Cuprins Concurentii nostri - prietenii nostri RADIO Scale digitale performante cu circuite integrate CMOS. Antena us cu dipol in T ‘AUDIO Inregistrarea magnetic’ moderna a semnalelor audio Ampilificator HI-FI de 20 w . Preamplificator corector pentru doza magnetica . SURSE DE TENSIUNE Stabilizatoarele de tensiune integrate LM 317 siLM 337 . Multiplicatoare de tensiune Convertor de + 12v/0,5A APARATE DE MASURAT Determinarea unor caracteristici la instrumente de masurat electrice Voltmetru de C.C $iC.A Indicator de nivel ............. ceeteee AUTOMATIZARI Ceas cu alarma cu cinci melodii Scheme cu circuitul integrat 555 () REDACTOR SEF: ing. SERBAN NAICU Colegiul de redactie: fiz. Gh. Baluta, ing. Cristian Ivanciovici, Aurelian Lazdroiu, ing. Liviu Macoveanu, ing. Dragos Marinescu, ing. Aurelian Mateescu, Alexandru Zanca pag.t pag.2 = -pag.7 pag.8 - -pag.10 pag.13, pag.15 pag.2t pag.22 pag.24 pag.26 pag.27 pag.28 pag.3t SOO RIO RADIO NR.2/1994 eRe emDire sele teviste d electronic analogica aparute ‘dupa Revolufia din decembrie 1989, (Selector, Radio Univers, Hobby, Radioelectronistul roman, RET. $a) doar doua au reugit #4 supravielulacca marllor ‘eataclisme” care e-aly abatut asupra lor: eresterea Aberanta a pretului hattiei gi manoperei tipografice, difuzarea necorespunzatoare, scaderea puterii de cumparare a populatiel .am.d. Acestea doua sunt: Radiocomunicatii $i Radioamatorism™ si Electronistul", Cum au reusit oare ele sa scape ‘sinletrului", ce au cele doua feviste in comun? Cunoscand bine presa in domeniul electronicii gi de multi ani, ma incumet ia un c@spuns: succesul celor Goua publicayll a constat In calhtatea excepjionala a color doi redacteri gefi: ing. Vasile Ciobanifa gi ing Andrian Nicolae Reludnd o mai veche traditie a radioamatorilor din fara noastra de a avea propria lor publicatie, secretarul goneral al Federafiei Romane de Radioamatorism, ing, Vasile Ciobanita, a editat m intdi revista ,Radioamatorul”, transformata apoi actualul ,Radiocomunicatii si Radicamatorism’ ? ‘a dispune de 0 redactie propriu-zisa, facand minuni* pentru a objine fondurile necesare ditarli publicafiei, Vasile Ciobanité reugeste sa pastreze ritmul lunar al aparifci Cand il ntreb cum reugeste gi end are timp, bine cA activitatea lui de secretar general al F A.A. inseamna © munea non-stop, de dimineata pana seara, el imi aspunde simplu: noapt Revista are 0 frumoasa finuta graficd, un pret modic, iar in paginile ei nu veti gasi numele realizatorului ei, ci doar indicativul sau de radioamator: YOSAPG, Cu toate astea, Vasile Ciobanija nu este niciodata obosit sau indispus; intotdeauna are 0 vorba buna pentru interlocutori (gi nu sunt pufini), Intotdeauna are 0 problema de rezolvat (vroun con curs, simpozion de organizat, predare de cursur, sprijinitea vreunui radioclub sau simplu radioamator), Revista ,Electronistul", avandu ca redactor-gef pe inginerul Andrian Nicolae, a ajuns deja la numarul 18 Desi frecventa de apariie este mai micd (la dous-rei lun), revista a crescut permanent ca valoare, aspect, tira, Avind 0 functie de mare raspundere in cadrul CONCURENTII NOSTRI PRIETENII NOSTRI Ministerului Comunicatilor + referent prin cipal gradul |- Aindtian Nicolae igi gaseste timp frumoasa revista. De curand, editura Electronistul editeaza i revista Teb- rium. Mult succes! ‘Andrian Nicolae, .redactia" revistei ,Electronist beneficiaza de un foarte valoros sprijin in ceea ce riveste toate problemele organizatorice (tiparir, difuzare, plata autor) din partea directorului edituri Sergiu, un om pe care orice revist gi Lar dor mand gi paratrazandu-l pe un prieten, ag spune co daca acegti oameni nu af exista ei ar trebui inventafi. Ei sunt niste monumente vii ale presoi romanesil Ge electronica. Eu le muljumesc ea exista gi (8 putem invata de la ei Personal am publicat numeroase articole in paginile acestor trel (incluzand $i Tehnium) excelente reviste si sper c& voi mai publica. Revista RADIO, la fandul ei, va fionoraté cain curand sa va prezinte aticole reaizate de etre acest excelenti ingineri electronigt, insotte de {fotografia 5 biografia or, pentru a-i cunoaste mai bine. Revistele lor reprezinta concurenfa revistei RADIO. Dar noi nu:i percepem, in nici un caz, ca pe nigte dugmani, cca pe nigte adevarafi prieteni, Datorta lor noi ‘rebuie sa progresém permanent, pentru ca altel am fi sort dispartel. Cel care nu au priceput la timp aceasta lectie nu maivad astazilumina ‘iparului, Cele trei publieatil rmentin ridicat nivelul presei de electronica din Jara oastra. Datorta lor, revista RADIO, pe care 0 avefi in mana, nu-si poate permite sa coboare gtacheta calitaji Pentru od ambija noasta este 8 fim cei mai buni, Acest luce rnumai dumneavoastr, cittoni nostri, TI puteti aprecia & atunci, revista RADIO le multumeste coneurentilor sai, prin ing. Serban Naicu STIMATI CITITORI steptim pe adresa redactiei, .P. 7-54 Bucuresti, in vederea publicarii, articole interesante din domenial electronicil, cu 0 pronungat tendin(a practied, aplicatvs, Articolele trebuie dac- tilogratiate (la doua réndur), desenele aferente find executate cu tug pe cale. Este preferabil ca montajele sé fie insojite de cabla}. RRR RRR EE RADIO NR.2/1994 Obligatoriu articolele vor fi insotite de biblio grafie.Solicitém, de asemenea, din partea autorilor 0 fotografie alb-negru impreund cu o scurté nota biografica precum si adresa $i telefonul de acasé (eventual gi de la servic). Materialele nepublicate nu se restituie. Autor cu cele mai multearticole publicate in decur: ‘suf unui an vor fi premiaj He eeSCALE DIGITALE PERFORMANTE CU CIRCUITE INTEGRATE CMOS # S.a nascut in 1959; #4 absolut Facuitatea de Electrotehnicd din Timigoara, Seca Etectronica gi Telecomunicai * Lucreazé din 1964 la ROMTELECOM in sectorul de echipa ‘mente de transmisiuni interurbane; tn prezent este director, A scrs peste 