbuct. ‘Timbuce Cams ume de orl ‘al Sadan Tce catalan Singer Se Yas Senko {are dens perbe cpt se ‘Coun De mec 80 Declinul imperiului Iscorie Buenedermceeive delle cents Mepaatdoeastormecace | iisilicme | mcedan coi auulul din vest Afi In 1591, inh HER A991 hm mc Ahmad al Mansur(15°8-1603), suka meee == 3 Sonn Alicea Mec @ Marocanii | “SN Snesslbems None oe @ ropes orl au cucerit Timbuctu, pecare au sipinic | 1492Soen Bae fulli Sane, ore eae l00deani Lacan Meccal | Sidkesanae Soups Coa ‘a ingloba i rescul imperiul Auge Bast Coment sr Inpenney Manes mc Row INCASII IN sECOLUL XV, incagii au creat un mare imperiu in Peru. Ei erau un ches grup de bistinasi amerindieni care au | folosit puterea militara si organizarea iscusitd pentru a construi una dintre cele mai mari nagiuni ale lumii. Imperiul acestora cuprindea cea mai mare parte a Anzilor si mari porgiuni din desert gi padurea tropicali. In 1532, incagii au fost cucerigi de citre aventurierii spanioli. Capital incagi se numea Cuzco, de la cuvintulineas ce insemna ycentru” Este localiza’ la 3.400 m aeieuine, in mung Cuzco a fost un oragimpanator, construe de {mparatal Pachacusi Inca, In centrul oraului se alla Templul Soarelui, Oragul modern este Tews pera Plin de ruine ale civilizayieiincae. Timp Mache Macha Picha cha Io rem cee eel eid de pl ase dee cee rem leeds cen cafe Cie le de pl ee mane pea a Industria incagi Societatea incasi Seal dana ma prcum tnt, Lavirful societi inage se afl Timentelegitmbedciminess pecarele | conducioral grodee scestaia Ei depocitau.Fecare ora avea el pin dou | putcan A identifica wor deoarece ls depocite: unul pentru conducitor yi aleal | permiea s jji mareasci urecile cu pentru restul locuitorilor. Bunurileerau __podoabe uriage. Uni dintrenobili igi transportate pe piriseau palatele din Cuzco pentru a guverna avanpostui ale imperiuli lame, de-a lungul une rele de mati ‘Oamenii obigauig rau onganizai in paar Jeumuti pavate agrupuri de sate, numite all. Fiecare iste ce ind ricer dem ge cot cncaan ned up. Fold sgrupuri de oameni prin imperiu,asefel__ feelin ack penrw seni {ncie si plascze persoane loiale in zonele care alefel ar 8 fost dificil de condus. ‘opal senior gee Religia Pachacuti Disarm Zeal principale eee | EES robilimes incaga gi ddecler, Urmatoral ca importangi era zeul Soareli, Ini despre care incagi din familia regula spuncau ci le era serimos. Pinte zeitiile incage rau ze Lunii gi stclelor. $i zeul Pamantalui era printre cei principal, deoarece incase bazau pe agriculeuri pentru asigurarea hranci, | = pede pepe Cement ep Apoope Zeal Soardel BRR Sse he ue on CADE SUD, SPANta, 463 Produse mestesugiresti gi arta ot ~ Articole din aur gin din ule ot ste fad Eee eee ee (Cemeasptn ck ce rt 9 Be mu 7 hw Obiecte de zi cu zi epdsaemlndter ce Trt frm (pe ie i ip dias {Cor di ari cu cap abla pct eee Recpena de pat re foc despa Be perede pare } 5 “oa deca model eos a decease complet wy Seine ane ptr fecae poatda pans Vielen pra plant ce Boll din pat ender cx un Canc pict un psa utr peg larel. doen nffled on cone gos ‘Seen prone abe deo cet pres on ‘hia unl Pra, orate i alle inca ca eines in ome sandal ule model cl ml comin 0 tclpores enn Seek con pt ing da oar vp dear esl de bet pers cel ope Relief INDIA stSRI LANKA SEPARATA DE CELELALTE JARI asiatice prin langul Himalaya, in nord, India face parte diner-un subcontinent care mai cuprinde si Pakistanul, Bhucanul, Bangladeshul, Nepalul si insula Sri Lanka, care se afli la 32 km citre sud. India este a saptea fara ca dimensiune gi a doua fara ca populagie din lume. Sirdcia