cele din urma culoarea intregii noastre vieti. Masura in care rel sunt pline de iubire, de intelegere, de compasiune, de z masurain care suntem, saunu, feriit Sitotusi, dacd iubirea este sursa bucuriei de a trai, cum se face ori “in ciuda iubitii, relatile noastre, si mai ales relatile de de tumultoase si ne aduc, de atatea or, suferinté? John We un psihoterapeut vizionar, trecut nu numai prin scolile ganciaie dar si prin initieri budhiste, descopera pentru nol radacinie nefericiri. El arata cum se naste in adancul nostru rana aceem: starea aceea de izolate si de absentd a iubiri si sentiment suntem demni de a fiiubiti asa cum suntem. Marele adevar des Welwood este acela ca dificultatile in relatile noastre e fapt din relatia fundamentala pe care 0 avem cu noi ingine. iubire din partea celorlalti pentru c& noi insine ne necrezéndu-nedemnideea. iubiti, Este ca 0 c&latorie intensd de vindecare gi tra invatam cd imperfectiunea relatillornoastre nu este decat mas tsam prinsi in voalutile iluziei. Noi suntem, cu adevarat. rareori credem acest lucru. Aceasta carte este pentru acei= intoarcé Acaséi, la adevarata naturdafiintet or, Horia Turcanu = www.calatoriainimii.net ui QUUMTIM A BLUMER LCR RCC TCT BIOMRKJOHN WELWOOD Coperta: CRISTINA CRACIUN Redactare: MONICA REU Corectura: ELENA LAZAR ‘Tehnoredactare: ANCA SUCTU Editori: ELENA FRANCISC, HORIA TURCANU IUBIRI PERFECTE, ELATII IMPERFECTE SA VINDECAM RANILE SUFLETULUI Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei WELWOOD, JOHN Iubiri perfecte, relatii imperfecte: cum si vindeciim rinile suftetulul John Welwood; ed. : Elena Francise; trad,: Monica Reu; - Bucuresti: Elena Frareise Publishing, 2007 ISBN 978.973-88171-4-5 1. Francisc, Elena (ed,) IL. Rew, Monica (trad.) 159.9 Traducere de MONICA REU 7) Cou FE elena francisc Hmm JOHN WELWOOD Perfect Love, Imperfect Relationships ~ Healing the Wound of the Heart © John Welwood, 2006 © Elena Francisc Publishing, editia I (2007), editia a T-a (2010) pentru prezenta versiune romfineasc& ‘Toate drepturile asupra acestei Ari aparfin Editurii Elena Francise Publishing. Reproducerea integral sau parfiald, sub orice forma, a textului din aceasta carte ‘este posibila numai cu acordul prealabil seis al Edituri Elena Francise Publishing.pig Aceastd carte este dedicatéi pacii in lume. Fie ca toate fiinjele sd stie ca sint iubite, pentru a tréti in armonie cu ele insele $i cu tofi ceilalti. Sari in picioare, arati-ti pumnii, Ameninga si avertizeazi intregul Univers Ca inima nu-ti mai poate trai Fara iubire adevarata! HAFIZlucere 9 “Prolog: Si te simti imbriifisat de iubire . 23 Dragoste perfect, relatii imperfecte 32 Starea de nemultumire . 37 3. Cum si elimindim nemultumirile . 5 96 De la ura fat de sine la iubire . Dorinfa sfinti . §. Iubirea care te elibereazé ilog: Cine te sustine . autor... ++INTRODUCERE © noapte plin de vorbe care dor, Cele mai ascunse secrete ale mele: ‘Totul are de-a face cu a iubi si a nu iubi RUMI Cuvintele ,,Te iubesc™, rostite in momente de apreciere reali, de uimire sau de afectiune, pornesc din ceva perfect pur, din noi insine — capacitatea de a ne deschide si a spune ,,da fara rezerve. Asemenea momente de deschidere totala a inimii ne aduc aproape de perfectiunea natural, atit cit putem ajunge in aceasti viati. Caldul si radiantul ,,da“ al inimii este perfect, asemenea soarelui, dind viata tuturor lucrurilor si hranind tot ceea ce este cu adevitrat uman, ‘Totusi, in mod destul de ciudat, desi putem observa sclipiri de iubire stralucitoare silisluind in inima umani, e greu si o gisim complet intruchipati in lumea din jurul nostra, mai ales acolo unde conteazi cel mai mult — in relatiile pe care le avem cu ceilalfi, E adeviirat cd astizi pentru multi oameni si riste si se avinte fntr-o relatie de iubire a devenit o propunere infricostitoare, previziune a unei dureri coplesitoare sau a unei devastiri emotionale iminente. Dacii sipim putin in suprafata culturii noastre innebunite dup’ sex si romantism, vom gisi un sentiment de deziluzie in multi oameni care simt, aga cum declara un cintec pop, ci ,,iubirea pute“. Sau, dup cum s-a exprimat o tinard la unul dintre atelierele mele: ,,Daci iubirea 9TUBIRI PERFECTE, RELATII IMPERFECTE € asa extraordinarii, de ce sint relafile atit de imposibile? Nu-mi mai spuneti ci trebuie sé-mi deschid inima. Inima mea e deja mult prea deschisa si nu mai vreau si fiu rinita.* Asadar, chiar alituri de adeviirul perfectiunii iubirii, sti un alt adevar, unul mai dificil — existenta unei refele deteriorate, incilcite a relatiilor umane, care naste frustriri extraordinare, suferinfi si furie oriunde ne uitim. Intr-o clipa esti conectat cu iubirea din inima ta, te simfi deschis, afectuos si legat de ea. lar in clipa urmitoare, pind si te dezmeticesti, tu si iubitul t8u afi rdmas inclestafi intr-un conflict sau o neinfelegere care va face si vil inchideti in voi insivl sau si vi comportati ca si cum ati fi lipsiti de sentimente. Astfel, chiar si atunci cind jubirea este real, ceva pare ci © blocheaz& de la a se exprima plenar si perfect in cadrul relatiilor. ,,Te iubesc, dar nu pot ti alituri de tine”, este exprimarea clasici a acestei pripistii dureroase dintre iubirea purd din inima noastra si relafiile dificile pe care le tréim. Aceast& nepotrivire prezinti o enigmi innebunitoare, pe care fiecare dintre noi trebuie sa ,,0 rezolve sau si fie nimicit”, dupa cum a sugerat D.H. Lawrence. Enigma se arati sub multe infitisiri. Desi iubirea se naste mereu noua, cei mai multi dintre noi se simt lips sicum ar muri de foame intr-o {ari a belsugului. $i in timp ce iubirea poate oferi o bucurie imensi, viata noastra sentimentala ne aduce deseori cele mai tragice suferinte. Chiar daci nimic nu e mai simplu si mai direct decit ci{ldura inimii, ,,ca un om sii iubeascd pe altul, este cea mai dificil’ sarcinii a noastr’”, spunea Rilke. Si, desi intr-un fel iubirea invinge totul, rizboiul rimfne negresit forta guvernatoare in afacerile Iumesti. Sentimentul de singuratate si privatiune care afecteaza viata multor oameni nu se datoreazi faptului ci iubirea ar fi in cantititi mici, intrucit poti gisi iubire criunde te uiti, sub o form sau alta, Fiecare zimbet si majoritatea conversatiilor si privirilor pe care le schimbi cu oamenii pe care-i intilnesti zilnic 10 INTRODUCERE, contin micar o férima de iubire, sub forma de interes, apreciere, considerafie, ciildurai sau bundtate. Aduni toate schimburile pe care le ai cu ceilalti in fiecare zi si