Professional Documents
Culture Documents
Zona de silvostepa
Ocupa partea de nord si cea de centru ale Republicii Moldova si reprezinta o
altemare evidenta a campiilor si platourilor. In aceasta zona se disting 3 regiuni
landsaftice:
A - Regiuneapodisurilor siplatoului de silvostepa. Se aria in nordul i nord-
estul si ocupa 23,8% din teritoriul ei. In structura landsafturilor predomina
complexu-rile teritoriale naturale ale cumpenelor de apa valuroase-colinare-plate.
Suprafata ei ire altitudine medie de 160-200 m, care reprezinta o campie valuroasa
cu suprafata slab erodata si usor inclinata spre sud, totodata fiind mai slab
fragmentata decat regi--inea podisurilor cu paduri a Codrilor.
B - Regiunea podisurilor si campiilor cufdneata din stepa Blului. Este
situata in partea de nord a republicii si ocupa 20,6% din suprafata ei. Landsafturile
din aceasta regiune sunt reprezentate de complexurile teritoriale naturale de tip
colinar, precum si de pantele din vaile raurilor si rauletelor. Altitudinea campiilor
asociaza intre 240 si 320 m (Rediul de Sus, raionul Falesti) deasupra nivelului
marii.
C - Regiunea podisurilor cu paduri a Codrilor - este localizata in partea
centrala a Republicii Moldova si ocupa peste 15% din teritoriul tarii. In structura
landsafturilor predomina complexurile teritoriale naturale, preponderent ale
versantilor afectati de alu-necari vechi. O particularitate specifica este prezenta
complexurilor teritoriale naturale unice ale Podisului Codrilor - hartoapele.
In aspect orografic, Podisul Codrilor reprezinta un bloc tectonic emers, in
limitele caruia s-au manifestat si continua sa se manifeste miscarii tectonice
pozitive (estimate de catre specialisti la 4-6 mm pe an) mai intense, comparativ cu
arealele limitrofe.
Zona de stepa
Este situata in sudul si sud-estul tarii si dispune de o diversitate biologica mai
redusa comparativ cu prima zona. Ea include si elemente de silvostepa. In structura
-andsafturilor un rol important revine complexurilor teritoriale naturale ale
teraselor Xistrului, precum si celor deluros-valuroase interfluviale.
In aspect orografic in partea de sud a Moldovei se evidentiaza Campia Mol-
dovei de Sud cu Inaltimea Tigheciului si Campia Nistrului de Jos. Campia Mol-
dovei de Sud reprezinta o campie deluroasa cu suprafata puternic fragmentata si
evident inclinata spre sesul Marii Negre. Altitudinea suprafetei Campiei Moldovei
de Sud se reduce lent de la 300-250 m in partea nordica pana la 150-100 m in
extremitatea ei sudica. Pe fundalul acestei campii proemineaza Inaltimea Ti-
gheciului (sau Inaltimile Baimacliei, in alte surse), care reprezinta cumpana de apa
dintre raurile Prut si Ialpug. Ele au forma unei fasii emerse, intinse de la nord spre
sud, iar altitudinea maxima atinge 301 m, fiind amplasata in preajma satului
Carpesti. Campia Nistrului de Jos ocupa partea sud-estica a tarii. Ea are suprafata
trasata si usor ondulata. Altitudinea suprafetei acestei campii constituie cca 120-
160 m, fiind evident mai redusa comparativ cu zona centrala a Codrilor.
D Regiunea campiei de stepa a teraselor Nistrului inferior este situata
in sud-estul Republicii Moldova si ocupa cca 19% din teritoriul ei. In structura
landsaf-
turilor, un rol important revine complexurilor teritoriale naturale, cu
cemoziomuri tipice, slab humifere si carbonatice.
E - Regiunea cdmpiilor fragmentate din stepa Bugeacului este situata in
extre-mitatea sud-vestica a Republicii Moldova si ocupa peste 20% din teritoriu.
Clima in tara este relativ calda, moderat uscata, gerurile parvin tarziu, in
decem-brie-ianuarie. Perioada indelungata fara ingheturi (165-195 de zile) permite
cultiva-rea culturilor termofile si acumularea zaharului in fructe si a uleiului in
semintele de floarea-soarelui.
Radiatia solara sumara anuala constituie la nordul Moldovei 105 kkal/cm 2, in
centru - 110 kkal/cm2, la sud - 115 kkal/cm2. Bilantul radiational anual pentru
aceste trei parti se egalizeaza cu 40-50, 50-55, 55-60 kkal/cm2 respectiv.
