Psihopedagogia modern, centrat pe copil se bazeaz pe convingerea c familia este

primul educator al copilului i cu cel mai mare potenial modelator. n ntreaga lume angrenarea
familiei i responsabilizarea ei n educarea copilului este fundamental pentru reuita oricrui
program educativ. Activitatea derulat de un program de educaie , orict ar fi de bine gndit i
sprijinit de mijloace bogate , nu este eficient dac nu este cunoscut de ctre prini. Pe de alt
parte , ceea ce nva copilul n coal pierde din importan i eficien dac prinii nu ntresc
i nu valorific programul educativ desfurat.
ntr-o societate cu adevrat democratic, caracterizat printr-o permanent evoluie i
schimbare, aflat sub presiunea competiiilor de tot felul sistemul educaional tinde spre
deschidere i flexibilitate.
Este depit de mult ideea potrivit creia educaia copiilor este apanajul exclusiv al
instituiile de nvmnt, familia, i mai trziu societatea fiind doar beneficiarii acestei activiti.
coala, familia, comunitatea local reprezint instituii direct interesate n formarea tinerei
generaii , ele exercit influene majore n creterea, dezvoltarea i educarea copiilor.
Cu ct se complic viaa social i provocrile lumii moderne formuleaz ntrebri i cer
rspunsuri la care nu ne-am fi gndit acum civa ani, devine tot mai clar c este nevoie de un
parteneriat educaional n favoarea i pentru asigurarea viitorului lumii , pentru creterea mai
adecvat a copiilor .
n acest sens intenionm a aborda problema familiei sub aspectul parteneriatului
educaional. Introducerea acestuia n coal va urmri abordarea diverselor probleme ce in de:
dezvoltarea copilului, modalitile de socializare, posibilitile de prevenire a insuccesului i a
meninerii succesului.
Pe parcursul a paisprezece ani de activitate am reuit s trasez cteva idei importante
vizavi de problema pedagogizrii prinilor. A patra generaie de prini s-a lsat implicat ntr-
un parteneriat destul de serios. Ideea contribuiei la dezvoltarea propriului copil i-a tentat pe
prini ntotdeauna. Am insistat n diverse moduri: tradiionale, netradiionale pentru a
transforma convingerea n valoare. Cele mai sigure ci de a crea o atitudine serioas a prinilor
fa de copilul su au fost invitaiile la lecii ns cu un rol mai deosebit dect altdat. Obiectivul
pus n faa printelui nu a fost examinarea profesorului sau asistena pasiv prin care se
urmrete activitatea propriului copil, simulat de obicei; ci participarea activ a acestuia n
desfurarea orelor.
Printele cu rol de: surpriz, animator, informator va aciona n comun acord cu ideea
proiectului conceput de nvtor.
 Misiunea de educator este sa creasca tinerele generatii, sa le creasca nu numai invatandu-
le carte ci si educandu-le, formandu-le de la cea mai frageda varsta. Mintea curata, inimile
curate ale copiilor nostri va stau in mana. Si tot cuvantul dumneavostra e o samanta care prinde
si va da rodul.
Omenia nu se poate invata numai la scoala. Ea se invata acolo la inceputurile copilariei,
in atmosfera calda, plina de afectiunea familiei. Indatorirea de crestere si educare a copiilor nu
inseamna numai asigurarea unui trai bun. Acesta nu inlocuieste educatia. Sunt parinti care in
indeplinirea obligatiilor de parinti uita de raspunderea cetateneasca pe care o poarta manifestand
fie lipsa de supraveghere a copiilor, considerand ca scoala trebuie sa raspunda pentru educatia
lor, fie grija exagerata numai pentru asigurarea conditiilor materiale.
Omul nu poate fi rupt de mediu, de familie, prima si cea mai naturala dintre comunitati,
dar fiecare copil are anumite trasaturi temperamentale, inclinatii, capacitati, intereese, adica o
anumita personalitate care se exprima in manifestarile individuale.
Lucrul cel mai important este sa va cunoasteti copilul, spunea marele pedagog
J.J.Roussou.
In educatie lucrul cel mai important este sa cunosti materialul viu pe care-l modelezi.
Copilul trebuie cunoscut nu cu optica de mama orbita de dragoste pentru copilul ei, ci
sa-i analizezi comportamentul, adica gesturile, limbajul, atitudinea, responsabilitatea,
seriozitatea, respectul, etc. si cum n-ai sti al cui fiu este, considerandu-l un copil pe care-l cunosti
pentru prima oara.
Sentimentele pe care le nutresc parintii fata de copii nu trebuie descoperite cu toata
sinceritatea. O vorba inteligenta din popor spune ca
pe copil trebuie sa-l saruti cand doarme.
Cu cat copilul stie ca se bucura de mai multa dragoste, uneori o dragoste bolnava, cu atat
i se permite sa se alinte mai mult, sa ceara tot mai multe de la parinti.
Marele pedagog Makarenko recomanda dragostea severa, adica dragostea protectoare
imbinata cu autoritate, la nevoie chiar cu severitate.

