Page 1 of 8 GIRS Wie CAPITOLUL 1 My ELEMENTE GENERALE Constructiile sunt produse complexe imobile ale activitatii umane, destinate a adaposti si deservi multiple procese ale vietii sociale si materiale. Constructiile au un rol esential in asigurarea calitatii vietii si datorita acestui fapt activitatea de constructii reprezinta unul dintre domeniile cele mai importante ale actrivitatii umane 1.1. CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR. ri Clasificarea constructiilor cea mai des intalnita are la baza criteriul destinatiei pentru care acestea au fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua mari categorii: cladirile si constructiile ingineresti. Cladirile sunt constructii inchise, cu 0 anumita compartimantare interioara si dotate cu echipamente si instalatii, destinate prin conceptie a adaposti si deservi o anumita activitate umana (fig.1.1). In functie de destinatia lor cladirile de impart in’ © Cladirile civile, destinate unei game foarte largi de procese functionale, cum ar fi cele legate de: locuire, sanatate, ocrotire sociala, sport, invatamant, cultura, administratie, coment, 5.8; © Cladirile industriale, diversificate datorita gamei langi de procese industriale pe ‘care trebuie sa le adaposteasca si sa le deserveasca. Ele cuprind doua categorii de cladiri cladirile de productie (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de compartimentare si dimensiunile spatiilor sunt determinate de utilaje, instalatii, fluxuri tehnologice, circulatia interioara etc. si cladiri auxiliare destinate servirii procesului de productie si depozitarii (depozite de materii prime, depozite de produse finite, magazii, Tezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc). © Cladiri agrowotehnice, sunt destinate diferitelor procese de productie din sectoarele agrovegetal (rasadnite, sere, fabrici de nutreturi, crame, sectii de vinificatie etc.) si zootehnic (grajduri, adaposturi pentru animale si pasari). Alaturi de acestea exista si o seria de cladiri auxiliare productiei ( magazii de cereale, silozuri, remize pentru utilaje agricole, ateliere de reparatii pentru utilaje etc.) Constructiile ingineresti grupeaza toate celelelte categorii de constructii care nu au caracteristicile cladirilor si cuprind: = Constructii industriale speciale: cosuri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, turnuri de racire, estacade, etc.; © Constructii hidrotehnice si energetice; ¢ Cai de comunicatie: drumuti, cai ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc.; 4 Limi de transport al energiei electrice si pentru fluide tehnologice; Constructii pentru alimenari cu apa si canalizari; Constructii pentru telecomunicatii: relee, turnuri de televiziune. + +Page 2 of 8 1 Fig. 1.1. Alcatuirea generala a unei cladiri: A. infrastructura: B - suprastructura: 1 fundatie: 2- perete interior: 3 perete exterior: 4 planseu: 5~ sarpanta; 6- invelitoare: 7 fereastra: 8 batcon; 9 - soctu; 10 trotear; 11 ~ subsol: 12 parter: 13 ~ etaj (nivel curent) Clasificarea dupa criterii_ de calitate porneste de la cerintele principale care detemina calitatea unei constructii: durabilitatea, rezistenta si stabilitatea, gradul de rezistenta la foc si la agenti atmosferici, gradul de dotare cu instalatii si finisaje, volumele si suprafetele construite (factori esentiali in asigurarea confortului). Pe baza acestor factori, constructiile se pot grupa in trei clase de calitate dupa cum satisfac cerinre ridicate, medii sau obismuite. i func modul de _ale: rezistenta grupeaza structurile astfel © Structuri cu pereti portami realizati din zidarie (fig.1.2), din beton monolit (fig. 1.3) sau prefabricat ; * Structuri cu schelet realizate din stalpi si grinzi (fig.1.4) care alcatuiese cadre de beton armat monolit sau prefabricat, metalice sau din lemn; © Structuri mixte alcatuite din cadre si pereti portanti (diafragme), (fig.1.5) realizate in general din beton, © Structuri speciale (fig.1.6) realizate sub forma de arce, placi curbe subtiri, structuri suspendate ete. ispunere a elementelor dePage 3 of 8 Fig. 1.2. Cladire cu structura de rezistenta din zidarie portanta: 1 - perete structural exterior; 2 — perete structural interior. Fig. 1.3. Cladire cu structura din diafragme de beton armat monolit: 1 perete structural exterior: 2~ perete structural interior.Page 4 of 8 “Fig. 1.4. Cladiri cu structura cu schelet in cadre din beton armat: ‘a~ plan de arhitectura pentru o cladire de locult cu structura in cadre: b — sectiune transversala a unei cladirt in cadre: 1 — fundatie cu bloc st cuzinet: 2 ~ cuzinet din beton armat; 3 bloc din beton simplu; 4- placa suport a pardoseit parterulut: $ ~ stalp marginal: 6 ~ stalp central: 7 grinda principala (rigla cadrului transversal); 8~ grinzi secundare curente (nervuri); 