«88 fii ténar la 30 de ani este simplu. Sa fii tanar la 70-80 de ani este MAGIE!” Lujan Matus Introducere: Cuvintele au limitérile lor dar sunt modalitatea cea mai cunoscut de a transmite informati intre oamerni Fiecare om are 0 poveste de spus ~ care nu este decat versiunea 8a personal asupra reglitafi, iar cuvintele Tl ajuté s& transmitd celorlalti ceea ce a simtit si trait ca experienta directa, Povestea noastré este una extrem de familiar tuturor oamenilor. Este 0 poveste despre vindecare, despre drumul cétre boald si inapoi care starea de sinatate Fiind inspiraté din trairea noastr, find incdrcat& cu emotile si gandurle noastre, este 0 poveste despre cum am ‘infeles noi acest proces, aceasta pendulare intre séndtate si boalé, dupa o experienta de 20 ani tn domeniulingrilor de séndtate gi a lucrului cu camenii gi dupa o trecere personala prin diferite etave din procesul de vindecare. Viata este un Dar pe care il primim cu tofi, cei care alegem sa venim pe Péméint, in corp fizc. Oamenii sunt doar unele dintre mille de enttiti si specii care invat’ despre experienta int-un corp fizic, cu posibiltaile si vulnerabiltajile sale. Daca viata arf fost o stare cdstigat daca am fi muncit din greu s& ‘© dobandim si am fi céstigat-o cu dificulate, poate am fi pretuit-o mult mai mut si ne-am compora difert decat o facem in prezent Dar viaja ne-a fost data in Dar — de Mareie Creator al Viefi din Univers, Energia suprema care insufleteste toate fapturile Este un Dar pe care nu |-am solictat, nu l-am cerut - dar |-am primijENnd encarta natura sinatatii tale POLYGEMMA DETOXIFIERE etoxifierea reprezinté o strategie important pentru mentinerea sinat Ajutii la minimizarea efectelor nedorite ale poluati gi stresului specific vietii modeme Se recomandi cure anuale de intretinere eu atea de repetare la nevoi Laboratoarele PLANTEXTRAKT - un nume de referinfa in gemoterapie, fitoterapie si homeopatie - Prin prelucrare in stare proaspata si extractie la rece (metoda de fabricatie Plantextrakt) se pastreazi nealterat fitocomplexul responsabil de actiunea terapeutioaNe uitam la camenii din jurul nostru, ce fac adesea cu darurile pe care le primesc pe neagteptate, de la ali oameni sau pur si simplu, de la Univers (de exemplu, camenii care céstigé la loterie, sau céstiga un premiu neasteptat). Bucuria primiri darului dureaz secunde sau minute, apoi majoritatea las deoparte ceea ce au primit — sau pur si simplu, uit8 de el, Fie 1! dau mai departe, altcuiva, Fie pun obiectul undeva in casa, Fie cheltuiesc nesdbuit banii primiti pe neasteptate. Ideea generala este cd de cele mai multe ori, oamenii irosese darurile primite Majoritatea oamenilor trdiesc intr-o stare de ,pilot automat", de rutine si automatisme, care este practic o stare de inconstient’, fara a infelege ce este cu Viala pe care o au, ffrd a-gi defini o strategie pentru perioada cét stau pe Pamént, in corp fzi, fara s8-si mai puna intrebarea: de unde vin, incotra se duc, ce au de facut in timpul clatorie!? In mod practic, cand sunt nevoiti sé mearga undeva, oamenii igi planviesc dinainte itinerariul: stu care este destinafia, tsi aleg traseul, Jsi cauté mijoacele de transport, corespunzatoare bugetului de care dispun sisi pregatesc in detaliu voigjul. Nu uité nici pachetul cu mancare, nici sticla cu apa gi nici hainele mai groase, la nevoie. in ceea ce priveste cAldtoria numitd Vata - acest Dar minunat primit de la Marele Creator al Viel ~ oamenii nu par s& Infeleaga mare lueru Unii copii isi mai amintesc .de unde vin’, dar majortatea adullor au uitat. in cea ce priveste destinafia finalé a parcursului pe Pamant. este © mare necunoscuta si confuzie legatd de ea, Astfel incatflecare religie de pe Pamént a intervenit cu o varianté de poveste ~ pe care nimeni nu © poate veriica (Este valid8? Nu este validd2) ~ si tn prezent, confuzia este mai mare ca niciodata Negtiind de unde plecm, unde ne ducem ~ nu avem nici cea mai mica ideea ce aver de fcut pentru a ne pregati aceasté célatorie. De aceea, ne lés&m in seama grupelor de oameni din care facem parte s8 ne poarte cu ei in toate direcfile, far a ne opri s& ne Intrebam: noi unde vrem sd gjungem?Universul incearc’ de multe ori s& ne atenfioneze sau ne ajute, cu diferte semne, semnale gi darur Pentru c& nu le infelegem, c& nu stim nimic despre célatorie, le negljam si continuam c&latoria,Jegati la och. $i undeva catre final descoperim ca am irosit chiar marele dar primit de ia Creator - Viata! Descoperim c am fi doit sé facem atétea lucruri cu ea si nu am reusit sf le facem. Descoperim ceva ce ne sperie: nu timpul este cel care se iroseste ~ NOI ingine suntem cei care ne irosim! Corpul nostru, energia noastra Viata noastra - darul suprem primit pe Pamant! ‘Am dori $8 va spunem o poveste despre Viala, simpliatea Viel, frumusetea corpului omenesc si Misterul Vindec&rii ~ asa cum am Infeles noi, dupa ani de zie, in care ne-am pus continu intrebarile: ~ cine sunt eu? = ce caut aici, pe Paméint, ce am de facut? = de unde vin $i incotro ma indrept? Suntem copii curios! si aventurieri, care ne-am framantat continuu cu privie la sensul Vieti, Chiar daca majoritatea aduljlor din jurul nostru nu au stiut s& ne raspunda la intrebarile pe care le puneam, nu am Incetat o secunda cdutarea Treptat, am descoperit c& in interiorul inimii noastre exista o cunoastere pe care am putut-o accesa, incetul cu incetul, gi care ne-a ajutat s& gasim alli cdutatori, ca si noi, care ne-au putut raspunde la unele intrebari ‘Am afiat mai multe despre corpul nostru fizc, despre starea noastra de sAnatate gi modul fn care apare boala, am aflat mai multe despre Vial si despre ditectia c€latoriei si povestea noastré s-a schimbat si se schimb& continuu, de la an la an. ‘Am simtit cd este momentul s impartasim din povestea noastrd, poate va fi de folos altor cAutatori - aga cum povestile altora ne-au ajutal pe noi s& gasim drumul pe care ne simfim confortabil Am aflat c& Viata este uimitor de Simpl si misterios de Complex, in acelasi timp! ‘Am aflat c& putem trai paradoxuri fara s& murim de frica, doar stand .o stare de uimire gi apreciere pentru frumusetea vieti! ‘Am afat c& Plictiseala gi importanta de sine sunt dusmanii numarul 1 ai ‘camenilor, dusmani care ucid mai tare dec&t fiarele sélbatice! Am aft foarte multe despre legaturiledintre oameni gi toate celelaite fiinge/etemente din acest Univers minunat Si vom povesti povestea noastra, care este doar experienta si parerea noastra, asa cum stim si ne-am dezvoliat noi pana acum. Este doar varianta pe care am selectat-o noi din toaté paleta de posibiltat care ne-a stat la dispozife $i este doar varianta pe care o accep‘am in aceasté etapa a drumului nostru Suntem constienti c& ea se va modifica continuu, pe masura ce vom, continua drumul Asa c& peste ceva timp, este posibi ca nimic din oeea ce va vom povesti s& nu mai fie valabil pentru infelegerea noastré - si drumul nostru sé 0 coteasea in até direc. Acesta este paradoxul cu care ven s& va obignuim in intreaga poveste: nu existé bine sau ru, corect sau gresit, adevarat sau fal. Aceste repere au fost valabile pentru experienfele dint-o anumité parte avieti Exist doar evolufie continua, orice este bun acum, poate deveni rau ‘mal tarzu, orice pare corect acum, se va dovedi gresit mai tarziu (ca gi laptele la copii, foarte bun pentru cresterea lor in primii ani, si devenind chiar toxic si nociv, mai tarziu, dupa terminarea cresterii si transformarea corpului din copil in adut) $i noi vom continua povestea, cu zAmbetul pe buze, jucéndu-ne precum copili care accepta senini schimbarea regullor jocului ~ pentru A este tare plictisitor sé respect aceleasi reguli si sa faci totul a fel, iar sitar!Dorim prin povestea noastra sii onorém Darul Viefi care ni s-a facut acum cateva zeci de ani, s4 onordm tofi oamenii si toate energile care ne-au indrumat si tnvdtat pe drum, s8 ne manifestém recunostinta pentru tofi cei care au impéit cu noi energie si resurse ~ si s& daruim din creativtatea si energia noastr& tuturor copilor Pamantului ce se joacd aléturi de noi! 10 Capitolul 4 ~ Drumul spre boala Aveam aproape 3 ani cénd am czut tntr-o groapa plind cu apa, s&pata pentru montarea unor stalpi de electricitate, in fafa unui bloc abia terminat (In care familia mea se mutase de cAteva zile), imi amintesc si acum senzafia de ireal si de miscare stranie in apa ‘ntunecatd, precum si senzatia de sufocare gi lipsd de aer. Am fost foarte aproape de a pleca foarle devreme de pe Pamént, dar ingerii mei pazitori au trimis o salvatoare, care m-a tras din groapa cu apa si intreaga lectie de atunci a fost doar o mare sperieturd gi o teama de apa care a {inut zeci de ani De atunci, nu am contenit s8-mi pun intrebari cu privre la viala si moarte. De unde venim? Unde pleacd oamenii care mor? Unde s-a dus bunica, cnd a