Familia constituie poarta prin care copilul i face apariia n viaa uman i n cadrul
creia i formeaz personalitatea. Prima instan educativ o constituie mediul familial . n acest
mediu, copilul face primii pai pe drumul integrrii sociale. Un impact esenial asupra
procesului socializrii copilului l constituie grdinia , care contribuie la procesul construirii
personalitii copilului ntr-una din etapele de vrst cele mai maleabile i cele mai vulnerabile.
Manifestndu-se ca o aciune unitar, educaia i ndeplinete dezideratele prin strnsa legtur
dintre familie i mediul educaional, respectiv, grdini. n acest context, educatoarea gsete
permanent ocazii de a comunica cu prinii. Una dintre acestea, o constituie acest seminar i
dezbatere care transmite un lucru minunat, i anume, acela c iubirea, motivarea prinilor i
gndirea pozitiv sunt factorii cruciali n creterea copiilor buni.

PRINTELE INDULGENT
Stilul indulgent se caracterizeaz prin faptul ca printele i permite copilului s se
manifeste cum vrea el, fr s-i impun prea multe restricii. Filosofia de via a printelui care
adopt acest stil este: ,,Copiii vor nflori singuri la timpul potrivit. Pentru el, cea mai mare
valoare o reprezint libertatea de expresie, att verbal, ct i artistic. Printele indulgent
manifest sensibilitate la drepturile altora, se consult cu copilul atunci cnd ia o decizie,
manifest cldur i interes fa de tot ceea ce face copilul, iar cazurile n care l pedepsete sunt
foarte rare.
Aceast atitudine i permite copilului s-i dezvolte o identitate proprie i s aib o
personalitate distinct, marcant, original. El se simte important, special, fapt ce determin
creterea nivelului stimei de sine (care reprezint o condiie esenial n dezvoltarea armonioas
a personalitii). Un stil parental indulgent mai st la baza dezvoltrii creativitii i a capacitii
de a lua decizii.
Pe de alt parte, copilului crescut ntr-o manier indulgent, i va fi foarte greu s
neleag rolul limitelor, al regulilor i s in cont de ele atunci cnd situaia o va cere; de aceea,
pentru foarte muli dintre aduli, el poate fi considerat obraznic sau chiar copil problem. Prinii
se pot atepta ca foarte curnd el ,,s preia controlul familiei n sensul c nu va mai face dect
ce vrea el i nu va mai accepta sfaturi. Printele va fi ,,depit.
 PRINTELE AUTORITAR

