New Page 1 Page 30 of 47 referitoare la manopera, materiale si in multe cazuri, pamantul netratat poate da rezultate mai bune daca se iau doar masuri de protectic fata de actiunea directa si indirecta a apei, de la proiectare si pana la finalizarea executiei unci constructIi din pamant argilos. 4.4 Piatra naturala 4.4.1 Introducere Omul a construit la inceput cu ceea ce a avut Ja indemana, materialele de baza fiind: lemnul, piatra, noroiul sau argila. Istoria arhitecturii inainte de secolul XX este 0 vasta descriere a utilizarii acestor materiale de constructii. Piatra a fost utilizata pentru realizarea structurilor, finisajelor interioare $i exterioare, pardoselilor si, in multe cazuri, chiar a acoperigurilor. A fost utilizata si pentru ziduri de aparare, drumuri, poduri, viaducte, sculpturi, statui, ete. Fiind o roca, piatra naturala reprezinta 0 asociatie de minerale. 4.4.2 Clasificarea rocilor Dupa geneza, se diferentiaza: roci magmatice (eruptive). sedimentare gi metamorfice, Dupé structura sunt: roci cu structurd holocristalina, hemicristalind st amorfe. Dupa textura, se deosebesc: roci masive, cu textura necristalind, roci cu textura stratificatd si cu texturd gistoasa, straturile de minerale componente fiind diferite 4.4.3 Calitati tehnice si domenii de utilizare - Rocile magmatice (granit, dacit, andezit, bazalt .a.) contin in principal feldspati. Sunt colorate variat. de la gri, la negru; au densitatea cuprinsa intre 30g/ mm’ (bazalt) si 22g/mm' (andezit). Rezistenjele la compresiune sunt de ordinul: 60 Nimm? (andezit) pana ta 450 N/mm? (bazalt) fapt ce le indica utilitatea in principal la realizarea elementelor de infrastructura pentru drumuri mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en |-1.chm::/eap4-L.htm! 9/24/2014New Page 1 Page 31 of 47 sau constructii si la realizarea finisajelor (pavaje, placari). - Rocile sedimentare (ghips. anhidrit, calcare, travertin, dolomit, magnezit) contin carbonati, fapt ce le face utile la fabricarea liantilor (ciment, var, ipsos) in compozitia produsclor refractare, precum $1 ca clemente de finisaj (travertinul). - Rocile organice cuprind resturi organice vegetale sau animale. Fiind bogate in compusi siliciogi, sunt indicate pentru prepararea adaosurilor (lianti). betoanelor ugoare, termoizolante. = Rocile metamorfice (gnaisuri, cuar{ite, marmure, ardezii) ca urmare a texturii gi rezistentelor mecanice sunt indicate pentru realizarea placajelor: omamentelor (marmure); industriale (cuartite), precum si ca elemente de invelitoare, pentru acoperiguri (ardezti). Densitatea mare este responsabila de faptul ca rocile sunt slab conducatoare de caldura, fapt care explicd inertia termicd mare a constructiilor realizate din piatra naturald (A=3,48 W/mK, bazalt: 0,53 W/mK, tuf calcaros). Compozitia mineralogica, densitatea, respectiv volumul redus de pori, le fac rezistente la foc. Coroziunea pietrei naturale Sub actiunea simultana apa-temperatura apar exfolieri ca efect al inghet - dezghetului apei din pori, precum sia fisurdrii din dilatare - contractie succesive. Bioxidul de carbon si trioxidul de sulf din atmosfera, in prezenta umiditapii actioneazA asupra componentilor mineralogici din roci (carbonati de calciu), distrugand treptat piatra in urma indepartarii treptate a sarurilor solubile, Agentii biologici atmosferici distrug piatra prin acizii humici ce ti contin, formand la suprafata acesteia saruri solubile. ‘Actiunea razelor solare provoacd oxidari ale compusilor mineralogic, deteriorand aspectul, in special al pietretor cu rol ornamental. Actiunea vantului este distructiva prin efectul sau de eroziune; “constructiile