este o problemi serioasa, insa India isi poate asigura necesarul de alimente si are industrie in dezvoltare, ficind parte dintre cele mai mari economii din lume. o OCEANUL INDIAN Varfurile langului Himalaya formeazi o graniti natural in rnord-estul Indii. Cimpia Indo. gangetica ete brizdat de flvile Gange Indus se intinde de la Pakistan la Bangladesh, Desertul “Thar se afl la graniga cu Pakistanul. Teritoriul peninsulei coboari de a vest, din Mungi Sahyadsi, peste Podigul Decan, tre Golful Bengal, Bengal Religii ena majors nnd eg om ‘hod dev ae epee tae Sunde nef on scien a ‘Slee Aponpe 80% we ne Monit Sabyadei Non Supls ind de sha oe ‘esses icine ine de ‘sncscoperte dep pict ‘opr pre wollen er ta cope pack, Ceo Fluvial Gange Gao lngine 422700, Gage oe tate Garn dn Ida ogi pons Fina inp pool evorl sie 400m detupes nie mar eve cd dia Et ues dl flr Pare ain Bangladesh Per hind [Cgc ore on is scr Sei Lanka, Limit distal de cons indant ‘2h Lank ode tote In cea ged coun ut Cop Tad Lanka eo cima ropa cu dod animps al are nop st Bind ‘nore al eco re ep | 0mm Clima Pade moonie sbundent prize Inde Sa Laka tebe ie sepembre, Cla hres anni ec “Ue ott arse, Temper se orn in Hil po ng 465 INDIA SESRI LANKA. India Cu peste 450 de milioane de locuitori cu drepe tml de vor. India ste cea mat mare democraie din lume. In 1947, gra a devenitindependenta de Matea Britanic si armas cu o incinsiregea de ct erate, cu porturiinternafionae, ferme gi fabrci productive, care au contribuie la prosperitatea tar. In prezent, India are 0 industrie dezvoltat si mari orage moderne, desi milioane ales cer cee e Ss peat cags mcemral eaves da once aciett Magi Tomansit | DATE ESENTIALE INDIA 408 | carats: Now Dei Dong | SOmarTe: 32575907 2°" | Poretarta: Lomom00 dioakon =f Lass rsa hin nse rte sceliaridinndaene | REAGH DOMINANT hinds, de oameni incd triesc intt-o siracie extrema. India are ropa ote deste popula at de mae Honma repviadent |, Boyate ese mince de etl er baw cbune yi Seenscactownt efi y | Guana yan Locuiorit Ara flee | finaperanas sr r an apogee | Alimeneele Female ns deep ul ge. Se dec in ot Sherer bel de mind precam ies ee Se ‘sana nda, ‘Sal slat nal ts petra a : ‘sno poner a nell = rea oat desde mil gdp ‘urban sural Familie indians New Delhi ‘Gonstit de cee biti penta s Bespital ndet, New Deli ace populate de 301.00 locitort Delhi care are 1600.000de locator In compare cu sere Imortocheste temple, mosh Dalbiarebulearde seize de mma Masjid Delhi ‘Siar Agecaleura siopisded Milter Splines tie Al Ika pela pee season oreo lnc Shalppaldne Vike Seey pe an po i cnc Eape Ged el penne came (vee Smt de igi hc Industria ‘ten pe eis ih ls Gano bo mene fed nba opel Ceo fs fees pc ‘aban chimice 466 Socom in nord In sil ai Tegal lepine pecan dl roducta de filme Ind tinder lide sce proce mal ae fine ese oneness chi dee ‘oe Ballyrond~ Halo rrwhe poo nt clipe deo Seine ikon One ‘pomecary Musica can Ina oca tg el! imi das Comat: i bh Eprmmancnordendadppine pees tele cpeeaaeaael ae tientieeeeee wc sl es pn 500d irom Transportuile ie ed ia niet 2810 bn fear pe sree id ‘eal de mr ch ‘hl Dost pecan Sino deine seh eka one arc are mera Insole muse on amir at re. sO. Pinna y tna sepa Dearne dpe Spade prope aps so Din ceded igo iba ale concede Sri Lanka BAB Cunoscutd sub numele de Ceylon incepind din 1796, Sei Lanka a adopeat 1 now nume so now’ constitute in 1972, Este aii DATE ESENTIALE Sat LANKA «parata de India prin serimroarea Palk yi este jormai dinee- insu’ prineipal si din mai mali ol de corali numigi Adam’ Bridge (Pod lui \damn). In 