Printele care adopt stilul autoritar se caracterizeaz prin faptul c i cere copilului s
respecte cu strictee, fr s comenteze, regulile existente. Aceste reguli au o valoare absolut, iar
cea mai mic greeal este nsoit de pedeaps. Filosofia de via a printelui autoritar: ,,Nimic
nu este mai presus de lege. Din aceast cauz, printele nu se simte obligat s ofere explicaii
suplimentare, justificarea fiind formulat prin expresii de tipul: ,,De ce? Pentru c sunt
mama/tatl tu! Nu discutm! Intenia copilului de a-i manifesta independena este interpretat
ca o form de rebeliune, fapt care reprezint o surs important a conflictelor copil-printe.
De obicei, printele este rece i detaat de copil, impunnd respectul muncii i al
efortului. Astfel, stilul autoritar l nva pe copil s devin ordonat, disciplinat, respectuos fa
de cei de care i este fric . De asemenea, se dezvolt spiritul critic al copilului, l nva s
devin ,,perfecionist (,,Dac faci ceva, atunci f-o perfect).
Din pcate, adoptarea acestui stil, atrage dup sine numeroase dezavantaje. n primul
rnd, copilul crescut de prini autoritari, va nva foarte greu s fie maleabil, sensibil la
dorinele altora, el va fi neierttor cu cei care greesc (,,Cum poate fi aa proast?). De
asemenea, acest copil va ntmpina dificulti n realizarea unei comunicri eficiente, ei vor fi
frecvent lipsii de iniiativ, de curaj i venic nemulumii, deoarece se tem n permanen c vor
putea grei. Pentru ei, ,,a grei este sinonim cu ,,a fi un ratat, de aceea preocuparea lor major
este ,,Ce va zice mama sau tata cnd va afla?
Trsturile de mai sus reflect diminuarea stimei de sine (,,Am greit! Nu sunt bun de
nimic! Niciodat nu voi putea s.....). Unele cercetri (W. Damon, D. Hart, 1988) arat c un
nivel sczut al stimei de sine n copilrie are urmri negative foarte marcante pe parcursul
ntregii viei, asemeni unui comar care te urmrete n permanen i de care (n cazurile
fericite) scapi cu mare greutate.
 PRINTELE INDIFERENT

Printele indiferent neglijeaz copilul, nu este preocupat de realizrile lui i nici nu

manifest frecvent triri emoionale pozitive pentru el. Mai mult chiar, n unele cazuri duse la
extrem, las de neles c acesta este ,,n plus, reprezint o povar de care s-ar putea lipsi
oricnd. Filosofia de via pe care o sugereaz este: ,,n via nu te poi baza pe nimeni altcineva
dect pe tine nsui.
Copilul al crui printe se manifest indiferent, nva c prerea lui nu conteaz prea
mult, se simte lipsit de importan i uneori absolvit de orice responsabilitate. El i poate
dezvolta o stim de sine redus (asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat i
urmrit n permanen de un complex de inferioritate (,,Niciodat nu voi fi n stare s fac ceva
suficient de bun ca s-i mulumesc pe ai mei). Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care
toat viaa se va ghida dup regulile stricte pe care
le-a nvat n copilrie), copilul crescut de prini indifereni, se va baza doar pe experiena lui
de via. De aceea, dup ce va ajunge la vrsta adult i se va pune problema cum s primeasc
sfaturi referitoare la cum ar trebui s se comporte, cum ar trebui s-i educe copilul, de ce ar
trebui s se fereasc etc., el nu va fi dispus s asculte (,,Ce tii tu? Ai trit ce am trit eu? Cine
eti tu ca s-mi dai sfaturi?).
Lipsa afeciunii, chiar dac pe de o parte l face mai rezistent la greutile vieii, copilul
crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil la sentimentele i la dorinele celorlali, mai
apatic, mai pragmatic. Unii se grbesc s-l eticheteze ca fiind un copil ,,fr suflet, ,,de ghea,
fr s bnuiasc faptul c prejudiciul afectiv pe care l resimte l determin s se ghideze pe
principiul ,,Iubirea te face mai vulnerabil, mai slab.
 PRINTELE PROTECTOR

