ISATA Introducere .lsaia... este cel mai méret dintre profetii si oratorii evrei. Splendoarea i preciziunea exprimarii sale, bogéttia si frumusetea imaginilor, orizontul larg si stilul armonios ti conferdi un loc cu tovel aparte in randul profetilor. Pe bund dreptare a fost numit «Printul Profetitor din Vechiut Testament.» I. Locul unic in cadrul Canonului Cei ce viziteazi frumoasa capital’ a Irlandei, in cdutarea monumentelor de cul- turii crestina, vor fi adesea calduziti la o cas& particular in care una din cele mai stralucite compozitii din toat4 lumea a avut »premiera mondiala. Caci la Dublin, in 13 aprilie 1742 s-a sustinut! prima oard ine- galabilul Mesia al lui Handel. Nici 0 per- soand avizati nu a contestat vreodat’ gran- doarea compozitiei fui Handel in latura muzicala, dar care este situatia cu libretul (textul) celui mai renumit dintre toate ora- toriile? Evident, ele sunt extrase in intregime din Cuvantul lui Dumnezeu, tn special din profefiile mesianice ale Ve- chiului Testament. lar profetul care a con- tibuit cel mai mult la libretul? oratoriului Mesia a fost un scriitor evreu care a trait cu cateva secole inainte de intruparea Tui Mesia al s&u — si al lui Handel si al tau si al meu. El se numeste Isaia, cel care a scris cea mai lung’, mai m&iastri gi mai mesia- nica dintre profetiile Vechiului Testament. IL Paternitatea Isaia (in ebraic& Yesa’yahu, Iehova este mantuirea sau mantuirea lui Jehova), fiul tui Amoz, a avut o viziune ce formeazi continutul cirtii Isaia, Datoriti teoriilor ctitice ce ,,au t&iat-o in doui,"* von prezen- ta in cazul acestei cart o introducere mai ampl& decat in cazul oricarei alte cart. Unitatea c&rtii Isaia Exist mai multe teorii ale unor asa- numiti ,,critici superior care au fost per- —Merrill F, Unger petuate de circa o suti de ani, nu ca ipoteze, ci mai degrabii ca fapte. Sunt teorii acceptate practic firi nici un spirit de dis- cerndmént fn. multe cercuri din societatea contemporan’. Jatt cAteva dintre aceste teorii: Nu Moise ar fi scris Pentateuhul. Nu Daniel ar fi scris cartea Daniel, nu Petru ar fi scris 2 Petru, dup’ cam Pavel probabil nu a scris epistolele pastorale>. Tot asa, sustin acestia, Isaia ar fi scris doar prima parte din cele saizeci gi ase de capitole ce i-au fost atribuite. fntrucat Isaia este o lucrare att de im- portant, de proportii apreciabile, abund& atat de mult in profetii mesianice (in spe- cial in acele segmente pe care criticii le-au atribuit altor autori) si este citata atét de frecvent in Noul Testament incAt am con- siderat cd este nevoie s& petrecem mai mult timp si si acordim mai mult spatiu acestei chestiuni a criticii decat am face-o in cazul unei carfi adresate nivelului general al credinciosilor. Abordarea noastra va lua in considerare argumentele pozitive in favoarea pater- nitétii lui Isaia pentru intregul volum ce-i poarti numele, si abia apoi vom rispunde la fiecare din argumentele formulate im- potriva acestei unitati. LL. Marturia istoriei si a traditiei Pan& prin anii 1700, practic tofi cartu- rarii evrei si crestini au acceptat adevarul potrivit ciruia cartea Isaia formeazi un tot unitar, fiind o profetie de mari dimensiuni, scrisi de un scriitor foarte talentat, Isaia, fiul lui Amoz (in romaneste: Amot). 849850 Isaia Dar in anul 1795 J. D. Doederlein a sustinut ci un “al doilea Isaia (numit »Deutero-Isaia“) ar fi scris capitolele 40- 66. Desigur, deosebirile de continut si ton dintre Isaia 1-39 si 40-66 fuseseri deja remarcate de toti cititorii atenti ai Scripturii cu secole inainte, dar asta nu i-a condus la concluzia c& cele dowd sectiuni ar fi fost redactate de autori diferiti. In 1892 B. Duhm a negat unitatea capitolelor 40-66, postuland existenta unui ,,al treilea Isaia“ (sau ,,Trito-Isaia“) ca autor al capitolelor 55-66. Unii au mers chiar mai departe, dar ‘in general in cercurile liberale se accepti teoria a doi sau trei , Isaia.