1970, Set Lanka a devenie prima sage din lume eate a aes o femeie prim miniseru, Sirimavo Bandaranaike. Din 1983, se Jesfioari un rizboi civil nee sinhalezi, care guvernul, i cami cate lupra pentru rendenta, Colombo AS ely Medicina ayurvedics tarde Aeneas Agg,, Boooad boom Gamay a wen SEAR 8c SFGE ei 467 INDIA, ISTORIC SUBCONTINENTUL INDIAN a gizduit unele dintre cele mai mireye civilizagii ale lumii Dinastii precum cea budist’ Maurya sau cea hindusi Gupta gi cea musulmana a Mogulilor si-au rispandit cultura gi religia pe tot cuprinsul Indiei. Prin urmare, India a fost dominata de numeroase culturi diferite, fiind greu de unificat sub un singur conducitor. Imperiul Mogul a intrat in decli in sec. XVIII, si Marea Britanie a adaugat India imperiului siu, impunind o puternica guvernare externa. India si-a recipitat independenga in 1947, cind a luat nagtere si statul musulman Pakistan. Imperiul budist gi cel hindus 1n,324 He, Chandragupea Maurya, conducitorlregtului Magadha, ‘cesta Snmeia Imperial budise Maurya, primul eae a unit regatele subcontinentuli, Dinata sa. font urmata de dinastia Gupta, 0 ie India din jar sk dela et de indi, a incepue s8 cuceresci nordul Indi familie de conducitori hindu, areas 320 d He, pind in jurul anului 700 d He. Imperial Gupea Indus cipro eros noire cal nt Cop daa ccind uncle pee hice prs ‘es Sete tt eae a rg Tada stove compet nce seal ne Imperial Chola ‘Cea in aa i ‘cue pope Neds La yaeexicege at natn ipo mare re din nda ead Mn Sian din le eeetae ‘ea joe por de Pru ‘Seton pe Tinea le crane ash ‘arn ae, peach ai cipmiinr cn : comely nodacndin a ina pine mcd a ‘oman desea ae vest As mogul de mai cir rage frumoase, inst uni “oghlg Shain spropite delhi, ripe Lend de Iperal Mogul Moga usin nia Gn tsae Sch ctl me tale, lg ci peepee ie ad dot ‘coll XVI ptr saben Sepee epel aola n l Ind pra mol ms peter nin 38, na puedo ase Sei din ste in vale Islamismul in India Tere secolele VII si XIL India afosearacati de ‘multi invadatori musulmani din Arabia si din ‘musulman din Delhi stipanca intreaga cimpic nordici a Indiei, Sub conducereasultanilor de la Delhi ga impaatilor stipinire islamicd. Conducitori islamic ai Indie au construit India antica Subcontinentul indian este loeut de ‘peste 400,000 de ani. Uniilocuitori aa venie spre India din vestul Asi ar alti au navigat in biel primitive, venind di Africa de Est. In jurul anului 2500 LF se dezvolta pe mature Indusulu prima civilizafie subcontinentului, Giviizayia din yalea Indosulut ‘Aesth ctr sole poten de mead tie fran 2501600 sma bine plot in eee Tau (Retort nt aca porn relay ese in Eitan ose pe reno porm de CAIN i, 2500-200 (Culeur ariand Injurl cols XVI He hose noma sa sds dite Maa Nef Mara Coupe {Unlined ert non rel naa ‘ech ee cig te "Ned” dn sll estore ag ‘neces apd ei Pind in anul 1206, un sulean itor intinse din India au intra sub i nu tolerau ae regi. Soleanatul Delhi Incl XI §X1, ah ra ii da in nok ‘pets bat Sala tr Gaerne inde dari mop ne ccc Dal in 1398. Aurangzeb eee cern (hte ade 3a {etescumona es mene pues pean: Scales ‘imematen abode Sopa ‘ips moan Compania ndilor Onenete | India britanica Over pours | La sirsical secolului XVII, Compania Indilor maces | Oriental a invins colonigl europe vali ya Sajsmmprcomclerende | inemeiat un imperiy Baza pe te ‘prejedingi’ ‘og ieeatonpnret | a Bombay-ulu Madrauls ya Bengali Leen ecient = * | Pind in anul 1850, compania stipinea aproape Stipinisea bricanics Dog Rites Crepe ni popocl adan Sa fom 0 cneaione Palamentlbtnisaimpliar ate ote nen mas Fgwins | nobililr locali