vei vedea ci viata iti este sustinut& de un flux de interconectare, care e jocul iubirii. ,Nu exist nicio fort in lume in afara iubirii”, dup cum scrie Rilke. Totusi, daci iubirea e cea mai puternici fort din lume, cea care sustine viata umani — cea ce intr-un fel chiar asa e — de ce cilldura ei radiant nu a fost capabili s& elimine intunericul care inghite lumea, si transforme si si inalfe acest pimint? De ce fi este atit de greu iubirii si penetreze materialul gros al relafiilor umane? Daca iubirea este cea mai puternica sursi de fericire si bucurie pe care o avem, de ce ne este atit de greu si ne deschidem total catre ea si siio liisiim sine guverneze viata? Care e problema? ‘Aceste intrebairi au inceput si mi preocupe tot mai mult dupa 11 septembrie 2001, cind lumea se arunca din nou in rizboi. Pe cind ploua cu bombe in Afganistan drept rispuns la atacurile teroriste asupra New Yorkului si Washingtonului, lumea mi se piirea deoscbit de fragila si periculos de aproape de a se pierde in urd si violent. Dupi ce liderii americani s-au imbarcat in cea ce piirea a fi un rizboi fara sfirgit, am simtit nevoia de a arunca o privire si vid de ce este atit de greu marilor cali umane — c&ldura si bunitatea inimii — sii domine in lume. Am scris inainte doua lucriri despre relafiile constiente — Cillétoria inimii si lubire si desteptare — care ne aratii cum si imbratisim si si abordim provocirile relatillor ca pe oportunititi de transformare personali si trezire spiritual’. Aceastii carte are alt sop. Se concentreaz{ asupra sursei primare a problemelor din relatii, ,mama tuturor problemelor” — relafia riniti pe care o avem cu iubirea insisi. uTUBIRI PERFECTE, RELATI IMPERFECTE STAREA DE NEIUBIRE Existii sute de cdrti pe piafii ce oferd tehnici de solutionare a problemelor din relafii sub o forma sau alta. Unele dinte ele Pot fi foarte folositoare. Totus, 1a un moment dat, pot deveni niste petice care se desprind, pentru c& nu rezolva aspectul ce sti la baza tuturor conflictelor interpersonale si al neintelegerilor ~ fie intre sofi, membrii familiei, prieteni, colegi de serviciu sau diferite grupuri etnice din lumea intreagi. Toate problemele cérora nu reusim si le dim de cap isi au originea in ceea ce eu numese starea de neiubire ~ 0 binuiali bine tnradacinatt a multora dintre noi ca nu putem fi iubifi sau c& nu sintem cu adevarat demni de a fi iubiti pentru cea ce sintem. Accasti nesiguranta fundamentalé face si ne fie foarte greu si avem ineredere in noi insine, in alfi oameni sau in viati in general. Faptul ci nu stim in adincul fiinfei noastre, cA sintem iubiti si demni de iubire, ne submineazi capacitatea de a oferi si primi iubire in mod liber. Este rana esential care genereazi conflicte interpersonale si o serie de tulburari binecunoscute in relatii. Neincrederea, frica de a fi folosit sau respins, gelozia si dorint de rizbunare, ridicarea de ziduri de apirare, situatii conflictuale in care vrem s& demonstrim ci avem dreptate, trezirea cu usurinfd a sentimentului de ranire sau jignirea $i invinuirea altora pentru durerea noastrd sint doar citeva dintre modurile in care se prezint’ nesiguranja noastra de a fi iubifi sau demni de iubire Starea de neiubire apare deseori sub forma unor izbucniri emotionale neasteptate, ca reactie la orice umbra de banuiali cai am putea fi rnifi sau lezati. Este ca si cum un rezervor de neincredere si de resentimente ar astepta si fie destupat, lucra Ce poate fi determinat de cel mai nesemnificativ incident. Chiar si oamenii drigistosi si plini de compasiune poarti deseori in ci o portie destul de mare de neiubire si de resentimente, care in anumite circumstante pot erupe in mod neasteptat. in cazul anumitor cupluri, aceste explozii au loc devreme, distrugind © relafie abia imbobociti de la primele intilniri. fn cazul altora, 12 INTRODUCERE, starea de neiubire poate sii nu se manifeste decit mai tirziu, cind au o ciisnicie aparent fericiti, cind unul sau ambii parteneri se trezesc intr-o bun’ zi si simt ci nu sint cu adevarat vizuti sau intelesi. Nu este neobignuit pentru femeile cAsitorite de mult timp sa spun: ,,Stiu c& soul men ma iubeste, dar, nu stiu de ce, nu ma sinat iubita”, Uneori, starea de neiubire apare sub forma unor certuri interminabile si iritari minore, ca si cum ambii parteneri ar cAuta incontinuu motive de gilceava: ,.De ce nu ma iubesti altfel?* De exemplu, un cuplu cu care am lucrat a descris urmitorul incident care a dus la o saptimini de instriiinare. Femeia tocmai ii pregitise un ceai sofului, cind acesta s-a enervat din cauzi c& ea a pus si lapte in ceai: ,,Nu fi-am spus ci nu vreau si-mi pui lapte in ceai, ci imi place si-1 las sii se infuzeze bine mai intii?". Singura cale de a intelege cum un lucru atit de lipsit de importanti a putut si determine un conflict major este si tealizim ce inseamnii de fapt actiunea ei pentru el: in ochii lui, €a.a demonstrat inci o dati ci nu-I cunoaste si nu-i stie nevoile ~ asemenea tuturor celorlalte femei din viata lui, incepind cu mama. Iar pentru sotie, cind pina sia pregiti ceaiul devine un motiv de invinuiri si resentimente, inseamni ci orice ar face, nu-i poate cistiga niciodata iubirea, Ascunsi in spatele acestui incident nesemnificativ sti durerea veche de cind lumea de a ne simti neiubiti si neapreciati, pe care fiecare partener o pune din nou in scen’. Ca -psihoterapeut, am fost intrigat de tenacitatea si intransigenta stiri de neiubire, care poate continua si silasluiasc in psihic, in ciuda multor dovezi contrare (chiar si atunci cind oamenii din viata noastra chiar ne iubesc) sau in ciuda multor ani de psihoterapie sau practica spiritual’, $i mai ru este ci starea de neiubire are puterea de a respinge, submina sau sabota si jubirea care inci existd. Intr-un fel sau altul iubirea disponibild pare intotdeauna si fie prea putin’ — nu e suficient, nu e destul de buna sau nu este cea potrivit’. Cumva nu reuseste si ne convingii ci sintem cu adevirat iubiti 1BTUBIRI PERFECTE, RELATIL IMPERFECTE, sau demni de iubire. in acest fel, starea de neiubire — ca 0 binuiald ci nu vom fi sau nu putem si fim imbritisati sau acceptafi — ne determini si nu ne lsim pitrunsi de iubirea care chiar ar putea si ne desfaci din strinsoarea acestei stiri. Drept rezultat, ,,Ai doud optiuni in viati: poti rimine singur si si fii nefericit sau si te cisitoresti si si-ti doresti s& fii mort”, cum a scris H.L. Mencken cu o sclipire de mister si umor negra. Recitarea acestui vers lz atelierele