20 de artcoletehnice cu realizar propri Radioamator din 1979, ese in prezent membru la YOOX Club si are oacthitate deosebita in UU.S, RLT.TY. $i Via Sai” cat 31 Jn domeniul constructor electronice; «A facut parte tei ani din colectes! de ari tebnic ai FR Aacibrateieen a stnpettoates thie najonste ing. Sorin | oh cighgulocul! in Camponatlapanal de Creape Tonics, David Nimar& = [~ \IasectuneaU.US., cu.Echipament de trafic modularviasatelt” — YO7CKQ — . J 3 i x . ° 3 i i e pt 3 Gy © . cd 3 Ly x O Po 3 i i ° cd 3 6 « o Cy 3 c c . J 3 s i . io @ Radio e Rad otarea stajiei radio personale cuo scala digitala reprezinta un pas firesc pe linia modernizarii echipamentelor, pas posibil astéizi pentru oricine datorité scéderi rapide a pretului de cost al circuitelor integrate si patrunderii lor masive in lumea radioamatoritor Prezenta scalei digitale simplificd con- structia demuttiplicarii mecanice, iar citirea exacta a frecventei oferd avantaje clare in traficul Versiunea 1 (de 23 MHz) montata DX de US $i US, meteor scatter si via sateli. Familia de circuite integrate CMOS oferd cip-uri care cumuleaza mai multe functii $i 0 putere consumata pe capsula cu cateva ordine de marime mai mica fata de familia clasica TTL. Rezulté deci 0 reducere a gabaritulul simplificarea cablajului imprimat cat gio dispatie termica mult redusa in echipamentul de radiocomunicaji. Se prezinta in continuare trei versiuni de scala digital la care s-a urmarit in mod expres reducerea puterii consumate gi cresterea frec- ventei maxim permisé la intrare. Ele sunt realizate cu materiale aflate la indemana con- structorilor.Indiferent de versiunea constructiva ele sunt organizate in trei module: unitatea de numarare gi memorare, placa atigoarelor i unitatea de comanda. Primele doua module sunt comune pentru oricare din cele treivariante constructive, diferente substanfiale apardnd la unitatea de comanda Unitatea de numérare i afigare figura 1.) este compusé din patru decade de numarare si memorare/decodificare realizate cu circuitele MMC 40192 si MMG 4511, Numarétoarele pot numara impuisurile apicate inainte sau inapoi dupa cum acestea se aplica peintrarile respective; #lepotfi presetate pe palierulnegativ al semnalului PST cu constantele BCD prezente la intvare, la activarea une’ linii de programare P}....Ps, Starea numaratoarelor IC;,4 poate fi memorata la un moment dat de catre circuitele ICS...8 pe trontul crescator ai semnalului ME M, iar codul BCD se va decoditica pentru afigaje cu sapte segmente pe iesirile a... Decodoarele MMC 4511 sunt specializate pentru afigaje cu catod comun, individuale HR Ke * RADIO NR.2/1994 4 kk or ee 2a woe ect ate Sule nie ay | ale Hit vee ur 5, abs oe 17 Ts sv | | Sv 7 “ } } ores diol wt dl he aL fo] «AH wapol |[ar oF oF at Vel Far aray Oc Vor|n Para ar rar wane TO! vecuasay MPT caoigy CET TOWN ogy Jown ivainre, []PR™ weceoise SAY ln Jor™uncuoie Shy Se snaceaien Sly [Oe ronccone TP 2p urstoxol — Ptr 2p 2x6teof HPS 2 sAStono) PCPS 1G ARPT RCE ce RTRs ~ oak ~ 7 xR | | 1a tes] sv sv SULT tev bbb bhhdbbbhh Fig.2a Constructiv, acest modul este realizat pe © placa de circuit imprimat dublu placat; in figura 2a, se prezinta fata pe care se afla circuitele integrate, iar in figura 2b. tata opusa. Plantarea circuitelor integrate este prezentata in figura 3, impreuna cu iegiile. Condensatoarele de decuplare a cip-urilor MMC 40192 se lipesc scunt pe terminalele 16 $i 14, iar rezistoarele R se planteaza vertical cain figura 4 Modulul afigoarelor contine 4 citre din 7 segmente (figura 5) impreuna cu rezis- toare individuale de limitare a curentulu’ Bee eRe eee ee RADIO NRL Fig! hhh, Teh, mht, hh, & Y i i _yarcKa Fig.2b jin mod particular am optat pentru afigaje de tip VQE 23D (cu catod comun) iar rezistoarele au fost dimensionate pentru un curent de 12 mA/segment; se pot folosi fara probleme gi alte tipuri de afigoare cu catod comun, Dioda 01 intercalata pe firu! de masa permite selectarea a doua trepte de luminozitate. Circuitul imprimat este foarte simplu si de- pendent de afigoarele disponibile, de aceea el ‘nu este prezentat in materialul de fata Modulul afigoarelor se va conecta cu modulul de numarare/memorare cu o forma de Ot) 3 , 3 * F Fy 3 Si . Eo Fy 2 3 . 2 Fi ry ES . a Fa 2 3 . Ps) Fy - r * a Fy Si ° . bs » ee ° ° a Fy = 3 . a Fy = 3 So é » = ° . aORE OE re at ea Pei Me Me Ci MCL Yor vae230 te bene Fig.4 ~ alimentare: 5V/350 mA din stabilizator propriu; ~ interconectare cu transceiver-ul. numai cu VFO-ul __ Modulul (figura 6) genereaza semnalele PS T $1 ME M necesare modulului de numarare/memorare, iar impulsurile de numarare sunt prezente pe iesirile INAINTE/INAPOI dupa cum este pozitionat comutatorul K3 = 6666 6b 6664666 646 686 shaaeha weaken ob Se sute He Zeci Kir win sute He Fig.5 cablaj realizata din fire subjir izolate cu PVC, cusute impreuna, care conecteaza punctele corespunzatoare de pe cele doua placi. Asa cum am aratat mai sus diferentele substantiale apar la unitatea de comanda; aceasta se va alege functie de perfor mantele dorite, Versiunea 1 A fost realizaté in 1988 gi gandita afi atagata nui echipament realizat anterior (vezi foto) iar alimentarea sa fie asigurata din refeaua de 220 V. Caracteristicile principale sunt ~ modul de lucru: programabil cu 6 domenii; = format de afigare: 4 digiti cu rezolutie de 100 Hz; ~ frecventa maxima: 23 MHz; — numar de citiri pe secunda: 5; Baza de timp este realizata cu oristalul de 1 MHz si patru decade de divizare IC9....12. Pe iesirea CRY a circultului IC13 va fi disponibil un semnal de 100 ms (10 Hz) ce este aplicat unui bistabil de tip T (IC14) Timp de 100 ms este deschisa poarta de Masur |C16 si se genereaza semnalele PS TsiMEM Pentru cei mai putin familiarizati cu teh nica digitala se prezinta, in figura 7 0 diagrama ce explicd amanuntit functionarea unitatii de comanda. Semnalul