naturale" din Carpatii nostri sunt un exemplu in acest sens (Babele, Pietrele Doamnei, Stinca de la Serbesti - Neamt 5.4.) mk:@MSITStore:D:\Program®%20Files\MatrixRom\Carte\en1 -I.chm::/cap4-Lhtml 9/24/2014New Page 1 Page 32 of 47 Efectul distructiv al vantului s-a evidentiat prin distrugerile lente de-a tungul miilor de ani si asupra constructiilor din Egiptul antic (piramide, Sfinx), precum si in Grecia (constructiile de la Acropole). Evitarea efectelor distructive se face prin tratarea suprafetelor cu materiale peliculogene, pentru acoperirea sau colmatarea porilor pietrei. 4.4.4 Materiale de constructii din piatra naturala in functie de modul de exploatare, materialele din piatr’ naturala se impart in produse de balastiera si produse de cariera. Produsele de balastiera se extrag din depozite naturale de roci sedimentare necimentate. Curent, se intilnesc sub denumirea de agregate naturale grele, avind Yon in stare uscata 1,2g/m*. in functie de granulozitate se deosebesc: nisipul cu granule de 0...7,1 mm; pietrigul (7.1...71 mm), bolovanii (71...160 mm) gi balastul (0...160 mm). Se utilizeaza ca agregate componente ale mortarelor, betoanelor, la infrastructuri de drumuri, straturi suport, straturi drenate. Produsele de carierd sunt: piatra bruta, piatra prelucrata si piatra sparta, (deseuri, sau sparta artificial). Piatra bruta se utilizeazi la executia zidurilor de sprijin, fundajiilor si constructiilor ce transmit incarcari mari. Piatra prelucrata (moloane, blocuri, piatra de talc) se foloseste la executia zidariilor. Pentru lucrari de drumuri se utilizeaza pavele, calupuri si borduri precum si piatra sparta (filer, nisip, criblurd). 4,5, Zidarii 4.5.1. Introducere Zidaria este unul dintre cele mai vechi materiale de constructic reprezentand pana in secolul XX principalul material de constructie pentru fundatii. pereti, plangce, acoperisuri, ziduri de sprijin, poduri, viaducte, tuneluri, Istoria mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\cn| -I.chm::/cap4-I.html 91242014‘New Page 1 Page 33 of 47 constructiilor este legatd indisolubil de tehnica zidariilor care a avut 0 intrebuintare important si neintreruptd din cele mai vechi timpuri si pana azi. Zidaria din blocuri de pamant crude. uscate natural sau arse, cunoscuta inca din mileniul {I i¢.n, (Mesopotamia) precum gi zidaria din piatra au rimas de-a lungul secolelor materialele de bazd pentru constructii. Datorita pietrei au dainuit numeroase monumente ridicate cu mult timp inainte. Astfel, au fost realizate mari lucrari arhitecturale: palate, temple, lucrari inginerestt: tuneluri, apeducte, drumuri, lucrari militare: fortarete, ziduri de sprijin si aparare. Reducerea actuala a volumului de constructii din zidarie in favoarea altora din materiale noi: ofel, beton armat, beton precomprimat, in zilele noastre a fost posibila prin cresterea potentialului energetic sia avantajelor oferite de materiale cu caracteristici mecanice superioare precum gi de diversificarea metodelor de industrializare. Limitarea consumurilor energetice deschide insd noi cai de perspectiva pentru utilizarea in continuare, pe scari larga, in special la constructii de locuit cu regim de inaltime redus, a zidariilor. Zidaria este alcatuitd din blocuri de piatra naturalé sau artificiald de diferite forme $i marimi, asezate dupG anumite regult, legate intre ele cu mortar sieventual legaturi metalice. Elementele componente ale zidariei sunt: — blocuri (pietre) din: piatra naturala, piatra artificiala arsd (caramida), sau piatra naturala artificial nearsd (beton, pamant argilos stabilizat), — materiale de legatura: mortar