care erau supuy ai brtanicilor. atin pnere ndie daph lst dete beni mabe, a (Carn vr inn i Bare otal por ate Seprnde de lesa ominge la! ands debe amd x dnd yr ee Miner dnp Gite ids ier Pama cuba mic, | Reo india Deron indeed "a retin | ean ITA TSG scsi omldsaupbrindine dine XIR na doo Senin | fesciutcl pron imonbeass nicer ececne nso ma Sede] Seige nied Rakim papa poesia ansmgualpea Instance recaps carn el ro ‘nna ibis nla 1858, dp mul vse de wo Paisan Independenga [te etmetebi dev Dede Ra In 1885, a fost inflingat Congresul Narional Indian, tahore care milita pentru drepeurile populate indiene. 0 i si 2 onda is Naas and ae mependena Indic A is masons capi eather ati a = apdni batanice na Mares Beane naa a fost de acord cu independenga statului indian 4 \ »ina la sfiryial celui de-Al Doilea Rizboi Mondial, { /~ Bangles iiss Gas NES os \ ie Sal S996 a j Saas cat Coogee ey eee penn aoe pote speed acpi ire rete | Rec riestiian ml Congres Naya Indan pple de 1.00000 ‘Elocsnc portant os comers 4 pone 200 denise lots de Keaton Insulle epic pee ‘eye dmapictecrnce Spee neo mami po ‘ilnerapy valance Se aaes Inne 40 as lca Fan mec aeg dep icp “pleco shrek ‘Sing won resdegal OCEANUL RACHEL PAPUA NoUA| (GUINEE ee OT Marea 470 Locuitorii Populata Indonezie este a patra ‘cx nume din lame. Aproape ‘0% din indonezieni tise pe principala yi aglomerata insula vva, Majoritatea sunt musulmani, ‘Timpul liber Indoesen psa maf mal ke a sepeprpete tt onan pei Specoold compote deta cep etc pce earpiece are se tag din primi coloniti Dansal ‘malay ins societatea este (Compan fre ia osmopolita, ev 360 de grupurt nice, eare vorbesc peste 250 de cS 2 ae lectoni/him? 408 GON demi ca pea mac webeas clk Role ‘Alimentele ‘shod inonesene Agricultura -conomica. In afara orezului, pak poem aroaaen seal ook raked te tm in indonesia Fed re pa pore Orel prion om de ‘ombinga cme pee a egume = ®, Transporturile st | Incinzinduse pete fsuti orate, insulele maritime care apargine stacului face legitura clovindwie tori, Science Reamfenarae. | dintre insul, egituri ce se mai face $1 pe od caleaaerului, foe) ory) Petrol si gazele Industria tle ndonezia are bogare rezerve als fers podem Je aur si de costo. Industria Sie Denes kis Sin sfecieaie eon preucritoare este stimulati pentru sdivesifica economia fri Tariana eats Un demu pried ber ome! ea aie pgrened. | "Transporeuile mai cs padcores indole | nde spice nk fl ens pnt mp ce pera Sein pos nt ge ROW Aesscurrune aus. Dans Isianisn Muzica Pernot Regine TeuecomusicaTu Trxtite Yanoane VULCANI RAE wsitiink’ tic colts toskton eRe INFRACTIUNI $1 PEDEPSE sits. O INFRACTIUNE ESTE UN ACT INTERZIS, pedepsit de lege : z 7 , Peeps 8 pentru ca poate face ri socictigi si poate diuna membrilor ci. Faptele cate pot fi considerate infractiuni variaz’ de la o culeuri laalta, schimbandu-se pe misuri ce societigile si atitudinile se dezvolta. De exemplu, in uncle parti ale Orientului Mijlociu, "1 tiune, dar un barbat poate avea mai multe In Statele Unite, alcoolul nu este ilegal, dar a avea mai mult de o consumul de alcool este infra neveste nevasti este impotriva legii. “=. Tipuri de infractiuni societgie cvlzare de mii dea {nse (ccea cen latina inseam ele in fnmatrculare sa irk tae pitt, sunt ccunoscute ca mation probibitu (rele ima poner ch aga spun legea) rxeianileimpotiva ‘amended 8 peo (iran des proves dame ‘Sime pone pesos impo Iredell Cefshsneemedeanc yee. premeditation Aczabyide ppins nt ae Angin Ani Inchisoarea (© petsoana care comite oinfracgiune poate fi trimisi la inchisoare pentru o perioada lunga