Durata medie anuala a insolarii oscileaza de la 2060 ore la nord pana la 2330
ore la sud. Cea mai mare valoare (300-400 ore) se observa in luna iulie si cea mai
mica (46-65 ore) in decembrie. Deci, acest indice are un caracter zonal: in Cahul,
in comparatie cu Briceni, durata medie a luminarii soarelui din iulie pana in
octombrie este cu o ora mai mult.
Temperatura medie anuala a aerului oscileaza intre 7,7 C la Briceni si 10 C
la Cahul. Valoarea negativa se observa numai din decembrie pana in februarie.
Temperatura medie in martie pe tot teritoriul republicii este deja pozitiva.
Temperatura medie lunara in luna iulie atinge 19,5 C - 22 C, fiind cea mai
ridicata temperatura din cursul anului. Temperatura in timpul toamnei scade treptat.
Suma temperaturii active, mai sus de 10 C, la nord alcatuieste 2750 C (partile
impadurite), 3100 C (stepa), in centru - 3000-3100 C, la sud - 3100-3300C.'
Diferenta sumei temperaturilor active intre Grinauti si Cahul ajunge la 580C.
Cantitatea precipitatiilor cazute scade de la nord-vest spre sud-est si de la vest
spre est, diferenta constituind 160 mm (Briceni - 557 mm, Comrat - 400 mm). La
reparti-zarea precipitatiilor o deosebita actiune au inaltimea si expozitia
povarnisurilor si pan-telor. Pe pantele de vest ale inaltimii Moldovenesti - Centrale
(raionul Ungheni) cad cu 50-100 mm precipitatii mai mult decat pe povarnisurile
de est (raionul Anenii Noi).
Cantitatea precipitatiilor cazute oscileaza in marime de 260-280 mm de la an
la an, adica cantitatea de precipitatii poate fi de doua ori mai mica sau mai mare
fata de norma.
Ca particularitati agroclimaterice negative in Moldova sunt perioadele
secetoase, care se resimt preponderent vara. Ele se caracterizeaza prin lipsa
precipitatiilor pe o perioada indelungata de timp, prin temperaturi excesive,
umiditatea scazuta a aerului, furtuni de praf, vanturi uscate si fierbinti. Ultimele se
intalnesc mai des la sud si in centru (in medie 20-46 de zile in an).
Tocmai de aceea sunt atat de importante masurile agrotehnice si ajustarea
fasiilor forestiere de protectie, care pot inlesni acumularea si economisirea
umiditatii din sol.
In perioada calda (aprilie-octombrie) cad cea 70% din norma anuala de preci-
pitatii, cu o diferenta de cea 100 mm intre nord si sud (Briceni - 380 mm, Comrat -
270 mm). Ploile torentiale de obicei sunt insotite de furtuni si nu este exclusa nici
grindina. In medie in timpul verii se intampla 1 -2 zile de ploi cu grindina,
indeosebi n zona de Centru.
In proprietate privata se ana 2 314,2 mii ha, numarul detinatorilor funciari s-a
majorat de la 1 845 in anii 1990-1991 pana la 1 870 mii in prezent. Numarul de-
tinatorilor de terenuri agricole proprietate privata (1 mln 916,2 mii ha) constituie 1
310 mii.
Pe parcursul a 10 ani de reforma au fost defrisate si pierdute ireversibil mai
mult de 150 mii ha de plantatii pomiviticole. In afara de cele mentionate, reforma
funciara a condus la accelerarea masiva a proceselor de degradare a solurilor si la
reducerea substantiala a fertilitatii lor.
Repartizarea rationala a fondului funciar in cadrul economiei nationale $i ex-
ploatarea durabila a resurselor de sol trebuie sa se bazeze pe doua principii de
baza:
- producerea volumului necesar de productie agricola pentru satisfacerea
necesitatilor populatiei in aceste produse i pentru export;
- organizarea agriculturii in aa mod ca procesul de productie agricola sa
- asigure protectia solurilor, conservarea si sporirea fertilitatii acestora.
Tabelul 4
Starea de calitate (bonitatea) a invelisului de sol al terenurilor agricole
(2 518 mii ha)
% din
Clasa de Nota de suprafata Recolta graului de
Suprafata, mii ha
bonitate bonitate, puncte terenurilor toamna, t/ha
agricole
1 81-100 27 680 3,24,0
II 61-80 36 907 2,4-3,2
IV 41-60 24 604 1,6-2,4
VI 21-40 6 153 0,8-1,6
VII <20 7 178 0-0,8
Media
63 100 2518 2,5
pe ar