de masurat este preluat de un amplificator simplu, realizat cu tranzis- torii T1,2 (figura 6) gi transtormat in sem- nal dreptunghiular cu un trigger Schmitt IC17. Se procedeaza, in continuare, la 0 divizare prin 10 cu un CDB 490, conectat eR RR ee FLADIO NFL2/1994 #4 ee RR RR eR Ee= eo pe pe tem 2 coseous i i fo Jo li, MMCAOrT MMcaor MMC4OTT MMCKOTT Ly — | a rE Eee E PT nisi, : fo iil” YR fa! PEK?) crv AS = 3, | cco Hae hhotnh 3 t ae 5) 6 He | te teal, | ie fo Sed ae 7 L Intcare mcsOTT J [feo mas h: ne astfel incat forma de unda sé fie simetricd ta iegire. La inceputul fiecarui ciclu de numarare et este resetat prin intrérile Ro. Aplicand 23 MHz la intrarea de masura, vom obtine un semnal de 2,3 MHz simetric la iesire, care poate fi numarat fara probleme cucircuite MMC 40192E (figurat) alimentate la 5V. Deoarece aceste cir- Cuite pot prelua fard probleme semnalele de pana la 4,5 MHz (cnd sunt alimentate cu SV) limitarea de frecventa este produsa practic de catre COB 490, care in aceasta conexiune nu. poate functiona peste 23 MHz. in situatia in care este disponibil un SN 74LS90 sau SN 74890 se va proceda gi la inlocuirea lui IC 17 cu SN 74804 gi se poate spera la atingerea unei trecvente maxime de masura de 30 respectiv 40 MH2. Intrarea de masura necesta minimum 120 mV pentru o functionare corecta, iar netiniartatea in gama 1..23 MHz este de cel mutt 1,508. Modulul se monteaza pe un circuit im- primat dublu placat prezentat in figura 6a (faja pe care se monteaza si circuitele integrate) si 8. Montarea componentelor este arétatéi in figura 9. La punerea in funotiune sunt necesare doua reglaje (figura 6) ~ se tatoneazé C2 in jurul valorii de 2100 PF prin lipirea in paralel a diferitelor con- densatoare stiroflex, astfel incat pe pinul 14 al lui IC 9 sé fie prezent un semnal cu frecventa exacta de 1 MHz. Se va verifica daca oscilatorul porneste fara probleme la cuplarea tensiunii de alimentare; ~ se tatoneaza (daca este cazul) RS, astfel ‘incat fara semalla intrare sa avem in emitorul, ui T2 valoarea de + 1,3V fata de masa. Alimentarea scaiei digitale compusa din cele trei module se face cu 5 V si 350 mA asigurate de un stabilizator simplu (figura 10}. Tiristorul asigura protectia scalei la supratensiune (continuare in numarut viltor) mK am ew a re & FADIO NFL2/1994 4 HR eR RR RR te e Bs » = ° . Bo » = o e PH » = Gi ° Bo » yeh ° e D ry = o . D » a ° ° a > = CS ° Bu » = o e D > S ° . D » a ° Oy Plpa cenatets Is! Mites TH eld Fig.9 ok ee eee eK RADIO NR.2/1994 4 4 4H RR RR RH HR Ee 6 5 gy rs S nd 5 4 fs 6 (a o yf i S te a 4 Ss oy cc . 4 bt i a o (3 bt oy ta Oo 3 3 S Ca . a 3 oy c . 4a | svn — ale sonere 0} Db RLOOT Iv cs Cheun7 2 Fig, 10 ANTENA US cu dipol in T ing. Dragog Marinescu x20, aer8 poate 1 tots de CAstigulantenei este de 2B. legirea se face adioamatori in benzile de 10m, 14m, prin cablu coaxial de 75 o. 20m, Lungimile elementelor constituente, pentru fiecare din benzi, sunt prezentate ntabel Din tabel se observa ca BIBLIOGRAFIE “De 2 -A esté ceva mai mare ca B + C sunt ceva mai mati ca 1/2 1. Short wave magazine - March 1974 (Anglia) 2. Radio Nr. 5/1975 (din fosta URSS) EERE Hea ee ee KE RADIO NR.2/1994 # He RR KE . Bl » 2 ° e » Py es Ci ry 5) » rs Cj e Ps » rs 3 o D ry 2 ° e Pt) » 4 f e Po » PROS ROLL RTTa 4 3 5] 4 a 4 3 7 4 O 4g 3 oI < ° o 3 3 4 a iy 3 3 4 . 2 3 3 4 3 q co 3 4 oO 4 bs BI <4 Oy ee C3 inregistrarea magnetica moderna Cf a semnalelor audio (continuare din Nr.) ste parutatat const in fap o8 tratarea semnalelor dupa normele sis- temului Dolby S asigura compatibiltatea de redare (cu 0 buna calitate) a acestor casete pe un aparat care nu dispune decat de un reducator de 2gomot tip Dolby 8 sau Dolby C. Ca ¢i sistemele prezentate anterior, Dolby S. procedeaza la compresia/expansiunea sem- nalelor care fi sunt incredinjate, actionand la fel de eficace la semnale slabe ca $i la semnale Nivel de iosite S870 EE Tn 1 7 SOM) NO KK Fig 9a puternice, ca gi sistemul Dolby C. in figura 9 se prezinta caracteristicile com- presiei (a) gi ale expansiunii (b) unui reducator de zgomot Dolby C. Se constata o atenuare (cu 6 dB pe octava) afrecvenjelor sub 50 Hz ca $i reducerea niveluiul (6 0B) frecventelor cuprinse intre 6000 Hz si 12000 Hz (pentru semnale puternice) $i reducerea nivelului (-10 d8) frecventelor Cuprinse intre 5000 $i 15000 Hz (pentru semnale slabe). Principala consecinta va fi o scadere a riscului de saturatie la nivele mari de modulatie (la frecvente grave dar $i inalte), dar mai ales Cresterea considerbila a dinamicii semnalelor inregistrate la frecvente ridicate, tinand cont de scdderea spectaculoasé a zgomotului datorité Circuitului Dolby S. ing. SERBAN NAICU ‘¢ CASETOFOANELE CU CAPETE ROTATIVE $1 CAPETE MULTIPISTA Aceste tipuri de aparate sunt, de o parte, casetofoanele R-DAT (Rotary Digital Audio Tape) gi, pe de alta parte, casetofoanele S-DAT (Stationary-Digital Audio Tape), mai cunoscute sub denumirea de OCC (Digital Compact Cas sette) realizate de firmele Philips si Matsushita. Casetofoanele R-DAT sunt echipate cu capete magnetice rotalive gi un sistem de Nivel de lege 48 ro t+} “ol Pies 50 = Ry H3y OR a MO I G00 IK SK Fig. 9b transport mecanic al benzii similar cu cel de la videocasetofoane. De unde si denumirea de wvideocasetofoane fara imagine” data Casetofoanetor DAT. in figura 10 se observa modul cum se face analiza benzii magnetice la casetofoanele OAT, Cu ajutorul a doua capete magnetice plasate la 180° pe un disc rotativ. Fala de videocasetofoane, in acest caz dis- cul cu capete are diametrul de 30 mm, iar infdgurarea benzii magnetice se face doar pe 90°. $i vitezele de rotatie difera: 2000 rot/min in modul Standard (SP) si 1000 rot/min in modul Lunga Durata (LP). Exista trei viteze de deplasare a benzii magnetice: 4,075 mmis, 8,15mm/s sau 12,225 mm/s depinzand de Modul de functionare SP, LP