“ In realitate nici una din traditiile de ta inceput nu a sugerat niciodaté ca ar fi exi- stat doi sau mai multi autori ai c&rtii Isaia, De fapt, credinta in unitatea c&rtii Isaia se manifest’ incd de timpuriu, in mod uni- form si necontestat, 2. Marturia Noului Testament Isaia este a doua carte din VT in ordinea frecventei cu care este citatd in NT (dupa Psalmi) si intotdeauna se presupune uni- tatea ei. Citatele din a doua parte a pro- fefiei, ca find scrise de Isaia, sunt date de Joan Botezitorul (Mat. 3:3; Luca 3:4; Ioan 1:23); de Matei (8:17; 12:18-21); de Ioan (12:38-41); si de Pavel (Ro. 9:27-33; 10:16-21). Lucrul acesta este deosebit de remarcabil la Ioan 12:38-41 deoarece aici se face o.referire chiar la autor ca persoani, nu doar la cartea sa: ,Isaia a spus aceste lucruri cand a vazut slava Lui si a vorbit despre El" (y. 41). ,,Aceste Iucruri sunt cuvintele din Isaia 53:1, care fac parte din partea a doua a cartii (v. 38), iar Isaia 6:10 (unde Isaia a vazut slava lui Cristos) (v. 39-40) provin din prima parte a cartii. 3. Unitatea planului si a dezvoltirii Cartea Isaia ne prezintd un plan coerent si o ordine bine alc&tuiti — elemente con- trare teoriei potrivit cfireia am avea de a face cu o colectie de fragmente separate compuse de autori diferiti. 4. Stil poetic elevat Frumusefea incontestabilé a celei de-a dova parti a cirtii face neplauzibila idea Potrivit clireia un autor atat de talentat, care chipurile a trait prin anii 500 .Cr, sii fi fost dat complet uitarii, La urma urmelor, Profétitor Minori, cu scrieri de proportii mult mai reduse, lise atribuie fiectruia opera, prezicandu-li-se numele. 5. Sulurile de la Marea Moartaé In textul cdrtii Isaia, asa cum a fost gisit acesta intre Sulurile de la Marea Moar (datand din secolul 2 1.Cr.) nu exist nici un indiciu ca la capitolul 40 ar interveni o sciziune. Raspunsurile pe care le formukim Ja argumentele ce contest unitatea isaianica ‘Trei sunt argumentele principale ce s-au de vedere istoric, argumentul lingvistic si argumentul teologic. 1. Punctul de vedere istoric Ca Isaia se imparte in doud sectiuni principale este un fapt aproape unanim recunoscut (1~39) si 40-66). Capitolele 36-39 sunt un fel de interludiu istoric. Este interesant de observat cd in capitolele 1-39 se oglindeste Vechiul Testament, pe cfind capitolele 40-66 constituie o paraleld la Noul Testament, chiar i in privinta ci- frelor: cate un capitol de fiecare carte din VT si din NT. S-ar putea ca asta s fie inst doar 0 purd coincident’, deoarece se stie cit impirtirea pe capitole a avut loc ulterior scrierii Bibliei, nefacdnd parte din textul inspirat. Punctul de vedere al capitolelor 1-39 este cu sigurant pre-exilic iar cel al capi- tolelor 40-66 este in mod certa post-exilic. Putea oare Isaia sii se proiecteze pe sine in viitor si si scrie din punctul de vedere al viitorului? Multi critici spun ci nu. Si to- tusi, Ierernia, Daniel si chiar Domnul nos- tru (Mat. 13) au facut uneori acest lucru, Daca capitolele 40-66 au fost scrise in anii 500 7.Cr., cum se explicS tonul pales- tinian al cartii, nu cel babilonean? 2, Argumentul lingvistic Stilul lui ,,Doi Isaia* diferd de cel alIsaia 851 cirtii Isaia tn intregime, sustin criticii. Toti au observat puternica linie de demarcatie de la inceputul sectiunii a doua a cirtii, introdusa prin cuvintele: ,.Mangaiati, man- gaiati pe poporal Meu (40:1). Dar aceasta e o dovada a miiestriei scriitorului. Platon, Milton si Shakespeare si-au dovedit $i ei din plin maiestria de stil, prin capacitatea recurgerii la registre noi de exprimare, tn functie de continut. Minunata méngaiere oferita de Mesia, atét de magistral prezen- tata in 40-66, e suficientii pentru a justifi- ca diferenta de stil. Marea Mediterana In plus existé multe asemanari de stil intre cele doua (sau trei) parti ale cirtii. Multe detalii indica o cunoastere temeinic’ a limbii ebraice, dar una din expresiile in- tAlnite frecvent pe paginile operei lui Isaia este ,,Sfantul lui Dumnezeu" — un tith aplicat divinitatii, 3. Argumentul teologic Criticii nu sustin cd ar exista vreo con- tradictie intre teologia exprimati de sdntai* si Doi Isaia,“ doar c& Doi Isaia* ar fi mai ,,avansata.