‘Maria TURTOI — Operati unitare in industria alimentara ~ Partea a Ila ~ Note de curs sem. Il 2. Transferul de cdldura 2.1. Considerafii generale Transferul de cildura este un proces termodinamic ireversibil de transferare a energiei termice (cAldurii) intre doud refele din spatiu cu campuri de temperatura diferite. Transferul de cdldurd respecta principiile termodinamicii: — Prineipiul I: care exprima legea conservarii energici; ~ Prineipiul al H-lea: care stabileste sensul natural al propagarii (spontane) a céldurii, totdeauna de la sistemul (sursa) cu temperaturé mai ridicati cltre sistemul (sursa) cu temperatura mai joasé. Obiectivele principale ale transferului de calduré constau in: ~ determinarea sau asigurarea cantitafii de cildura schimbata (transferata) in unitatea de timp in condifii impuse de temperatura; — verificarea compatibilitatii materialelor utilizate cu regimul termic la care sunt supuse; — optimizarea, intensificarea sau in anumite cazuri frdnarea transferului de caldura. Sistemele sau corpurile intre care se realizeaza transferul termic se pot gasi: — la distanja unul faya de celalalt ~ mecanism de transfer termic prin radiatie; ~ in contact nemijlocit ~ mecanism de transfer termic prin conductie si/sau convectie. Conducfia si radiafia termica sunt datorate exclusiv existenjei unei diferente de temperatura, pe end convectia este un proces mai complex, care implicd si transfer de substanfa si/sau de cantitate de miseare. Transferul de cilduri prin conduetie se realizeazd intre sisteme solide sau fluide in care lipsese sau sunt neglijabile deplasarile relative (curenfii). Acest tip de transfer termic are loc molecular, din aproape in aproape, in interiorul unui corp sau intre corpuri aflate in contact nemijlocit, ffiri deplasare aparenti de substan{i — specific mediilor solide. Este singurul mecanism de transfer termic prin solide opace. La materialele: — solide nemetalice (dielectrice) conductia termica se realizeazd prin vibrafia termicd a refelei cristaline (care poate fi considerat ca o suprapunere de unde acustice elastice) — energia termica fiind transferata prin fononi; — metalice sau semiconductoare conducfia termica se realizeaz& simultan prin transfer energetic fotonic si transfer energetic cu ajutorul electronilor liberi (acesta fiind preponderent); ~ lichide si gaze conductia termicdi este efectul ciocnirilor elastice dintre atomii sau moleculele vecine gi al deplasarii electronilor liberi Transferul de cildura prin conveetie se realizeazd ca efect al deplasarii macroscopice a fluidelor, prin transport de substanfa, in interiorul unei faze sau intre faze alaturate. Convectia stea Dundirea de Jos din Galaji Ingineria Produselor Alimentare —CahulZ Maria TURTOI — Operatitunitare in industria alimentar& — Partea a Il-a —Note de curs sem. Il termica presupune conductia interioard si schimbul radiant reciproc intre moleculele care se ‘asesc la distanfé redusi. Fenomenul termic care apare la deplasarea macroscopica a fluidului se realizeaza fie datorita diferenjei de densitate intre diferitele puncte ale sistemului, fie ca efect al intervenfiei unor forte exterioare (pompare, agitare etc.) Convectia termicd apare, ca un proces complex de transfer de caldura, rezultat din acfiunea combinata a conductiei termice, a cumularii de energie interna si a migeatii de amestec. Mecanismul de transfer termic convectiv poate avea loc in doua moduri: — fntre o suprafafa solida si un fluid in contact nemijlocit cu aceasta; — intre dowd fluide: in acest caz cele dou fluide deplasindu-se, se