cu diferite compozitii, agrafe metalice, armaturi metalice longitudinale, transversale, adezivi, Zidaria, in anumite cazuri poate fi realizata si fara materiale de legatura obtinandu - se "zidaria uscata". Legaturile metalice conduc la ameliorarea caracteristicilor de rezisten{a $1 deformabilitate ale zidariei in anumite conditii de solicitare (solicitari orizontale din vant, seisme). Din zidarie pot fi realizate elemente structurale ca: pereti, stalpi, bolti, arce, mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\cn1-l.chm: ap4-l.html 9124/2014New Page 1 Page 34 of 47 scari, ziduri de sprijin, diguri, baraje. Constructiile din zidarie prezinta 0 serie de avantaje, printre care: rezistenta bund la foc, durabilitate apreciabila, capacitate bund de izolare termica gi fonica. Dintre dezavantaje amintim: greutatea propre mare, consumul mare de manopera la executie, durabilitate mai mica comparativ cu alte constructii realizate din beton (armat, precomprimat, etc.) 4.5.2 Blocuri pentru zidarie Blocurile pentru zidarie au in general formd paralelipipedica, cu exceptia celor din piatra naturald, brutd sau cioplita. Forma blocurilor permite o astfel de asezare incat blocurile sa Jucreze dupa punerea in opera la solicitari avantajoase, de compresiune. Dimensiunile blocurilor fabricate sunt modulate pe baza sistemului modular decimetric sau octometric si sunt determinate din conditii de satisfacere a exigentelor: de confort termic, tchnologice (manipulare usoara) si evitarea unor contractii excesive. Blocurile ceramice sau din beton pot fi realizate pline sau cu goluri ce nu depasese maxim 30% din volumul blocului in tabelul 4.5.1 sunt prezentate cAteva variante de blocuri pentru zidarii precum i unele din proprietatile lor fizice si mecanice. Pentru zidarii izolante termic pot fi utilizate caramizi termoizolante realizate din diatomit in amestec cu substante combustibile. Dimensiunile de fabricatie sunt: 250 x 150 x 30., 120 mm; au o rezisten{a la compresiune de 0,5 si) N/mm? (Tabel 4.5.1) Pentru placaje realizate la pereti exteriori pot fi utilizate clemente ceramice avand dimensiuni curente ale fetei vazute de 115/190 x 88 mm, Placile ceramice pentru pardoseli si pereti se fabric din argila de calitate superioara avand o fata neteda si una nervurata pentru a putea fi fixate in mortar. Sunt utitizate pentru executia finisajelor lavabile din bai, bucatarii, holuri, sali de mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en| -I.chm: -ap4-I.html 9/24/2014New Page 1 Page 35 of 47 operatii, pereti exteriori. Tabelul 4.5.1 Blocuri ceramice. Proprietaji fizice $1 mecanice Dimensiuni Observatii Caramizi pline objinute eae 240 x 11S x Pot avea 15% din prin extrudare | 63/88 volum goluri oe 34072907365x | Golurile au forma oluri verticale (GVP) 115/140/180/ cilindnicd sau aaa 240 x 88/138 __| prismaticd = 1457290 x is Blocuri ceramice cu $0.75 | 138/290 x Pereti despartitori goluri orizontale (GO) 138/1882290 interior Pagit ceramice cu goluri 900/600/300 x | Pereti despartitor: orizontale pt. pereti 300 x75 interiori despart. = — cee = Cramizi cu goluri ‘90/60/45 x Y Pereti despartitor: imbinate in sistem lamba 1907290 giuluc __ ae as eae Corpuri ceramice pentru | 100,150; | 300/220 x | Elemente de panouri prefabricate | 200 | 210/110 x 250 | umpluturd in panourt oe | mari din ba. 100. 