murit? Corpul ei era acolo, dar ce lipsea din el? In decursul anilor, m-am confruntat cu suferinja fizica de nenumarate ori. $i am fost martora suferinfe fizice a oamenilor din jur, a parinflor si rudelor mele, a prietenilor mei. M-am intalnit de alte multe ori cu moartea — nu numai a camrenilor batréni, ci si a copillor si ‘coamenilor tineri, ‘Am pus intrebér: de ce? de ce? lar adulfi din jur mi-au tot spus povesti si au ocolitréspunsurile, pe care evident nu le aveau nici ei ‘Am acceptat ca reale toate explicatile si toate invataturile pe care mi le-au dat parint, apoi profesori fa gcoalé, am acceptat fara s& pun la Indoialé autortatea adulfior din jurul meu si am urmat drumurle pe care mi le-au trasat, f2r8 $8 protestez prea tare (am mai incercat eu proteste, in copilaria micd, dar toate eu fost in&busite rapid). $i am ajuns intr-o perioada a vieli mele ~ in care starea fizicd nu era bun’, corpul fizic incepuse degradarea, starea emofjonalé era oscilanta si uneori distrugatoare, iar starea mentalé era un dialog interior continu si epuizant. "1‘Am trdit direct toate mecanismele care au dus la imbolnavirea corpului fizic si a energiei care il locuia = am acceptat s8 méinanc toate alimentele care mi s-au pus in farfurie si.am considerat ani de zile c8 toate imi trebuie, cd toate sunt ,sandtoase", ca toate sunt necesare pentru ca corganismul meu fzie s8 supravietuiasca - am folosit foamea si pofiele alimentare — pe post de obiceiuri de consolare ~ de, cate ori.ma simleam réu, emotional sau mental, infruptarea din bundtati ma faicea s& m&_simt, temporar, mai bine -.am acceptat sA locuiesc tn conditile impuse de un oras civilizat’, in apartamente de bloc, umplute la refuz cu obiecte silucruri~ de care mi s-a spus c8 am nevoie si c8 imi fac bine: televizor, calculator, figider, magina de spalat rufe sau vase, aragaz si bucatarie bine dotatd, cuptor cu microunde, aspirator, diferte alte dispozitive electronice si. electrice, mobili, covoare, perdele, bibliotec’ cu cdirti si zeci de obiecte de decoratie si multe altele ~ am consumat zeci de ore zilnic la ,serviciu® pentru a munei si a c4stiga bani cu care s& cumpar zecile de obiecte din apartament, méncarea zilnicd, hainele pe care mi le doream si muite altele = mam tmbrécat cu hainele din magazine, dupa tendinjele modeme, de cate ori am putut, iar atunci cénd nu reugeam, din restrangeri bugetare, trdiam zile intregi cu sentimente de frustrare si neputin{& = petreceam ore intregi fie viténdu-ma la televizor, fie mergand la spectacole sau la diferte intdlniri cu oamenii (de regul jurul unei mese incarcate cu mancate) — pentru c& mi se spunea c& sodializarea. si informarea sunt necesare si obligatori pentru o finté uman& ~ am mers in célétori in diferite locuri, ludate de agenti, de turism, laséndu-ma in voia organizatorilor de c&latori, care-mi aranjau timpul gi traseul aga cum considerau ei c& este mai bine. lar apoi petreceam ore intregi povestindu-le prietenilor mei ce excursii minunate am facut, ce locuri interesante am vazut si ce experiente am trait. ~ dupa “fiecare dintre experientele de mai sus, dupa evenimentele sociale tip nunf, petreceri, banchete etc), dupa 12 excursii sau célatori, dupé zilele de munc’, dupa zilele petrecute in casa in fafa televizoruui (in special in zilele reci de iam), chiar $i dupa spectacole sau evenimente mondene ma simleam epuizata, obosi, dezenergizaté, nemultumit’. Si mutt timp am considerat c& era normal sd se intémple aga, o& este normal si raman fara energie atunci cand fac atat de multe activité" interesante. ~ _mis-a parut normal s8 conduc o masina intr-un orag mare, cu strazile pline de masini, iar cand mergeam pe trotuare s& inhalez aerul pin de fumul dea fevile de esapament, Noroc c& stateam foarte putin afara, in aer liber — gi mai mult petreceam in casa, sau la birou, sau la restaurant sau in alte incdperi. Asa cum afi injeles din enumerarea circumstantelor de mai sus, care par normale" pentru majortatea, intrucét sunt impuse de societatea in care traim drept find ,normale" - ele, de fapt, reprezinta cauze importante de boald Modul in care este structurata vicla modema, stilul zinic de viet alimentafa si socializarea finfei umane duc la degradarea corpuluifzic i imbolnavirea lui - in mod ireversibil Multi numesc procesul ,imbatranire" sii se pare fresc s vada cum finfele umane devin din ce in ce mai fagile gi mai neputincioase. Dar cand vezi acelasi proces apdrénd la 20 ani sau mai devreme, incepi s&-{i pui o mullime de intrebari )O realitate evidenta, dar care m-a gocat céind am constientizat-o si cand am realizat c& am trit-o toaté viata, a fost aceea ca societatea mana este organizata intr-un mod intentionat eronat, pentru a permite doar 0 supravieture scurta si de proasta calitate a finfei umane — astfel incat ,ulajul” de oameni pe pmant safe rapid si permanent De aceea societatea umana incurajeazéi la maxim ,facutul copillor’ 3i sprijiné cresterea acestora pana in jur de 20-25 ani, proslaveste prin toate reclamele gi produsele oferite persoanele tinere si frumoase, care arata conform unor standarde afigate agresiv pretutindeni in mass nodia. lar dupa 40 de ani, cand garnenii deja sunt Imbatrani) si degradati (majoritatea), societatea le indicA mai mult sau mai putin discret pensionarea si retvagerea in locuri ct mai izolate, sau ii tirectioneaza catre o industrie medicala extrem de chimicalizata, ce le asigura trecerea mult mai rapid, inapoi in lumea spirituli 14 Teoriile conspirafilor gi multele cSr{i incearca s8 prezinte diferite scenari si dferte ipoteze legate de modalitatea de organizare social care exist in prezent (si pe care 0 putem observa cu totii, cu ochiul liber, desi suntem tinuti in mod deliberatin stare de confuzie) Este greu sa realizezi ce este adevarat si ce este fals in fot ceea ce ne inconjoara. Poti doar simi, pe propriul organism fizic, ce ili face bine si ce if face rau, $i dacd doresti cu adevarat, pot gasi drumul cétre sanatate si catre starea de bine, pas cu pas, ca infr-un labirint plin de obstacole, Acesta a fost drumul nostru: aflénd singuri réspunsurile la toate intrebétrle, gsind singuri explicate la toate .de ce"-urie gi gasind apoi cea mai buna reactie interioara si strategie de supravietuire pe acest Pamant. ‘Am mai aflat ceva in cursul procesului nostru, care ne-a socal, dar si provocat, in acelasi timp: c& nu stim ce este SANATATEA! Nu stim sa fim sanatosi! Pentru cd nu am fost niciodat’, cu adevarat, sanatosi, nici in perioada copilaiei. De cénd ne stim, n2-am confruntat ba cu boli fizice, ba cu dureri sufletest, ba cu neputinfe ale sufletului sau limitér ale rminti, $i tairea noastra de pana in prezent nu a fost decdt o stradanie continua de a repara simptome dureroase, care apar frecvent (naire varsta adulta, din ce in ce mai frecvent). Adic& 0 lupté continua cu boala, Sandtatea, asa cum este definité ea in anumite de cdrti, drept 0 stare vibrant de bine la nivelul corpului fzic, al emotilor si minti, in care persoana striluceste de lumina interioar’, iradiaz sAndtate si iubire ~ pare doar o stare luzorie si dezirabila Pentru ca alt descoperire .socanta" a fost c& noi n-am cunoscut niciodata in viata noastra o persoand ,vibranté’, adioé cu adevérat, sanaioasa. 0 persoana care s& ne fie model despre cum este s& fi ssanatos gis tiesti in stare de sdndtate. lar cdnd l-am intlit pe df. Morse, ne-am dat seama c& n-am mai cunoscut pe nimeni ca el pandi atunc!! De aceea ne-a si atras enemgia si lumina lui, claritatea ui mentala gi detagarea lui emotional! Pentru ca NU STIM cum este sé fii s& trdiegti séintos, ce face 0 persoana sén&toasa, cu tot timpul iver si toatd energia pe care o are — nnepierzand timp nici cu gatit mancare, nici cu dormit prea mutt, nici cu mers la doctori sau facut tratamente si detoxifier,nici cu vorbit/barfit cu 15prietenit despre dureri $i probleme etc?. Este greu sé-ti dezvolt Greativitatea cand te doare ba capul, ba gatul, ba burta sau te trezesti dimineata moracdnos $i indispus. De aceea, am decis cA vor isa corpul nostru fizic si Marele Creator al Universului s& ne indrume care cunoasterea snail ‘Am decis 4 pornim de la intelegerea procesului de imbolnavire, poi s& parcurgem drumul inapoi cétre sandtate si sa retnvatam cum & tréim snatosi, in echilbru si in armonie cu toate din jurul nostru incepem prin a va expune modalitatea in care noi am inteles c& se intmpld procesul de imbolnavire si degradare al corpului_ fizic omenesc, in cel mai simplu mod cu putinta, fr a insista pe rspunsul la Intrebarea ,de ce?” se intimpla toate acestea Daca vefi dori sé va Tnsdnatositi cu adevarat si veti gsi o cale c&tre starea de echilbru interioara (noi va vom prezenta calea noestra), veli gaisi si rspunsul la aceasta intrebare — care va fi personal, si in general, nu poate fi impartasit cu ceil