amestecd si transferul de caldurd este insofit si de transfer de substan Convectia termicd poate fi: — libera sau natural — cdnd deplasarea nu este provocata din exterior; ~ forfatd — cdnd migcarea fluidelor este rezultatul unor cauze externe (pompare, amestecare, ventilare). Transferul de cildura prin radiafie se realizeaza prin unde electromagnetice, sub forma de energie radianté, inte sisteme cu temperaturi diferite separate in spafiu printr-un mediu neabsorbant. Energia radiant se transforma parfial sau total in c&ldurd printr-un proces complex de oscilatii inter- si intraatomice. Transferul termic real se prezinta ca un fenomen fizic complex, in care fenomenele termice simple: conducfia, convectia si radiafia intervin concomitent sau consecutiv. imparjirea pe fenomene clementare (conductie, convectie, radiajie) reprezinti doar 0 simplificare pentru usurarea studiului, Conditia esenjiala pentru realizarea transferului termic intre doua sisteme sau intre dowd puncte ale aceluiasi sistem, este inegalitatea temperaturii intre acestea. Campul de temperatura reprezinté totalitatea valorilor temperaturii in intreg sistemul, la un moment dat. Cand cémpul de temperatura al unui sistem este constant (nu variazé in timp) transferul de cdldura in sistemul respectiv se realizeaza in regim stafionar sau permanent (far acumulari de caldura). Daca temperatura diferitelor puncte ale sistemului variaza in timp, transferul termic se realizeazi in regim nestafionar sau variabil, iar bilangul termic se soldeazi cu acumulati de caldurd (pozitive sau negative), Gradientul de temperatura, in °Cim sau K/m, este un vector a Variatie maxima a temperaturii wa id t= li — = — (2.1 ge acl S0Al etal _ Fluxul termic, in W, este cantitatea de caldura transmisa in unitatea de timp: @= tim 40.22 Arsa0 At Or ui directie este directia de Este 0 misura a intensitaii variafiei temperaturii in punctul dat (2.2) Fluxul termic unitar (densitatea fluxului termic, incércarea termica), in W/m’, este fluxul termic transmis prin unitatea de suprafafa normala: Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare — CahulMaria TURTO! ~ Operatii unitare tn industria alimentara ~ Partea a a ~ Note de curs sem. I 2.2. Transferul de cdldura prin conductie Transferul de caldura prin conducfie termica se realizeaza in medii solide sau fluide care la scara macroscopica, se pot considera imobile. Ecuafia de baza care determina transferul de caldura prin conductie este legea lui Fourier: dt 2-1-4 2.4) AA (2.4) care: ® este fluxul termic transmis conductiv, in W; — conductivitatea termicd a materialului prin care se face transferul, in W/(m-K): A ~aria suprafefei de schimb termic, in m* didx — gradientul de temperatura, Ecuatia lui Fourier se bazeazé pe principiul al Il-lea al termodinamii de fluxul termic este cel de rezistenfé mi izoterm si arata ci drumul parcurs ima, respectiv cel mai scurt drum intre suprafefele wecinate, drum determinat de gradientul de temperatura. Pe baza legii lui Fourier, admigind céteva ipoteze simplificatoare, se pot stabil diferentiale ale conductiei termice. Ipotezele simplificatoare sunt: — corpul este omogen $i izotrop (conductivitatea termic& constant’); — capacitatea termici masic si densitatea materialului sunt constante in intervalul de temperatura considerat; iteriorul materialului, sursele interioare de caldura sunt uniform distribuite. ecuatiile A=const. | 4 x dx xm é Fig. 2.1. Schita pentru transferul de caldura prin conducfie intr-un perete cu fete paralcle Conform schitei din fig. 2.1, expresia gradientului