sau WT (pista larga) uttimul corespunzand redarii casetelor preinregistrate, muttiplicate cu mare viteza. YOO ee RADIO NR.2/1994 # #4 RR ee 8Numarul de paliere care serveste pentru detetminarea amplitudinii trangelor de semnal este functie de numarul de Dif (12 sau 16) utiizati pentru realizarea codani, raport sem- nal/gomot final find cu atat mai mare cu cat ‘numarul de biti este mai mare (jinand cont c& Cavestan (Ral presoare eae T fiecare bit de cuantificare suplimentar face sa f227smmistw7 | creasca acest raport cu 6 dB). Astfel, o codare a Cu 12 bij este caracterizata de un rapont siz de Casta oat {Losin 12x68 = 7208. Valoarea crestela 169 = 96 dB cee lao codare cu 16 bili, lucru net superior fata de eosind Zeunoare Ce se putea obtine printr-o inregistrare ciasica . Pentru redare (figura 19) are loc un proces Fig.10 invers, informatie numerice culese de pe banda magnetic find mal int transformate, SUES sens deptesani nye aiste seaiayle 4s 99068 “LN Caputo rarative_ peer“ \iehice = Bhan Foss WP Sensul epiasSril 2m meter saanenee ‘Spay de ap cotati @ Fig.11 Functionarea casetofoanelor DAT se bazeaza pe inregistrareajredarea de pe banda magnetic a unor piste oblice si paralele constitute de catre semnalele numerice reprezentand mesajul audio; dispunerea $i caracteristicile acestor piste numerice sunt date in figura 11 Din téierea in felii ine a semnalului analogic rezuita combinatii binare (bit) purtatoare de intormatii definite prin doua star ,0" sau 1" (faza de egantionare), acestea’ sunt apoi segmentate intr-un numar de paliere care ser vesc pentru citrarea numerica a ampiitudinil acestora (faza de cuantificare). Procesul de egantionare a semnaielor audio in timpul inre- gistrari, urmat de cifrarea numerica a trangelor respective si de convertirea lor in informati numerice, care se inregistreaza pe banda, este prezentat in figura 12 in practica, trecventa de taiere este, dupa caz, de 32 KHz, 44,1 KHz sau 48 KHz, aceste valori corespunzand dubluluifreoventei maxime de transmis (care teoretic este de 16 KHz; 22 KHz sau 24 KHz) Sense deplasei Banda magnetic Fig.12 cu ajutorul unui convertor numeric/analogic into serie de paliere identice cu cele obtinute in timpul egantionarii semnalului audio. anaiogic, intimpul inregistrarii, Aceste paliere cu marimi variabile sunt aplicate ta intrarea unui fitru trece- jos la iesirea caruia se regaseste semnalul analogic original, ce se prelucreaza apoi in mod clasic. Aceasta tehnica de inregistrare/redare a semmalelor numerice este preluata, cu unele modifica, de catre casetofoanele DGC, prin- cipala diferenta constand din faptul ca analiza benzii nu se mai face cu ajutorul capetelor rota- tive, ci cu capete magnetice fixe. intr-adevar, capetele casetofoanelor DCC fabricate cu 0 tehnologee In straturi subtin, per mit intrarea pe oricare dintre jumatatjle unei benzi magnetice standard a unei minicasete de 3,81 mm atime, a unui numar de 8 piste numerice, plus una (cea de-a nova) auxiliara pentru datele complementare, Dispunerea 3i caracteristicile pistelor numerice pe benzile magnetice ale casetelor DCC sunt prezentate in figura 14. Analiza aces- ea ee RADIO NFAL2/1994 © 4 eR Re eR KB RR D P c 2 ci e > i 4 3 e Pd = 2 3 . Ps e 2 ° . > = 2 G . Po © a o e bo i OT aU au ae}O 4 by gy < Oo 4 3 q 4 a 4 3 3 4 3 g ‘J 3 4 e 4 ‘ Z v4 g 4 3 3 4 . 4 3 q < . 4 3 3 3 ry 4 3 zg 4 Q a 3 3 4 oy C vnax { totormata cooate Nivele de Ineegitrare es af eaten | ; Ti 4 ° Sens ceptor Bent mogeelite Banga magnets infermari Fig. 13 tor piste dispuse pe fiecare dintre jumatatile benzii magnetice se face prin inversarea sen- sului de deplasare, asociaté cu intoarcerea Capului magnetic reversibil Cele 9 piste care masoard fiecare 185.m lajime sunt inregistrate pe banda magnetica cu viteza standard a formatului Compact Cassette (4,75.cms) fiecare pista suporténd un flux de date de 95,2 Kbili/s, rezulténd un total de 762 Kbiti/s pentru cele 8 piste afectate semnalelor numerice Ca rezuttat practic, vom avea 0 banda de trecere de la 5 H2 la 22000 Hz pentru trecventa de egantionare de 48 KHz 0 banda de la 5 Hz la 20000 Hz pentru o frecventa de esantionare de 44,1 KHz gio banda de ia 5 Hz la 14500 Hz pentru o trecven{a de egantionare de 32 KHz Dinamica poate atinge 105 dB (ia Compact Disc nu depaseste 98 dB), iar nivelul de zgomot se afla la -92 OB, procentul distorsiunilor ar- monice find de -120 8 sau 0,0001%. Casetofoanele DCC au prevazuta posibiltatea de lecturd afét a casetelor standard, at sia celor DCC, motiv pentru cave jumatate din capotele magnetice este afectaté prelucrarii sem Amplificator Aisitarea in jar @ unor components jelectronice performante a facut posibila realizarea unor montaje la nivelul tehnicii ac- tuale. Din aceasta categorie face parte si ampificatorul audio de putere prezentat in acest articol. Schema electrica a amplificatorului este 4k ee eee EK ee &* RADIO NR.2/1 10 Semnal, anaogic a, nina aver Inveetieeueitg) Tere Hy supcpice ae Tntretieruri Sle Stotogce swipe oof Fig.14 nalelor clasice corespunzand normetor for- matului CC (Compact Cassette), La casetele DCC, banda magnetica are o viteza standard de 4,75 cm/s $1 0 lajime de 3,81 mm. Noutatea consta in faptul c& aceste Casete nu se intorc pentru a se putea citi cele 2x 8 piste (plus o pista longitudinala) destinate celor doua cai stereofonice continute pe fiecare jumatate a benzli magnetice Trecerea de la 0 sectiune de banda la ata se face inversand sensul de deplasare al benzii, ca la casetofoanele ,autorevers’, trecerea fara intrerupere de la un Sens ia altul find asigurata de omemorie numericd Informatile continute pe cea de-a noua pista (auxiiara) folosesc pentru declangarea intoarceri capetelor mutipista (cazul unui cap reversibil) sau pentru a efectua comutarile adlecvate ( cazul unui cap dublu) cu scopul de ainregistra sau reda flecare