pentru cupluri intotdeauna di nastere la hohote de ris, intrucit omenii simt usurare cind numesc aceasti dilema umani de baz. Cind ne aflim sub vraja stiri de neiubire, burlicia determin nefericire, pentru ci ne simtim goi sau abandonati. $i totusi, cisitoria nu reprezintii o solutie, de vreme ce a trai zilnic cu cineva poate intensifica sentimentul de-lipsi de iubire. Cum pot asadar oamenii cu inima frintd, cum sintem si noi, sii vindece aceasti rani transmis din generatie in generatie din jurul iubirii si cum putem si ne eliberim de conflictul care domind lumea? Este problema crucial a vietii umane, atit din punct de vedere personal, cit si colectiv. Este gi aspectul principal asupra cdruia se concentreazi aceasti carte. NATURA SI SEMNIFICATIA IUBIRIL As defini iubirea foarte simplu: ca 0 combinatie puternic’ de deschidere si c&lduri, care ne permite si intrim intr-un contact real, si ne bucurlim de el si si-l apreciem, si si ne simtim bine cu noi ingine, cu ceilalti si cu viata in general, Deschiderea = da-ul pur si neconditionat al inimii — este esenya iubirii, Iar cdldura este expresia de bazi a iubirii, niscindu-se ca o extensie naturald a acestui da —dorinfa de a-fi intinde mfinile si a atinge, a te conecta cu gi a hrini ceea ce iubesti. Dac deschiderea iubirii e asemenea cerului senin, fri nori, clildura sa este ca lumina soarelui care se iutinde pe acest cer, emifind un spectru 14 INTRODUCERE de culori asemiiniitor curcubeului: pasiune, bucurie, contact, comuniune, bunitate, afectiune, sprijin, dedicare si devotiune, ca si numesc doar citeva. Conform sfintilor si misticilor, iubirea este chiar materialul din care sintem facufi; sintem creati din céldura si deschiderea ei, Nu trebuie si fim mari intelepti ca si recunoastem asta. Tot ce trebuie sii facem este si aruncm o privire onest asupra lucrului ce face viata si merite a fi trait. Cind prezenta iubirii este vie si traieste in noi, nu existi niciun dubiu cd viata noastra isi urmeazi felul si este plind de sens, indiferent de circumstanjele exterioare. Simtim ci sintem conectati la ceva mai presus de fiinta noastri redusa. Asta face ca povara izolirii si aliendrii si ne fie ridicatd de pe umeri, umplindu-ne de pace si buntistare. Dar atunci cind iubirea nu este prezenti, ceva intotdeauna ne intristeaz, nu pare a fi in reguli; ceva pare ci lipseste, si ne este greu sa gisim bucurie, chiar si atunci cind circumstanfele sint favorabile. Adem usor pradi lipsei de sens, anxietitii sau disperdrii, Aceste adeviruri simple sint sustinute si de cercetifrile stiintifice, care confirma ca legiturile noastre cu ceilalti afecteaz dezvoltarea sinitoasi si functionarea creierului, a sistemelor endocrinal si imunitar, si a echilibrului nostru emotional. Pe scurt, iubirea este forta central care ne sustine viata si o ajutd si functioneze. fn cuvintele infeleptului indian Nisargadatta Maharaj: ,,Viata e iubire si iubirea e viati.“* in timp ce femeile acord in general iubirii rolul principal, barbatii sint mult mai des reticenti in a accepta acest lucru: ,,Te rog si nu reduci totul la asta”, ii $i aud pe multi dintre cititorii de sex masculin mormaind, am probleme mai importante de rezolvat decit si mi simt iubit*, Dar gindifi-va: autorul unui best-seller, politicianul care cistiga alegerile, omul de afaceri care obfine o promovare sau incheie un contract important — cu tofii se simt bine in piclea lor pentru ci putind iubire s-a indreptat spre ei sub forma recunoasterii, pretuirii sau 15TUBIRI PERFECTE, RELATI MPERFECTE, . Chiar si comerciantul care da lovitura la burs simte ii zimbesc. aprecie: cl zei in esenti, majoritatea lucrurilor pentru care ne zbatem — siguranti, succes, bogatie, statut, putere, recunoastere, validare, prefuire — sint cai prin care incercim si umplem un gol din noi ‘insine, un gol format din cauza indepiirtirii de iubire. Ca moduri prin care incercim s& cistigim iubirea indirect, aceste gratificiiri surogat nu ne hréinesc cu adevrat, pentru ci nu ne ofera senzatia adevarati. in acest sens, ele sint asemenea minc&rif de la fast-food. Esecul lor fn ne hrini nu face altceva decit si ne sporeasca foamea interioar, determinindu-ne s& alergiim de nebuni pe roata de hamster a succesului, sperind cu disperare si cistigim vreo recompensi care si ne satisfacti realmente. Daca iubirea este in centrul a ceea ce sintem, de ce ne simtim deseori atit de departe de ea? Toate marile tradifii spirituale au incercat sii rispundi la intrebarea de ce oamenii se poarti atit de urit unii cu altii gi de ce lu mea este intr-o asemenea stare de dezordine. Au fost oferite mai multe, explicatii, precum ignoranta, karma negativa, picatul originar, egocentrismul, sau esecul de a recunoaste iubirea ca propria noastr natura. Si totusi, care este cauza fundamentali a tuturor acestor probleme? RANA DIN SUFLET Daca aruncim o privire sincera in interiorul nostra, vom. observa o platosa in jurul inimii. Pentru uni oameni, este 0 baricada groasi, impenetrabili. Pentru alfii, este un scut protector mai subtire, mai subtil sau o contractie care nu apare decit in circumstante ameninttoare. $i nimic nu sporeste mai mult sentimentul de amenintare decit suspiciunea de care am discutat mai devreme: cA nu sintem cu adevirat iubiti sau 16 INTRODUCERE, acceptati asa cum sintem. Reducind inima la tdcere sau inchizind-o, incercdm si elimindm durerea, Nestiind ci putem fi iubiti pentru cea ce sintem devenim neincrezitori in iubirea insisi si acest lucru la rindul lui ne determina si intoarcem spatele vietii si si ne indoim de bundvoinfa ei. Ne putem spune cd iubirea nu este cu adevairat disponibili, insi adevarul profund este ci nu-i acordim incredere gi astfel ne este greu si ne deschidem fafi de ea sau s& o lisiim si ne penetreze. Acest Iucru ne deconecteazi de propria inimai, exacerbind sentimentul cd jubirea e greu de gisit. Indepértarea de iubire se transformi de cele mai multe ori in senzatia de a nu fi complet acceptati de cétre familia din care provenim ~ fie prin neglijenta, lips& de sincronizare sau chiar abuz. Pentru ci nu ne simtim stringi in bratele sigure ale iubirii clidem in ghearele fricii. O cantitate insuficient de iubire si hrand spiritual afecteazi in mod direct sisteraul nervos sensibil al copilului, dind nastere unui anumit grad de soc sau unei traume care il va afecta pentru tot restul vietii. Uneori, rinirea sau separarea de iubire se produce in moduri mai subtile. Unii paringi par destul de iubitori, totusi, in mod inconstient