de temperatura este: a 5 2.2 25) aw 6 : Introduednd expresia 2.5 in ecuafia lui Fourier se objine ecuatia fluxului termic transmis conductiv unidirectional 4h O=2-4- (2.6) Universitatea Dundrea de Jos din Galagi Ingineria Produselor Alimentare ~ Cabul‘Maria TURTO! — Operatii unitare in industria alimentara ~ Partea a II-a—Note de curs sem. IL 2.3. Transferul de caldura prin convectie 2.3.1. Factori care influengeazi transferul de cildurd prin convectie Transferul de caldura prin convectie reprezinta procesul de schimb termic intre: ~ un fluid si suprafaja unui solid cand sunt in contact direct; — Intre doud fluide (simultan are loc si transferul de substanja la condensarea vaporilor de apa, ricirea apei in contact cu aerul); Transferul termic convecti este influentat de: ~ natura migcdrii fluidului care poate fi liber’ sau naturald si forfati, astfel c& exist convectie naturala si convectie fortati; ~ regimul de curgere, evidentiat prin criteriul de similitudine hidrodinamic Reynolds; — proprietaile fizice ale fluiduluis — forma si dimensiunile suprafejei de schimb de caldurd. Regimul de curgere poate fi ~ laminar, caz in care este preponderent& conducfia termic& in fluid, amestecarea fiind foarte redusa; — turbulent: — in stratul limita in care are loc transfer de caldura prin conductie; — in masa de fluid unde are loc transfer de calduré prin conveetie, respectiv amestecarea fluidului, simultan avand loc i transfer de substaniZ. Pe masura indepartirii de perete, gradientul de temperaturé se reduce pand cand temperatura devine egala cu cea din curentul principal de fluid. Astfel, cele doua temperaturi caracteristice pentru transferul termic convectiv sunt — temperatura peretelui solid; — temperatura in masa de fluid, astfel ca diferenta dintre ele influenjeaza schimbul de caldura convectiv. Transferul de caldura de la fluid la suprafaja solidului si invers, realizat prin convectie, in care este inclusa si conductia in stratul limita, este exprimat prin relafia lui Newton: db =a-('¢-t,)-dd (2.7) ‘in care: @ este coeficient partial de transfer termic prin convectie intre fluid si suprafaja peretelui, in Wim?-K); 1y~ temperatura fuidului, in °C; 1, — temperatura peretelui, in °C. Forma si dimensiunile suprafefei de schimb termic au un efect foarte important asupra convectiei termice: — geometria suprafefei de schimb termic (plana, cilindricd mica sau in fa ~ orientarea suprafefei fay de directia de curgere afecteazd caracteri credind conditii specifice de curgere si transfer termic. ‘icul, nervurata ete.); ticile stratului limita Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare ~ CahMaria TURTOL ~ Operatii unitare in industria alimentara ~ Partea a Il-a— Note de curs sem. Il 2.3.2. Criterii de similitudine uzuale in transferul de cildur& prin convectie Calculul fluxului termic transmis convectiv nu se poate face cu ajutorul legii lui Fourier, datorita: — _ imposibilitafii cunoasterii complete a stratului limita; — imposibilitatii cunoasterii complete a gradientului de temperaturd pe suprafata de contact dintre perete si uid. Pentru calculele practice evitarea acestor dificultafi se face prin utilizarea legii lui Newton, care exprima fluxul termic schimbat convectiv intre un perete gi un fluid: @=a-A(,-t/) (2.8) Coeficientul partial de transfer termic prin convetie, a, inglobeaz& tofi factorii determinanti pentru transferul termic convectiv: tipul migearii, regimul de curgere, proprietitile fizice ale fluidului si forma si orientarea suprafejei de transfer termic intr-o functie complexa, de