dintre jumatatile benzii magnetice. BIBLIOGRAFIE Le Haut-Parieur HI-FI de 20 w ing. Emil Marian indicata in figura. Se observa ca este vorba de un montaj hibrid, realizat cu tranzistoare gi cir cuite integrate. El imbina pertormantele deosebit de ridicate ale amplificatoarelor operationale cu posibiltatea realizarii practice relativ simple, folosind pentru etajul final tranzis- 994 Kee ER REtoare de putere fabricate in tara Montajul detine urmatoarele pertormante: © putere nominala P = 20 W © Impedianta de intrare:Z © impedanta de iegte: Ze = tensiunea de aimentare Ua = 34 © banda de frecventa ula: Ay = 15 Hz + 25 kez © atenuarea la capetele benzii de frecventa: A =24B © raport semnal-zgomot: SIN = 60 dB © tensiunea de intrare: Us = 400 mews distorsiuni armonice totale: THD = 0.2% © distorsiuni de intermodulatie: TID = 0.04% © slow-rate SR = 14.Vins Semnalul de intrare Se aplica prin inter- mediu! condensatorului C+ ta intrarea neinver- soare a amplificatorului operational ROB 74 Acesta indeplineste in cadrul montajului . urmétoarele funotiuni: © adaptor de impedant amplificator de tensiune © eta) pilot Polarizarea inifialé in curent continuy a amplificatorului operational ROB 74 este asigurata de catre divizorul detensiune realizat cu ajutorul ezistenfelor Rt, R2, R3, RS. Ampificarea finala in tensiune alterativa proprie circuitului integrat ROB 74 este definita de grupul R14, CB, 7, C4, Ay = RI4IR7. Se observa si prezenta grupului de rezistente R22, AS, care constituie impreuna cu grupul C11, R4 o bucla de reactie care imbunataleste foarte mult comportarea amplificatorulutin timpul unotionari, atat in regi normal de lucru cat $i in timpul regimurilor tran- zitorii (suprasarcina de scurta durata, supracresteri bruste de semnal etc.). Pentru 0 functionare cat mai stabil a ampliticatorului operational ROB 74 a fost prevazut grupul D}, R6, C2, care reprezinta un fitraj suplimentar al ten- siunii de alimentare, si totodata un rezervor de energie electricé pentru alimentarea cat mai uniforma a circuitulul integrat ROB 74. in urma luarii acestei masuri de precautie, alimentarea lui este independenta de unele posibile variatit ale tensiunii de alimentare a montajuiui, care pot aparea in uma debitarii puterii maxime (moment in care tensiunea de alimentare poate scddea), La terminalul de iegire al ampliticatorului operational ROB 74 a fost amplasat grupul RB, CS care reprezinta un fitru trece-jos, El are rolul de a bloca trecerea spre iesirea montajului a com- Ponentelor de frecventa ultrasonord (f > 25 kH2) fapt care sporesie stabilitatea general a amplificatorului, micgoreazé distorsiunile si méreste raportul final seminal-zgomot. Semnalul pilot {sernnalul audio-uti ampificat in tensiune) bs J de la iesirea amplificatorului operational ROB 74 este aplicat in baza tranzistorului T1 prin inter mediul rezistentei AB. Tranzistorul T1 este amplasat in cadrul montajulut intr-o configuratie de repetor pe emitor, realizand un etaj tampon ‘inte iesirea ampliicatorului operational ROB 74 51 etaiul final ampificator de curent_ Etajul final ste realizal cu ajutorul dubletior T3, T5 gi T4, T6. Ei reprezinta in cadrul montajulul ampiificatori de Curent complementari detip super-G, realizandu se configurajia celor doua tranzistoare com- plementare de putere NPN (T3, TS) si PNP (T4 76). Rezistenjele RIS, R16 si RI7, R18 au fost prevazute pentru asigurarea functionariipe 0 carac: teristic linia a primelor coud tranzistoare aflate in componenta celor doi dubleti complementari Rezistenfele R19 si R20 reprezinta reactii negative locale de curent care, degireducintr-omicd masura puterea maxima de iesire a etajuiui final, op. timizeaza functionarea ceior doi dubleti CAC ee RADIO NR.2/1994 #8 et RR RE RR ER Re i Cel 3° e ba < = . ba e 2 cj . > © 7 3 O > = 7 3 e ba = PAO Aa Oh aD4 3 3 4 O 2 3 g 4 . 2 3 y eg . od 3 J 4 oO 4 3 3 < . 4 bs) 3 4 . 4 3 EI 4 o fe 3 3 4 . g 3 3 a . & I EB 4 Gj ] complementar. in acest fel este evitatd din start posibilitatea de ambalare termica a tranzis: toarelor finale TS $16, micgorate distorsiunile TH gi TID gi totodata eliminata posibilitatea de autooscilatie a celor doi dubleti complementar Polarizarea tranzistoarelor proprii etajului final in vederea functionarii pe 0 caracteristicd de transfer strict liniara este realizata de catre tranzis. torul T2. Impreuna cu grupui R14, A12, R13, C7 el constituie o sursa de tensiune reglabila, des tinata polarizaritranzistoarelor compiementare in vederea functicnarii etajului final in clasa AB. Grupul C12, R21 consttuie un fitu Bucherot amplasat in cadrul montajului in scopul prevenisi aparijiei unor oscilatii nedorite in zona frec: ventelor ultrasonore. Seminalul audio ampificat in putere este transmis la iesirea montajului_ prin intermediul condensatorulul G11, Un titru suplimentar al tensiunii de alimentare al mon. tajului este realizat de catre grupul de conden- satoare C9, C10. El are rolul dea bloca toate componentele de radiofrecventa ce s-ar putea transmite montajului prin intermediul conductoarelor de alimentare Re: Montajul se realizeaza practicin varianta mono sau stereo pe o placuta de sticiostrattex placat cu folie de cupru, La realzarea traseelor de cabiaj se vor pastra cu stricteje toate reguile de iucru privtoare la montajele ampiticatoare de tensiune (trasee de alimentare groase de minim 3 mm, traseu de masa cat mai gros, ipsa buclei de masa, structura de cuadripol a etajelor functionale propill Montajului, montaj c&t mai compact etc.) Dupé realizarea placujei de cablay imprimat se planteazé componentele electrice avand anja ca fiecare dintre ele sa fie verificate initial. Tranzistoarele T3, T4 si TS, T6 vor avea acelasi factor de amplificare ‘in curent hare. Tranzis- toarele T3 gi T4 vor fi prevazute cu mici radiatoare realzate din tabla de alyminiu gros de 1 mm, cu suprafata