Printele protector este aparent un printe model: el este extrem de atent la nevoile
copilului i se dedic cu toat fiina meseriei de printe. Prioritatea lui este s-i ofere acestuia
securitate, deoarece contientizeaz c un copil este o fiin foarte fragil, care are nevoie n
permanen de sprijin i de protecie, educaia pe care o acord copilului se cldete n jurul ideii
c ,,Nu tot ce zboar se mannc i are grij s i nvee copilul n primul rnd s fie precaut i
rezervat fa de tot ceea ce vine din afara familiei.
Din pcate, uneori protecia acordat copilului este exagerat, prinii devin venic
ngrijorai, vd catastrofe i calamiti la fiecare col de strad. Cnd i vd copilul plngnd,
devin agitai, crend, fr s i dea seama, mai mult tensiune, odat ,,pornii sunt greu de oprit
(,,Ce te doare puiule? Unde? Te doare tare? Vai, srcuul de tine!).
Atunci cnd apare o problem, prinii exagerat de protectori se grbesc s caute
vinovaii i s in moral (,,De cte ori i-am zis c....?), fapt care duce la scderea eficienei
rezolvrii conflictului i a nvrii unor reguli de disciplin. Asemeni prinilor autoritari,
accept greu situaia n care copilul ncepe s i dezvolte independena, ns ei nu creeaz
conflicte, ci intr n panic ,,se consum.
Acest stil parental mai atrage dup sine numeroase alte dezavantaje. Atunci cnd sunt
mici, copiii care au prini exagerat de protectori, pot manifesta tulburri ale somnului i ale
regimului alimentar, precum i stri de fric nejustificate. O dat cu trecerea timpului, copilul se
simte din ce n ce mai sufocat i are tendina de a se ndeprta de printe, el gsete c este dificil
s comunice direct cu printele despre problemele personale, de team c acesta nu l va nelege
i se va ngrijora (,,Mai bine nu-i spun mamei, c mama se ngrijoreaz). Astfel, copilul va
nva s ascund informaii, va avea o via secret, personal, nebnuit de printe. De
asemenea, atunci cnd va fi pus n situaia de a-i exprima frustrarea sau mnia, prefer s se
exprime indirect, prin acte de rzbunare sau de sabotaj.
 PRINTELE DEMOCRATIC
Printele care se comport democratic are n vedere ntotdeauna ca drepturile copilului s
fie ntotdeauna respectate, fr a omite stabilirea unor reguli care s fie respectate consecvent i
urmate de toi membrii familiei (cu excepia situaiilor n care este imposibil acest lucru).
Impunerea de reguli implic o anumit flexibilitate, deoarece pentru el nu legea este cea mai
important (aa cum este pentru printele autoritar), ci omul este pe primul loc. Se ghideaz dup
principiul ,,Toi suntem egali n faa lui Dumnezeu i este mpotriva ideii ,,Unii sunt mai egali
dect alii.
Prin urmare, printele care mbrieaz acest stil parental este suficient de indulgent,
flexibil i deschis spre nou pentru a accepta tot ceea ce ar putea ameliora viaa copilului i a
familiei, ns este n acelai timp suficient de autoritar pentru a impune o disciplin riguroas, a-l
nva pe copil s accepte reguli i s ndeplineasc eficient sarcinile care i se dau.
Pe de alt parte, printele care are un stil parental democratic este suficient de protector
pentru a-i oferi copilului securitatea de care are nevoie pentru a-l sprijini atunci cnd situaia o
cere, ns este suficient de nelegtor i ncreztor n capacitile copilului de a lua unele decizii
personale. El ncurajeaz copilul s fie independent, respectndu-i opiniile, interesele i
personalitatea. Manifest cldur fa de copil, l apreciaz, l consider un membru responsabil
al familiei.
Ca urmare a acestei atitudini parentale, copilul i va dezvolta un echilibru emoional care
va sta la baza dezvoltrii armonioase a personalitii, i va dezvolta deprinderi de comunicare
eficient, va manifesta creativitate, capacitate decizional, autonomie personal. Ca urmare a
ncurajrilor fcute i a ncrederii care i se acord, copilul va avea un nivel ridicat al stimei de
sine, care i va permite s obin eficien i productivitate n aciunile ntreprinse.
Respectul pentru om, cultivat de stilul democratic l va nva pe copil s i respecte pe
alii, s ia n considerare opinia celorlali, s accepte observaii, avnd totodat curajul s i
exprime punctul de vedere. Pe msur ce va crete, independena care i s-a acordat l va ajuta s-
i identifice propriile atitudini i s aleag meseria care i se potrivete cel mai bine, s i
ndeplineasc propriile vise, nu pe cele ale prinilor.
Cu toate c n aparen stilul democratic are numai avantaje, totui e bine s menionm
faptul c un copil crescut n acest mod se va adapta cu greu stilului autoritar (pe care l poate
ntlni la coal, n grupurile de prieteni, armat etc). El ar putea fi considerat ,,bleg pentru c
nu va executa foarte promt sarcinile solicitate, sau, dimpotriv, ,,impertinent pentru c ,,discut
ordinele.