sau ascuns, isi manifest jubirea incercind s& controleze sau si manipuleze. Sau pot si nu vad copilul ca pe 0 persoani diferiti de ci, o fiini separati. Astfel de copii se pot simfi iubiti pentru anumite calititi, car nu pentru ceea ce sint cu adevirat. in nevoia lor de a-si multumi piiringii gi a le indeplini asteptitile, ajung si priveasc’ iubirea ca pe un lucru din afara lor pe care trebuie si-I cistige ridicindu-se la anumite standarde. Copiii incearc in mod firesc si se protejeze de suferinta iubirii neadecvate cit de bine pot. Invata sa se separe si si se distanteze de ceea ce le provoac durere, prin incpiitinare sau inchizindu-se in sine. Termenul tehnic este disociere. Disocierea este modul prin care mintea noastra intoarce spatele durerii, sensibilititii, dorintei de iubire, suparirii si furiei de a nu primi suficienta dragoste, corpului, unde se afl aceste 7IUBIRI PERFECTE, RELATI IMPERFECTE sentimente. Este una dintre strategiile de apirare fundamentale si una dintre cele mai eficiente din repertoriul copilului. Totusi, ea are si un dezavantaj majot: impiedica sau opreste accesul c&tre dou’ zone principale din corp: centrul vital din stomac ~ sursa energiei dorinfei, a erosului, a forjei vitale gi “cunoasterii instinctuale — si centrul inimii — unde raspundem iubirii si simfim lucrurile la modul cel mai profund. Spunind nu durerii lipsei de iubire blocdm c&ile prin care curge dragostea in corp gi astfel ne lipsim de nutrientul esential care ar permite intregii noastre vieti si infloreascd. $i ajungem si periclitim legitura cu viata insigi ‘Toate acestea ne pun in fata unei dileme ciudate si dureroase. Pe de o parte, tinjim dupa iubire —lucru de neevitat. Tarn acelasi timp, o si indepirtim si refuziim si ne deschidem total ciitre ea pentru ci nu-i acordiim incredere. Intregul tipar — necunoasterea faptului de a fi iubiti aga cum sintem, apoi reducerea la ticere a inimii pentru a elimina durerea, inchizind ciiile prin care iubirea poate curge in si prin noi ~ reprezint rana din suflet. Desi rana din iubire se naste in copiliirie, ea devine in timp o problema spiritual mult mai mare — 0 deconectare de la deschiderea spre iubirea care este natura noastri. Rana umani universala se manifest’ in corp ca pustietate, anxietate, traumi sau depresie, iar in relatii ca starea de neiubire, cu nesiguranta ce-i urmeazi, tendinfa de a ne proteja, neincrederea i resentimentele. De aici decurg toate problemele din relatiile noastre. Iubirea gi rana din suflet par a merge mereu mini in mina, asemenea luminii si a umbrei. Indiferent cit de puternic ne indrigostim de cineva, rareori ne depisim frica si neincrederea pe termen lung. fntr-adevar, cu cit mai strilucitor ne lumineazi cineva, cu atit mai mult acest lucru activeazi umbra rinii noastre si o aduce in prim plan. Odati ce apar conflictul, neintelegerile si dezamigirile, o anumitd nesigurangi se inalti din adincuri 18 INTRODUCERE, intunecate ale minfii noastre, soptind ,,vezi, pind Ia urma tot nu esti iubit cu adeviirat*, La nivel colectiv, rana profunda din psihicul uman duce la o lume devastati de lupte, stres si disensiuni. Comunititile si institutiile sociale de la fiecare nivel ~ ciisitorii, familii, scoli, biserici, corporafii si natiuni pe intreg mapamondul — sint in haos, se divid. Cele mai mari rele de pe planet — rizboiul, siricia, nedreptatea, degradarea ecologic’ ~ pornesc din incapacitatea noastra de a avea incredere unii in altii, de a ne onora diferentele, a ne angaja intr-un dialog respectuos si a ajunge la o intelegere reciproca. Asadar, toate lucrurile frumoase si ororile acestei lumi au aceeasi sursti: prezenta sau absenta iubirii. Sd nu te simti iubit si sd pui asta la suflet este singura rani care exist. Ne distruge, faicindu-ne si ne vestejim si si devenim refractari. Asadar, in afara unor dezechilibre biochimice si tulburari neurologice, ‘manualul de diagnostic pentru afectiunile psihologice ar putea la fel de bine si inceapi astfel: ,,In prezenta lucrare sint descrise toate modurile nefericite in care se simt $i se comport oamenii atunci cind nu stiu ci sint iubifi.“ Toati ura fat’ de noi insine side ceilalti, toate temerile noastre, egoismul, problemele de comunicare si nesiguranta sexualai, patologia, nevroza, actiunile distructive din lume si intregul cosmar al istoriei, cu toati virsarea de singe si cruzimea sa, se rezumi la un singur lucru: faptul c& nu stim cd sintem iubiti si ci meritim iubire ne ingheat inima. $i intreaga tragedie a vietii umane porneste de aici. Cind oamenii nu se stiu iubiti, o gaurd neagra se formeazi in psihic si din ea incep si se nase idei cA ar fi lipsiti de important, nesemnificativi sau ci Je lipseste frumusetea si bunditatea. Aceasti zona inghetatd a fricii este cea care di nastere atacurilor teroriste de tot felul — nu numai sub formi de bombe care explodeazi, dar si sub forma de atacuri emotionale in noi insine si in relafiile noastre. Teroarea exterioari este doar un simptom al celei din interior. Cind oamenii se simt neiubiti sau tratati incorect, cauti un tap 19TUBIRI PERFECTE, RELATH IMPERFECTE ispisitor, cineva asupra ciruia si-si verse amarul. Desi rizboaiele si terorismul sint in general privite drept probleme politice, adevarul este ci oamenii in interiorul c&rora iubirea curge liber nu aruncd bombe. Terorismul, asemenea rizboiului insugi, este un simptom al aliendrii de iubire care infecteaz lumea. Daca nu reusim si eradiciim aceasti molima vindecind starea de neiubire care a fost transmis de-a Iungul generatiilor, stiipinirea fricii $i a terorii nu va fi niciodatd indepirtati de pe acest piinint. Un ,,izboi asupra terorismului este un oximoron, un lucru imposibil, pentru c& nu poti climina teroarea printr-un riizboi care nu face altceva decit si produc si mai mult teroare. Doar intr-un mediu al iubirii ne putem simti cu adevarat siguri impotriva atacurilor. ,,Trebuie s& ne iubim uni pe altii sau si murim”, a scris W. H. Auden intr-un poem cind a izbucnit cel de-al Doilea Rizboi Mondial. Recunosc ci unora dintre cititori li s-ar putea prea naiva si nerealisti aducerea intr-o discufie despre probleme politice precum riizboaiele sau terorismul a adevarurilor despre iubire. Bineinteles ci rizboaiele, conflictele interetnice si nedreptatea social necesitd solutii politice. In acelasi timp, deciziile politice lipsite de preocuparea adevaratd si respectul pentru toate partile implicate esueaza si duc la noi conflicte. Activisti religiosi si sociali de frunte au injeles deseori ‘inclinatia cditre rizboaie ca un simptom al instrdindirii de iubire $1 au subliniat rolul central pe care trebuie si-1 aib3 iubirea in solutionarea problemelor lumii. De exemplu, Martin Luther King Jr. arecunoscut rolul pe care ura il are in producerea de rizboaie sia sustinut ci doar iubirea poate vindeca eceasti afectiune: ,Mai devreme sau mai tirziu toti oamenii vor trebui si descopere o cale de a convietui in pace... Ca acest lucra si se poati intimpla, omiul trebuie si dezvolte pentru toate conflictele umane o metodi care si respingd riizbunarea, agresivitatea si represaliile. Baza unei astfel de metode este iubirea. 