15; 40 x Elemente de 200 95/195/145/250 | umplutura in panourt | mari din ba. Produsele ceramice se depoziteazd diferentiat: pe dimensiuni. calitati, marca, in randuri regulate, in stive. Produsele se pot paletiza, balota, containeriza, astfel incdt s& poata fi posibila manipularea cu ajutorul utilajelor cu furca. Site SE SLG ‘ 4 Fig. 45.1 Caramizi pline presate a) pline, b) cu goluri verticale mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\cn| -Lehm::/cap4-Lhtm! 9/24/2014New Page 1 Page 36 of 47 mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en! -1.chm::/eap4-1.html 9724/2014New Page 1 Page 37 of 47 Fig.4.5.6 Placa ceramicd pentru finisaje Pentru zidarii pot fi folosite gi blocuri nearse dintre care vom aminti cele din piatra naturala, beton, argila nearsd. Blocurile din piatré naturala se objin din roci de cariera sau din balastiere gi sunt prelucrate inainte de punerea in opera. Biocurile au forma neregulaté, dar inainte de punerea in opera se prelucreazd ugor cu ciocanul pentru indepartarea pamantului, partilor moi si a colturilor ascutite. Avand rezisten{e mecanice mari, de ordinul a 30... 100N/mm? piatra naturala poate fi utilizata la realizarea zidariilor uscate (anrocamente, fundatii) sau, cu mortar, pentru fundatii, ziduri de sprijin, socluri, pereti de cladiri, pereuri. Zidariile din piatra poligonala (opus incertum) sunt utilizate pentru socluri, paramente, ziduri de sprijin (fig.4.5.7.a). mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\cn1-L.chm::/cap4-Lhtml 9/24/2014New Page 1 Page 38 of 47 Fig 4.5.7 Zidarie din pratra brut Daca blocurile de dimensiuni variabile se inglobeaza in beton, se obtine betonul ciclopian utilizat pentru lucrari de infrastructura, ziduri de sprijin, anrocamente (Fig. 4.5.7.b). Masa maxima a unui bloc se alege de 20 kg, astfel sA poata fi manipulat de un singur muncitor. Petru uniformizarea transmiterii incdrcarilor, pe indltimea zidariei, la o distant de minim 2 m se prevede un rand de piatra fasonata pe toata lungimea Jucrari. Piatra artificiald nearsa, sub forma blocurilor din beton greu sau usor se fabricd la dimensiuni de 290x240x188 mm (blocuri din beton cu agregate usoare) si de 490x240x63/125/115mm (blocuri din beton usor autoclavizat). Marca blocurilor este de 200...300, respectiv 1...14 Nimm’. Pot fi fabricate blocuri pline sau cu goluri. 4.5.3 Proprietatile tehnice ale zidariilor A. Densitatea variaza in functic de tipul blocului si materialul din care este alctuit. Se deosebesc: a. zidarii din piatra naturala, p ~ 1,390 ... 2,690 g/m’; b. zidarii din c&ramizi pline, p = 1,800 g /m’: ¢. 7idarii din blocuri ceramice GVP, p = 0,150... 1,700 g /m’, 4. zidarii din blocuri de BCA, p =0, 675 ... 0.825 g /m* mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\cn1-L.chm::/cap4-I.htm! 9/24/2014‘New Page 1 Page 39 of 47 B. Conductivitatea termica variaz& in aceleasi conditii cu densitatea, astfel incat pentru: cazul a, > = 0,60 ... 3,19 W/mK; cazul b, 2 = 0.80 Wim K: ~ cazul ¢, A = 0,46 ... 0,75 WimK: ~ cazul d, 2 = 0,27 ... 0,30 W/mK C. Volumul de goluri, in cazul blocurilor ceramice GVP ajunge la maxim 30% din volumul blocului. Porozitatea este de 6...15% in functie de materialul gi gradul séu de compactitate. D. Absorbtia de apa influenteaza sensibil proprietatile mecanice. Astfcl. rezistentele mecanice mari si deformatiile limita mari caracterizeaza blocurile cu capacitate redusd de absorbtie (ex, blocuri din: beton cu agregate grele. piatra natural, unde compozitia chimicd si proprietatile fizice influenteazd direct absorhtia de apa). E .Proprietatile mecanice Proprietatile mecanice sunt caracterizate in principal de rezistenta la compresiune si rezistenta la intindere sub stare monoaxiala sau triaxiala, si de caracteristicile de deformare: modulul de elasticitate longitudinal Eb gi cel transversal Gb, coeficientul lui Poisson, 1. Rezistenta de calcul la compresiune a zidariet depinde de tipul blocului, inaltimea blocului (randului) si marca mortarului utilizat, avand valori cuprinse antre 2,75 N/mm? si 0,7-Nimm? pentru bloc de marca 200 si mortar de marca 100, respectiv barca bloc 50 si marcd mortar 50. Rezistenta la compresiune monoaxiala a blocului (marca blocului) variaza in limite largi in functie de natura materialutui blocului. Rezistenta la rupere la compresiune din incovoiere Rj este de 10...30% din marca pentru blocuri ceramice gi de 20... 