Eu sunt cte puin din tot ce-am ntlnit - Homer

 Prinii constituie primul model social de influentare a copiilor, acestia contribuind la formarea
conceptiei despre viata, a modului de comportament si de relationare a copiilor. Ereditatea
constituie premisa , mediul -conditia ,iar educatia reprezinta factorul determinant al dezvoltarii
personalitatii umane. Personalitatea viitorului adult este determinata de modul in care parintii
inteleg sa-l educe si sa-l formeze.
,,S nu credei c educai copilul numai atunci cnd vorbii cu el,cnd l povuii sau i
poruncii.l educai n fiecare moment al vieii voastre,chiar i atunci cnd nu suntei acas.Felul
cum v mbrcai,cum vorbii cu ali oameni i despre ali oameni,cum v bucurai sau v
ntristai,cum v purtai cu prietenii saucu dumanii,cum rdei,cum citii ziarul-toate acestea au
o mare nsemntate(A. S. Makarenko).

Atitudinile pe care le au parintii fata de copii pot influenta evolutia viitoare a acestora
stimuland-o sau, din contra, franand-o. Un climat familial lipsit de securitate emotionala
va genera o perceptie asemanatoare despre realitatea sociala, copilul manifestand
retinere si dificultati de relationare, nefacand fata unui mediu pe care il percepe ca fiind
ostil. De asemenea, criticile frecvente si nejustificate au efecte negative asupra increderii
in sine, copilul subestimandu-si propriile forte. De asemenea, exagerarea laudelor si
complimentelor pot genera stari depresive, in cazul in care copilul nu reuseste sa atinga
scopurile inalte pe care si le-a propus pornind de la supravalorizarea posibilitatilor
efective pe care le are. Aparitia discrepantelor intre posibilitatile reale ale copiilor si
asteptarile parintilor constituie sursa complexelor, frustrarilor precum si formarii unei
imagini de sine deformate. Modelele educationale adoptate de parinti pot avea influente
negative asupra dezvoltarii personalitatii copilului.