20 INTRODUCERE Este un sentiment nobil, ins cum poate totusi umanitatea si-si depaseascii obsesia pentru violent si cinismul fat de iubire? Ceea ce sugerez eu in aceasta Iucrare este eX rizboaicle izbucnesc din ura fat de ceilalti, si cd ura igi are ridicinile in rana noastra din iubire — pentru care ii invinuim pe alfii si ne raézbuntim. Aceasti carte deschide un drum practic pentru a infelege in profunzime si a aborda aceasti problema umani esentiall, TUBIRE SI OSTILITATE Prima reactie pe care am avut-o fafi de atacurile teroriste din 2001 si de dorinta de rizboi pe care au declansat-o a fost una de furie si indignare. Totusi, mi-am dat repede seama ci Teactia mea fiicea parte din aceeasi problemi care mi nelinistea in privinta lumii in ansamblu. Teroristii urau America: iar guvernul american ura teroristii. $i, asemenea acestor prti aflate in rizboi, si eu uram —lumea dependenti de rizboaie gi rizbunare si pe cei care urau. fn ciuda dorinfei mele fierbinti de a tri intr-o lume pasnicd, atit timp cit priveam teroristii si instigatorii la rézboi ca pe un fel de adversari demni de uri si eu purtam mantia rizboiului. Vazind cum persistenta mea in urd era exact acelasi lucru care aducea cu sine fntreaga vrajmasie si violengi din lume, am inceput un proces de introspectie i de autodescoperire. Dorinja mea de a intelege cum aurul iubirii se transforma in plumb m-a forat si arunc o privire atenti si profunda asupra sentimentului de uri. Studiindu-mi propria ostilitate si felul cum imi afecteazé relatiile, am descoperit ca ceva din mine simtea © satisfactie deosebita si ,construiasc3* un altul — ceva sau cineva care sti-mi fie impotriva — si apoi si-I faci pe acest altul riu, in timp ce eu deveneam partea lezat care avea dreptul si 21IUBIRI PERFECTE, RELATI IMPERFECTE judece. Trebuic sii recunose ci aceasti ostilitate a mea avea ceva chiar captivant. Oriunde ne-am uita, gisim oameni care se lasii acaparati de urli. Cisniciile si familiile noastre, scolile si locurile de munca au devenit toate terenuri de lupti unde oamenii isi irosese pretioase cantit’ji de energie vital luptind unii cu altii, fnvinuindu-se si rizbunindu-se. Apoi, mai existi si ,,politica uri”, in care campaniile politice profit de lipsa de satisfactie si furia oamenilor, construind {api ispisitori favorabili ca un mod de a.cistiga voturi. Timp in care, pe scena lumii, diferite grupuri religioase $i etnice se avinti intruna in invinuiri si rizbu ‘Aceasti tendinti de a stabili adversari pentru a ne lupta apoi cu ei lucreaz si in noi ingine. Poate c& vi luptati zilnic cu serviciul, privindu-I ca pe un monstru nesitul care ameninti sii vi devoreze. Sau poate vi luptati cu lucrurile pe care trebuie si le faceti, cu diferitele presiuni, cu traficul, vremea, sentimentele dificile ce se nasc in suflet, sau chiar cu viata Insiisi, Cea mai dureroasi lupti este cea interioara care se produce in minte si inima cind vi considerafi rai sau nepotriviti—ceea ce genereazi un stres emotional teribil si ura impotriva propriei persoane. Uni oameni devin atit de porniti ‘impotriva propriei fiinfe, incit ajung si ucid monstrul care se imagineazi a fi. ‘De unde aceasti tendinti de a crea adversati si de a alimenta ostilitatea, cind tot cea ce face este si ne distruga pe noi si pe cei din jurul nostru? Pe misuri ce stribiteam nivelurile w ‘mele fat& de lume dupii atacurile teroriste, am recunoscut un sentiment mai vechi de a nu aparfine acestei lumi ~ care isi avea originile inc din copilirie. Mi simtisem ca un striiin cind eram mic, pentru ca adultii din jurul meu pareau mai interesati de a ma adapta planurilor lor, decit de a descoperi cine eram. Drept rezultat al faptului ci a trebuit si-mi indepirtez mama finde nu imi permitea si fiu eu insumi, ma indepartasem de iubire si m-am apirat de ea de-a lungul primelor decenii din viata mea. 22 INTRODUCERE Drept rezultat, am invitat sii-mi dezvolt intelectul, macar partial, ca modalitate de a m& di8ocia de durerea acestei instrdinari de iubire. Totusi, mult mai profunda decit orice nevoie de a scrie, de a obtine diferite lucruri, sau de a fi cineva in lume, aveam o dorind incontestabili care mi umilea prin simplitatea ei cind o infruatam: la originea tuturor lucrurilor pe care le faceam, trebuia si recunosc, stitea dorinta de a iubi sia fi iubit. La baza urii mele fafii de o lume care o luase razna, am descoperit copilul vulnerabil care inc& nu stia ca iubirea era disponibild si sigur. Desi piiream a avea parte de multi iubire in viat si exploram si scriam despre relafii intime de multi ani, aveam un colt intunecat, ascuns in mine insumi in care nu aveam incredere totala in iubire. $i mi-am dat seama ci aici igi avea ridicinile ura — in acest loc in care mi ascundeam de lume care nu pirea prietenoasi. Aici, in mine insumi, stiteam fat in fat’ cu acelasi resentiment care otraveste intreaga lume, alimentind intreaga invinuire si incriminare ce duce in final la violent, divort, riizbunari si rizboi. Recunoasterea acestei legituri intre starea de neiubire si cea de ostilitate din mine insumi mi-a oferit o ingelegere mai profunda a motivului pentru care iubirea se distruge in relafiile umane. Dorind si explorez mai mult acest aspect, am hotirit sii pun problema urii in cadrul unui curs pe care il predam unor studenti, pe cind atacurile teroriste erau inc’ proaspete, iar nivelul fricii si al groazei era in crestere. Am inceput prin a le cere sii se concentreze asupra unei situafii stresante din viata lor. Apoi, i-am rugat si observe cum stresul lor actual era legat de ideea de a se pune in opozifie cu un lucru pe care-| tratau ca pe un dusman. Unii si-au ales o relatie sau o situatie de la serviciu; altii, atacurile teroriste, rispunsul guvernului nostru, sau haosul din lume. Studentii mei au avut o revelatie cind au observat cA, in fiecare caz, tensiunea lor lua nastere din a spune ,,nu“ unui lucru pe care-I tratau ca pe un adversar. Apoi i-am indemnat si vada 23TUBIRI PERFECTE, RELATII IMPERFECTE daci nu descoperi in aceast’ lupti o uri mai veche, familiar’, ‘impotriva celorlalti, care fusese prezenti intreaga lor viati. $i Je-am cerut si exprime ostilitatea intr-o singur propozitie, la timpul prezent, care si inceapi cu ,,Tu......", lat fn continuare aici citeva dintre propozitille legate de urd pe care le-au objinut: Tu vrei s& profiti de mine." »Tu nu mi pretuiesti pentru cea ce sunt.