“ (Asta se potriveste Profetii lui israel si fuda852 Isaia cu teoria total nedemonstratd a evolutiei, care, daci ar fi adevdrata, atunci ar trebui sd constatim c& functioneazi la toate nivelele, nu doar in cel al biologiei. Se spune ci Isaia subliniazi maiestatea lui Dumnezeu, pe cand ,,Doi Isaia* nemarginirea Sa. fn fapt, Mica, un con- temporan al lui Isaia, contine idei simi- lare cu prezumtiva ,.Doi isaia.“) Argumentul teologic este cel mai subred dintre toate wei, prezentind inst avantajul c& dezvaluie adevaratul motiv pentru care au fost formulate aceste teorii, din capul locului: refuzul de a crede in supranatural. Isaia il mentioneazi nominal pe: Cirus cu secole inainte ca acesta sii se fi ndscut — dac acceptim c& Isaia este o singura lucrare, redactati de o singuré persoand. Josephus sustine in scrierile sale cd Cirus nsusi ar fi fost influentat in actiunile sale in urma lecturarii pasajului din Isaia 45:4 Mutte din pasajele despre care se afirma cil ar fi fost addugate sunt, in cea mai mare parte, profetit concrete ce s-au implinit deja. $i aici se remarc& un precumpinitor spirit de prejudecat’ fat& de supranatural, prin faptul ca se respinge data timpurie a aparitiei acestor pasaje. La urma urmelor, daci Dumnezeu este atotstiutor, atunci inseamnd ca pentru El nu este deloc greu s& prezica viitorul prin gura profetilor Sai, intu-o forma cat de detaliata doreste El. Prin urmare, in pofida tuturor ravagiilor pe care aceste teorii le-au facut in cercurile asa-zise crestine, pozitia evanghelicd, nemodificati de-a lungul multor veacuri, este bine fundamentaté si intemeiata pe o logicd sinitoasi: intreaga carte a fost aga cum se afirma la 1:1, de citre Isaia, fiul Ini Amot. Ii. Data Tsaia si-a inceput misiunea ,,in anul in care a murit regele Uzia" (6:1; cca. 740 1.Cr.). Indelungata sa misiune, consacrati in principal regatului Iuda, s-a desfiigurat paralel cu domniile a patru regi: Uzia si Totam, care au fost, in mare, regi buni; Ahaz, un, rege riu; Ezechia (in englezi Hezechia, n.tr.), un rege foarte bun si prie- ten apropiat al profetului. De vreme ce Isaia consemneaza moartea }ui Senaherib (681 2.Cr.), e probabil c& a trait cel putin pan in anul 680, ceea ce-i asiguri un remarcabil record: o slujb& de gaizeci de ani! Potrivit traditiei, Isaia a murit in tim- pul domnici regelui riu Manase. TV. Fondul si tema Sensul numelui lui Isaia imprumuti fnsasi cartii tema sa. Mantuirea este de la Domnul. Cuvantul méntuire apare de douizeci si dou de ori pe cuprinsul ace: tei profetii, fata de cele doar sapte ori cat apare in toate celelalte profetii laolalt Aceast4 tema ilustreazi unitatea cartii: Capitolele 1-39 descriu nevoia imperioasi a omului de mantuire iar capitolele 40-66 gestul plin de indurare al lui Dumnezeu prin care El diruieste aceasti mAntuire. Isaia a avertizat Israelul ci riutatea sa va fi pedepsitd. $i totusi, in pofida acestui jucru, Dumnezeu, tn harul Sau, avea si asigure in viitor un MAntuitor, atat pentru evrei, cat si pentru Neamuri. Pe plan politic, supra-puterile intre ale cliror gheare s-a aflat de atatea ori minus- culul Israel, au fost: Asiria la nord, o putere aflati in plind ascensiune, si Egiptul la sud, © pittere intrat deja in declin. Ultima parte a clirtii il proiecteazi pe profet, in Duhul, cu 200 de ani in vitor, cand se va fi ridicat o alt supta-putere: Babilonul.Isaia 853 SCHITA I. PROFETII REFERITOARE LA PEDEAPSA §I BINECUVANTARE DIN TIMPUL LUI ISAIA (cap. 1-35) A. Judecatile asupra lui Inda si Ierusalim, printre care strbat strifulgerari ale gloriei viitoare (cap. 1-5) 1. Pricina pe care o formuleazi Dumnezeu impotriva tui Israel (cap. 1) 2. Binecuvantarea de care va avea parte Israel in urma curatirii (cap. 2-4) 3. Pedepsirea Israelului din pricina pacatului situ (cap. 5) B. Chemarea lui Isaia, curitirea si imputerni C. Cartea Jui Emanuel (cap. 7-12) 1. Nasterea miraculoasi a lui Mesia (cap. 7) 2. Tara miraculoas’ a lui Mesia (cap, 8-10) 3. Domnia de o mie de ani a lui Mesia (cap. 11, 12) a sa (cap. 6) D. Judecata asupra natiunilor (cap. 13-24) . Judecata asupra Babilonului (13:1-14:23) . Judecata asupra Asiriei (14:24-27) . Judecata asupra Filistiei (14:28-32) Judecata asupra Moabului (cap. 15, 16) Judecata asupra Damascului (cap. 17) . Judecata asupra unor tri