mai multe variabile, de forma: a= fl wtystysl As€ ps Poth ds) (29) in care: Jeste dimensiunea geometricd caracteristica pentru curgere, in m; w—viteza de curgere a fluidului, in mv 1, — temperatura peretelui, in °C; 4/~ temperatura fuidului, in °C; Je ~ caldura latent masicd de condensare (evaporare), in J/kg; 2—conductivitatea termic& a fluidului, in WA(m-K); ¢)~ capacitatea termic& masicd la presiune constant, in J/(kg-K); p— densitatea fluidului, in kg/m?; 1 vscozitatea dinamica a fluidului, in Pas; a— difuzivitatea termicd a fluidului, in m’/s. Coeficientul parfial de transfer termic prin convectie, a, intr in structura criteriului de similitudine termicé Nusselt (Nu) prin intermediul céruia se determind din ecuatiile criteriale specifice modului de realizare a convectiei termice (natural sau forfaté, cu sau iri schimbarea stati fizice): al Nua 2.10) w= 2.10) Alte criteri de similitudine importante pentru studiul transferului de ealdura prin convectie sunt: Reynolds: Re= 2 (2.11) Prandtl: (2.12) Fourier: Fo= (2.13) pela Grashott: — Gr= 2. gap 2.14) v 16 Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare ~ CahulMaria TURTO! — Operatii unitare in industria alimentard ~ Partea a Il-a ~ Note de curs sem. I Péclet: (2.15) Kutateladze: K (2.16) n care: Teste durata procesului, in s; B—coeficientul de dilatare liniara, adimensional; Ar — diferenja de temperatura, in °C; y— vascozitatea cinematic, in m’/s sau St (Stockes); J, ~cAldura latent& masicd de condensare, in W/kg. Constantele termofizice ale fluidului se considera intotdeauna la temperatura medie a fluidului. 2.3.3. Determinarea coeficientului partial de transfer termic prin convectie Coeficientul parfial de transfer termic prin convectie, a, se poate determina folosind: — relatii criteriale ~ deduse prin similitudine si analiza dimensionala, in care intervin marimi precum cele din relafia 2.9 ai caror exponenti si coeficienti sunt determinayi experimental; — relafii empirice — valabile intr-un domeniu strict, precizat prin conditii; — valori aproximative, domenii de variafie pentru a aflate in tabele, nomograme si folosite pentru orientare si verificarea rezultatelor. Dimensiunea geometrica, /, caracteristica pentru diverse situafii geometrice este: — interiorul fevilor — diametrul interior, d, — placi verticale — inaljimea placilor; ~ plici orizontale — semilungimea plicit a) Convectie termica naturala fari schimbarea starii fizice in acest caz, neuniformitatea cdmpului de temperatura conduce la diferente de densitate in fluid astfel c& apare miscarea fluidului. Coeficientul parfial de transfer termic prin convectie se determina din relafiile: — pentru lichide: -(Gr-Pry? (2.17) ~ pentru gaze: Nu=c-Gr" (2.18) in care: c este coeficient determinat experimental, adimensional; n— exponent determinat experimental, adimensional, b) Convectie termicd fortata fir schimbarea stiri fizice in acest caz sunt determinante conditille de realizare a circulatiei forfate a fluidului, Coeficientul parfial de transfer termic prin conveefie se determina din relatia: Nu=c-Re”-Pr'-e (2.19) in care c este coeficient determinat experimental, a m,n exponengi determinai experimental, adimensionali; 7 Universe Dundrea de Jos dn Galt Inginera Produselor Aimentare CahMaria TURTOI— Operatii unitare in industria alimentara — Partea a lI-a~ Note de curs sem. I e coeficient de corectie geometric, adesea sub forma unui simplex, adimensional. Pentru gaze, coeficientul de corectie ©) Convectie termica cu schimbarea stiri fizice a fluidului in industria alimentara, schimbarea