Constantin Noica nota in Jurnalul Filozofic Discipolul vine la tine sa-ti ceara. Tu
trebuie sa-l inveti ca nu are nimic de primit si ca trebuie sa creasca. Discipolul vrea sa devina
iedera . . . desi trebuie sa devina doar el insusi.
Parintii trebuie sa gaseasca un echilibru in ceea ce priveste organizarea si controlul copilului,
cerintele adresate acestuia, precum si inlaturarea extremelor. Prin utilizarea unor strategii
educationale necorespunzatoare pot apare o serie de consecinte nedorite, in functie de atitudinile
parintilor fata de copil. Astfel:
- Grija exagerata fata de copii poate avea drept consecinta infranarea initiativei, limitarea
libertatii de actiune si a independentei. Prin stabilirea unui program rigid pentru copil, fara ca
acesta sa fie consultat, se poate ajunge treptat la instalarea unei tendinte de subevaluare a
propriilor sale capacitati de a relationa cu lumea, spiritul sau de initiativa dispare, putandu-se
instala o serie de temeri nejustificate, care conduc spre izolarea in sine si aparitia unor complexe
fata de cei din jur.
- Severitatea excesiva insotita de amenintari - atat verbale cat si fizice - isi pune amprenta asupra
formarii personalitatii copilului. Fortarea acestuia de catre parinti in realizarea diverselor sarcini,
care pot fi coplesitoare, cu scopul de a obtine performante, de a fi special, il priveaza pe copil de
bucuriile perioadei copilariei, instalandu-se in felul acesta oboseala cronica, ca urmare a epuizarii
resurselor energetice. Copilul poate manifesta o atitudine de apatie si indiferenta fata de ceea ce
trebuie sa intreprinda, precum si fata de persoanele din jur, revoltandu-se.
- Parintii care isi superprotejeaza copiii, manifestand grija si afectivitate intr-o maniera
exagerata, contribuie la crearea unei rupturi intre imaginea de sine a copiilor si posibilitatile lor
reale. Astfel, se pot contura atitudini de subevaluare sau supraevaluare a propriilor posibilitati si
tendinte de dominare a celor din jur.
- O alta strategie educativa cu influente negative este cea practicata de parintii care isi lasa copiii
liberi, fara a exercita nici un control asupra lor. Dat fiind faptul ca parintii au putin timp la
dispozitie , copiii au libertate deplina in organizarea programului si in alegerea tipului de
activitati pe care doresc sa-l desfasoare.
Pe langa strategiile educationale exercitate, si conduita parentala (unitara si contradictorie) are
efecte asupra personalitatii copiilor. Conduita unitara consta in faptul ca ambii parinti manifesta
constant aceeasi atitudine in ceea ce priveste educatia copiilor. Totusi, strategia educativa
corespunzatoare adoptata de cei doi parinti ofera copilului un climat securizant in care sa se
dezvolte armonios.
Cand parintii adopta comportamente diferite, putem vorbi de o conduita contradictorie in
exercitarea influentelor educative asupra copiilor. Astfel, unul dintre parinti poate fi
hiperautoritar, in timp ce celalalt poate fi tolerant. Atat in randul mamelor, cat si al tatilor pot fi
intalnite cateva profile de comportament parental: tiran, dominator, prieten, demisionar. Astfel,
prin combinatie pot iesi diverse profile de influenta educationala care pot crea o serie de efecte
educative total diferite.
Conduita copilului este influenat profund de exemplul pe care i-l ofer
prinii.Atitudinea just a acestora fa de munc,modestia i corectitudinea lor n relaiile cu
vecinii,colegii, precum i buna nelegere din familie marcheaz pozitiv conduita copilului.Lipsa
unor caliti printeti (respectul,ajutorarea,afeciunea,nelegerea,ncrederea,etc.)l srcete pe
copil n exersarea i nsuirea acestor conduite, ele rmnndu-i n foarte mare msur
strine.Pornind de la realitatea c totul se nva,putem spune c orice copil nva de la prini
cele mai multe din atitudinile comportamentale(modul de a vorbi,de a se comporta, consecvena
sau inconsecvena comportamental.)
 Copilul are nevoie de un climat familial echilibrat, in care sa se simta in siguranta. Acest
lucru este posibil daca parintii sunt atenti la nevoile copilului, dau dovada de intelegere, sunt
calmi si afectuosi, se ocupa de educatia lui , interesandu-se de evolutia lui la scoala,
participa la evenimentele din viata copilului. In acelasi timp, parintii trebuie sa dea dovada
de fermitate, sa stabileasca limite, sa nu lase copilul sa faca tot ce vrea.
Pe langa nevoile de baza ale copilului (hrana, imbracaminte, locuinta, ingrijire medicala,
educatie, joaca), satisfacerea nevoilor emotionale este foarte importanta pentru devoltarea
armonioasa a personalitatii.Menionez:

Dragoste - copiii au nevoie de dragoste - atunci cand sunt fericiti si cand sunt tristi - adica
tot timpul. Aceasta inseamna sa ascultam copilul cand isi exprima gandurile si sentimentele,
sa-i acordam atentie cand are nevoie de aceasta, presupunand atingere adecvata (mangaieri,
imbratisari, saruturi), insotita de afectiune (zambet, cuvinte de incurajare, apreciere,
exprimarea increderii in el). Alternarea comportamentelor de manifestare a dragostei cu cele
abuzive sau de neglijare fac ca dragostea sa nu mai fie perceputa ca atare , aparand
neincrederea si sentimentul de respingere.