neprecizate din Africa (cap. 18) Judecata asupra Egiptului (cap. 19, 20) . Judecata asupra Babilonului (21:1-10) Judecata asupra Dumei (Edomului) (21:11, 12) 10, Judecata asupra Arabiei (21:13-17) 11. Judecata asupra Ierusalimului (cap. 22) 12. Judecata asupra Tirului (cap. 23) 13. Judecata asupra intregului pimént (cap. 24) E. Cartea cantirilor (cap. 25-27) 1, CAntarea de laudi a Israclului pentru binecuvantirile imparitiei (cap. 25) 2, Cantarea lui Iuda adresata Stancii veacurilor (cap. 26) 3, Cfntarea lui Dumnezeu pentru Israelul riscumpirat (cap. 27) F. Ciiderea si ridicarea Israelului si a Ierusalimului (cap. 28-35) . Vai de Efraim/Israel! (cap. 28) . Vai de ArieV/Terusalim! (cap. 29) Vai de alianta cu Egiptul! (cap. 30, 31) Domnia Regelui neprihanit (cap. 32) Vai de pradator/Asiria! (cap. 33) . Vai de toate natiunile! (cap. 34) . Gloria imparatiei viitoare (cap. 35) I. TRANZITIA ISTORICA: CARTEA LUI (H)EZECHIA (cap. 36-39) A. Izbivirea lui Ezechia de Asiria (cap. 36, 37) 1. Sfidarea manifestati de Asitia fat& de Dumnezeu (cap. 36) 2. Nimicirea Asiriei de c&tre Dumnezeu (cap. 37) B. Boala gi vindecarea lui Ezechia (cap. 38) C. Picatul lui Ezechia (cap. 39) VREIAAR YN NOuUsene854 Isaia Il. PROFETI DE MANGAIERE DIN PERSPECTIVA CAPTIVITATII VIITOARE (cap. 40-66) A. Mingiierea de care va avea parte Israelul fn viitoarea izbavire (cap. 40-48) B. 1 - Mangaiere datoriti iertarii si picii Iui Dumnezeu (40:1-L1) Mangaiere datoritt atributelor lui Dumnezeu (40:12-31) Mangaiere datoriti Sfantului lui Israel (cap. 41) Mangéiere datorit4 Robului Domnului (cap. 42) MAngdiere datoritd restauririi Israelului (cap. 43, 44) Mangaiere datoriti lui Cirus, unsul lui Dumnezeu (cap. 45) Mangaicre datoritd cXderii idolilor Babilonului (cap. 46) Mangaiere datoritX caderii Babilonului (cap. 47) . Mangaiere datoriti Revenirii Israelului, in urma mustriiii sale (cap, 48) lesia si respingerea Sa de catre Istael (cap. 49-57) « Mesia - Robul (cap. 49) Mesia - Ucenicul adevarat (cap. 50) Mesia - Domnitorul drept (51:1-52:12) - Mesia - Jertfa purtatoare de pacat (52:13-53:12) Mesia - Rascumparitorul gi Restauratorul (cap. 54) . Mesia - Evanghelistul mondial (55:1-56:8) . Mesia - Judecatorul celor rai (56:9~-57:21) C. Pacatul Israelului, judecata, pocdinta gi restaurarea sa (cap. 58-66) Desfatirile adevitratei spiritualititi (cap. 58) Firidelegile Israelului (cap, 59) Slujbele lui Mesia (cap. 61) Ziua rézbunarii (63:1-6) SEN ANAWH Gloria viitoare a Sionului (cap. 60) Desfatirile viitoare ale Ierusalimului (cap, 62) . Rugiciunea ramisifei (63:7-64:12) . Réspunsul Domnului la rugéiciunea rimasitei (cap, 65) . Consumarea: pacea ca un fluviu (cap. 66) COMENTARIU I. PROFETII REFERITOARE LA PEDEAPSA SI BINECUVANTARE DIN TIMPUL LUI ISAIA (cap. 1-25) A. Judecatile asupra lui Iuda si Jerusalim, printre care stribat stri- fulgerari ale gloriei viitoare (cap. 1-5) 1, Pricina pe care o formuleazit Dumnezeu impotriva lui Israel (cap. 1) 1:1 Versetul tntai din Isaia are valoare de titlu. Referirile istorice au fost tratate de noi in Introducere, 1:2, 3 intregul univers este chemat si participe la procesul pe care Dumnezeu, Judecitorul, |-a formulat impotriva acuza- filor: Iuda gi Ierusalim. Capetele de acuzare: ej s-au dovedit a fi nisle fii neas- cult&tori, ce s-au riisculat impotriva lui Dumnezeu, fiind lipsiti de minimum de recunostinta gi devotament pe care pind si un animal domestic le manifest! 1:4-6 Oamenii s-au facut vinovati de forme agravate de nelegiuire, intorcdnd spatele SfAntului lui Israel. Pedepsele apli- cate de Dumnezeu nu au dat rezultatele scontate, chiar daca trupul este plin de sini si vandtdi... nestoarse, nelegate si nealinate cu untdelemn.* 1:7-9 incepand cu versetul 7? profetu! descrie viitorul ca si cand ar fi avut deja loc.5 Inamicii cotropitori au pustiit luda.Isaia Jerusalimul, fiica Sionului, este ca 0 coliba incropitd, ce sti golas4 in miflocul devas- tri. Dac n-ar fi fost harul lui Dumnnezeu, manifestat prin faptul ci a crufat o mick ramésitd, distrugerea ar fi atins proportiile Sodomei si Gomorei. 