de fips In ance de povtacatnracgun, Inchisoarea este forma de pedeapsi, dar io ‘ocazie pentru contraveniengi de a se rabilita ‘Ares rolul de a-idescuraja pe celal si comic infrayiuni side gine pe criminal peiculosi deperedepabie npnpen dat (Chl dint thio ei ‘cum ar fi condacerea unui automobil fri numere de ALA, ve ROCK §1POP (Cima soya a fost considerate infraciuni in toate sisunt cunoscute ca malian sine’), Ale infact, “Alcaraz Othe de mi pei poe Snape pe rere enr ty Cell de nalts sccuricare Gita cde pens Scotia ene Dagmar tsepomaesl| pricert hls ak oo Rettig Uciders piscilor acct ined Crima organizata (Crima organizati este [a sara larg ale grupurilor de gangs 8 din activi uf ca slumea interlop clgtigi o mare parte din bani furnizind bun ilegale Carla ria ‘impel anor 20 aba arin “ precum jocurile de noroc si prosttuta inclusiv drogur, si servieit niin sl AlCapone Pedeapsa “Teel poind perp es pt dn cal Tit nd te inne espe ee ouwcee teas, Se exemply, -ontraveniengii primese de fobicei o amend sau sune emis a inchisoar ai ig Pedeapsa fics ue cme i be ema npc dpe a Tonnes omuedepeape dined beck, Dageronie Pedeapsa capital (Spas ecole Fqurrut Pouria Socte septic rel ye pole Ar INIMA si SISTEMUL CIRCULATOR INIMA ESTE 0 POMPA MUSCULARA de mirimea unui pumn, care bate non-stop, 24h pe zi, transportind sangele in corp, printr-o refea vast’ de tuburi numite vase de singe. Impreuna, ele alcatuiesc sistemul circulator. Vasele sangyine mai mari se divid in mod repetat formand vase sangvine Aus sting paces plinse, Ail dpe prin mai mici care merg la fiecare celula — Yousninpsriett din corp, furnizandu-i oxigen de la plimani si nutrienti din hrana = — digerat i ndepirtand produit se reziduali, Sangele ajutd la apararea onset simone Sagrare organismului impotriva infecyilor Ss !vieas sisde asemenea, propagi cildura in corp, contribuind la menginerea { temperaturii, Inima Tnima ete compusi din dou pompe smasculae, stings si dreape, cate sine aerate tuna lings cealale. Fiecare pompa este Jimpargitsine-o camera superioari mai mic, atriul, 0 camer inferioari venericulal \Ventriculul sting are un perete mai gros Adeoarecetrebuie i pompeze sing ‘orpul. Ventriculal deep, cw perete mai {23 singe la lami, Cum bate inima Peretee cardiac est format din machi cardiac specif Cave e contac aoromat, Cele dou jude ale ni bac iting rece din icmp) ventricule (camer Ventral tig rape. impel | ave (1578 ‘oop Pin ee rte cigs se nicuperiee engl ware Shes pen Ritml cardiac ined cn rend ee de wins 7 de topigeangicidars | i pe ime Aces cos ennl cie abe cieapian | Sesh coho cach de ge Dacia ae ‘bcp seine Sangele cial tre Rca ells ganismuli, Furizeas oxigen gt eae nctveceluelor indepartcactprodusireidual cste lett din mitre de cela angine cre ples int-nlichid plbui Celle sangyine: clue oi elule abe rombocte sangvine Cull rg reprezined aprogpe 99% dn totaal ‘clelorsangvine. Un ese moale din prodace celle rol ingle (Cetaeesangvine abe ce Cade nage ae pcp ik ‘eSSees wmboc an ate Sica pgp ec = Aen nog dn pla ‘ibe pe wed ce gs tee rinse pry ales ena jaar auger cnple Since eso sip Tenord die Sipe ens pulmonar crampor sige ‘Elsplinin os ieee patel ne frais — 5 Sime intel Arcs fr = Seen Vow inet ce Sica ee ‘eee elude ‘arr Plimini Cam crcl single somal Defies doa pale er Prim be Seton relvr iia a5 Pulmonat ce ampore arid Engen exigencies — ae trout Sree nip sce (Seo bec areal in an Coagularea sangelui femeegndi wde og oe a, ougleds per singe Fianipestebed nbd tat te feel all per forme un dop. bul rot an pase no ee de Glue ae impli nea de sb Karl