starii fizice a fluidului are loc, cel mai adesea, prin fierbere sau condensare, Fierberea poate fi ~ cu convectie liberd, pe suprafete inealzite imersate intr-un volum mare de lichid ~ cu convectie fortata, in conducte sau canale, curgerea fluidului bifazic fcdndu-se sub influenta unor forfe exterioare; ~ globulard, cu formarea de bule de vapori la suprafaja de schimb termic, care crese, se desprind de suprafatd, traverseaza lichidul si ies la suprafata libera; — peliculard cu formarea unei pelicule continue care separa lichidul de peretele de transfer termic. Pentru transferul de caldurd prin convectie la fiebrere se folosese relafii criteriale numai in cazul fierberii in fevi la debite mari de lichid. De fapt, se foloseste relatia criteriala generala 2.19 cu coeficienti si exponenti particularizafi in functie de condifiile concrete de realizare a procesului. La fierberea apei se folosesc, de obicei, relatii empirice de forma: azatb-q (2.20) ane-p™g (2.21) a@=e-p™-ar” (2.22) in care: a, b sunt coeficienti adimensionali; q—fluxul termic unitar transmis, in W/m’; p—presiunea, in Pa; Ar = diferenta de temperatura, Ar =ty sin Condensarea poate fi — in picaturi, cdind condensul ud& suprafaja de schimb de caldura sub forma de picaturi izolate; astfel se objine un transfer termic intens, dar greu de realizat practic; ~ peliculara, cdnd toaté suprafaja de transfer de cildura este udatai de condens; se poate re in absenfa gazelor necondensabile. {in acest caz, coeficientul parfial de transfer termic prin conduetie se calculeaz cu relatia criteriala: Nu =c-(Ga-Pr-K)" (2.23) sau cu relatia lui Nusselt: ie Ho 8-po 4 (2.24) mia in care: a este un coeficient adimensional; 8 Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare~CahulMaria TURTOL — Operatii unitare industria alimentard ~ Partea a Ul-a ~ Note de curs sem. Il 1, ~cildura latent masicd de condensare, in J/kg; g—acceleratia gravitational, g = 9,81 m?/s; p. A, 1 — constantele termofizice ale fluidului: densitatea, in kg/m’, conduct Wi(m-K) si vascozitatea dinamicé, in Pa's, la temperatura peliculeis 1— dimensiunea geometrica caracteristicd, in m; Ar —diferenga de temperatura, in °C. tatea termica, in Temperatura peliculei este: ! perete + 'vapori 2 f pet = Pete * vapor 2.28) iar diferena de temperatura este: Ar vapori ~! perete (2.26) 2.4, Transferul de edldurd prin radiatie Corpurile a cdror temperatura absolut este mai mare de 0 K emit continuu energie sub forma de radiatie si, de asemenea, primese continuu radiafii. Astfel, energia termicd a corpurilor se transforma in energie radiant, al cArui purtdtor este reprezentat de radiafii electromagnetic cu 0 anumité lungime de unda (A), numite radiafii infrarosii (Aj = 0.8 um — 0,3 jum), Emisia de radiafie termicd a unui corp depinde de: — temperatura corpului, direct proportional cu aceasta, maxima la incandescenti; — natura si calitatea suprafefei (lucioasd, mat, oxidata). ‘Transferul de caldurd prin radiatie se realizeaza intre doua sisteme care nu sunt in contact direct. ‘Transferul se face fir un suport material, la orice distanfa, in vid find mai eficient decdt intr-un mediu absorbant, Radiafiile termice sunt produse de oscilafiile electronilor, atomilor, ionilor sau moleculelor, iar procesul fizie de transformare a energiei radiante absorbite in energie termicd se bazeazi, de asemenea, pe oscilatia forjati a electronilor, atomilor, moleculelor sau sistemelor de molecule. Puterea total de emisie sau fluxul termic unitar, £, in Wim? este energia radianté emis de unitatea de arie a unui