4:10-15 Dregitorii si locuitorii Ieru- salimului (Sodomei si Gomorei) trebuie si-si dea seama c& Dumnezeu dispretuieste ritualurile lipsite de realitate, jertfele far ascultare, darurile in care nu sunt implicati daruitorii. Atata timp ct oamenii traiesc in pacat, prezenta lor la serviciile de la tem- plu constituie o insulté si o incdlcare a principiilor curtilor sale. Amestecul fara- delegii cu adunarea solemna este un lucru pe care Dumnezeu fl uriste. El nu va lua seama Ja mainile lor fntinse, nici la multimea rugiciunilor lor. . Vine fi avertizeaz’ pe credinciosi cu privire la acest pericol ce-i paste si pe cei din perioada contemporan’: Simpla exercitare formal a religiei exterioare a fost si va fi intotdeauna o simpli masc& sub care se ascunde fiiridelegea. Domnul a demascat acest fucru in puternicele denunturi de la Matei 23. Acest amestec vinovat din cadrul iudaismu- ui si-a ficut loc in randurile crestindtatii, Constiinta unui credincios poate ajunge si fie atat de scrijelat inet o persoanti si poati prac- tica religia, in timp ce-si vede nestingherit de trllirea in piicat 1:16, 17 Ceea ce trebuie si facd ei este s& se spele, pociindu-se si ldsindu-se de tot ce e rau, $i abia apoi sX practice nepri- hanirea si dreptatea pe plan social. 1:18-20 Dac& vor urma acest rationa- ment divin, vor fi curatati de pacatele lor cele mai manjite, bucurandu-se de bund- tAtile pe care li le-a randuit Dumnezeu. Este demn de remarcat faptul c& primul capitol din opera acestui profet evanghelic, al carui nume inseamna ,méntuirea lui Tehova,“ confine aceasti mareat4 invitatie a evangheliei: »Venifi acum si chibzuim,“ zice Domnul. ,,De vor fi picatele voastre cum e carmazul, se vor face albe ca z4pada; de vor fi rosii ca purpura, se vor face ca Jana. 855 Ratiunea divind, acceptati prin ore- dint, ne invari c& exist curitire de pacat, c& aceasté curatire se face fntru totul detasat de meritele sau eforturile omenesti si numai prin riscumpararea pe care Domnul Isus a realizat-o prin sangele Sau varsat pe cruce. Cine poate cunoaste numirul multimilor care au raspuns la invitatia din Isaia 1:18? Tar aceasta invi- tatie continu’ si risune si astizi! Dar daci oamenii refuza s-o primeasca, rizvratindu-se in schimb, atunci fi paste rizboiul si nimicirea. 1:21-23 Ierusalimul nu mai este 0 cetate acredinciosiei, drept&tii si neprihanirii, cia ajuns o cetate prostituatd, un ad&post pen- tru ucigasi. Tot ce e mai bun in aceastit cetate a fost corupt iar mai-marii sai sunt iste razvrdtiti si plrtasi cu hotii. Mita si nedreptatea au patruns peste tot. 1:24-31 Prin urmare, Dumnezeu fsi va vérsa mania peste toti cei care demon- streaz& prin picatul lor ci fi sunt vrajmasi. Judecdttile Sale vor epura toati necuriitta, aducdnd Ierusalimul la gloria de odinioaré. Neprihinirea Sa va asigura izbavirea tutu- ror celor care se pociesc. Acest nume compus al lui Dumnezeu, Domnul ostirilor, asigurd inevitabilitatea judecitilor descrise. Dar piciitosii vor fi distrusi. Idolatrii vor fi facuti de rusine din pricina ldcagurilor lor pagdne de inchindciune (terebintii si gradinile). Bi ingisi vor fi ca un terebint ale crui frunze se offlesc si ca o gridind parjolitii de dogoarea soarelui, pe timp de secet’. Conducatorii care se bizuie pe propria lor trie (cei tari) vor fi ca niste calti inflamabili, apringi de scAnteia pro- priilor lor fapte rele. 2. Binecuvantarea de care va avea parte Israelul in urma curittirii (cap. 2-4) 2:1-3 Fiul Ini Amof priveste acum din- colo de haosul curent spre glorioasa ‘imparatie a lui Mesia, Atunci Ierusalimul va fi intemeiat ca centrul sau capitala reli- gioas& si politica a lumij, Neamurile. respectiv natiunile neevreiesti, vor efectua pelerinaje la Sion pentru a se fnchina sia primi calauzire divi 2:4 Regele va arbitra in chestiuni inter-856 nationale si va reglementa disputele ivite intre oameni. fn consecinti, va exista o dezarmare universala.? Fondurile cheltuite anterior in scopul inarmarii vor fi cheltuite acum pentru achizitionarea de utilaje agri- cole. Aceste prime versete din capitolul 2 se aseamAni cu textul de la Mica 4: pentru cd au fost inspirate de acel: Sfant, fie pentru ci s-ar putea ca un profet si-] fi citat pe celalalt. 