9 si 10 grinzi principale longitudinale (riglele cadretor longitudinale); 1 — placa planseului curent; 12 — pardoseala; 13 ~ placa planseului peste ultimmul nivel: 14 ~ invelitoare. Fig. 1.5. Structuri mixte (cadre cu diafragme); @— cu diafragme independente; b - cu nucleu rigid: 1 - stalpi: 2 — diafragma independenia; 3 - nucleu central rigid.Page 5 of 8 Fig.1.6. Exemple de cladiri cu structuri speciale: a structura pe arce: b - structura de tip panza sublire; ¢ ~ structura de acoperis suspendat pe cabluri: d— cupola din ferme spatialePage 6 of 8 1.2. SISTEMUL CLADIRE SI SUBSISTEMELE LUI. O cladire se constituie dintr-un ansamblu de elemente interconectete intre ele printr-o multime de relatii reciproce, precum si cu mediul inconjurator, care actioneaza in comun pentru realizarea functiilor pentru care sunt destinate, alcatuind un sistem unitar. Sistemul-cladire poate fi descompus in subsisteme, mai mult sau mai putin complexe. Criteriul ce sta la baza descompunerii este cel functional, ‘fiecare subsistem find caracterizat printr-o functiune specifica, dar existand posibilitatea ca un subsistem sa indeplineasca simultan mai multe functiuni. Pentru o cladire obisnuita se pot lua in consideratie urmatoarele subsisteme: © structura ~ acea parte a sistemului-cladire care asigura rezistenta si stabilitatea ansamblului la actiunile mediului inconjurator sau a celor rezultate din procesul de exploatare; pot fi incluse in acest subsistem fundatiile, peretii de rezistenta, stalpii si grinzile, planseele, elementele structurale ale acoperisului, scarile; © anvelopa sau ansamblul elementelor de inchidere ~ portiunile de cladire care separa spatiul interior de mediul exterior; ‘© compartimentarea ~ ansamblul elementelor care delimiteaza spatiile interioare ale cladirii pe functiuni, echipamente ~ instalatii sanitare, electrice, de incalzire, de ventilare si conditionare, de gaze, de telecomunicatii, electromecanice, utilaje s.a, elemente indispensabile functionarii cladirii. Fiecare dintre aceste subsisteme poate fi descompus in subansambluri, care la randul lor se fractioneaza in elemente, iar elementele in componente. De mentionat ca unele subansambluri si elemente de constructie pot face parte simultan din mai multe sisteme, respectiv subansambluri; astfel, planseul curent al unei cladiri apartine si subsistemului-structura si celui de compartimentare. 1.3. COMPARTIMENTAREA CLADIRILOR. Cladirile se compartmenteaza pe inaltime (compartimentare verticala) si pe acelasi nivel (compartimentare orizontala sau in plan). a) Compartimenarea verticala (vezi fig 1.1.) se realizeaza prin subansambluri orizontale (plansee) asezate la diferite cote, in functie de destinatia cladirii, Spatiul dintre dova plansee consecutive se numeste nivel. In functie de pozitia pe care o au in constructie nivelele pot capata diferite denumiri: te subsolul este nivelul situat sub cota + 0.00 a constructiei (cota + 0.00 reprezinta cota de referinta intr-o constructie si se identifica cu cota la care se afla pardoseala finita a parterului acelei constructii); situarea sa in raport cu cota terenului se poate face in totalitate sau partial sub aceasta, daca subsolul se afla partial sub cota terenului natural, este destinat locuirii, fiind prevazut cu ferestre situate peste aceasta cota, astfel incat sa permita iluminarea si aerisirea naturala a incaperilor de la acest nivel, poarta denumirea de demisof: un subsol se poate desfasura in plan sub intreaga constructie numindu-se in acest caz subso/ general sau numai intr-o anumita zona a ei, caz in care poarta numele de subsol partial: daca spatiile din subsol sunt destinate in exclusivitate adapostirii instalatiilor aferente cladirii se numeste subsol tehnic,Page 7 of 8 - parterul reprezinta primul nivel situat in totalitate peste cota terenului natural, ~ —_efajele sunt nivelurile situat deasupra parterului. Daca intre parter si etajul | se afla un nivel cu inaltime mai mica decat fiecate dintre acestea sau daca parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numeste mezanin. Peste ultimul etaj se executa acoperisul. In cazul in care acoperisul este realizat cu pante mari, spatiul dintre acesta si ultimul planseu al cladirii este denumit pod. Daca podul este amenajat ca locuinta cu luarea masurilor corespunzatoare de protectie termica, fonica etc. el poarta numele de mansarda. Intr-o cladire se identifica pe verticala doua mari zone (fig t.1.): infrastructura ca fiind ansamblul tuturor elementelor constructiei care se gasesc sub cota + 0.00 si suprastructura reprezentand totalitatea elementelor de peste aceasta cota. 6) Compartimemarea in cadrul aceluiasi nivel cu pereti in care se prevad goluri pentru circulatie, cu sau fara usi (fig 1.2., 1.3., 1.4.a). Compartimentarea poate fi realizata atat cu ajutorul peretilor structurali (daca structura de rezistenta verticala este pe diafragme de beton sau zidarie), cat si cu pereti despartitori. Incaperile unui nivel pot avea destinatii diferite: de locuit sau de lucru (dormitoare, camere de zi, sali de clasa, sali de operatie, ateliere etc); incaperi de serviciu (bai, bucatarii, vestiare, spatii tehnice pentru instalatii, etc.) spatii pentru circulatie (holuri, vestibule, coridoare, case ale scarilor etc.). 