corp, in unitatea de timp, pe totalitatea lungimilor de unda ale spectrului sau. Fluxul termic radiant incident pe suprafata unui corp se distribuie astfel: — un flux absorbit, £, — un flux reflectat, &, — un flux refractat (transmis) ce strabate corpul, £, E +E, +E, (2.27) imparjind la E, rezulta: Fa Er, Er Fe ha sou Inatper 2.28) ‘in care: este coeficient de absorbyie, adimesnional; Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare ~ CabulMaria TURTO! — Operatii unitare in industria alimentar& —Partea a Ila~ Note de curs sem. I p —coeficient de reflexie, adimesnional; 1 coeficient de transmisie, adimesnional in functie de repartizarea fluxului energetic radiant incident, corpurile se clasifica astfel: ~ diatermane: + = 1, «= p = 0 ~ permit traversare pentru toate radiatiile incidente (gaze biatomice); — atermane: t= 0: — negre: a = 1; p = 0, absorb in intregime radiafiile incidente pe toate lungimile de unda (negru de fum, platina, ofelul oxidat); ~ albi ; p = 0, reflecta toate radiatiile incidente (metalele foarte bine lustruite); ~ eenusii: a = constant — absorb pe toate lungimile de und aceeasi fractiune din radiatiile incidente; ~ selective (colorate): a; = 1, p; = 0, 1 unda, de 0; - absorb radiafiile incidente pe anumite lungi in natura nu exist corpuri perfect diatermane sau atermane, deci nici alb absolut, nici negra absolut, acestea fiind ideale Puterea totald de emisie a corpului negru, Ey, in Wh ecuatia Stefan Boltzmann) este: Eq =ky-T* (2.29) in care: o este constanta de radiatie a corpului negru absolut, ky = 5,72:10°8 Wi(m?-K’); T— temperatura termodinamica, in K. sau: 4 Tr Ey = 4—— (2.30) o=Co (5) ¢ in care Cy este coeficientul de radiatie al corpului negru, Cy = 5,72 Wi(m?:K°). Pentru corpurile cenusii: Exe-Fy=e-Cy (2) 31) 0=6-Co (iy in care: e z este coeficientul de emisie (gradul de negru), egal cu coeficientul de absorbtie, ale cérui 0 valori sunt tabelate. Absorbjia energiei de caitre un corp iradiat se manifesta prin ridicarea temperaturii acestuia. La inceput temperatura se ridic& brusc, apoi procesul devine mai lent, péna se ajunge la echilibra, cand corpul iradiat atinge o temperatura limita. in acest caz, aportul de energie absorbiti este egal cu pierderile. Universitatea Dundrea de Jos din Galafi Ingineria Produselor Alimentare — Cabul‘Maria TURTOI - Operatii unitare in industria alimentara — Partea a II-a~Note de curs sem. I 2.5. Transferul de cildurd complex 2.5.1. Tipuri de circulafie. Diagrame termice in realitate, transferul de cAldurd este rezultatul acfiunii combinate si concomitente a mai multor moduri de transfer de caldura. in tehnicd, in numeroase cazuri, transferul de cdldura intre doud fluide se realizeaza prin intermediul unui perete desparjitor numit suprafata de transfer termic. La realizarea acestui transfer de caldura participa simultan conductia si convectia termicd, iar la temperaturi mai ridicate si radiatia termica. Transferul de célduré poate avea loc in regim: — stafionar, caz in care cémpul de temperatura este stationary nestafionar, caz in care campul de temperatura este variabil in ti ‘Transferul de cAldura in regim stafionar se poate desftgura la: — diferenja de temperatura constant; — diferenya de temperatura variabild de-a lungul suprafejei de schimb termic. Fluxul termic transmis depinde si de tipul circulafiei reciproce a fluidelor intre care se transfera caldura prin intermediul suprafejei de schimb de cAldura (cu exceptia transferului termic stafionar la diferent de temperatura constant). Circulafia reciproca a fluidelor se poate