de 6 cm’. Tabla se roluieste initial pe un dom care are diametrul capsulei tranzistoarelor prefinale T3, T& si ul- terior, clindrul de aluminiy obtinut, se ampla- seaza pe acestea prin presare ugoara, Tranz's toarele finale se ampiaseazi pe un radiator comun realizat din tabla de alumina de grasime 2mm, avand o suprafata minima de 140 mm Pe aceeasi placuta se amplaseaza (intre tranzis- toarele finale) si tranzistorul T2. Tranzistoarele TS, T6 giT2 se izoleaza galvanic fala de radiator izare practica gi reglaje folosind placute de mica groase de cca 0,2 mm, umectate initial cu vaseiina siliconica: Dintr-un tub izolant subtire (provervt de la un conductor) se realizeaza mici tuburi izolate pentru suruburile de prindere a tranzistoarelor 2, 15, 76. intre capetele guruburilor de prindere si tranzistoarele mentionate anterior se inter- Caleaz de asemenea cate o rondea izolanta din textolit, Dupa realizarea conexiunilor galvanice se reverifica montajul cu atentie, deoarece orice gregeala duce la cel putin nefunctionarea acest Uia la parametrii prevazut| initial. Se strapeaza la masa intrarile montajului, Se alimenteaz mon: tajul_ de la 0 sursa de tensiune continua prevazuta cu un fitraj corespunzétor (conden: sator de fitraj in valoare de 3300 F) prin inter megiul unet rezistente de cca 519/31W. Curen- tul ge mers in go! se regleaza actionand cursorul potentiometrului semireglabil R12, pana la o valoare de circa 15 mA (valoare care se va modifica uterior). Se masoaré cu un voltmetru tensiunea din colectoarele tranzistoareior TS, T6 $i aclionand cursorul potentiometrului serni Teglabil P1 se modifica pana cand se objine valoarea U=Va/2=17V. Se intrerupe alimentarea montajului si se elimina rezistenla de 510/3W din circuitul de alimentare. Se realimenteaza montajul cu ten siune ise verfica prezenta tensiunii Val2 = 17 V din colectoarele tranzistoarelor TS, T6, iar in cazul unei diferente se reajusteazé la valoarea indicata actionand fin cursorul potentiometrului semiregiabil R1. Utterior, se modifica valoarea Curentului de mers in gol in sensul cresteri iui pana la lo = 40 mA actionand cursorul potenjiometrului semireglabil R12. Dupa aceste reglaje, cursoarele celor doud potentiometre semiregiabile se rigidizeaza cu cate o picatura de vopsea. Se intrerupe alimentarea montajului i se inlaturd strapurile de la intrarea sa (sau intrarile sale daca montajul este in varianta stereo). Reglajele Sus mentionate se realizeaza pentru fiecare canal informational, daca mon- {ajul a fost realizat in varianta stereo sau cuadro. Dupa aceste reglaje, montajul se amplaseaza gi rigidizeazé mecanic in incinta unde urmeaza sa funotioneze. Se are in vedere ca radiatoarele tranzistoarelor finale sa aiba o ventilajie natural asigurata, in scopul unui transfer termic corespunzator (prevenirea incéizirii excesive). Realizat si montat, amplificatorul va, confir ma pe deplin performantele estimate inital, incadrandu-se cu usurin{a in clasa HI-FI Woe eee eae RADIO NR.2/1994 ee eR ER RR HE Eo 12PREAMPLIFICATOR CORECTOR PENTRU DOZA MAGNETICA reamplificatorul-corector pentru doza magnetica prezentat reugeste sa satis- fac o serie de dorinte de ultima ord impuse acestor montaje: raport semnal/zgomot foarte bun, obtinut printr-o structura adecvata a etajului de ia intrare, utilizarea tranzistoarelor FET. reducerea la minimum a condensatoarelor prin folosirea cuplajelor galvanice. ~ coeficient de distorsiuni armonice foarte mic Pentru un castig total ridicat si 0 tensiune de iegire mare. capacitate ridicata de a prelua vartun de semnal importante (capacitate de suprasarcina), deosebit de important pentru inregist Ing. Aurelian Mateescu 1. Caracteristici tehnice: ~ cstigul la frecvenja de 1 KHz = 40 dB. —tensiunea normala de iegire = 250 mV: ~ raportul semnaljzgomot = 82 3B: ~ capacitatea de suprasarcina, pentru ten- siunea normala la iesire (250 mV) = 40 aB. oeficientul de distorsiuni armonice pentru tensiunea de iegire de 25 V este 0,01%; impedanta de intrare.... 220 Ke2 — impedanfa minima a Sarcini,.. 1 Ke 2, Descrierea montajulul Preamplificatorul este construit dupa struc- tura unui AO echipat cu tranzistoare FET la intrare, in montaj diferential. Etajul combina avantajele tranzistoarelor bipolare (privind os Fig.1 Schema electric prezentata in figura 1 poate fi considerata din ,penultima generatie fiind preiuata de a preampiiicatorul , Yamaha’ A-1 de provenienta japoneza, ea contine un ‘numar ce pare ridicat de componente active fala de schemele pubicate pana acum in literatura noastra, Trebuie s& mentionam ca unele firme utiizeazé scheme electrice deosebit de com plexe, avand un numar de cateva ori mai mare de componente active caracteristica de frecven{a si amplificarea ridicata) cu 2gomotul de fond redus al tranzist- oarelor FET cu canal .p". Sarcina etajului este reprezentata de un generator de curent constant ce dispune de 0 oglindd de curent cu tranzis- toarele 3, T4, Aceasta configuratie permite obfinerea unui factor de ampificare mare la un nivel scazut al distorsiunilor. Rezistenta de in- trare a montajului este de 220 Ke ceea ce asi- urd, cu orice tip de doz, un coeficient foarte redus de Gistorsiuni neliniare la frecvente inalte fk ea eee RADIO NR.2/1994 #8 ee Re 13 oO PS o cs i) . bo r s ro) . > © Eo Ci . > 3 3 ° . pS e ° . > = = 3 . >O rc) 3 E 4 e Ss 3 = 4 . 