35 % pentru blocurile din beton usor. mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en | -I.chm::/cap4-L.html 9/24/2014New Page 1 Page 40 of 47 Rezistenta la rupere la intindere Ryj este pentru blocuri ceramice de 3...5 % din marca. Valorile modulului de elasticitate se apreciaza conform relatiei: Eb=k-R" unde, ~ R" este rezistenta de rupere la compresiune monoaxiala a blocului si ~— k este un coeficient numeric dependent de natura materialului blocului si de densitatea aparenta a acestuia. Exemple: 300 pentru blocuri ceramice. k = 2500 pentru blocuri din beton usor avnd densitate specifica aparenta de 650 kg/m’, Coeficientul lui Poisson variaza cu treapta de incdrcare avand pentru blocuri ceramice valori de 0,10...0,25. 4.5.4 Mortare pentru zidarie Mortarele sunt amestecuri bine omogenizate de liant, agregat, apa st aditivi cu rol de legare a blocurilor de ziddrie prin intermediul adeziunit $1 frecarii, realizand zidéria ca material compus, monolit. Prin intermediul mortarului se transmit si se repartizeaza mai uniform, de la un bloc Ia altul, eforturile in zidarie. Umplerea completa a rosturilor dintre blocuri asigura o etanseitate bund la ploaie, vant. Matertalele utilizate pentru prepararea mortarelor Liantii sunt substante minerale anorganice, in forma de pulberi, bulgari sau solutii, care, prin amestecare cu apa formeaza o pasta care acopera, inglobeaza si feaga intre ele granulele de agregat (nisip) si care. prin intarire transforma amestecul intr-o masa pictroasé. Liantii curent utilizaji sunt: ipsosul pentru constructit, varul gras, cimentul, trasul, argilele. mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\cn 1 -I.chm::/cap4-L.html 9/24/2014New Page 1 Page 41 of 47 Agregatele utilizate sunt nisipurile de rau sau carierd, cu 0 granulozitate de maxim 3,15 mm. Mortarele ce contin nisip de rau sunt mai ugor lucrabile. Apa utilizata la mortare, prin amestecare cu liantul, inlesneste procesele chimice care insofesc intarirea matricii mortarului (liant-agregat). Adaosul de apa este influenjat de natura suportului, agregat, liant, aditivii din masa mortarelor, lucrabilitate precum gi de unele cerinje de performanta a zidariilor. Aditivii introdusi in mortare modifica particularitatile mortarelor proaspete gi apoi a celor intarite, dupa necesitati tehnologice sau de durabilitate a zidariilor, Astfel, pot fi utilizafi: aditivi plastifianti (var, argile) care modifica lucrabilitatea, aditivi acceleratori de intarire (clorura de calciu), aditivi intarzietori de priz& (var in amestec cu clei de oase), aditivi hidrofobizantt (tensioactivi), pigment Liantii, agregatele, apa gi aditivii trebuie sd indeplineased pentru a putea fi utilizati in mortare conditiile de calitate inscrise in normative specifice Mortarele trebuie sd fie compatibile din punct de vedere fizico-chimic cu suportul pe care se aplicd pentru a putea sat cerintele de performan{a ale produsului final, zidaria. Proprietatile fizice ale mortarelor proaspete influen{eaz4 punerca in opera: (realizarea zidariilor), iar cele mecanice gi fizice ale mortarelor intarite influenteaza proprictatile fizico-mecanice ale produsului final. Marca mortarelor (rezistenta la compresiune) este de 4... 