face in curent paralel, contracurent, curent incrucigat si curent mixt. Circulagia in curent paralel (echicurent) este caracterizata de curgerea fluidelor de-a lungul peretelui in acelagi sens. Solicitarea termicd este neomogena de-a lungul suprafejei de schimb termic, fapt ce poate fi observat in diagrama termicd din fig. 2.2-a necesard pentru calculul diferenjei de temperatura medii Circulafia in contracurent este caracterizata de curgerea fluidelor de-a lungul peretelui in sens contrar. In acest caz, solicitarea termica este mai omogend de-a lungul suprafejei de schimb termic (fig. 2.2-b). Notafia generald folosita este: 1 ~ fluid cald, 2 — fluid rece. fase nec 4 4 « g f a ¢ f aR 4 Q An A, me? a) by Fig, 2.2. Diagrame termice pentru circulatia fluidelor: a) in curent paralel; b) in cotracurent. 2 Universitatea Dundrea de Jos din Galaji Ingineria Produselor Alimentare ~CabulMaria TURTO! ~ Operatii unitare tn industria alimentard ~ Partea a tl-a - Note de curs sem. Il Circulafia in curent inerucisat este caracterizaté de formarea unui unghi intre directiile de curgere ale fluidelor. Cir culatia in curent mixt este mai complex, combinand situafiile anterioare. Alte tipuri de diagrame termice, cdnd unul sau ambele fluide prezentate in fig. 2.3 schimba starea fizica, sunt tac ba lang | 490 4 fen » 4 ta 4 Av? Ay? Aw a) b) ° Fig. 2.3. Diagrame termice pentru: a) condensare ~ inealzire; b) racire ~ fierbere (evaporare); c) condensare ~ fierbere (evaporare). Din fig. 2.2 si 2.3 se observa c& diferenja de temperatura variazi de-a lungul suprateyei de schimb termic, astfel cA apare necesitatea unui mod de calcul adecvat pentru diferenta medie de temperatura. 2.5.2, Transferul de cildura complex in regim stationar intre dou fluide separate de un perete solid, la diferent constant de temperatura Transferul termic poate avea loc printr-un perete plan, omogen sau neomogen sau printr-un perete cilindric, la randul su, omogen sau neomogen. fn fig. 2.3 este prezentata schema variafiei temperaturii la transferul de caldura complex, in regim stationar, intre dou fluide separate de un perete plan omogen, la diferenf4 constanta de temperatura. on : «| DBZ ial af J i a) a Fluid J | 2 | } if \ te ¢ | Fhuid 2 3 x Fig. 2.4, Schema variajiei temperaturii la transferul de cAldurd complex, in regim stafionar, intre doud fluide separate de un perete plan omogen, la diferenyé constantd de temperatura Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare — CahMaria TURTOI — Operati unitare in industria alimentard— Paria a tlt ~Note de curs sem. Considerind ci temperatura variaz& numai normal la suprafaja pland si transferul termic fiind in tegim stafionar, rezulté c& nu se acumuleazé caldur, deci fluxul termic este constant in toate straturile: 9=a-(4-tp 2.32) 4a 5 3 bo -tp2) (2.33) 9 = @y+(tp9 -))= a Ary (2.34) Din relatile 2.32, 2.33 si 2.34 se obtin ecuatiile: q é a ay=4, a, =2 At) = ay ar intrucat: At= At + Afy + Aly (2.35) rezulta: (2.36) respectiv: At (2.37) in care: (2.38) ‘este coeficientul total de transfer termic (cuprinde atit rezistengele termice convective, edt si pe cele conductive), in W/(m"K). in concluzie, fluxul termic unitar este: g=k-Ar (2.39) iar fluxul termie are expresia: O=k- A (2.40) ‘Temperaturile t,; $i fp2 se pot determina din egalitajile: 4a 14-bit = 3 bg —tpa)=e ya a) byt) ean Similar, pentru transferul de céldura complex in regim stafionar intre dou fluide separate de un perete plan neomogen, cu izolari, depuneri ete. se objine relatia: (2.42) Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare — CabulMaria TURTO! ~ Operatii unitare in industria alimentard ~ Partea a Ila ~ Note de curs sem. Il 2.5.3. Transferul de cildura complex in regim stationar intre doud fluide separate de un perete solid, la temperaturi variabile in aceasta situafie temperatura unui fluid sau a ambelor fluide variazi de-a lungul suprafetei de schimb termic astfel ca relafia 2.30 devine: O=k-A-Atned (2.43) intrucdt coeficientul total de transfer termic se calculeazd cu relafia 2.38, mai trebuie determinata diferenja medie de temperaturd, Alpe. a) Curgere in echicurent (fig. 2.5) hee 4 Fig. 2.5. Schema circulatiei in echicurent pentru calculul diferengei medi de temperatura -—~_| A al Jaf Diverentele de temperatura sunt 2 At"=1) = = Almin (2.45) A 4-1? Diferenta medie de temperaturd se calculeaza astfel: pentru imax. <9 Mined = Amex + Abin, (2.46) min 2 —pentru Sfmax. 5, 2 Mpeg = Sims = Aton (2.47) ‘med ‘min In AMmax Almin in care: 41) este temperatura de intrare a fluidului cald, in °C: 1; — temperatura de iesire a fluidului cald, in °C; 1) ~temperatura de intrare a fluidului rece, in °C; 13 ~ temperatura de iesire a fluidului rece, in °C; Afmax ~ diferenfa de temperatura maxima de pe una din fejele suprafejei de transfer termic, in °C; Afmin — diferenga de temperatura minima de pe cealalta fata a suprafefei de transfer termic, in °C. b) Curgere in contracurent (fig. 2.6) ih hoc a af |__|, Diferengele de temperatura sunt: ty (2.48) A= -0, (2.49) Universitatea Dundrea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare — CahulMaria TURTO! — Operati unitare in industria alimentara ~ Partea a Ila ~ Note de curs sem. I Diferenta de temperatura poate fi maxim& sau minima pe oricare parte a ariei suprafefei de transfer termic. identifica, in fiecare caz coneret, care este Mma, $i care este Alm apoi se calcula: una din relagiile 2.46 sau 2.47. Afins CL Avantajele circulaiei in contracurent faya de circulajia in echicurent sunt: — Solicitarea termicd a suprafejei de transfer termic este aproape constanta pe intreaga suprafaja, ca urmare a faptului e& Af= ¢; — £2 este aproximativ constant& pe parcursul pe care circula fluidele; — Pentru acelasi flux termic transmis, suprafaja de transfer de cildura este mai micd decat in cazu! curentului paralel, pentru ca se realizeaza diferente medii de temperatura mai mari; — Exist posibilitatea racirii fluidului cald sub temperatura de iesire a fluidului rece, respectiv a incalzirii fluidului rece peste temperatura de iesire a fluidului cald, Bibliografie Alexandru R. 1990. Fenomene de transfer, vol. Il, Universitatea din Galati Amarfi R. & Botez E. 1998. incdlzirea — racirea, cap. 13 in Banu C. (coord,) et al. 1998, Manwalul inginerului de industrie alimentard, vol. 1, p. 623-663, Editura Tehnica, Bucuresti, Amarfi R. & Botez E, 2007. incdlzirea — racirea, cap. 13 in Banu C, (coord.) ef al. 2007. Tratat de inginerie alimentara, vol. |, p. 733-785, Editura AGIR, Bucuresti. Amarfi R. 1990. Fenomene de transfer, vol. 1, Universitatea din Galagi. Raseneseu I. 1972. Operatii si uilaje in industria alimentara, vol. II, Editura Tehnic, Bucuresti Ragenescu I. 1983. Fenomene de transfer, Editura Didacticd si Pedagogies, Bucuresti. Saravacos G.D. & Kostaropoulos A.E. 2002. Handbook of Food Processing Equipment, Kluwer ‘Academic/Plenum Publishers, New York, USA Sharma S.K., Mulvaney S.J. & Rizvi $.S.H. 2000. Food Process Engineering. Theory and Laboratory Experiments, John Wiley & Sons, Ine.,. new York, USA. Universitatea Dundirea de Jos din Galati Ingineria Produselor Alimentare —Cahul