Ceea ce poate fi impaitsit este o alti realitate in care credem cu toa forta: corpul omenesc este o minune, un miracol al viet, despre care stim extrem de putin (desi cunoastem atat de mute). Corpul omenesc are resurse extraordinare, este o minunatd entitate energetica alcatuita din miliarde de celule si zeci de sisteme care funcfioneaz impreund tntr-o armonie i intr-un echilibru - egalate doar de funfionarea intregului sistem Pamant Corpul omenesc este ,un stat" aledtuit din mi de cetateni, care are structurile si regulle sale, Daca le infelegi si le respecti, statul functioneaz& armonios, si toaté lumea prosper, Dac’ se produc dese incdlcéri ale regulilor si forfele de ,echlibrare”intervin prea des, atunci apar deregiéri freovente ale activitiflor curente. lar statul nu. mai prosper, nu mai este in armonie, pentru c& tot timpul trebuie s& se ocupe de repararea daunelor survenite int-o parte sau alta asa. 46 Haideti s& incercdm s& explicém cat mai simplu cum functioneaza corpul omenese, cum funciioneaz’ minunatul instrument pe care i folosim pentru a exprimenta viaja, pe Pamant, pentru a putea infelege cum apare starea de boala. Vom putea vedea cum toate circumstantele ,vielii normale” pe care le-am enumerat in experienta personal pot duce la boal Daca dori) s& sti{i mult mai multe si mai in am&nunt (sau mal stinttic explicate), puteti citi cu atentie care din bibliografe, c&rli ale profesorlor nostri respectati, care ne-au indicat drumul, dup zeci de ani de proprie experient& practic in povestea noastra am simplicat in mod deliberat expliatile si nu am intrat in mai multe amnunte, din dorinta de a mentine totul ct mai clar si coerent si de a accentua doar informatie necesare pentru inceperea unui demers terapeutic tip detoxifiere Este important sd infelegem calea cdtre bald, intrucat din ea vom putea s8 deducem si drumul inapoi cdtre starea de sandtate. ‘Ambele experiente sunt foarte utile pentru existenta omeneasca, care este o existenta duala. Oamenii au nevoie de experiente complementare, pentru @ putea ge sa fi motival s8 acfioneze. Oamenii au nevoie de lumina si de ‘ntunerio, pentru a putea aprecia atat lumina, cét si tntunericul. La fel au nevoie de caldura si de fig, precum si de stare de bine si stare de rau. Daca ar exista doar o singurd varianté ~ care ar fi consideratdi de la sine inteleasé — ar dispare in timp orice apreciere gi termen de compara Si camenii s-arplitisi! De aceea experienta dualitiji pe Pamént face existen{a mai palpitanta, mai provocatoare, induce simful de aventura, de descoperire, dar permite si cultvarea unor stari de aprecier, recunostinta si smerenie, in fafa minunilor vet 7Capitolul 2 ~ Functionarea corpului omenesc Corpul omenesc are o structuré extrem de complexé, dar care poate fi descrisé intr-un mod foarte simplu (dup& cum subliniaz’ dr. Robert Morse): ~ _corpul omenesc este o grupare de celule Da, intregul corp omeneso nu este decat o aléturare de céteva miliarde de celule, care se grupeazai in anumite regiuni pentru a forma organe si sisteme. Ficatul omului nu este decdt o grupare de celule foarte specializate, pentru a realiza anumite functi La fel siinima, rnichi, creierului sau vasele de sénge Tot corpul omenesc nu este decét 0 uriagé grupare de celule, fiecare avand posibltatea s8 aclioneze independent, dar fiecare accepténd s& se supuna ,ordinelor’ de la ,centru’, care le indic& cum 4 funcioneze eficent pentru binele intregului organism, Majritatea celulelor isi abandoneaza individualitatea pentru ,binele stiind od daca ii este bine intregulu, le este bine gi lr. Este interesanta descrierea organismului in acest mod, intrucat deja observati cd sesizém la nivel ,micro’, de celule, aceleagi tendin{e pe care le observam, in istoria omeniti, la nivel ,macro” — social S-a incercat in multe randuri creearea de societiti omenesti in care indivizit s& lucreze in colectiv pentru binele intregului, abandonand individualitatea gi servind intregul. Intorcéndu-ne la organism, el este alcatuit din miarde de celule care actioneaza impreund, fiecare indeplinindu-si sarcinile precise Fiecare celulé are nevoie de nutrilie (de hrand), si are nevoie sé elimine produsele de reziduu cate rezult in urma acfiunilor lor Agadar, fiecare celulé are nevoie s& ménance si s8 scoaté .excremente” in organismul omenesc, exist doua fluide importante, care jut fiecare celula s& indeplineasca aceste functi importante: SANGELE si LIMFA 18 Prin singe circula serie de nutrian{i importanti, care ajuté la hrnirea tuturor celulelor organismului: oxigenul si micronutrient ~ pe baz de carbon. Adiod carbohidrafi rice motor construit de oameni are un carburator, in care se amestecd dou’ componente esentiale: oxigenul si carbonul (din hidrocarburi, combustibilul folosit de oameni in prezent). Intrucat fiinta umand este o specie care are o strucurd bazaté pe carbon (este elementul chimic predominant din structura organismuli), carbohidrati sunt principalele surse de carbon la nivelul celulelor. Celulele funcfioneaza ca nigte mici motoare, au tn interiorul lor 0 serie de organite importante - dintre care mitocondrile sunt chiar .carburatorul" celulelor. In prezenfa oxigenului gi a carbonului, aceste organite din celule produc ENERGIE, adicd ajuta celulele s8-si indeplineasca functia pe care o au, Sa fie vii i active. Cu ajutorul oxigenului si carbonului, celulele pot functiona efectiv Orice motor, dupa procesul de .ardere” a combustibilulului gi producerea energiei, ebereaza gi o serie de deseuri (sau reziduuri) sub forma de gaze sau cenusi. Tevile de esapament de la masini sau hornurile inaite ale fabricilor ne arata ca toate procesele care produc energie, produc si reziduuri pe msurd (care trebuie eliminate), Acelasi lucru se intémpla cu fiecare celulé in parte. in urma .arderlor” din celule (numite procese de oxidare), se produc multe .deseuri” sub forma unor acizi sau a radicallor liberi, Dac& aceste reziduuri ar ajunge tnapoi in sange gi ‘n organism, ar fi extrem de toxice gi ar produce multe daune (gandij-va c& aceste deseuti se produc continuy, de catre toate milardele de celule active — atunci cand omul este treaz si tn actiune!) De aceea, organismul si-a dezvolta: un ,sistem de evacuare’ a reziduurlor ~ tn paralel cu circulatia sngelui - numit CIRCULATIA LIMFATICA, Vasele imfatice sunt vase care circulé in paralel cu vasele de ange (precum conductele de canalizare, care circulé de multe ori in paralel cu conductele de apa potabild ce alimenteaz’ cartierele si casele omenesti) Limfa este un fluid vascos, cu un confinut mai mare de grisimi (grasimile sunt foarte eficiente in a ,tamgona’ acfiunea acizilor si altor 19substante toxice, neléséndu-le sé iasé si s& distrugd celulele din jur), care circula mai incet in vasele limfatice. Acestea au o particularitate deosebit’ - de-a lungul lor prezint& o serie de formafiuni numite ganglion limfatici - oe nu sunt altceva decat ,fosele septice” ale unui sistem de evacuare extraordinar In ganglionii limfatici se gasesc atét o serie de bacterii, care descompun deseurile acide, facéndu-le mai ,blande" pentru a fi eliminate din organism, cat si multe celule de aparare (macrofage $i limfocite), care au grijé ca intregul proces s4 réména in control, ca bacterile s& nu se multimplice prea tare si s4 nu agreseze organismul Exact ca in fosele septice de la casi, procesul de descompunere a toxinelor face ca acestea s& poalé fi mai usor transportate si apoi eliminate la exterior. Pe unde? Intregul sistem limfatic ‘gi trimite limfa incdrcaté cu toxine si reziduuri cdtre ‘ile principale de eliminare ale organismului rnichii si tractul digestiv, via ficat. Agadar,rinichii gi ficatul reprezint& principalele sfltre" de eliminare a toxinelor din organism. Pe Kanga aceste doud organe, mai existé alte fitre aditionale, care intra in functiune la nevoie: plamanii gi pielea Continuand analogia cu functionarea masinilor (care sunt construite dupa chipul si asemnarea fintei umane!) ~ organismul omenesc are 3 filtre principale ofitrul de apa" — rinichi ~ filtrul de ule’ — ficatul si afiltrul de aer” — pkimanit Cele trel fire, impreund cu pielea, consideraté de multe ori .un tinichi suplimentar’, asigura eliminarea zilnic& a toxinelor si reziduurilor rezultate in urma funcfionarii normale a celulelor (plus a toxinelor cu care vine in contact organismul) ~ astfel incdt organismul s& ramand Into stare de sénatate si bine o perioada cét mai indelungata, Repetand toate informatie de mai sus ~ organismul omenesc nu este decdt 0 grupare de celule si dou fluide care le deservesc séngele si limfa Prin intermediul séngelui, celulele se hréneso. Prin interemediul limfei, celulele elimina reziduurle pe care le produc. 