150 in functe de compozitia acestora. (Exemple: M,z pentru mortare de var. Msoy pentro mortare de ciment var: Mjou.z pentru mortare de ciment). Aderenja mortarelor la suportul creat de blocuri este apreciata prin rezistenta la smulgere de suport si depinde de: natura gi porozitatea blocului, conditiile tehnologice de realizare, puncre in opera si intarire a mortarelor precum si de compatibilitatea fizico-chimica cu suportul. Aderenta fa suport este tun proces complex ce poate fi explicat mecanic. fizie si chimic. Ancorarea rogram%20Files\MatrixRom\Carte\cn1 -l.chm::/eap4-I.html 9/24/2014New Page 1 Page 42 of 47 mecanicd in suport are loc la porozitati de 5...15 % ale suportului si mortarelor Aderenja la suport este de ordinul 0,08. 0,45N/mm’, valori_aferente suportului de beton ugor, respectiv celui ceramic Aderenta cregte pentru mortare de ciment aditivate cu produsi organici de sinteza. Modulul de elasticitate Fm, se determina cu relatia aproximativa: Em = 1000 - Rm. unde Rm este rezistenta la rupere la compresiune a mortarelor. Deformabilitatea mortarelor depinde de compozitia acestora, fiind maxime in cazul mortarelor de var. Poate fi apreciata urmarind curba caracteristica eforturi-deformatii Armaturi si betoane Pentru cresterea rezistentelor mecanice la intindere si forfecare ale zidariei, in unele cazuri de elemente solicitate in acest sens, se dispun in rosturi orizontale, dupa anumite reguli, armaturi din OL37 sau STNB sub forma de plase sudate uzinate. Armaturile pot fi dispuse si longitudinal sub forma de bare independente, plase sau carcase. Betonul simplu impreund cu zidaria formeaza elemente avand rezistente la rupere la compresiune apropiate de cele ale blocului: By, By», 4.6 Betoane 4.6.1 Introducere Betonul este un material de constructie compozit obtinut prin inglobarea dupa anumite rejete prestabilite in pasta de ciment (matrice) de agregate, aditivi siapa. Betonul simplu are rezistente mici la intindere fn vederea utilizarii pentru clemente de constructie supuse Ja solicitari compuse importante ca intensitate $i duratd, se foloseste betonul armat obtinut prin asocierea rationala a betonului cu ofelul sub forma de bare, plase sudate sau profile laminate. mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en!-Lchm::/eap4-L.html 9/24/2014New Page 1 Page 43 of 47 Elementele metalice maresc rezistenta la compresiune si pot prelua cforturi de intindere. Conlucrarea otel-beton este asigurata intrucat: - intre betonul intarit si armaturile din ofel se dezvolta forte de aderenta care asigura deformarea simultana a celor doua materiale sub incarcari: - betonul asigura protectia armaturilor la foc si la coroziune; = betonul si ofelul au coeficienti de dilatare termica foarte apropiati si la variatii de temperatura sub 100°C nu apar contractit apreciabile intre cele doud materiale care si conduca la desprinderea armaturii in masa de beton. 4.6.2. Materiale folosite la prepararea betonului Agregatele pot fi de natura: organica, anorganica, naturale, artificiale ca de exemplu: agregate provenite din dezagregarea naturala a rocilor, concasare, argilé expandaté, zgurd de cdrbune, degeuri ceramice, talaj, ramegus, lemn defibrat. Agregatele, dupa granulozitate, se incadreazi in grupele: = nisip 0,2...7 mm; — pietrig, piatra sparta 7...70 mm, — bolovani si piatra sparta 70...150 mm. Betoanele usoare includ in compozitie agregate ugoare ca: zgura de furnal sau termocentrala, piatra ponce, tufuri vulcanice. Alegerea plajei granulometrice a agregatelor depinde in practica de calitatile betonului ales, posibilitajile