CTR Dictionarele moderne definesc sabia drept o arma tiioas’, formata dintr-o lama) de ofel, ascutita la varf si pe una dintre laturi si fixat intr-un maner. Cea mai veche; scrisé a cuvantul ste in limba croat (1417), ceea ce pare si confirme originea lui Pentru profesorul sibian Zeno-Karl Pinter, in Evul Mediu, sabia era arma individuali pa lovit si impuns, utilizat’ in lupta corp la corp. Avea lama curbat, previzuti cu uns dispus pe partea exterioara a curbur lamei. in epoca medievali existau si arme cu tais pe partea interioara a curburii numitele seceri sau coase de luptd. Antichitatea a cunoscut acest tip de arme sub numelé (falces, la plural). a sfarsitul secolului I | impus si unele modificari ale | Asa cum poate fi i.Chr, in cadrul echi- | tacticii de luptd. Motivatia | din reprezentirile pamentului militar al rizboi- | acestor modificiri nu ne este | Traiane si din di jor daci se observ anu- | cunoscuti. Totusi, putem | coperiri arheologice, binui ci este vorba despre | nalul luptatorilordatt aparitia unor adversari noi, | falx-ului, existau gil care uw un echipament | de arme, precum a curbati cu tig pe | militarlacare trebuia adaptati | sau spada dreapta interior, numitifalx,ceeacea | propria panoplie de arme. | (gladius). 3 58Datorita efica- cititii sale in lupt’, fali-ul a devenit 0 ami celebri, spe- cific’ dacilor, care au infruntat cu ea ostile Romei in timpul rizboaielor din vremea regelui cebal. Cativa ani mai tarziu, impi-- ul Traian avea sa poarte alte izboaie la frontiera orienta cu parfii. Potrivit relatarilor istoricului M. Cornelius Fron- \ius (Principia Historiae, ), Traian ,a plecat la rizboi ut soldati incercati, care lispretuiau pe parti, dusmanii stri, $i nu se sinchiseau de witurile de sigeati ale icestora, dupi grozavele ini ce le-au fost pricinuite je armele incovoiate ale ior." D: altfel, dup’ riz- boaiele cu dacii, in ipamentul militar roman fost introduse o serie de odificari, pentru a con- ara efectul devastator falces-urilor. Romani intirit calota coifurilor in amplasarea a doud nzi metalice, rigide, spuse in forma de cruce, se intersectau in par- superioari a coifului, babil locul unde era icata de regula lovitura 0 astfel de arma. in lagi scop, echipamentul ldatilor romani a fost mundititit prin adduga- junor apiritori metalice wu antebrate, falx-ul wit cu dexteritate pu- id reteza cu usuringii Le soldatilor. Falces-urile au fost foarte rar descoperite in timpul cercetitrilor arheologice. Pana acum sunt cunoscute doar dou’ exemplare gasite la Gridistea Muncelului. Ele ne ajuti sine facem o idee mai precisi despre aceste arme. Falx-ul folosit de citre rizboinicii daci avea o lungime care putea si ating peste 60 cm. Avea lama lung si ingust’i, ascutita pe partea concava i era fixat intr-un miner confectionat, foarte probabil, din lemn. Impactul produs de aceast’i afmi asupra romanilor a fost deosebit de pu- temic, dovada fiind reprezentarea ei pe unele monumente epigrafice. Unul dintre aceste mo- numente, desco- perit la Gridistea Muneelului, poarta inscriptionat nu- mele Legiunii 1V Flavia Felix, Interesant este faptul ci cei doi Figu fost reprezentati prin dou’ arme curbe, in timp ce cifra IV este realizati prin pumnale drepte. Motivul pentru care pe acest monument se afli o inscriptie in care unele litere au forma unor arme nu ne este cunoscut, dar una dintre explicatiile posibile ar fi aceea ci unitatea militar’ respectiva a participat la razboaiele victorioase impotriva dacilor. L: est de cetatea dacici de la Gridis- tea Muncelului a fost des- coperit un alt monument realizat dintr-un bloc de piatra, inalt de 0,83 m, lat de 0,57 m si gros de 0,33 m, Pe una dintre laturile sale mari este reprezentat un relief, prost pastrat, dar care se poate totusi re- constitui. In partea stangi se poate observa un per- sonaj care fine in mana dreaptit o lance. Piciorul drept i se sprijin’ pe pi- mint, iar cu stangul calca un individ mic de staturi, trantit la pamant, Per- sonajul aflat la pamant nu se distinge prea bine. ‘Totusi, la capul stu se vede © arma cu lama curbatit brusc la capiit, Arma se pareSeason a cazut din mana sau face parte dintr-o gramadai de arme aflate in spatele celui cAzut. Tindnd cont de modul in care este imbricat, personajul caré sti‘in picioare este un ofi- ter superior roman. Cel c&zut Ja pamant este un barbar in- vins, a cdrui etnie este preciz: tidoar prin prezenta falx-ului aflat lang el. Semnificatia reliefului este clara: victoria romani asupra dacilor. Falx-ul dacic este repre- zentat si pe Columna Traiana. in scena numerotatt LXXII, infafisand ultima confruntare armat din timpul campaniei din 101-102 d.Chr, apare un falx sculptat in intregime (restul au fost pictate si au dispirut odati cu vremea). O alta scend, numerotata LXXVIIL, care poartd numele de ,,Alegoria Victoriei*, 0 reprezintii pe zeita Victoria incadrati de doud trofee, mortalizand pe fata uni scut faptele glorioase ale imparatului Traian, Trofeele au in, varf cate un coif conic cu obrizare, ornamente. Sunt Me redate si doua scuturi ovale, bogat impodobite, in spatele clirora se vad sulife, securi de lupti si steaguri dacice (cap de lup). La baza trofeelor se afl mai multe scuturi similare, arme cu lama curbi, coifuri conice si tolbe cu sigeti. onumentul triumfal de la Adamelisi este mai strac in ceea ce priveste varietatea de arme dacice reprezentate, acestea re- zumindu-se la scuturi, pumnale curbe si arme incovoiate, cu un maner lung, care ar putea sim- boliza temutele falces-uri. Analizénd aceste repre- se poate observa ciarmele curbe infitisate aici diferi din punct de vedere morfologic de cele de pe Columni, ele avand un maner mai lung. Unii autori sugereazi faptul c& razboinicii re- prezentati la Adamelisi nu sunt daci si aveau in dotare alt fel de arme. Falx-ul dacic a fost figural si pe unele monete emise dé Traian in anul 103, dar si pe altele mai tarzii, de dupi ab doilea razboi, din 105-106. Un ‘falx este figurat insa si pe ut monument epigrafic roma din Britannia, datind de la inceputul secolului al IH-ea d.Chr. Textul inscriptiei este urmiitorul: Sub Julius Modiusy legatul imperial cu putere pro= pretoriand, a format I Aelia Dacorum, cu ajutorul pres ‘fectului cetapii, tribunul Mar cus Claudius Menander. Arma reprezentati pe acest ‘monument nu semnificialteeva decat faptul ci cei care ficeaw parte din aceast’i cohort era de origine dacica, pistrindust modul de lupe si armele propiz Aici se opresc informafile cunoscute noua despre temuta arma a strimosilor nostri daci. @ PERC CUM SA NE ata ye ola a ee