20 eReSeRE SE ERES SIE S ESRC SEES ESRC SE SEESOOES ESOC SSIES ESOC SESS SSCS SOOO SEOE SS SRES SOEs SOO S SOO S SESS SOS SOOS SOOO STOO SS OOO SOOO SS COSSSCOSSSOOSSOOOSSOOSSCOOS SOO SCOO SS CCS TOSCO SC CES SS IOS Cee SSeS ee eee Aceasta este pe scurt functionarea corpului omenesc, exprimata in cel mai simplu mod cu putinfa. Si din acest descriere sumard, vom Incerca s& explicm cum se produce imbolndvirea, Dar inainte de asta, mai este nevoie s amintim c& in organismul nostru exist un sistem foarte important, considerat ,sistemul de guvernare” al corpului ~ sau in termeni medicali, denumit SISTEMUL ENDOCRIN Sistemul endoorin este reprezentat de o serie de glande endocrine, adicd o serie de grupari de celule speciaizate in a transmit informa prin intermediul unor substante. Aceste glande endocrine sunt cele care spun tuturor celulelor din corp ce au de facut. Ca gi guvemnul dintr-un stat, nu fac altceva decat s& supravegheze functionarea tuturor celuielor si prin intermediul unor informati, s& spuna acestora ce au de facut, pentru eficienta maxima a organismului Glandele endocrine se gasesc in intregul organism, dar céteva intre ele sunt in mod deosebit importante: glanda hipofizé (sau pitutard) este o glandé mic8, situati la baza creierului, care coordoneaza activitatea tuturor glandelor endocrine din corp. Glanda tiroida este o alté glanda important, situata tn regiunea gétului, iar de o parte gi alta a sa se afla patru glande paratiroide, care se ocupa de echilibrul mineralelor in corp (in special de echilibrul calciului ~ cel care asigura fermitatea tesuturion), Glandele suprarenale sunt o pereche de glande situate deasupra rinichilor, care ajuté adaptarea organismuti la situatii de stres. Ele sunt printre cele mai importante glande encocrine ale corpulu, intrucét influenteaza intregul organism, Peniru c& sistemul endocrin reprezinti una dintte verigile importante de aparilie a boli, vom detaia un pic interventia acestor glande, in adaptarea organismulu a stres, Supravietuirea int-un mediu nesigur, in care ameninftile si portunitaile apar atunci cénd nu se asteaptd, a determinat organismul omeneso sé-si dezvotte 0 serie de mecanisme interioare. Sistemul nervos vegetativ al organismuiui este cel mai complex si cel mai adaptat mecanism care ajuta gruparea de celule = organismul ‘omenesc, s4 reaclioneze corepunztor la orice situatie in care se aff aTEES EC_—”sS Sistemul nervos vegetativ are dou’ componente, simpaticul (care declangeazi toate reaciille tip acfiune si supravietuire) si parasimpaticul (care asigura relaxarea si refacerea, dupa acfiune gi reactie), Sa explicém foarte simplu cum ac{ioneazé simpaticul si parasimpaticu!: in cazul unei ameninfari din mediul inconjursitor (ma simt atacat de animal de prada, ma urmareste un leu) glandele suprarenale elibereaza in sénge o substanta chimicd numita adrenalina — care informeaz sistemul nervos simpatic c este cazul s8 se pregateascd de actiune. Ce ac{iuni poate intreprinde un organism ameningat? Exista 3 posibilitatj practice: ~ _ S8 lupte (daca se simte puternic, curajos si in stare sa infrunte amenintarea) ~ 88 fugé (daca simte c& nu are destula putere de luptd, dar destula pentru a fugi) ~ sau sa impietreasca, s& nu mai miste (daca simte 08 nu poate nici fugi si nici lupta). Pentru oricare din aceste circumstante, organismul va_reactiona corespunzator. Adrenalina eliberata In sénge, care anun{é ,pericolul” determina sistemul nervos simpatic s& facd urmatoarele lucrun - 88 ,inchida” sistemele consumatoare de energie, care nu sunt necesare pentru supravietuirea de scurta duraté, pentru a folosi toat energia in alte sisteme ~ agadar, sistemul nervos simpatic .va inchide” digestia si eliminarea prin tractul digestiv gi urinar (cénd it} este amenintaté viata, nu te gandesti nici la mancare, nici la evacuare! sau -golesti” automat intestinul si vezica — faci pe tine de fied), va inchide imunitatea celulara (bacteriie nu reprezinta o amenintare vital, fat’ de leul care incearca sa te vaneze), va opri orice activtate tn zona genitala (nu-{ arde de reproducere in situaii amenintatoare de viata) si ‘va opt luxul de sange din neocortexul frontal (partea din oreier care se ocupa de raliune) ~ in situatii de ameninfare a viefi, nu ai timp de gandire, doar de actiune. ~ in schimb, sistemul simpatic .va deschide” la maxim sistemele de supravietuire ~ creierul ,eptiian” si sistemul limbic, partea din creierul ‘omenes¢ care contine instinctele, ce reactioneaza automat in situatfi de 2 Supravieluire, precum $i sistemele mussular si asos (ne trebuie muschi puternici fe s& luptam, fie s& fugim), Asadar, in situatii de stres intens, mare parte din resursele organismului vor fi directionate spre sistemele care ajut’ - la supravietuire, find ,deviate” de la alte sisteme ale organismului Cand o cetate este asediata, e@ nue mai preocupa de construc reparatii si dezvoltarea culturi. Ci pur si simplu, mobilizeaza toate forfele pe metereze, pentru a riposta sia face fat atacului, Abia dupa aceea, daci supravietuieste, poate reincepe s&-si rela functile normale, de dezvoltare. Cu alte cuvinte si int-o exprimare foarte grosier8, in situa intense de stres, organismul omenesc are digestia, imunitatea si sexualitatea Jnchise" (omul este constipat, nu are feame, nu se poate reproduce si nu este in stare s& se vindece daca este rénil) gi in acelagi timp este .prost" (sau irafional). In situatii de stres acut, nu actionam ca firnte ralionale. Crelerul rational este ,inchis’, avem nevoie de instincte de supravieluire, nu de filozofir inutile Dupa ce a trecut situatia stresanta, sistemul parasimpatic intervine u alte substante care anunté organismul cd pericolul a trecut gi cd poate, incetul cu incetul, s8-si reia functile normale. Din studile efectuate in iteraturd, s-a ardtat c& un minut de stres intens (0 cearté cu cineva, o stare de fricd intens& indusa de o situatie la servioiu sau pe strada etc) duce la o eliberare intensd de adrenalina care are nevoie de circa 6 ore pentru a fi indepartata din sistem gi s& reapara starea de calm, ‘Asa cum va amintiti din capitolul anterior, va prezentam o serie de circumstante sociale modeme, pe care 'e consideram drept inceputul ddrumului c&tre boal, Considerafi pentru inceput intrarea copilului de 2-34 ani la gradlinita Si amintij-va propria experienfa sau cea a unor cunoscufi care au {rimis cop la grddinita. Aminti-v8 cum taieste un copil de 2 sau 3 ani trecerea de la programul de acas, unde mama, tala sau bunici sunt singurii adulti cu care interactioneaz’ constant, care fi cunosc toate semnalele de confort si disconfort, care reactioneazai la toate cererile Copilului int-un mod previzibil si tl ajuté treptat s& cunoasca lumeamare si misterioasé din jur. $i bruso, intro zi, este dus int-un loc plin de copii, In care este un singur adult (sau cel mutt doi adulf) care abia reusesc s@ raspunda tuturor reactilor copitor din jur, ise tot prezinté in fiecare zi activitati sii se dau fel gi fel de comenzi si ordine. Pe unele le infelege, pe altele nu, Copilul nu mai este sigur pe nimio, nu mal stie ddacdi pain (care tot fi spun cl jubesc) fi vor binele sau nu (de lau aus intr-un astfel de loc) nici nu mai este sigur c& parinfi mai vor s&-1 ia acasé (poate vor sa scape de el? poate a fost rau gi obraznic de au adus aici?) Zi de 2, glandele suprarenale ale acestui copil elibereaza valuri valuri de adrenalina - cu fiecare situatie pe care el o considerd stresanta (orice nesigurant’ sau fric& sau contrarietate ~ duce la 0 reactie tip stres la copii). Si aga, sistemul nervos simpatic al copilului Inchide" digestia si eliminarea (unit copii ménancé mai prost de cand incep gridinifa, chiar dacd sunt ,forjat" s 0 fac la program, se constip, nu mai urineaza atat de bine), se ,inchide" si imunitatea celulara (apar toate racelile péméntului), iar creierul ,rational” (si asa nu foarte dezvottat la copl, abia la inceput de dezvottare) se ,Inchide" si al Copilul devine agresiv (tot valul de adrenalin’ care stimuleaza reactja lupta sau fuga) sau foarte timid, sau pur si simplu ~ areactiv (nu mai vrea nimi, nu mai face nimio). $i acesta este doar inceputul stabil glandelor suprarenale prin actiunea socializarii Muli copii se nasc in prezent cu glandele suprarenale slabite intrucat_ mama avea glandele suprarenale slébite, ca urmare a stresurilor din timpul sarcini sau dinainte de sarcind Siabiciunea glandelor suprarenale in fiiele umane este mostenité de cAteva generatii bune - de la generatiile care au trecut prin razboaiele mondiale (stresuri intense pentru majoritatea oamenilor) si pana la generatile care au trecut prin comunism sau prin schimbri sociale intense. Un copil care se naste cu glande suprarenale slabile, va reactiona foarte prost la stresuri, accentuand proasta funcfjonare a glandelor suprarenale. Pentru un astfel de copil, orice situatie cét de mica (un zgomot facut de bormagina unui