2:5 Glorioasa perspectivi a impiritiei lui Cristos il determinii pe Isaia cd cheme poporul Juda la pocdint& neintarziati, 2:6-9 Apoi, adresandu-se lui Dum- nezeu direct, Isaia recapituleaz’ picatele ce au ficut si se abati nenorocirea peste aceasti natiune. In loc si priveasci la Domnul, oamenii au consultat ghicit din Rasarit, devenind asemenea ghicito- tilor filistenilor. Ei au incheiat aliante cu paganii, contrar poruncii lui Dumnezeu care le interzicea acest lucru. Neascultand de legea lui Dumnezeu, si-au strans comori financiare, cai si care, cu speranta c3 aces- tea le vor asigura siguranta. S-au inchinat la idolii facuti de ei insisi. Acestea sunt motivele pentru care Dumnezeu i-a smerit si mu-i iart. Expresia:. lini de ciile Rasaritului* e o descriere exact& a reviri- mentuluf religiei Rasiritului in tarile din Occident. 2:10, 11 Intorcdndu-se acum spre oameni, profetul ii previne s& caute si se puna la adipost fati de groaza maniei lui Dumnezeu ce se va abate peste oamenii ‘ingamfati. “2:12-18 in acest punct Isaia face un salt bruse {a judecitile din ziua Domnului ce yor preceda domnia lui Cristos. Domnul ostirilor se va ocupa de toata arogan’ oamenilor, fie pe plan individual (cedrii si stejarii), fic la nivelul guvernelor (muntii cei inalti si dealurile), fie din cadrul fortelor militare (turnul si zidul), fie pe plan comercial (coribiile si frumoasele barci8). Trufia oamenilor va fi plecat% si numai DomNUL va fi indiltat in ziua aceea. Idolii vor fi abandonati. 2:19-22 Oamenii vor cduta adapost, cauténd ascunzisuri. Atunci se va dovedi cu prisosintd ci omul trecator nu este demn de incredere. Numai Domnul este demn de Isaia ‘increderea netarmuritS a copiilor Sai. 3:1-5 in ziua aceea despre care citim la 2:20, Domnul va lua din Ierusalim si din luda pe liderii pe care se bizuise poporul. Pierderea tezervelor de paine si de api poate fi o referire 1a conditiile existente ?n cadrul unei foamete, dar aici painea si apa simbolizeaza liderii esentiali, cum su- gereazd versetul urm&tor. Cu alte cuvinte, va exista o lips& acut de lideri capabil maturi, in toate domeniile vietii, Va fi o perioada de asuprire, anarhie, sfidare, lips de respect si nesupunere. 3:6-8 Oamenii vor incerca si numeascit cu forta o rudd care s preia conducerea asupra ,acestor ruine," dar acesta din urmvi va refuza, intrucat nu are nici alimente, nici haine in casa sa. Si vina nu trebuie data pe nimeni altul, spune Isaia, decat pe ei insist (poporul). 3:9-12 in versetul 9, profetul incepe o serie de opt ,,vai‘-uri, doua in capitolul de fat gi sase in capitolul 5. Prima serie con- damn& populatia pentru spiritul de pir- tinire si pentru nefusinarea sa. A doua fi mustra pentru riutatea lor, dar ramisitei Ti promite binecuvantiri. Una din urmirile picatului lor este faptul c& sunt condusi de oameni lipsiti de maturitate si experienti (Copii), de cei slabi (femei) si de inselitori. 3:13-15 fn aceste versete Domnul cheami Israelul la judecatii. Apoi sunt for- mulate capetele de acuzare. El ji ia la rost pe dregatori pentru ci s-au Imbogatit pe cheltuiala séracilor (prin mit si extorcare). Tar pentru cd sunt gasiti vinovati, se ros- teste sentinta. 3:16-24 In continuare se face o usturii- toare condamnare a femeilor din Iuda pen- tru mandria lor, pentru manierismul lor sugestiv si-pentra hainele si bijuteriile lor costisitoare, Fetele lor machiate cu tot felul de cosmetice de mare pret vor fi brizdate de zbarcituri. Trupurile lor vor fi despuiate de hainele alese.Faji de doamnele ele- gante de odinioara, vor deveni niste refu- giate zdrentuite — cu trupurile urat-mirosi- toare, incinse la mijloc cu o funie, rase in cap, imbracate in panzi de sac, fnsemnate cu fierul rogu pentru a:putea fi identificate. 3:25-4:1 Ca si cnd toate acestea n-ar fi de ajuns, ele isi vor pierde barbatii inIsaia 857 rizboi. Decimarea populatiei de parte bar- bateascii va crea situatia unica in care sapte femei vor face curte unui singur barbat, promitandu-i intretinerea atéta timp cat acesta va putea si-si perpetueze numele si si le crate pe femei de rusinea de arimane neméritate si fara copii. 