1.4. CALITATEA CONSTRUCTHLOR. CRITERII (CERINTE) PENTRU CONSTRUCTH SI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE Pentru a se asigura desfasurarea normala a activitatilor pentru care au fost concepute si in deplina siguranta, constructiile trebuie sa satisfaca anumite criterii (cerinte) de performanta. Cele mai importante dintre acestea sunt: . Rezistenta si stabilitatea se refera la capacitatea materialelor, elementelor, subansamblelor, subsistemelor si cladirii in ansamblul sau de a nu depasi in exploatare starile limita ultime de rezistenta (mecanice), de stabilitate a formei si pozitiei, de oboseala, precum si cele ale exploatarii normale (deformatie, fisurare. deschiderea a fisurilor s.a.). Aceste cerinte se asigura atat prin conceptie (proiectare), prin executie, dar si o corecta exploatare. * Durabilitatea. exprima durata in timp a principalelor componente ele constructiei, fara a-si pierde calitatile initiale pentru care a fost conceputa. Durabilitatea poate fi: ridicata (durata de fiunctionare peste 100 ani), mijlocie (intre 50-100 ani); normala (intre 20-50 ani). Sub 20 ani de functionare, constructiile sunt considerate provizorii * — Rezistema la foc este capacitatea constructiei de a rezista solicitarilor termice si mecanice care se pot produce in timpul si din cauza incendiului, fara a se deforma sau a-si pierde stabilitatea. Rezistenta la foc depinde de materialele utilizate, forma, dimensiunile geometrice si dispunerea elementelor de constructie, calitatea executiei etc, Rezistenta la foc a intregii cladiri este determinata de elementul principal de constructie (structural) a carui comportare corespunde celui mai redus grad de rezistenta la foc. Din punct de vedere al rezistentei la foc, elementele de constructie sePage 8 of 8 caracterizeaza prin categoria lor de combustibilitate (determinata de natura materialului si de structura sa) si prin limita de rezistenta la foc (peroada de timp exprimata in ore, in care un element de constructie rezista actiunii temperaturii care creste in timp dupa o curba standardizata temperatura-timp). © Rezistenta la umiditate exprima capacitatea materialelor si elementelor de constructie de a rezista la actiunea distructiva a apei care poate produce asupra acestora deformatii (umflare, contragere), fisuri, exfolieri, mucegaiuri etc. Rezistenta la umiditate se asigura prin masuri de proiectare, o executie corecta, sau prin utilizarea de materiale hidroizolatoare. . Rezistenta la inghet-dezghet (rezistenta la gelivitate) se refera la capacitatea materialelor si elementelor de constructie de a rezista pastrindu-si caracteristicile mecanice si fizice, stabilitatea, forma, calitatile de izolare termica, fonica si hidrofuga, la un anumit numar de cicluri de inghet-dezghet . Rezistenta la actiunea biologica a microorganismelor se refera in special la materialele de natura organica si reprezinta capacitatea acestora de a-si pastra calitatile la actiunea distructiva cauzata de unele procese biologice. . Rezistenta la coroziune se manifesta prin capacitatea materialelor si elementelor de constructie de a rezista actiunii unor agenti agresivi de mediu (gaze, aerosoli, fum, curenti electrici vagabonzi s.a.), Se asigura prin conceptie, 0 executie corecta si prin protectii anticorozive. . Cerimte functionale sunt determinate de procesele tehnologice, de volumul activitatilor si fluxurile de circulatie (in cazul cladirilor industriale si agrozootehnice), amplasarea judicioasa a instalatiilor, utilajelor, mobilierului si a altor dotari; asigurarea legaturilor intre diverse functiuni si o circulatie lesnicioasa intre acestea, orientarea favorabila a ferestrelor sau luminatoarelor s.a. (in cazui tuturor cladirilor). = Cerime fizico-igienice se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului interior, iluminarea interioara pentru asigurarea un microclimat optim. . Cerinte de ordin arhitectural-estetic asigura constructiilor un aspect placut atat la exterior cat si la interior, o integrare armonioasa in mediu in care sunt amplasate, 0 finisare de calitate. . Cerinte economico-organizatorice presupun alegerea acelor solutii si aplicarea unor tehnologii de executie care sa permita realizarea constructiei respectand cerintele tehnice si functionale la costuri cat mai reduse.