vecin) produce un val de adrenalin intens ~ ca si cum ar fi vorba despre o amenintare a vietii copiluui. lar reactia 24 organismului fa ,valul de adrenalina” - va fio reactie simpatica tipicd — afectarea digestiel, eliminari, imunitati si proceselor rationale Copii tree de la situatie stresanté, la alt situatie stresanta Viala .civilizata” oferd din plin siuatiistresante - de la trecerea strazipline de masini, ce conduc in vitez8, pana la 0 pimbare printr-un | supermarket infesat de lumini, 2gomote si mit de stimul. Intrarea in gradinitg, apoi intrarea la gcoala primara — cu sistemul de ,dresaj* bazat pe recompense si pedepse — intensific situafile stresante pe care Ie traieste un copil in societatea moderna. ei 12 ani de scolarizare sunt necesari pentru a transforma copilu ‘intr-un soldat obedient’, care reaclioneazé automat la autoritatea adulflor (sau a persoanelor ,cu autoritate’), far& s& puna la indoialé ordinele, executnd automat ceea ce i se solicita gi mai ales, crezand rice i se spune de catre ,o persoand cu autoritate" (in domeniu}. Sistemul scolar prezent a devenit, pretutindeni in lume, doar un sistem de ,domesticire” si ciscipinare 2 finfelor umane. Partea de ,cunoastere" si ,creativitate” a fost de mult sata intr-un plan secundar (si preluaté aproape in totaltate de reteaua globald de Internet) - sistemul de invéjamant preludnd numai funciia de ,dresaj" a fiinfei umane. Majortatea copillor ies din sistemul de invatamand cu funcfile suprarenalelor slabite la maxim gi ca organismul fizic deja in stadii | avansate de degradare si boalé. lar intrarea in sistemul social asa cum este el proiectat in prezent ~ cu activitjie de rutina tip serviciu-casdweek-end cu distractie. si mancare copioasd, iar serviciu-caséiar week-end cu socializare si mancare copioasé ~ sdptiménd dupa sSptimand, an dupa an, pana la pensie - reprezinta ,o incununare" a eforturlor sociale de domesticire a fiinfelor umane — care isi pierd orice umm de Infelegere a ceea ce sunt si ceea ce pot, cu adevarat sé faca, intregul sistem social este bazat in continuare pe .fecompensa gi pedeapsa” — fiind foarte bine definite categorile de ,recompensa’ dezirabile (cas, masin8, bani, familie, lator) si cele de .pedepse” de evita (zolare, iesire din social, austertate si linsuri. | Aga inc&t sistemul endocin al ayanismului omenese igi incepe dezechilibrul de foarte devreme (deja asistém la un dezechilibru 25transmis de la o generatie la alta) - pentru c& sldbiciunea glandelor suprarenale determina 0 reactia asupra intregului sistem, care functioneazé deficitar (si hipofiza, si tiroida, si celelalte glande endocrine, precum timusul, pancreasul sau glandele sexuale, ‘unctioneaza cu probleme) Dar aspectul cel mai important legat de slabiciunea glandelor suprarenale este influenta pe care acestea 0 au asupra funclion&ril inicilor. Va amintiti c& va spuneam despre rinichi c& sunt fitrul cel mai important de eliminare a toxinelor din organism, ei find principalele organe prin care toxinele din circulata limfaticd (reziduurile celulare) ajung la exterior. Asadar, pentru ca toate celulele sa func{ioneze bine si s& nu se sinece" in proprille reziduuri, este necesar ca rinichii sa-gi ‘ndeplineasca functia important de eliminare pe care o au. Cei care au studiat anatomia intima a acestor organe ~ au rémas impresionai de complexitatea structuréri lor. Un fiigran imens de canale si canalicule asiguré o funcfe de fitrare, de eliminare sau de recuperare a mii si milioane de substanfe Pentru c& majoritatea oamenilor in prezent au_suprarenalele slabite, au in acelasi timp probleme de fitrare la nivelul rnicilor. Cu alte cuvinte, majoritatea oamenilor nu reugeste sa aiba o functie de eliminare a reziduurilor din organism, suficient de bund pentru a elibera corpul de toxine (proprii sau aduse prin alimentatie). Daca ne uitim la cearcdnele de sub ochii oamenilor (rinichil se proiecteazé la nivelul felei pe pleoapele inferioare si superioare ale achilor) -inclusiv la copii, vom vedea care este starea rnichilor acelor persoane. Dac rinichii nu reuseso s4 elimine toxinele, ele vor rane in mare parte in organism, incarcdnd sistemullimfatic. Circulafia acestuia devine din ce in ce mai dificla, mai greoaie, si corpul trebuie s& ia suri pentru a nu se distruge datorté acestei cantitati mari de toxine Principala gi cea mai simpla masura pe care o ia organismul este depunerea toxinelor in intriorul unor depozite de grisimi. Asa cum va mai spuneam, grasimile (si in special, colesterolul)joacd rol de izolator 26 SeeeeeeseeeeeEESECESESSSSSCOt ESE CCSIOESSESSS si de ,tampon” pentru majoritatea toxinelor, care sunt acide si ar irita toate fesuturile. Asa c& ficatul, principalul organ de detoxifiere, alituri de rinichi, incepe sa sintetizeze coesterol, o substanté care ajuta treptat la construirea si crearea depezitelor de grasimi INTRE celule, care inglobeaza toxinele din sistem $i aga apare ,grdsimea” la 0 persoand, aa incepe oresterea in greutate. Depozitele de grasimi ale unei persoane va araté cantitatea de toxine pe care sistemul acelei persoene nu a reusit s4 0 elimine, si a trebuit s4 o depund, pentru a nu distruge organismul. in acelasi timp, o pefsoana supraponderala are cu siguranté probleme de eliminare la nivelul rinichilor, precum si o stare evidenté de slabiciune a suprarenalelor (adio& 0 toleranf& fcarle redusa la stres). Plus un dezechilibru pe intregul sistem endocri, la nivelultuturor glandelor Sintagma gras gi frumos” a fost scoasa de cineva care nu a inteles nimic din funcfionarea minunatului organism omenese. Corpul omenesc nu este proiectat sa fie gras. Ci corpul omenesc ideal este un corp zvel, agi, flexibil, mobil, cu foarte pulind grasime, doar cat s& functioneze ca neutralizator al excesului de toxine Corpul omenesc al majoritifi camenilor din prezent este bolnav, degradat si functionand departe de parametrii posibili proiectali de Creatorul Universulu Cand rinichiul nu filtreaz& toxinele, suprarenalele sunt slabite si reaclioneazd continuu la stresuri mic, ca gi cum ar fi amenint&ri de supravietuire’, iar sistemul limfatic este pur si simplu_,infundat” cu toxine gi incepe depunerea de grasimi pentru a supravie{ui — intregul organism este intr-o stare de dezechilbru profund. Toate ,semnele gi simptomele" de boala care apar de la copii pani la adulfi nu sunt decdt reactii ale organismului de a se elibera de excedentul de toxine. La copii, sistemul limfatic infundat incearcé s& se curele prin binecunoscutele reacti — eliberare de mucus la nivetul nasului, g3tului, urechilor,febra si fiscane aSe stie-c& la copi,sistemul imfatic al capului si gatului este extrem de dezvoltat (pentru cd acea parte a corpului, capul, este mult mai bine reprezentata decat restul corpului). Incdrcarea cu toxine a sistemului limfatic se observa prin matirea ganglionilor limfatici (se simt ca niste bobite de mazare in jurul gatului, dupa urechi, la nivelul cefei, sub barbie). Amigdalete si polipii sunt parti ale fesutului limfatic al copilor, iar marirea lor si umplerea cu .puroi” ~ reprezinté doar o ,sfortare” a organismului de a se elibera de toxinele care ameninfa sé distruga Dupa cum vd amintiti, ganglionil limfatici reprezinta ,fosele septice” ale sistemului limfatic - locul in care bacterile descompun reziduurile foarte acide, transformandu-le in unele moderat acide (pentru cei care ‘stiu putina chimie, in ganglionii limfatici transformarea reziduurilor acide modific’ pH-ul de la 3, cat au aciaii fosforic, carbonic sau uric, din degeurile celulare, la pH=6. pH-ul 6 este o valoare acid mult mai bland pentru rinichi, care altfel sar arde” cu reziduurile de pH 3). Bacterile NU SUNT CAUZA PROBLEMELOR - ele sunt doar ,gunoieri care ajuté organismul s8-sifacé elimindrile. Doar atunci cénd cantitatea de reziduuri este prea mare, bacteile sunt nevoite s& se inmulteasca pentru a face fata muncii ,sporite” pe care 0 au de indeplinit. Dar atunci, nu mai au loc” in ganglioni imfatici ~ si dau pe dinafard. Aga apar secrefile, MUCUS-ul, care se revarsa de peste tot, din nas, din gat, din urechi, din arborele bronsic. Sistemul imunitar care se gseste in sistemul limfatc, si care este foarte eficient in apararea integrtati’ organismului, este de multe ori depasit atat de canttatea de reziduuri care trebuie eliminata, cat mai ales de faptul cd adesea activtatea lui este blocatd prin ,ordinut adrenalinei Orice reactie la stres ,inchide” imunitatea (asa cum va amintii, imunitatea nu este o funclie ,vtela” care s& asigure supravieluirea organismului intr-o amenintare acut8). Deschiderea” imunitatii se face odata cu slarea de relaxare, cu disparitia adrenalinei din sistem si apariia altor substante (aceticolina, de ex) care asigura ,relaxarea’ si ,deschiderea’ sistemelor inchise pe pericada ,luptei sau fugi Dar daca