4:2-6 Restul capitolului 4 priveste in viitor spre glorioasa imparatie a lui Cristos. El este Odrasla (in englezi: Ramura, n.tr.) din versetul 2, frumoasé si glorioas’. Jatt ce spune Matthew Henry in aceasta pri- vinta: El este ramura Domnului, omul ramura; este unul din numele sale profetice, robul meu ; vi. 12), ramura nepriheinirit (ler. xxiii. 5; xxiii. 15), wn ldstar odrdslit din tulpina lui Isai si o ramurd din rddacinile sale (ch, xi. 1) si la acest lucra, cred unii, se referd denumirea de Nazarinean care i se aplici la Matei 11.23. Aici el este numit ramura Domnului, pentru c& este sidit de puterea lui gi ‘nfloreste spre slava lui. Steivechea parafrazi chaldeeani ghisuieste astfel in acest punct: Cristosul, sau Mesia, al Domnului.? BI mai este gi rodul tirii, cu care se vor mandri israelitii restaurafi. Necredinciosii vor fi fost nimiciti de Domnul Isus la a doua Sa venire. Evreii salvafi, inregistrati pe viati la Ierusalim, vor {i numiti sfinti. Curltirea din versetul 4 se realizeaza prin intermediul judecdtii, iar nu al evangheliei, Muntele Sion va fi acoperit de 0 caloti de nor ziua ¢i de o flaciira de foc noaptea — un simbol al grijii si protectiei lui Dumnezeu. 3. Pedepsirea Israelului din pricina pa- catului sau (cap. 5) 5:1, 2 In cAntarea pe care o intoneazk Isaia pentru Preaiubitul sdiu (Iehova sau Domnul in NKJV), el repeti tema grijii pline de tandrete cu care Domnul Se poarté fati de via Sa. Dumnezeu a ales cea mai bund iocatie, a cultivat terenul gi a sddit cea mai aleasi viti de vie; a protejat-o si a pregatit un teasc, in speranta ci se va face © recolt& buna. Dar in loc s4 culeaga recol- ta Ja care Se astepta (ascultare, multumire, dragoste, inchinare, slujire), El a gasit doar struguri silbatici, cu miros neplicut (neas- cultare, rizvratire, idolatric). 5:3-6 Indignat, Domnul o intreab& pe Tuda ce ar mai fi putut face si care ¢ expli- catia faptului ci a obtinut rezultate atat de slabe. Apoi Ei anunt& pedeapsa care se va abate asupra ei. Va indepiria gardul im- prejmuitor de protectie din jurul Tudei. Tara va fi invadata ‘si pustiitd si astfel va reveni la starea de spini si paldmida, su- ferind de seceté. Toate acestea au o proiectie viitoare, referindu-se la captivi- tatea ce urma sii aiba loc. 5:7 Cauza acestei evolutii este limpede: cand Dumnezeu a cdutat dreptatea si nepri- hanirea in Israel si Juda, nu a vazut decit ucideri; nu a auzit decat gemetele celor supriti. 5:8-10 fn versetele 8-23 avem sase va- iete sau urgii, urmare din capitolul 3. Vaietele sunt rostite dup cum urmeazi: Primul vaiet: Proprictari lacomi care sc ‘ocupi cu specula de proprietiti imobiliare. creand o crizi de locuinte si de terenuri disponibile, in vreme ce ei ingisi traiesc in huzur. Captivitatea avea si lase ins multe case far locatari iar piméntul urma si-si dea doar o parte din roadele sale. Vita de vie de pe zece pogoane avea si dea doar un bat de vin. Un omer de simént& nu va pro- duce decit o efa. 5:11-17 Al doilea vaiet; Alcoolici inveterati, care se imbati de dimineata pan seara! Benchetuiese si petree total nepas&tori fati de Dumnezeu si luctarile Sale. - Din cauza acestui comportament ne- chibzuit va veni exilul. Oamenii onorabili si multimea vor suferi de foame si apoi de moarte. Nici o categorie social’ nu va sc&pa de umilire. Dar Dumnezeu fsi va dovedi dreptatea prin judecata dreaptd pe care © va aduce cfnd pistorii beduini isi vor hrini turmele pe ruinele Israelului. 5:18, 19 Al treilea vaiet: Mincinosi ne- rusinafi si oameni care-L sfideazii in fati pe Dumnezeu refuzii si se lase de picatele lor, atrag’indu-si pedeapsa ce o meritii. Ei il provoac’ pe Dumnezeu, spundndu-i parca si aduci odat pedeapsa cu care fi tot ameninta. 5:20 Al patrulea vaiet: Cei care sterg orice distinctii morale, negAnd ca ar exista858 vreo diferent intre bine $i rau. 5:21 Al cincilea vaiet: Gameni infumu- Tati, care nu primesc sé li se spun nimic. 