“ »Tu nu te gindesti deloc la mine; nu-fi pas dectt de tine." Tu vrei si ma controlezi.“ Tu nu mi vezi.“ ».Tu nu ma respecti.* «Tu vrei si mi distrugi.“ »Tu nu mi accepti daci mi mi potrivesc asteptirilor tale.“ + Tu mi folosesti pentru scopurile tale.“ Tu nu-mi acorzi timpul si atentia ta." «Tu mi invinovatesti pentru lucrurile de care am nevoie. »Tu nu-mi recunosti bunitatea."* Pe misura ce studentii isi exprimau pe rind ostilitatea, a devenit clar c& acestea erau doar forme diferite.ale aceleiasi plingeri, durerea fundamental: tu nu ma iubesti. Mai precis: tu nu mi iubesti asa cum sunt, Tat rana universal care ne alimenteazi in lupta cu lumea. Jubirea este recunoasterea frumusefii. Fiecare dintre noi tinjeste s& cunoasci si sk aib& incredere in frumusetea si buniitatea care silisluieste in interiorul su. Mai ales copii fiind, avem nevoie ca altcineva si vadi frumusejea din sufletul nostra si si o reflecte spre noi, asemenea unei oglinzi, ca si putem si o vedem si si ne apreciem pe noi insine. Cind frumusefea a ceea ce sintem nu a fost recunoscuti, am simtit lipsa iubirii si sistemul nostru a intrat in soc si s-a blocat, Din motive pe care nu le-am putut identifica, alti oameni, Dumnezeu sau viata insisi prea si ne priveze de recunoasterea si infelegerea de care stiam in mod instinctiv cX avem nevoie pentru a fnflori, Ceea ce ne innebunea. $tiam ci iubirea ne apartinea de drept si cli aveam nevoie si ne apartini, si simfim 4 INTRODUCERE 4 ne umple si ne pitrunde din ce in ce mai mult. Cineva sau eva era cu siguranté de vind! Astfel am dezvoltat o urd impotriva altor oameni sau a viefii insisi pentru ci nu ne ofereau iubirea de care aveam nevoie, sau impotriva noastri, pentru ci nu reuseam si cistigim acea iubire. MAREA IUBIRE Este adevarat, avem dreptul la iubirea perfect. Este dreptul nostru din nastere. Dar problema este c& o caiutim in locurile nepotrivite ~ in afara noastri, in relatiile imperfecte cu oameni imperfecti care sint riniti asemenea noud. Toate acestea ne frustreazi in mod inevitabil si ne dezamiigesc. Desi iubirea perfect poate straluci in relafii in anumite momente, nu putem sii ne baziim pe alti oameni ca sursa consistent de iubire. Totusi, chiar daci iubirea umani se manifest de obicei in mod imperfect, existi o alti dimensiune a ei care este perfect, intreaga si mereu disponibila. Ea curge direct in inimé din sursa principal a tuturor lucrurilor — fie ci numim aceastd sursi Dumnezeu, Tao sau natura lui Buddha. Aceasta este marea iubire, iubirea absolut — deschidere si caldurd neconditionat si pura ~ care se afld chiar in nucleul fiintei noastre. Daca marea iubire este asemenea soarelui, atunci rana noastri este un nor care-i blocheazii temporar razele. Din fericire, la fel cum soarele nu poate fi distrus de nori, nici capacitatea noastr’i nativa de cildura si deschidere nu poate fi distrusi. Asadar, vindecarea rani inimii nu necesitd repararea vreunui lucru stricat. A avea o inima rnitd seamiin mai mult cu a fi ratécit, pierdut printre norii care blocheaz\ temporar accesul spre soarele ce striluceste mereu, Desi putem petrece o viati intreaga pierduti in nori, asta nu inseamna cA soarele in sine este pierdut sau distrus. Vindecarea ranii din iubire, asadar, implici ideea de a26 TUBIRI PERFECTE, RELATII IMPERFECTE ne deschide fai de soare, pentru ca el sii faci ceea ce vrea si faci in mod natural: s strdluceasci asupra noastri. SA PRIMIM IUBIREA Majoritatea oamenilor religiosi incearcd si remedieze problema lipsei de jubire a umanititii sfituindu-ne si iubim cu mai multi generozitate. Calea dea ajunge si fim iubifi spun ei c& incepe atunci cind iubim noi. ,,Celui care a avut i se va da.“ ,E mai bine si dai decit si primesti.” Acest principiu esential al vietii spirituale cu siguranté confine un adevar profund. Totusi, mai exist un adevar care-i sti alturi: nu putem da ceea ce nu putem primi. La fel cum p&mintul este minos datorit capacititii sale de a primi si absorbi (lumina soarelui si ploaia), si noi putem oferi mai departe jubire din abundent& doar daci putem si o primim, si © absorbim si si ne hrinim cu ea. Dac nu ne simfim iubiti in noi insine, atunci cum am putea vreodati si iubim cu adevirat? Daci rana noastri ne impiedic& si primim iubirea, atunci cit avem de dat? .»Si iubesti inseamna si rispindesti lumina”, scrie Rilke, in timp ce ,,sA fii iubit inseamnii si te inflicdrezi*. Cine poate spune ca a fi inflacirat e mai putin sfint decit a raspindi lumina? Si cum putem lumina cu adevérat daci nu sintem inflécdrati? Asadar, cheia pentru a iubi este si fim mai deschisi cdtre iubire, si o lism si ne pitrunda intru totul, astfel incit si poatii trai si respira in noi. Chiar dacd avem credinja ci Dumnezeu este iubire sau ci trebuie si ne iubim aproapele, astfel de credinte vor avea un efect slab atita timp cit ,canalul-interior* din noi e inchis sau blocat, impiedicind marea iubire si curga liber in gi prin noi. Nenumirate cirfi au fost scrise despre cum sa iubim mai bine. Aceasta insi este diferité, pentru cd va va ajuta si va INTRODUCERE concentrati mai mult pe capacitatea de a primi iubire si pe cultivarea acestei capacitati. Exist un secret despre jubirea umani care este in mod constant trecut cu vederea: si o primesti este mult mai infricosator si amenintator decit si o oferi. De cite ori in viati nu afi fost capabili si primiti iubirea cuiva sau chiar afi ‘indepirtat-o? Cu toate ci ne proclamim dorinta de a fi cu adevarat iubiti, ne este deseori team’ de acest lucru, si astfel ne este greu si ne deschidem citre iubire gi si o lisim s& ne pltrund. © modalitate prin care cuplurile gestioneazd frica de a primi iubire este si se imparti in doi poli — unul dintre parteneri devine cel care cucereste, iar celilalt se distanteazi. Desi pare ci cel ce se distanteaza ar fi cel cdrui fie fried si primeasca iubirea, de fapt ambele parti aleg controlul in locul receptivit Cuceritorii rimin