2 3 FI < . a oo 3 < Oo bo 3 4 o 3 3 5 4 . & bo 3 4 e 4 3 I Ea . i is a 4 . ish bt 3 it e C Ampificatorul de tensiune este realizat cu tfanzistoarele T7 gi 78, alimentate din gener- atorul de curent constant termostabilizat, echipat cu T9 $i 02, 03 ce asigura liniaritatea ridicata a etajului. Etajul de iegire este construit ou tranzistoarele T10, T11 in push pull, ca repetoare pe emitor, iucrand in clasa AB. Con- figuratia etajului de iesire asigura’ — slow rate = 20Vijs capacitate ridicata de suprasarcina; = coeficient redus de distorsiuni de racor- dare (cross- over) = posibiltatea de a cupla mai multe montaje a sarciné la iesitea preampificatorului Pentru objinerea caracterisicii de frecventa conform normelor RIAA este prevazuta o rejea complexa de corectie formata din elementele R14, RIS, C6, C7, CB, R16, R18, R12. i tome ow Lts “PRP, Fig2 Valoarea lui CS a fost stabilita pentru a se asigura transferul optim al frecventelor joase, ‘Curentul ,consumat" de montaj este de circa 40 mA. Pentru alimentare se va utiliza stabilizatorul Prezentat in figura 2 ce asigura un, nivel al puisatilor la iesire sub 1 mV pentru curentul consumat de doua preampiificatoare corectoare. 3, Recomandari constructive Pentru executia preamplificatorului in varianta stereofonica se vor realiza doua cablaje pe circuit imprimat dublu piacat conform figurii 4. Se recomanda utilizarea sticlostratitexului piacat pe ambele fete cu folie de cupru. Pentru stabilizatorul de tensiune se va ex- ecuta un cablaj imprimat functie de componen- tele de care se dispune. Se va acorda atentie deosebita caiitati componentelor rezistente miniatura cu peliculé metalica si toleranya (de preferat) sub 5%; condensatoare muttistrat, stirotlex, de buna caiitate — tranzistoarele se vor sorta pentru zgomot propriu cat mai mic si factori de amplificare egali, acolo unde lucreaza in perechi T2 + TS, 13 +'T4, TO + Tit = pentru etajul de intrare echipat ou FET-uri se vor alege tranzistoare cu parametri c&t mai apropiati ~ se vor prefera tranzistoarele bipolare avand tensiunea de lucru ridicaté (pentru mérirea fabiltafi) gi cu coeficient de ampiticare ct mai ridicat; = tipul tranzistoarelor utilizate: Ti, T2 = BF 245, BF 256, BFW 10, BEW 11 2, T5 = BC 173A, BC 176C, KT 3102; T3, T4 = BC 256C, KT 3107K: T7'= BC 173A, BC 176C; T+ T9siT10+ T11 = BD 199 + BD 140 (> 100) 4, Reglajul montajului - cu ajutorul rezistentel reglabile R7 se stabileste, fafa de masa, potential nul in punctul comun al elementelor R18, R21, R22, C10. Se va prefera masurarea potenfialului CU ajutorul muitimetrului electronic sau a unui mitvoltmetru electronic; - in functie de doza utilizata (conform erintelor fabricantului) se va monta C1 la valoarea impusa (1090 pF) = reglajul cagtiguiui pentru fiecare canal se poate execula prin moditicarea valor lui R12, pentru egalizarea celor doua canale, = preampiiicatorul prezintao imunitate ridicata la 2gomot ceea ce nu impune ecranarea, dar nu se va monta in apropierea surselor virtuale de zgomot {transtormatoare etc) BIBLIOGRAFIE Caiet service .Yamana A1 Colectia Tehnium 1985-1989 ~ Colectia Radio 1986-1989 (din fosta URSS) Seat ee ee * RADIO NR.2/1994 #4 He He ER RE RR 14Stabilizatoarele de tensiune integrate @ LM 317 sim 337@ © S-a ndscut la Slatina (Jud, Olt) la 15 aprilie 1953 ‘© A absolvit Facultatea de Electrotehnica, sectia Electronica aplicata in 1977; ‘© A debutat in presa in noiembrie 1974 ‘in prezent colaboreazé la revistele ,Electronistul Radiocomunicati gi Radioamatorism”, ,Tehnium® si AAutoturism’ 1 Este redactor-get al revistel RADIO ‘# Proda cursuri de depanare a receptoarelor de TV. albsnegru si colorin cadrul Radio lubului Municipal Bucuresti ING. Serban Naicu R sgulatorul ajustabil pozitiv LM 317 gi regulatorul siu complementar negativ LM 337 sunt extrem de {recvent italnite in aplicatile practice, necesitind putine componente exteme. Tiputile lor de capsule TO-29, TO-220 gi TO-3), precum gi semnificatia pinilor sunt prezentate in figura 1 Pinul 1 reprezinta REGLAREA SAU AJUSTAREA (AD), pinul2 tensiunea de intrare(Vin) pozitiva (LM 317) sau negativa (LM 337) iar pinul 3 tensiunea de iegire (Vour) pozitiva (LM 317) sau negativa (LM 337) Atentie! Numerotarea pinilor la regulatoarele de tensiune pozitiva gi respectiv negativa, difera, ‘Cu ajutorul acestor doua C.\. 50 pot obtine surse de tensiune cu valori cuptinse intre 1,237 V (LM 317) gi “1,2 37 V (LM 327) la un curent de 1,5 A, Caracteristcileelectrice ale integratelor se aseamana, cu exceptia polaritji gia unei diferente de 3 48 a factorul de rejectie al ondulatie Valoarea de 80 dB corespunde unei atenuari de 10000 ori a ondulatiai eziduale Viy, la bornele capacitatii de fitraj. Astel, de la 2V ondulatie Vin se alunge la 200 V a iesire ~ Tip regulator M3177 Uw 3377 __ Curent de iegire 1.5A (2.2A tipic) “1,5A(2.2A tipic) Tensiune de iesire (min) 4.28 tv Stabilizare in sarcina 0.1%. 0,1% Limitare in curent DA _DA Riejectia ondulatier | 800B _ 7708 __Protectiaiadisipatie [| OAT Tensiune intrare-iegire (max) 40v_ -40V_ Tensiunea de referinta (Vacs) | 1.2 = 1,3Vitipic 1,25V) “1,2 + -1,3V (tipic 1,25V) [Curent de sarcina minim jomA\ —10mA Disipatia capsule! SRE es ee ee RADIO NR.2/1994 #4 He ee ee eR ro) cy 3 7 e 3 o e a c ry rc a cy cy 3 ry e 3 Cy oy oO c @ ry ry o o 3 ry < 3 rs oS cy < e C ro ® cy 3 @ € 3 ® s 7 < @ C a © Cy ei Es 1ssanat Caracteristcile principale ale color dou’ C Ou sunt prezentate in tabel. Facem precizarea ca valoarea de 15 W pentru puterea disipata este teoretica (cu tadiator infin). 1 Remarcdm curentul minim de sarcina (10 mv u Daed el este mai mic (In gol) exists riscul a ane distruge montajul conectat (mai ales da ‘ ee eee confine tranzistoare cu integrate C-MOS). Acest Consumminmestefhatpepuntearesewadivzoare oterctune gua 2} oma dn Fe Tensiunes de referint’ Veer (1.25M) se sete inte pn 1.913 a1 Cl (ADV i Your, SIKAR «Copia T03aKAk Tita boas navoiame eh Curentul i" de valoae fadusd se poste Paes negli, obtinand Vour = Vier BARE 3- Vout Gurentul de sarcina minim (de 10 mA) detor- mina valoarea maxima a lui Ps la 120 2. Fig.1 Condensatorul C+ (100 nf) se va plasa in apropierea C.