situalia stresanté continua zi dupé zi, or& dupa ord si perioadele de relaxare sunt din ce in ce mai scurte, sau aproape nu mai sunt de loc? Ca la copii care intra la gradinita, in primele luni Sau la copii din primele luni de scoala (pentru unii, in toaté perioada gederi la scoala). Sau la adult care merg la serviciy ~2i dupa zi. La toti acestia - imunitatea ramane de foarte multe ori ,inchisa" perioade lung de timp. lar viusurile gi bacterille gasesc un teren deschis, fra aparare, care poate fi invadat oricdnd gi oricum Germenii NU SUNT CAUZA bollor omenesti (poate nu sti c& si Pasteur a facut aceasta constalare, putin inainte de moarte....dar nu a fost luaté in seam& de medicine moderna, care a transformat antibioticele inr-o mare afacere!) Germenii sunt doar oportunisti care gasesc o situatie favorabila acidoza. Unde este acidoza - acolo vefi gsi fungi (Candida), virugi (herpetic, Epstein Barr si ali), bacteri (stafilococ, streptococ) si paraziti (Giardia, oxiut,imbric, tenia si ali) Intregul accent pus de medicina chimicd a prezentului pe ,omorarea’ germenilor, drept cauze principale ale bolilor ~ determina 0 reactie paradoxald de imbolnavire si mai aocentuata Pentru c& substantele chimice din medicamente incarca cu reziduurile lor toxice un sistem limfatic care este deja plin de toxine, rinichii gi ficatul care deja sunt slabite in eforturile lor de detoxifere, precum gi ‘ntregul metabolism, deja funclionand la maxim pentru propria supravietuire - prin multiple mecanisme (de la eliminari de substante toxice prin mucus si mucozitafj, de la ,arder'" de substante toxice prin febra, pana la depuneti de grasime si la un moment dat, chiar sacrifcare de parti din organism, percru supravieluirea intregulu), Dupa cum vedern cu tof in jurul nostru, oamenii sunt din ce tn ce mai bolnavi, organismul lor fzic este din ce in ce mai degradat, creierl lor este din ce in ce mai afectat, rar pulem s8 vorbim despre rafiune intr- un organism in care suprarenalele si inichii sunt slit. 29‘aproape ca nimeni nu mai stie cum este sa fii sénatos, s4 ai un organism care s& functioneze asa cum a fost proiectat, sa fie hranit corespunzator si s8 elimine la fel, s& se odihneasca si sa fie activ, altermativ, in rtmul anotimpurior. $i sé-si dezvolte la maxim funcfile .superioare” cu care la inzestrat Creatorul ~ in special ,creativtatea mul a fost inzestrat cu trésaturi dup& chipul si asemanarea Creatorului - dar Creativitatea umana este in prezent doar o umbra din ceea ce ar putea fi, daca organismele omenesti ar functiona in stare de sdnatate. Omul bolnay al prezentului are un sistem limfatic invadat de toxine, are 4n sistem digestiv intoxicat si aproape blocat, are un sistem de aliminare functionaind partial - si ceea ce ingrjoreaza cel mai tare ~ are sistemul nervos gi creierul blocate de mucus si reziduur toxice. lar ceea ce ar trebui sé tragéi semnalul de alarma il constituie afectarea sopillor ~ cu aparifa autismului si a tulburariior de dezvoltare la copii - care reprezinté 0 degenerare a rasei umane (copii autisti sunt ,mici animale’, care nu mai au nici o urma de ratiune, doar instincte si react animalice — este 0 expresie exageratd a slabiciunii suprarenale de care discutam anterior) Acesta a fost punctul culminant al céutatilor noastre personale, legate de starea de sanatate si boalé - cind am realizat c& 0 serie de trasdturiviibile evident in copii autisti (stereotiple, repetile obsesive ale gesturlor si cuvintelor, cdutarea sigurantei, intoleranta la orice este nou, agresivitatea, lipsa afectuni, lipsa ,simfri” ~ la propriu ~ acesti copii au receptor pieli blocafi, nu simt nimic cand sunt mangaiatj, au nevoie de presiune puternicd, pentru a simi ceva, nu stiu s& sarute sau sa acoepte iubireal) ~ se regasesc ila majoritatea adultilor!! Le-am simtit si reg&sit la noi In toate repetifile si friclle noastre. in toate reactile de intoleranta, judecata, prejudecat) si agresivtate. In toate ,fixitatile” noastre cu privire la confortul personale (mie imi place aga....si NUMAI agal) $i mai ales in diminuarea ,iubiri’ si a afectiuni faté de tot si toate. Fata de oameni, de toate fapturil vii si fat de Natura minunata ~ din care facem parte. 30 lzolarea fata de Mama PAmént, in locuinfele pompos numite .apartamente” doar niste custiizolatoare de beton, cu pereti plini de cabluri electrice, emannd un cémp electromagnetic care ne agité si ne ,activeazs’ in permanenfé —stimulénd continuu sistemul nervos impatic si sustinand permanent reacfa Jupté sau fuge a suprarenalei - reprezinta suferinta cea mai mare pe care am resimtit-o direct. $i cea care ne-a impins spre cdutarea rspunsurilor. Pe care le-am dort simple, ogice, legate si corelat. ‘Asa am inceput s& infelegem, treptat, pas cu pas ~ cum functionam ca organisme — in interiorul nostru si tn reactia cu tot ce este in exteriorul nostru. Explicatile noastre sunt extrem de simpliste ~ fat de complexitatea vasta corpului omenesc, dar ele reprezinté. un punct de plecare pentru partea a doua a demersului, in care ne vom referi la modalitati de refacere a sanatati Vom recapitula tot ceea ce am discutat despre alcdtuirea corpului omenesc si principalele mecanisme de imbolnavire ale acestuia, ‘ntrucat este posibil ca multe dintre nofunile prezentate s vi se pard noi Dar toate sunt logice si corelate, iar profesorii pe care iam avut au dobandit aceasta infelepciune dups zeci de ani de cdutiri si experiment La noi sunt doar 20 ani de cdutér - 0 perioada foarte micd la scara Universului - dar intreaga noastré vai a fost o experimentare” si validare a modalitilor de imbolnavire prezentate. Corpul omenese: ~ este 0 grupare de miliarde de celule, visi active ~ _ sngele si imfa ~ sunt cele dou’ fluide esentiale, care hrénesc calulele (séngele) si deverseaza toxinele cétre exterior (ima); sisteinul limfatic reprezinta 75% din circulatle, lar sangele doar 25% din circulate ~ iii, fcatul, plaménii si pietea ~ sunt principalele organe de fitare si eliminare a toxinelor din organism ~ rinihii find cei mai important 31- sistemul endocrin - este ,sistemul de guvernare’ al organismului - care aluté la buna functionare a tuturor celulor prin intermediul unor substante numite ,neurotransmitator = glandele suprarenale sunt principalele glande care reactioneaza la sites — eliberand adrenalina (pentru sistemul nervos simpatic, care sustine reactia ,lupté sau fuga) sau noradrenalind (pentru sistemul nervos parasimpatic, care relaxeazé sistemul si permite intoarcerea la normal) Cum apare imbolndvirea? SIMPLU . . Sunt doar 2 CAUZE IMPORTANTE DE IMBOLNAVIRE: 41) lipsa de hrénire a celulor (prin sange nu ajung exact nutrient de care au nevoie celulele - oxigenul si carbohidrati) 2) proasta deversare a toxinelor la exterior (gintoxicarea intregului organism cu limfa toxic&/mucus = ACIDOZA = INFLAMATIE) = ca urmare a proastei eliminari prin rnichi (ficat, plamani, piele) - ca urmare a slabiciunii glandelor suprarenale, solcitate de adaptarea la stres. $i totul poate fi simplificat si mai mult! Cauza principalé a tuturor bolilor din corpul omenesc? STRESUL! Si mai precis - STRESUL PRELUNGIT - cel care NU permite refacerea organismului, intre situafile stresante. Exist un experiment celebru, in care unui grup de soricei li se aplicau periodic socuri electrice moderate, destinate s8-i sperie, nu sa-i omoare. Grupul a fost impart in dou: unui grup i s-au aplicat socuri rate, cu pauze intre ele, astfel incdt soriceit aveau timp s&-si revind Celuilat grup i s-au aplicat gocuri dese. Desi socurile electrce, fiecare {in parte, nu erau mortale, soricei din grupul céruia i sau aplicat stimuli frecvent au murit in scurt timp cu tofii (cu suprarenaiele epuizate) Ceilalfi au supravietuit, pentru c& organismal lor @ avut timp s8-si revind intre socuri 32 Ce face stresul prelungit? Slabeste glandele suprarenale, care la réndul lor determina o slabire a intregului sistem endocrin — tiroida functioneazi mai prost (si haotic), glanda hipofizd la fel, pancieasul endocrin. functioneaza ineficient, la fel si glandele sexuale sau timusul. Daca ne im la oameni in prezent, numérul de afectiuni ale tioidei, numérul de cazuri de diabet, numéiul de probleme sexuale (In special inferilitate si tulburari de dinamicd) sau problemele de crestere la copii - sunt printre cele mai mari din ukimii zeci de ani. Slabirea suprarenalelor duce la proasta functionare a rinichilor, care nu mai elimin& acizii din organism. $i alunci, majoritatea coamenilor sunt int-o stare de ,acidoza’ jacumulare de acizi, produsi ai reziduurilor celulare) continua. La nivel fizic - acidoza se manifesta prin uscdciune. Pentru a infelege mai simplu acidoza, este necesar s8 mentionam jin acest moment ca in chimie existé doar doua tipuri de reactii importante, dova tipuri de substanfe importante ~ care pot