de preparare si de punere in opera. De exemplu, pentru betoane de mared Bjs0... Bas preponderente sunt sorturile 0.2...7 mm gi 7...15 mm sau 7...31mm | tar sortul peste 31 mm doar daca este necesar. © structura compacta a betonului si o protectic buna pentru armaturi se objine prin folosirea agregatelor de argila expandata (granulit) cu diametrul maxim al granulei de 15...20 mm. Absorbtia suplimentara de apa a agregatelor usoare care are loc la putin timp de la prepararea betonului conduce pe mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en!-l.chm::/cap4-Lhtml 9/24/2014New Page 1 Page 44 of 47 parcursul intaririi betonului la imbunatatirea aderentei in matricea creata de liant a agregatelor, iar in timp, la continuarea lenta a procesului de hidratare a Hiantului, Liantii freevent utilizati la prepararea betoanclor sunt lianti_ minerali silicatici de tipul cimenturilor Portland de marci: Pyo. Psoo si cimenturile Portland cu intarire rapidd RIM 200 $1 RIM 300. Mai sunt utilizate: cimentul aluminos obtinut dintr-un amestec de bauxita si calcar, utilizat in special pentru tumari de betoane pe timp friguros: ~ cimentul metalurgic Mayo obtinut dintr-un amestec de clincher de ciment Portland si zgura de furnal (20...30%), utilizat frecvent pentru clemente de constructie amplasate in medii agresive, ~ cimentul de furnal (F 0, F3s0) conjindind zgurd in procent de 70...30% faa de clincherul de ciment Portland, — cimentul cu tras utilizat pentru lucrari in mediu umed, agresiv, — cimenturile speciale ( hidrotehnice H, Hz. Portland cu zgura granulata Pac suis Pzc suo). Apa pentru betoane La prepararea betoanclor se utilizeazd apa potabila, raportul ae flind cuprins intre 0,4...0,5. Acest raport asigura hidratarea liantului gi lucrabilitatea betonului proaspat. Raportul optim depinde insa si de aditivii din masa betoanelor precum si de proprietatile necesare betoanelor intarite. Aditivii, in masa betoanelor, influenteaza proprietatile betoanelor proaspete (lucrabilitate, duraté de prizd gi intarire) gi sunt de tipul: aditivi plastifianti, acceleratori de priza si intarire. Aditivii pot influenta si calitatile betonului {ntarit: rezistentele mecanice gi proprietatile fizice (porozitatea, absorbtia de apa, gelivitatea). Raportul a/c se reduce in cazul utilizarit aditivilor tensioactivi antrenori de mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en1 -I.chm::/cap4-Lhtml 9/24/2014New Page 1 Page 45 of 47 aer, pana la 2 % din masa fiantului gi de 0,02 % la aditivil silico-organici, impermeabilizatori 4.6.3 Caracteristicile tehnice ale betonului Avand in vedere faptul ca betoancle au 0 pondere foarte mare in industria + find folosite in special pentru realizarea structurilor de rezistenta este necesard respectarea caracteristicilor tehnice corespunzAtoare regimului de lucru al constructiilor. Fiind un material compozit caracteristicile betonului sunt influentate de caracteristicile si proportiile in care intervin materialele componente, conform re(etei de preparare prescrise. Caracteristicile betonului intarit — Densitatea aparenté (p) este cuprinsd intre 1.0...2.5g /m putind aprecia ca betoanele avand p < 1.0 g/m’ ca "betoane usoare”, cu rol termoizolant, iar cele avand p > 2,5 ca "betoane grele”. — Compactitatea (C) - gradul de umplere cu faza solidi a volumului aparent al probei de beton - este in mod conventional de 5...7% din volumul betonului, dar cu precizarea cd mai exist in structura betonului intarit si pori capilari, pori de gol, alveole, caverne si microfisuri, Observatie: Din punct de vedere al volumului porilor, la un beton compact porozitatea medic