in control cerind, seducind sau urmarind — cea ce ii impiedica si se ,topeascis* si si se deschidi. Le este deseori teami si primeasc si si rispund, acesta fiind motivul pentru care preferd si cucereasci, Cei care se distanteazi detin sieicontrolul ascunzindu-se. in timp ce fiecare parte se plinge de cealalti, amindoi fac de fapt acelasi lucru: se implicd intr-o strategie prin care eviti riscul de a se deschide total fat de iubire. O ABORDARE PSIHO-SPIRITUALA In munca mea de psihoterapeut am descoperit puterea imbinarii_principiilor spirituale si psihologice in procesul vindecirii si cresterii. Psihologia se concentreazi mai mult asupra a ceea ce a mers prost: cum am fost ranifi in relafiile cu ceilalfi si cum si procediim in abordarea acestui aspect. Spiritualitatea se concentreaz mai mult asupra a ceea ce este corect in mod intrinsec: faptul c& avem in nucleul naturii noastre atTUBIRI PERFECTE, RELATI IMPERFECTE, resurse infinite pe care le putem dezvolta pentru a triii mai fericiti. Daca psihologia risipeste norii, spiritualitatea invocd soarele. Aceasti carte combini cele dou abordari, prezentind © conceptie psiho-spirituald pentru vindecarea rinii sufletului. La nivel psihologic, aceasti carte oferi un set special de metode concrete si informafii pentru abordarea propriilor rini legate de iubire si eliberarea urii mai vechi pentru a lisa iubirea si curga liber in gi prin noi. La nivel spiritual, vi va ajuta si va dezvoltati capacitatea de a deschide si mentine cele mai dificile experiente intr-o zoni de iubire si, mai mult decit atit, de a elibera forta imensi a iubirii absolute care este chiar esenta fiingei, in asa fel incit si va p&trunda si sii vi ilumineze viata din interior. Lucrind la ambele niveluri— abordind ranile psihologice si invajind sa atingeti marea iubire — vi va ajuta sa relationati cu propria persoani, cu ceilalti, si cu viata insasi, intr-un mod mai generos si mai deschis. Veti descoperi ci rinile nu reprezinti © greseal sau un defect, ci mai degrabi 0 busold care vi ghideazi si care va poate indrepta spre o capacitate mai mare de relationare. $i acest lucru vi va permite si trifi mai creativ tensiunea dintre perfectiunea inerenti a iubirii si imperfectiunea inevitabild a relatiilor. Toate ideile si metodele prezentate in aceasti carte s-au niiscut din experients mea personal si munca de cercetare pe care am efectuat-o, ca si din munca mea ca psihoterapeut. Prezentind aceste inatcriale persoanelor de la cursurile mele si atelicrele practice pe care le sustin, am observat ci au avut un efect benefic asupra relatiilor cu ei ingisi si cu ceilalti, fntr-un context de predare, exercitiile experiential le oferi o cale de @ aplica acest material asupra propriilor vieti intr-o manieri concretd, personalii, si de a gi le insusi. Totusi, din cauza faptului cd introducerea exercifiilor in corpul unei ciirti poate si tulbure fluxul ideilor, am ales si adun citeva dintre aceste exercitii, cu citeva exceptii importante, intr-o sectiune separati la sfirsitul lucririi, organizindu-le pe capitole. Dac doriti, puteti aplica 28 INTRODUCERE exercifiile dupa parcurgerea fiectirui capitol. Acest lucru vi va ajuta si integrati si si incorporati informatiile pe care le acumulati pe parcurs. Fie ca toate fiintele si fie fericite si relaxate. Stiind ci iubirea ne sustine, sper si gisim sursa elimitat de bucurie fn noi insine si si o impirtim cu lumea din jur. $i mai sper si ne constientizim adevérata naturi ca find iubire extaticd, radianta. 23PROLOG SA TE SIMTI IMBRATISAT DE TUBIRE David era o combinatie interesanti: un barbat atriigitor la reo patruzeci de ani, pasionat de femei, sex si contacte sincere sidirecte. Cu toate acestea, triia sub umbra rani sale si viata "tier marcati de o serie de relatii amoroase care nu eyoluaseri Prea mult. Desi nu-i era greu si-si gaseasc partenere ‘atrigiitoare, povestea era intotdeauna acecasi: sfirgea prin a le Judeca si a le indepiirta sau se interioriza atit de mult, incit ele Cu sase luni in urmi, incepuse o nouii relatie cu o femeie ‘care 0 iubea mai mult si mai pasional decit pe oricare alta. iu o legiturd emotional puternica, discutii mirunate si era extraordinar. Dar la un moment dat el s-a retras sia relatia cu Lynn pentru c& nu putea avea tncredere in ea yi teama de cit de mult L-ar fi putut rani, Primele sedinte de terapie, David s-a concentrat asupra nn si a faptului cii ea nu era demni de incredere, dar in am reusit si-1 determin si se intoarca spre ceea ce se 1a cu el. Crescuse alituri de o mama absent, depresiva sponibild pentru perioade lungi de timp, si care, cind era StTUBIRI PERFECTE, 2ELATI IMPERFECTE prezenti, avea putin de oferit din punct de vedere emotional. Nimic din ceea ce fiicea David — de la enervare la retragere in sine ~ nu-i aducea atentia si dragostea de care avea nevoie. Drept rezultat, pur si simplu ¢ incetat si mai creada c& meri iubirea sau ci putea fi iubit pentru ceea ce era. A ajuns si incerce sii-gi demonstreze valoarea impresioniud femeile, dar in tot acest timp detestindu-se pentru ci trebuie si faci asta. in spatele aparenjei atrigitoare a lui David zicea un resentiment cumplit pe care cu greu il putea recunoaste, cu atit mai putin sd-] exprime, intrucit in familia sa furia era cel mai mare pacat si indreptitea respingerea. Asadar o maniera prin care igi exprima furia era si indepiirteze pe oricine incerca si se apropie. in general, spunea tuturor femeilor care-1 doreau »Dispari, nu am incredere in interesul tiu si in atractia pe care spui ci o simti pentru mine, fiindc4 nu ai putea niciodaté si mi iubesti cu adevarat™, Neinerederea pe care o simtea fat de Lynn se reverbera de-a lungutculoarelor intregului su trecut, © viata intreagi in care nu se simtise niciodatd cu adeviirat iubit sidorit. Dupi citeva siptémini in care i-am infeles suferinfa si am lucrat asupra ei, interesul lui David pentru Lynn a inceput si renasci si voia si o vada din nou, desi prea periculos. Pe cind se gindea la asta, a existat un moment minunat fn care a ridicat privirea, ca si cum ar fi privit spre Rai, si a intrebat, aproape retoric: ,,Asadar, asta este? TIubesti pe cineva si te deschizi in fata acelei persoane simfindu-te vulnerabil, © lagi si intre in sufletul tiu, devine foarte important pentru tine si apoi poate face orice vrea — si plece, si te rineasc, si te minta — iar tu nu poti face nimic? Asta e dragostea?