| pentru a-l decupla la osvilatii pparazite, daca conexiunile sunt lungi spre Vi Condensatorul C2 (1 pF tantal) decupleaza [incr legirea de ondulajl-reziduale i impiedica in- ‘tegratul 68 oscileze, Dioda Dy protejoaza regulatorul impottiva Ry ae Copsuta T0399 uneitensiniaplicate liege vous "Vgee (i B2) ln fiqura 9 este prezentat un generator de ae Yow"veer Ft) curent constant uilgand cieutu itograt LM Pe 317. Avantajul const in c&derea mica de ten- siune la bornele rezistorului Rs (Vaer). Va rezulta tin curent de legire | Vacr/Rs,tonsiunea de iezire putind varia de ta zero la valores Fig2 Vovrmae = Viv = Ver = av, cu condi de Via Ope Re ua17 7 Jo2aTiOW, Vin Val Fig.4 respecta limitaile in puters, in figura 4 este prezentat un incarcator de baterie de iensiunii de iesire, plecdnd de la de generator de curent constant. ‘valoarea: Zour = RS(1+Re/R1). “Vin tul de log ind bateri in Agua 5 e prezinta un at mod doimitare a curontuli de sascind al bateiei Daca negijim Ro, Ra siT montaul este ‘nbanal regulator de 12V avand ensiuneatixata cu Fg Re Fig. HRA Ok aa eH RADIO NF.2/1994 4 HR RR ER Ke lo lo i. a lo le 5 a [a lo 5 ry lo 6Fig.9 Daca curentul prin sarcina depageste 600 mA, tranzis. torulva conduce $1 va scadea potenbalui de lapinul (ADJ) al Cl Tensiunea de igre va scadea ca si curentul de sarcind, Cu tezistorul Pa se fixeaza curentul lita la hanx = O6VIFu = 0,68 Dac bateria este de 6V, valoarea lui Ra devine 1Ke Tranzistorul T este de tip 2N2222 Uneori este necesar sa avem o crestere progresiva a tensiunit la jegire la punerea sub tensiune. in acest scop se utiizeazé montajul din figura 6a, conectndu-se un condensator C in paralel cu Fz care aste descarcat la unerea sub tensitine gi se incarea lent prin Fy (de fapt Ry || Fe). Datorta valorilor raportulul Ry, Re, aceasta valoare va fi exagerata, de aceea se introduce un tranzistor 2 crui joncfiune BE este comandata de céderea de ten siune pe Ra (50 K2) pe scesta ctegies delsrmingnd’'s' eaters & curentUns 0 prin tranzistor, guntind condensatorul, Acest lucru va waior Yout determina o incarcare lenta a condensatorului (Fa > > T Fy, Re). Tranzistorul este de tip 2N2905, Dioda D (de tip 1N4002) va permite descarcarea condensatorului la por- & nite, protejand circuitu!integrat al Tensiunea de iegite are o evolutie ain figura 6b, 2 potnind de fa 1,8V (Uner + Use) s1ajungind la valoarea 4 pl determinata de divizorul Ry, Re si anume Vou max= 1.2V Fig.8 (1+ RuRe. Daca dorim abtinerea uneitensiuni de iogte regla- bile de ia zero vol, este necesay sa dispunem de o tensiune negalivs penttU a anulatensiunea minima de les egala cu tensiunea de reterinta (1,2 V) ca in ligura 7. Se conecteaza Re la 0 tensiune de 1 2V in loc de mas: Tensiune ereata cu ajutorul a dou diode 1N4148, Divzorul Py, Fe determina plaja tensiuni de iesie. Dacd rezistorul Ra vat conectat lao tonsiune de SV (gi nu de 10V) valoarea lui va scadea la jumatate (330 0, curentul avand aceeasi valoare (12 mA) intrueat factorul de rejectie al ondulatilor reziduale este ridicat (77-80 dB) nu vor regasi la iegire decat un semnal parazit foarte slab. Pentru a-\ atenua gi mai mult se utiizeaza condensatorul Cr (in paralol cu Az} pentru a decupla (igura 8). Dioda D; descarca Cr in caz de scurteiuit la iegire, protejand egulatorul daca C: depageste 10uF giVour = 25 V. Dioda De protejeaza regulatorul in caz de Scurtcircuit Ia lesire daca Cz depageste 20 F. ‘nunole stuati esto nocesar sa dispunem do ast cu aceeagitensiune, darindopendonte pont aizola dre otaje 6e 0 interactune mutuala +e ee Ree eee ADIO NR.2/1994 4H ee RR RRR RR EE EE 17 ua} ap asing e aunisua} aq e Fy ry oS o rs ry © ry Cy o Ft ry ro 3 rc) o o r= ry c a Cy o 3 a. e 3 r oa oO c Pi cy a o6 ea fe 3 a ( go a lo Co a de tensiune @ sv cu | az | ? ak ut? pod un B 57) Tut 7 tow [oD BE Fn (_ Fig.10 Fig. 11a Se vor utiliza mai multe regulatoare legate cu pinul 1 (ADJ) impreun, into punte divizoare clasica Fi: gi Re (figura 8). Tensiunile de iesire vor fi identice gi ele so fixe printe-un simplu reglaj din Pe Daca tensiunea de intrare este ridicaté este necesar s& 0 limitam la bornele celul e-al doilea regulator. In cazul montajuli dia figura 10 acest rol de limitare a caderi de tensiune pe cel de-al doilea integrat la 5V este indeplinit de primul ©. |. Aceasta tonsiune este determinati de Ra gi Ra Intre cele doua regulatoare se poate introduce 1 un condensator de decuplare daca ele sunt departate unul de altu gi un condensator do intrare daca sursa de alimentare este departata. Tensiunes de intrare maxim Fig.116 ‘trebuie #8 indeplineasca relafia: Viv max = 40 V + SOV + Vout min Schoma din figura 11a este uilizata in ecopul imitaii curentulu, Din divizoru Ph, Re se fixaaza tensiunoa do iegite. Tranzistorul Tz, montat in paralel pe rezistorul Re, va conduce da tensiunea la bornele rezistorului R depageste tensiunea de deschidere a joncfiuni BE (0.6V). Oeci curentul de iegico trobuie sa atinga valoarea: iu = O,6V/R. Daca Te conduce, ef va anula tensiunes la bornele rezistorului Rr (Vacr - Vae) si blocheazé regulatorul Tonsiunea de iegite coboara pana la zer0 voli (figura 1b). © problema © constituie disiperea tranzitoruluiT gi a regulatorulul Pentru a limita aceasté cisipare in caz de scurtercuit pe iesire (Pa = Vin. he se utllzeaz’ montajul_ din figura 122, Curental limita va i IM, dar ol va scédea cu tensiunea de iegira atigand valoarea fxaté'0 nd existé scurtcircut pe iesirea (our = OV) ain figura 12b, Vout Un regulator de putore este prezentat in figura 19, Acestalvteaz la iegire o putere mai mare. fara a utiliza un tranzistor de balast, prin folosirea mai multor regulatoare conectate in paralel in serio cu fiecare regulator se monteaza un rezistor de 0,202 pentru a compensa do caractoristici. Se vor utiize cel mult 10 regulatoare montate in paralel, Fig.t2a Roglajul tensiunii de iegire se face intr-un alt mod decat cel prezentat anterior. Pinul 1 (ADJ) va polarizet prin 7, Pa $i Ra Fig.12b Circuitul integrat C.1. (amplificator operational va fi montat In schema de comparator,