Landesteiner Ameena d ogc aera Kel Landocnr (1868194) ecopere rope agin emlona ear dog 1900 Landon aia Cece Comper mou Avera cosh rr bavi INIMA SISISTEMOL CIRCULATOR Sistemul circulator Principalul vas de singe care pleacd de la nim, aor, se divide, in mod repecat, igind ramus ciere regianile mari ale corpului. Singele se intoarce la inima prin vene care se unesc pentr a forma vena cava superioara si inferioar, cele dou vase majore care reintr in inima, (O celulé rosie are nevoie de nurmai un ‘minut peneru2-iincheia edicoria prin sistemal circulator prince tr asilers Arca pulonae linda frre brbiald peer pulmonae ce pio prt vende pulmonar ee sng sin pin sor Gi con pede ieee (eae nimi ie | Vase de singe ‘mai mici numite arteriole, care yi ele, a rindul lor, se ramific intr-o reqea de ‘apilae. De acolo, singel ven gi vene. Areere Avert sranpor ‘Sng dels ins Anerson Fibrina anc chine di sge [Poalueres protein ami Imbujorarea oral poste pda oop fe Exist eeitipur de vase de singe: artere, vvene si caplare, Arcrele se ramifica in vase Capilarele Vem a Circulaia in brag epee gle Vade angie debt apc ine ral sige ‘bite rac Aca cen ci, put din pice igs Inpeid lne st celen frill Reade Vemlé slog spare my seca ee ble 0 Ivan conga O cra da mocicid ete nina Ase Pregl tro deol ge Dope nae agi penr sponges | RoE Chink esl ngvneminncae Gbeigapnalnignent Grupele sangyine i amenti an grupe de singe dfs, © in fang de antgenee (substange chimice) din globule lor oy Sremal de rope A,B, 0 are dou anigene, Aj Be patra grupe de Binge A (poares angen A), (pours antigens B), AB (poses ‘Compatibiitatea sing Tee free compe sthadupen ambele antigen) 0 (nu poare nic ao ponies sl. Hosen, Menicma Mogens! Punk Puan Savktare gt nic tapes auear Dae unbas nines INSECTE INSECTELE SUNT NEINTRECUTE in ceea ce priveste numirul si )’ diversieatea. Exist aproape un milion de specii in intreaga lume. Insectele sunt nevertebrate si apargin unui grup numit Artropoda, ele fiind gi singurele membre a care pot zbura. Foarte multe au un ciclu biologic complex. Oriunde eriiesc, au un ale acesti impact ecologic urias ca erbivore, vanatori, descompunatori, polenizatori ai plantelor si purtitori ai bolilor. Reprezinta sursa de hrani ‘ora au pus la punct pentru prdatori impotriva citeva metode de apirare uimitoare. Inmulgirea Inmulfirea la insecte ae loc in general prin imperechere, precedaea de atragerea reciproch a partenerult prin, irosuri etal, vibrait sau alte semnale.Sperma asculului este transferaa in organele reproducitoare care ongin ovale alate in abdomen femelel, Femela depune oui fertlizate, adesea ingropandu-le in sol sau fixinducle peo suprafaya precum o frunza, Mate eemere pea lient ice met Some Tr cinpl ui sah a sitet tanerd P Mansons Plopigelepasings sap cchelne sage Sdeelc peed le sors ode Ciclurile Meameorfina biologice =. fst ite ait in via fimbare drama complec Ale inet nc ig aif ik aap opal csc pt bende de cece nl sel pope fomelate Mecamorforaincomplets oO «ff Semtex 2 ‘ifn bane de Tide fmt din pcp apd Vis spitoarde cmp rie Musca leper de ce in thdomenal con Caracteristicile insectelor Insecteleadulte aun cap, un torace giun abdomen, fiecare compus din segmence. De asemenea, au sase picioare articulate, adapeaee pentru mers, sri, spat sa {not. Toate componentele sunt inchise inten exoschelet Avge firme Antencle Aparatalbucal——Arpile Ainge lng Apr tcalaluns Arp ancl un cxcfomatdin Reman ce reed vnc Cee out prc dea idee WARY Siedenoti — dinmanesryise sees ‘ip decors eas oe ep apt petal eee fame se pe bal

    You might also like