Rbdare copiii au nevoie de timp pentru a-i nsui unele comportamente (pentru acestea
au nevoie de exerciii i explicaii).

Corectitudine copiii trebuie s cunoasc regulile , iar aplicarea lor s fie constant i
corect , odat ce acestea au fost stabilite.
Constanta - comportamentul adultului trebuie sa fie constant in timp si in diferite situatii.
Schimbarea regulilor il face pe copil sa fie confuz si nesigur si ii transmite mesajul ca
respectarea lor nu este atat de importanta.

Intelegere - ascultati copilul cand vorbeste si incercati sa vedeti lucrurile si din perspectiva
lui. Copilul are nevoie s fie neles.

Acceptare - chiar si atunci cand greseste nu respingeti copilul, acesta are nevoie sa fie
acceptat ca persoana (ajutati-l sa inteleaga ca respingeti comportamentul sau si nu pe el).

Onestitate - copiii au nevoie de a cunoaste oamenii si de a avea incredere in ei.

Minciuna sau adevarul spus pe jumatate il fac pe copil sa fie confuz.

Respect - tratati copilul ca pe o persoana valoroasa, lasati-l sa faca alegeri. Explicati-i

 motivele pentru care trebuie sa ia anumite decizii, nu i le impuneti fara a-l ajuta sa
inteleaga motivul pentru care acestea sunt importante.

Timp - copilul are nevoie de atentia si compania parintilor. Alocati-va timp sa-l
invatati, sa-l ascultati, sa va jucati cu el, sa-i cititi, sa vorbiti cu el, sa va plimbati
impreuna cu el. O sa constatati ca petrecand mai mult timp cu copilul veti aprecia mai
mult acest lucru si va va fi mai usor sa renuntati la alte activitati care iau mult timp, dar
care nu sunt la fel de importante.

Pentru o dezvoltare armonioasa , parintii trebuie: sa creeze posibilitatea dezvoltarii normale a

copilului, asigurandu-i acestuia sentimentul sigurantei prin oferirea de dragoste neconditionata
(copilul trebuie sa aiba constiinta ca apartine cuiva, ca exista cineva caruia ii pasa de el), sa ofere
copilului dreptul la reactii proprii (la bucurie, tristete, furie), sa puna interdictii cat mai putine -
dar importante, sa constientizeze punctele tari si cele slabe ale copilului, sa nu il minta, sa aiba
incredere unul in celalalt, copilul su nu trebuie sa fie ideal, sa stie ca pedepsindu-l pe copil, nu-l
invata decat evitarea pedepsei, sa-si trateze copilul asa cum ar dori sa-l trateze el (reciprocitate).
Copilul nu este proprietatea parintelui ci un om care va deveni autonom.

,,Un exemplu e mai mult dect o regul. Este nvtur prin fapt.Este o lecie fr cuvinte
,care explic adeseori mai bine dect o poate face limba.(S. Smiles).
 Bibliografie:
Chi V. , Boco M. , Stan C.,Albulescu I., Didactica , Cluj Napoca , Casa Crii de tiin, 2006
pag.17-24 i 58-67.
Dolean I., Dolean D.D., Meseria de printe , Bucureti , Editura Aramis , 2002, pag 70-93.
Stan E. , Managementul clasei , Bucureti , Editura Aramis, 2003, pag.39-48
Vrasmas E.A., Consilierea i educaia prinilor, Bucureti , Editura Aramis ,2002, pag.153-158