fi asemuite principiului dualitati omenesti - ACIZII - sunt substantele care .distrug’, care ard’, care corodeaz, care ,coaguleaza’, care determina degradarea si dezintegrarea substantelor. Ei sunt aseménatori principiului masculin a cameni ~ barbafi sunt cei care destac masinuta in bucai” 8 vada din ce este facut’, care sunt mai agresivi, mai combativi si mai distrugatori (gata sa faca un rézboi din orice) = ALCALII (sau substantele alcalire) - sunt acele substante care neutralizeaza, care tamponeazs" acizli, care fi transforma in substanle fr acfiune distrugatoare. Sunt aseménditori principiului feminin ~ care este creator, constructor, o femeie Impodobeste 0 casa si decoreaza orice spatiu in care locuieste (precum si tempereaz’ orice barbat, prin toate metodele sale personale) Sangele omenesc are un pH alcalin constant, menfinul inte pH = 7.35-7.45. Orice varalie in plus sau in vinus fata de aceasté valoare ameninfé viaja omeneascd, Séngele NU are cum sa fie acid ~ pentru & organismul omenesc moare imediat De aceea, dr. Morse sustine c acizi corpului NU AU CUM SA FIE DEVERSATI in sistemul venos (care este tot sistem sanguin), este 33imposibil (aga cum consider’, teoretio, la ora actuala, medicina moder). Mai logic este faptul c& aciziireziduali din metabolismul celulelor sunt deversafi prin celallalt sistem circulator, care poate suporta aciditatea — sistemul limfatic (de aceea si proporiia acestuia in organism este mult mai mare, decat sistemul sanguin). ‘Am afat deja c& prin sistemullimfaticcircula un fluid mai grasos si vvascos, numit limfa (este acea substaié albicioas’ care iese dupa ce afi stors un cos!) - care poate transporta acizii si fi prelucreazé in stafile intermediare numite ganglioni limfatici (fosele septice” ale sistemului limfatic), cu ajutorul bacterilor, unde se diminueazi aciditatea de la pH 3 la un pH 6, care este mult mai usor de eliminat prin rinichi (Fira 2-i agresa si avi arde). ‘Am mentionat $i faptul cA sistemul limfatic reprezinta 75% din circulatia general, far sangele, doar 25%. Ceea ce arata ca pentru organism, functia de eliminare a toxinelor este una dintre cele mai importante si esenfiale pentru menfinerea star sale de sdndtate. Cand sistemul limfatic este incdrcat cu acizi, pe care nu-i poate elimina eficient prin rinichi, i prin ficat apare o stare generala de acidozii a organismului ‘Acizii — sunt iritanti, corozivi - aga cum am mai spus. De aceea reaclia pe care o decianseaza acestia este 0 reactie de Jttare” a celulelor si fesuturlor - producénd ceea ce numim tn medicina ,0 inflamatie” Cand 0 mucoasé este iritaté (v-a intrat ceva in ochi, de exemplu!) — apare un aflux intens de sange la acel nivel, 0 stare de durere sau usturime, precum si 0 secrelie abundents ~ corpul incercand din rsputeri s8 indepéirteze factoruliitant acd intregul sistem limfatic este in acidoza — atunci starea de Jnflamatje" apare in intreg organismul — iar secrefile de mucus apar ca urmare tentativelor corpului de a scpa de iitatie, Nu este nici o mirare c& majortatea oamenilor, cénd isi fac analize, descopera ca probele de laboralur penliu inflamafi (fibrinogen, VSI!, proteina C reactiva) sunt crescute gi li se spune cd au 0 infectie in corp’. De fapt, este vorba despre starea de acidozé de care am discutat, care determina 0 rite continua in sistem si 0 infiamafie” 34 permanenté. Ce poate dura ani de zile si declansa permanent mecanisme de compensare si echilibrare din partea organismului Acidoza metabolica generalizaté are multe semne , vizibile" = uscdciunea piel si a mucoasslor - pielea devine ridata imbatrnité, isi pierde tonusul gi nu poate fi hidratat8, in ciuda tuturor cremelor si uleiurilor aplicate la suprafata (ce inutile par toate eforturile ,cosmetice” ale omeniri, in momentul in care ‘nfelegi de fapt, cu adevarat, unde este problemal). = ochii sunt uscaff ita, gre - nasul este uscat, uneori cu sec‘efi abundente si periodic cu elimingri de mucus abundent, vascos, galbui sau verzui; de regula, sinusurile sunt foarte infundate, iar depozitele de mucus toxic exist& in toaté cuta craniand, crednd presiune mare pe creier, pe meninge, pe vasele de sénge — cu dureri de cap, amefeli, tulburari de echilibru, rau de migcare si periodice star de rau ~ gtul este uscat, amigdalele si polit sunt marite de volum, apar frecvente stéri de irtalie a gétului (copii si aduli isi dreg galtul in permanent), episoade de rosu in gat, de raceli sau de rgugeal; muta lume eliming mucus dimineafa la trezire, sau la curaenia imbii descoperd canitéij impresionante de deseuri - jntregul tract digestiv prezinté usc&ciune @ mucoaselor, cu muite simptome ~ de la durer, usturime, arsur, pana la colic intense si tulburari de digestie ~ constipatia $i difcultafjie de tranzit (colonul irtabil) sunt alte consecinte ale acidozei = uscdciunea mucoaselor genitale determina o vial. sexualé dificil ~ uscciunea tuturor fesuturlor, deshidratarea si proasta lor functionare determina multiple simptome - de la crampe si céreei (acidoz8 muscular) si pand la degradarea cartilagilor gi chiar @ oaselor (toate problemele articulare si osoase sunt doar semne avansate de acidoza, care dureaza de ani de zile) ~ in planul emotional, acidoza este responsabila de starile de auto-agresiune, de nemullumire de sine, de irtabiltate si acreala" in relaile inter-umane - de o proasta calitate a Telatilor cu ceilalti gi mai ales cu sine, Acidoza este factorul principal aflat la baza depresiel 35.Ar fi foarte multe de spus despre acidoza in care se gaseste in prezent omenirea Camenii flat in acidoza igi construiesc un stl de viala extrem de acid’ ~ pentru c& aceasta este freoventa cu care ei vibreaza Locuinfele noastre sunt surse permanente de acidoza - de la motile si covoarele tratate cu acizi (pentru ,conservare’), la produsi de curdienie casnicd plini de acizi(inclusiv cosmeticele care se pun pe piele!!), la detergenfi de rufe gi vase acizi, la aparatura electrocasnica care creaz un mediu acid, la aimentatia noastra plind cu aci (cei mai buni agenti de conservare a alimentelor sunt ,acizi) Senvcile noastre sunt surse permanente de acidozi ~ toate relatile inter-umane bazate pe elemente de agresivitate (eu am dreptate situ nu ail) declangeaza reacti de acidoza) colle sunt surse de acidoz’ - cu programul neadaptat rtmulul biologic al organismului (orele incepute dimineaja devreme, cand copii} sunt inc& somnorosi), gustarile acide din pauze (sucuri, alimente | conservate),statul ore intregi in clase neaerisite - unde se acumuleaza acizi prin respiralia zecilor de copii, sau prelungirea studilor seara tarziu, cand organismele au nevoie de relaxare si pregatirea pentru somn. Un copil are nevoie de 4-5 ore de relaxare seara, pentru @ putea intra tn starea de sistem parasimpatic' ~ sistemul care produce relaxarea corpulul si revenirea la normal a funoiilor digestiva, de climinare, imunitara i raflune, Fara acest interval, majortatea raman Intro stare ,simpatics” continua (de actiune), prelungité si tn cursul opti, printr-un somn foarte neodihnitor. ‘Vata intr-un orag este o sursd continua de acidoza (cu mutitudinea de stimul, cu circulafja poluanta), cu aglomeralia si inghesuielile inevitable. Dar i viala in multe dintre satele prezentului este o altd | sursi permanenté de acidoza (pesticide, fertizangi si ali -imbunatator” ai lulu!) Sistemul medial modem este o alta surs permanent de acidoza, Majoritatea medicamentelor chimice folosite las reziduun acide in organism. Nu pofi trata acidoza cu acizi, nu pofi s4 incarci un sistem | deja suprasaturat de toxine, cu alte toxine — si s& spui cal vindec’’ Pentru c& majoritatea medicilor, ca oameni, se affé intro stare fizica s} mental de acidozd (uita-va cum arat& medicul care va trateaz’, daca are cearcéne sau ochi obosifl), nimeni nu mai pune intrebairi i nimeni | 36 1 nu mai observa ceea ce se intampla, cu adevarat, in lume, Se aplics protocoale si standarde si se ignord complet fintele umane aflate in suferinta. Este doar o constatare detasata a unei realitali - pe care am trt-o din pin, ca membru al comunitaji medicale ‘Apa noastré de baut este o sursé de acidoza. Este incredibil, dar la masurarea cu pH metrul digital, o serie dintre apele plate de pe pial’ au pH acid! nu alcalin - ceea ce nu le face potrvite pentru consumul zilnic. $i nu in utimul rand (am lasat deliterat la urma acest subiect) — alimentafia noastr& este principala sursi de acidozé a organismului omenesc. Oamenii NU MAI STIU SA MANANCE. Mii de ani au urmat tipare constante, ale generatilor anterioare. $i mil de ani si-au pus intrebari legate de 20alé si sénatate - dar foarte putini au facut legatura intre alimentatie si starea de boalé/sanaitate. Hippocrate spunea ,ca alimentele s ne fie medicamente $i medicamentele, alimente” Foarte putini au injeles si mult