* Asprimea cuvintelor lui David a atins 0 coardi care a rezonat in mine, m-a pus in legiturd cu propria experienfii legatli de ceea ce spusese el si am zimbit. Am reflectat asupra faptului ci, atunci cind chiar vrei si fii cu cineva, cind pasiunea se inalti dinduntra, este asemenea unui val pe care nu-l poti controla. Pur si simplu te deschide cu totul. Nu numai c& nu poti controla 2 PROLOG valul de sentimente, dar nu poti controla nici modul in care va reactiona celalalt. M-am gindit la momentele in care mi simtisem astfel gila frica si tendinta de a mi proteja ce veneau odat cu acest sentiment. »Cind sint atit de deschis citre cineva, pot cu adevirat si simt cit de adine si de putemnic este acest sentiment”, a continuat David. ,,Stiu ci asta este cea ce vreau de fapt si simt fata de cineva si acolo este adevarata esenti.* Vorbea despre acel dulce moment de abandon cind forta iubirii ne poarti, faicindu-ne sii vrem si ne deschidem fara a apisa pe pedala de fring. Dar pare atit de periculos, ca si cum as putea si fiu ucis."* David stitea pe muchie de cutit, nestiind daci si cedeze atractiei sale fati de Lynn — lucru care pirea ingrijoriitor de riscant — sau si stea retras $i sii-gi ia masuri de precautie. L-am intrebat: ,,.Daci ai putea avea orice iti doresti in relatia asta, care ar fi acel lucru?* Primele cuvinte pe care le-a spus au fost »Nu sti, L-am incurajat si se mai gindeasci, si priveasci in interiorul sau si si permitd unui rispuns si vind din adincul sufletului. Dupa o pauzii, a spus: ,,Ag vrea s& pot avea incredere in ea gi sf stiu ca sint iubit cu adevarat“. Abia spusese aceste cuvinte, cind le-a etichetat: ,,.Dar poate ci cer prea mult.” L-am intrebat: ,,Cum ar fi si fii iubit asa cum vrei? Ce i-ar oferi acest lucru? A urmat o pauza mai lungé, $i apoi: ,,Sentimentul de a fi acceptat, de a fi pretuit pentru ceea ce sunt.” Unmitoarea mea intrebare a fost: ,Si ce ti-ar oferi acest lucru ~si te simti cu adevarat acceptat si prequit? A urmat o pauzi si mai lung, dupi care a spus incet: ,M-am siturat si fiu izolat si singur. Vreau si ma simt cu adevarat legat de cineva...“ David imi vorbise deseori despre un sentiment periodic de izolare care-1 ficea si se simta ca si cum ar fi pierdut in lume si nu ar apartine niciunui loc. Era prima oari cind ii constientiza dorinta de a se simti legat de ceva. Totusi, simfeam ca mai era ceva care fierbea in el. L-am incurajat si continue gi I-am intrebat ce i-ar oferi acel sentiment de conectare. De data aceasta rispunsul a venit rapid, fir si 33TUBIRI PERFECTE, RELATII IMPERFECTE se gindeasca: ,,Un sentiment de a aparfine unui loc, ca si cum ag fi prequit pentru ceea ce sint — desi nu stiu cum m-ar face asta sii mi simt, intrucit, stii, nu am trilit niciodatii asa ceva."* David s-a inrosit la fai dupa ce a rostit aceste cuvinte $1 mi-am dat seama ce important aveau pentru el. Am vorbit despre asta o vreme, constientizind cit de greu le este birbatilor si-si recunoasci dorinta de a aparfine cuiva si de a se simti Prefuifi, cit de rar se intimpli si cit de vulnerabil esti cind recunosti acest lucru in fafa altui blirbat. David a cilutat pe fata mea semne ca l-as judeca; i-am spus ci eram aléturi de el, apreciind bundvointa de a-mi impiirtisi toate acestea. Am rimas in ticere un timp, simfind amindoi ce insemna pentru el si-si constientizeze dorinta de a fi iubit, O parte din mine voia si se opreasc acolo, Totusi, pentru c& ajunsesem atit de departe, am simfit ci mai era ceva de explorat. Dupi ce m-am asigurat ci totul era in regula cu el, am spus: ,,[magineazi-ti cum ar fi si fii prefuit si vezi ce sentimente trezeste in tine, ce-ti permite si experimentezi in interiorul tu. A inchis ochii un timp, apoi a spus: ,,M& simt ca si cum as fi tinut in bratele iubitoare ale cuiva... Chiar pot si simt asta acum intr-o oarecare misuri. David si cu mine eram cupringi de blindeje. Cildura, claritatea si siguranta pe care le simfea el umpleau camera. Simfindu-se atit de departe de familia sa in copiliie, disponibilitatea lui David de a-si constientiza nevoia de a apartine cuiva, de a se simi preuit si de a fi inconjurat de iubire reprezenta un pas important pe calea spre vindecarea de ‘instrdinare. Constientizind in mod direct aceste nevoi profunde si permifindu-le si existe, David isi privea propria experienti ‘cu caldura si deschidere. $i asta i-a oferit o mostri din ceca ce ‘inseamna si te simti cuprins de iubire si acceptat — adic exact ceea ce ciiuta. Avansasem foarte mult si din nou am fost tentat si mid opresc. Dar inainte si-mi dau seama, am $i rostit urmitoarea intrebare: ».Ce inseamna pentru tine acest sentiment? Cum ii afecteazi 34 PROLOG corpul?* Raspunsul a fost imediat, pentru eX David deja ajunsese acolo: Ma simt ca si cum a§ fi aterizat pe pimint gi el mi fine in picioare. Simt o cilduri in piept si-mi simt pintecele plin.” Ce se intimpli cind te concentrezi asupra senzatiilor din pintece si piept?* wE relaxant. Ceva din mine nu mai este incordat, se linisteste.** L-am incurajat si se diruiasci acestei relaxiiri. De vreme ce era pentru el o experienti noua si puternic’, era important si-i permit corpului si o cunoasc% mai bine. Dupi un timp, a spus: ,,Un sentiment extraordinar de cilduri se impristie prin corpul meu, ca si cum mi-ar penetra toate celulele.* David trecea prin experienta iubirii care pitrundea liber prin el si l-am Sncurajat si-si permiti in continuare si triiasci aceasti experien{d minunati. $i apoi, o ultima intrebare: Cum te simti ind lasi jubirea sa circule prin tine? »E ca si cum m-ag pregiti de o aterizare si m-as stabili in acel loc... E ca odihna profundi... E ca si cum intreaga mea fiintd este prezenti. Nu este necesar sii demonstrezi cea ce esti acum.“ Nu, nu este nimic de demonstrat. Pot pur si simplu si fiu.“ Atinsesem finalul c&utirii, Aterizase in singurul loc unde poti ateriza — in propria sa natur’, prezen{a aceea a bunistirii gi cldurii pe care le numim iubire, bunitate sau frumusete. $i simtea toate astea in corpul su ca pe o plinitate a pintecelui si deschidere a inimii. Aceasta era, in esenti, dorinta cea mai arzitoare a lui David: si treaci dincolo de necesitatea de a demonstra cine este, pentru a cistiga iubirea, si se relaxeze gi sii se opreascd la a fi el insusi, s se reconecteze cu central siu Vital si cu inima sa. Constientizind acest lucru, a simfit 0 putemnicd senzatie de pace patrunzindu-l pe misurii ce se relaxa = prezent in el, pentru el, cu el. Acesta s-a dovedit un important punct de cotituri in activitatea noastri. David descoperise un izvor limpede, 35