este de 8...15%; — Dilatarea /contractia betonului sub influenta variatiei de temperatura si a umiditdfii este rezultatul variatiei globale de volum a betonului si rezulta din suprapunerea efectelor contractiilor materialelor componente, ~ Conductivitatea termica > [W/mK] este in functie de volumul porilor $i natura agregatelor avénd valori de 2,03 pentru betoane grele si respectiv 0,04 W/mK pentru betoane usoare; ~ Rezistenta la compresiune (Rc). Conform precizarilor din Normativul C140/1989 se apreciaza ca valoarea hii Ryx este de 2,5 N/mm’ pentru betonul de mk:@MSITStore:D:\Program%20Files\MatrixRom\Carte\en | -L.chm::/cap4-Lhtml 9124/2014New Page 1 Page 46 of 47 marc Bo ajungand pnd la 60 N/mm’ pentru betonul de marc Broo; ~ Rezistenta la intindere (R,). Se apreciaza dup raportul R/R, = 1/6...1/20 fiind in funotie de calitatea betonului; — Rezistenta la intindere din incovoiere (Ru). R, = 0,584 R, (Nimm’): — Rezistenja la inghet - dezghet. Procesul de inghet-dezghet are loc in prezenta apei sau numai in conditii de umiditate ridicata. Apa patrunde in microfisurile formate la inghetul anterior astfel incdt degradarea betonului capata in timp prin repetarea ciclurilor de inghe{-dezghet un caracter cumulatry. in urma degradarii structurale a betonului, rezistentele sale vor scade, cregte permeabilitatea la apa ceea ce favorizeazi dezagregarea betonului Aprecierea rezistentei la inghet-dezghet poate fi facuta si prin analiza variatiei R,, Ry E, dimensionata sau a pierderilor de masa. "Gradul de gelivitate” defineste numarul de cicluri de inghet-dezghet pand la care epruvetele proba inregistreaza fata de cele martor o pierdere a R. de maximum 25% i de masa de maxim 5%. Se deosebesc tei clase de gelivitate Geo: Groo: Gis, (50, 100, 150 reprezenténd numérul de cicluri pentru care nu se depaseste pierderea de rezistenta mentionata). Nota: Caracteristicile betonului pot fi influentate de factorii compozitionali $i tehnologici, de modul de punere in opera. 4.6.4 Avantajele si dezavantajele betonului armat Dintre avaniaye, sunt remarcabile: durabilitatea mare: — rezistenta la foc si la coroziunea mediului ambiant; — se comporta bine la actiuni statice gi dinamice; ~ materia prima pentru compozitia betonului este usor de procurat: — se poate utiliza pentru elemente de constructie oricat de extinse in plan sau mk:@MSITStore:D:\Program®%20Files\MatrixRom\Carte\en1-I.chm::/eap4-L.htm! 9/24/2014New Page 1 Page 47 of 47 jndltime; ~ necesita cheltuieli reduse de intretinere fata de structurile metalice. Dezavantajele se refera la ~ greutatea mare a elementelor de constructi — protectia termica gi acusticd nec {14 imbunatatiri costisitoare, _ durat mare de exccutie si montaj, dependente de restrictionari tehnologice. in constructii se utilizeaz: betonul simplu, betonul armat sau precomprimat sau postcomprimat. Din punct de vedere al tehnologici de executic se deosebesc elemente monolite si elemente prefabricate. 4.6.5 Coroziunea betonului Coroziunea se produce in special ca urmare a coroziunii pietrei de ciment (matricei). in unele cazuri poate fi corodat si agregatul. Exemple: agregatele calcaroase se corodeaza in medii acide: agregatele silicioase se corodeaza in medii alcaline, Potentialul reactiv al agregatelor se poate stabili determinand continutul de acid silicic activ, solubil intr-o solutie de NaOH (In). in conditiile in care din motive economice nu se poate evita folosirea agregatelor reactive se recomanda folosirea cimenturilor cu continut redus de alcali (sub 0,6% echivalent de Na2O). mk:@MSITStore:D:\Program®%20Files\MatrixRom\Carte\cn1-I.chm::/eap4-L.htm! 9/24/2014