mai putini, au aplicat practic principil lu Cei care descoperé drumul inapoi cétre s&ndtate, pornind de la 0 intens& suferintd, pot infelege valditatea demersului prezentat mai sus. ‘Acum cd am infeles, in mare, despre madul in care devenim din ce in ce mai bolnavi, din ce in ce mai suferinzi, vom putea urmari mult mai ugor demersulinvers, de refacere a sAnati 7Capitolul 3 - Poveste despre ,boli” Multe dintre explicatile despre functionarea corpului omenesc i modul in care apar bolle sunt destul de greoaie, cu destule cuvinte imprumutate din limbjul medical, stint. Pentru a usura infelegerea procesului de imbolnavire, vom relata 0 poveste imaginara, despre modul in care o fing umana poate trece prin procesul respectiv. - Ipoteza noastra de lucru este aceea c& NU EXISTA BOLI ~ adic stari descrise prin semne gi simplome ~ ci exista un PROCES de trecere de la starea de sandtate la cea de boalé - continuu, progresiv ~ si daca nu aver gri, ireversibil. Dar, in acelasi timp, potential reversbil fi STAREA DE SANATATE si STAREA DE BOALA sunt doua destinafi ale cAltoriei omenesti, intocmai precum indicatoarele PLECARI si SOSIRI la un aeroport aglomerat Important este si ne injelegem corpul fizic gi s& stim semnalele acestuia atunci cand se indreapté spre una sau spre cealalté dintre destinaf 8 inoepem povestea noastra! Mama este insarcinatd, Este foarte fericta, gi-a dorit mult copilul, ‘ntreaga familie abia asteaplé sosirea noului membru Ca orice ferneie constincioasd, merge la medic pentru urmérirea sarcini. Aici i se spune cd trebuie s& ia suplimente chimice pentru sarcina — in special minerale si vitamine. Femeia este ascultétoare si urmeaza sfaturle medicului (acesta stie mai bine, oricum!), Dar observa cum dupa fiecare pastila pe care o ja, apare un disconfort in stomac sau intestine, arsuri sau balondri sau gaze. Pentru c& substantele chimice, chiar si supimentele de minerale si vitamine asa-numit .naturale” produc o stare de acidoza in corp. Ele nu sunt recunoscute de organism drept substante pe care acesta le poate folosi si corpul incearea din résputer se elimine. Femeia merge la serviciu si este expusd in continuare tuturor stresurlor - interactiuni cu oamenii, stat mult pe scaun, in fata calculatorului, sau vorbit mut la telefonul mobil, mersul prin aglomeratie intr-un mare oras poluat si multe altele. Ea observa ca este mai somnoroas’, ci de multe ori motgie cu capul pe mas& sau pur si simplu adoarme stand in fund, Dar nu se g&ndeste c& acestea sunt 38 | | | | semnale ale organismului c& are nevoie de repaus ~ pentru a se putea reface gi a-gi mentine toate funcfile in cee mai buna stare Sarcina avanseaza, mama isi dé seama c organismul ei diger& mai bine unele alimente si nu vrea deloc altele - dar toaté lumea ti spune c& trebuie ,s4 manance pentru doi. Aga c, de multe oi, manana si ceea ce nu ar dori, pentru c& ,trebuie*. $i iar apar reactii de respingere din partea organismulu Pe obosealé - apar si contracti ale uterului si din teama unei pierderi de sarcina, medicul prescrie mecicamente hormonale, adesea pe baz de progesteron, pe care femeia le ia luni bune in sarcind, Alte substante chimice care int’ gin chimia copiluui lar cdtre finalul sarcini, vaccinarea anti-etanica, rémasé ca proceduré standard” (desi nu are nici o utiitate practic’ dovedita) aduce 0 alt portie de ,acidoza” i proteine straine in organismul mamei sal copiluul Daca nasterea este naturala, organismul copilului réméne" doar cu substanfele preluate de la mama in sercind, Daca este cezariand, primeste si o portie consistent din anestezicele, sedativele, eventual antibioticele primite de mama, $i aga apare pe lume micuful, cu organismul deja .plin ochi? de reziduuri de substente chimice gi de toxine si cu glandele suprarenale (glandele de stres) deja slabite de stresurie zine ale mamei sale. Dar organismul lui este foarte rezistent si incepe imediat lupta, din primele ore Sistemul limfatic, cel care se ocupa de eliminarea si neutralizarea toxinelor, este primul care reaclioneazé. incep seoretile nazale, din primele ore, nasul copilului se infunda, ochigoricurg, uneor apare si tusea, $i chiar din primele zie, apar eruplile pe piel. Toate eruptile tip .dermatita atopicd’, ,staflococie” sau alte elichete medicale — nu sunt dec&t expriméri ale unui sistem limfatic plin de toxine gi ale unui organism care se straduie sa le elimine. Dupa vaccinurile facute in primele zile, care introduc proteine ine in organism gi fac sisternullimfatc s&intre in ,alerté maxima de lupta" - se intensifica toate simplomele respiratari sau pe piele. Copilul face ,bronsiolité" - adicd muooasele intregului tract respirator sunt 39iitate si pline de secret, iar pielea fe este foarte uscaté, fie este pling de erupi care supureazé, cu bube rosii gi cu mancarim intense. Pe un astiel de teren acid, plin de toxine care incearca s8 pariseascd organismul, bacterile si ciupercile gasesc terenul propice 51 amancarea” de care au nevoie! Aga c& multilicarea lor este aproape o regula! 2 Dar NU bacterile sunt cauza problemelor. Ele doar gasesc combustibil’ (unde este ,gunai’ apar gi gunoieri)! Problema este incarcdtura uriagé de toxine si acidoz’ pe care sistemul limfatc gi organismul copilulu incearc’ sa o elimine prin piele, pentru cé rinichit gi tubul digestiv, cle naturale de eliminare, nu fac fata sau sunt blocate. Tratamentul pe care il primeste copilul pentru toate problemele lui sunt antibioticele. Care omoara bacterile - si simptomele se mal potolesc — dar nu ajuta cu nimic degeurile care au provocat problema, Dimpotriva, opresc eliminarea lor ~ prin mucoasele respiratori sau prin piole ‘Atuncl organismul cautd alte modalitfi de a le evacua $i copitul face o diaree - cu scaune atat de acide incdt fi ard ta propriu pielea feselor ‘Sau copilul face o infectie urinard, cu febrd mare (care este un alt mecanism de grdbire a elimindriitoxinelor) Pentru aceste simptome, primeste gi mai muite antibiotioe lar organismul observa cum i se blocheazé alte cdi de eliminare a toxinelor. De cele mai multe ori, corpul incearcd de vreo trei ori sa elimine (orice episod grav de infectie in gat sau nas, este urmat de 2 alte recidive, nu aga de grave — ca si cum infectia s-ar intoarce). Daca de fiecare dati este oprité tentativa corpului de a scoate toxinele la exterior, corpul cauta alte soluti ‘Avem un organism extraordinar de inteligent, care cauta prin orice mijloace s supravie(uiascé in cea mai buna stare! Cand toate tentativele de eliminare a toxinelor sunt ,,inal corpul incepe depunerea reziduutilor pe care le are in organism. Intai, sunt umplute depozitele limfatice - amigdalele, poli apendicele, splina, ficatul, oli ganglionii din intenstin si din com ~ se 40 | | | maresc in volum si se intaresc. Incetul cu incetul, zi dupa zi. Se simt ganglioniiatat la nivelul gAtului, dupa urechi (ca niste méirgelute), cat si uuneori in zonele inghinala sau axiler& (unde sunt mai aproape de suprafata) ‘Alimentele formatoare de acizi si de mucus ajuté la aceasta evolufe si grabesc umplerea sistemuluiimfatic cu reziduur Principalele alimente care produc acidoza gi degeuri toxice sunt: 1) lactetele (brénza, laptele, smantana — indiferent c& sunt de vac’, capra, oaie sau alt& spacie! Omul este singurul mamifer care bea laptele altor speci) ~ formeaz& mucus, incetinesc curgerea limfatielor, biochzazé aparatul respirator (nas, sinusur, in special), produc migrene i dureri de cap, cauzeaz alergi si determina constipaje. Chiar si laptele praf la copii {formula din lapte de vacd) produce mucus, obstructie nazala, constipatie si alergii la copii. 2). féina alba’ de gréu, orz sau secara (din fSinoasele cu gluten). Faina ,lipeste” la propriu resturile alimentare de intestin, aga c& orice consumé copilul cu paine i biscuit i produce constipatie Mai ales combinatja lactate - finoase (lapte cu cereale, sau lapte cu paine sau cu biscufj, fidea cu lapte, grig cu lapte, .comul cu lapte") produce o magma lipicioasé ca un cauciue, Numiti. si ,placa mucoid", aceasta magma impregneaza treptat PERETELE INTESTINAL, facdndu-l din ce in ce mai nesénatos (blocheaza limfaticele din perefitubului digest). Zi dupa 7i, masa dup masa 3) zaharul (din toate dulciurle) - produce fermentatia resturior existente i intensiticd acidoza, favorizénd mediul de culturé pentru ciuperci, mai ales Candida si pentru parazit Combinatia zahar ~ f&inos (biscuit, covrigei, patiseri) sau zahér-téinos-lactat(plécina cu branzd, pastele cu branza etc) prezinté o dubla sau triplatoxicitate pentru organism! 4) camea - acidic’ si determina procese prelungite de putrefactie in intestin. Vaca se combina cu cele trei de mai sus la 0 masé, deja blocajul intesinal este atét de important, incdt somnolenta dup mas poate dura ore intregi, in efortul corpului de a mai repara din daune! wn