5:22, 23 Al saselea vaiet: Judecitori, neintrecuti cand vine vorba de béuturd, care judecd stramb, lund mita, 5:24, 25 Acesti oameni rai, care n-au nici un respect pentra Cuvantul Ini Dum- nezeu, vor fi devorati cum se mistuie iarba in urma focului de pe miriste. Dumnezeu Se va ocupa de poporul Sau ia judecati, facand dealurile s& se cutremure si ulitele s& fie pline de hoituri. Si inci asta nu e totul! 26-30 El le va fluiera babilonienilor s@ vind. $i atunci si vezi cum se vor apropia trupele lor - in conditie fizicS per- fecti, cu uniforme de toati frumusetea, inarmate pani-n dinti! Caii si carele se vor apropia in mare vitezi, plint de furie. Trupele se vor ndpusti ca un leu asupra populatiei, ducdndu-i pe oameni in exil. Va fi o zi intunecatd pentru Iuda! Isaia B. Chemarea lui Isaia, curitirea si im- puternicirea sa (cap. 6) 6:1 in anul cind a murit regele Uzia,10 Isaia a avut o vedenie a Regelui regilor. Aflim de la Ioan 12:39-41 c& Regele pe care L-a vizut el nu a fost altul decat Domnaul Isus Cristos. F. C. Jennings comenteazi pe aceasti tema: Asemenea lui Ioan pe insula Patmos, el devine vin Duhul™ si-L vede pe Adohn (numele lui Dumnezeu ca Domn suprem al tuturor; iar aici, ca la Romani 9:5, ,,Cristos care este peste toti, Dumnezeu, binecuvdntat in veci) tnsofit de tot apanajul splendorii maiestucase, stand pe Tron, care este, la rindu-i, sus si inittat," clci »Tronul Siu domneste peste totis” dar pe céind El sti pe acest skivit Tron, poala hainei Sale umple gloriosul templu,!! 6:2-5 El este insotit de fiinte ceresti numite serafimi,!2 cu ,patru aripi pentru Teverenta si doud pentru slujire. Acestia celebreaza sfintenia lui Dumnezeu, cerand ca robii lui Dumnezeu sa se curete inainte Vedenia I-a tnrdurit putenic pe profet, producind tn el sentimentul puternic al prezentei pacatului, ceea ce I-a determinat si-gi mrturiseasca picitosenia. 6:6-8 Acest gest a fost urmat imediat de curatire. Abia atunci a auzit Isaia chemarea Domnului. $i astfel s-a predat indat Domnului, fiind imputernicit si-1 execute misiunea. 6:9, 10 Misiunea consta in necesitatea vestirii Cuvantului Domnutui unui popor orbit justitiar si impietrit cu inima, datori respingerii mesajului divin. Versetele 9 10 nu descriu telul misiunii iui Isaia, ci rezultatul séu inevitabil. Versetele acestea sunt citate in Noul Testament cu scopul de a explica respingerea de citre Israel a ui Mesia. Vine scrie, in aceasta privinti: pervertiserd atit de tare ciile-incat ajunseseri dincolo de orice posibilitate de con- vertire si vindecare, Un om poate ajunge atat de t conditia lui si fie iremediabilé, si asta datoritd judecatii cu caracter de retributie a lui Dumnezeu asupra sa.13 6:11-13 intrebarea ,,Pani cand? cand vor continua si se le lui Dumnezeu asupra poporului Siu. Urmeaza raspun: cand cetitile vor fi distruse si li locuitori; pan cénd nu va mai rimane nici un om in case si tara va fi devastatii; pana ce DoMNUL va indeparta pe oameni si tara va ajunge o mare pustie.* Dumnezeu va cruta insi o rimésitS (a zecea parte), dar chiar si rimisita va tre- bui s& treac& printr-o mare strmtorare. Aceasti simian sfantd este ca ciotul care a mai rimas din copacul falnic, ce supravietuieste dup’ ce restul arborelui a fost distrus. C. Cartea lui Emanuel (cap. 7-12) 1, Nasterea miraculoasé a lui Mesia (cap. 7) Tal, 2 Capitolele 7-12 au fost denumite Cartea lui Emanuel din pricina profetiilor fAr& echivoe referitoare la Cristos. intre capitolele 6 si 7 Isaia trece peste domnia lui Jotam, reluand firul naratiunii in timpul domniei lui Ahaz, in perioada aliantei incheiate tnire Siria si Isracl (Efra-Isaia im) impotriva lui Iuda, cdnd aceste eri au amenintat Jerusalimul. 7:3 Isaia si fiul séu Sear-Iasub!4 ies in ntémpinarea regelui Ahaz ...la capatul apeductului iazului de sus, pe drumul care duce la ogorul inalbitorului. Poate c& regele se dusese acolo cu scopul de a asigura alimentarea cu apii a cetii. Ogorul fnalbitorului era un loc in care se intindeau tufele proaspat spilate la soare pentru a se albi. 7:4-9 Domnul il asiguré pe Ahaz prin intermediui profetului cd nu are motive si se teama. Regi Siriei si Israelului (Rezin si Peca) nu sunt decat douii cozi de taciuni care fumega, gata si se sting’. Desi con- federajia intentioneaza sa atace Juda gi sa-1 instaleze pe tron pe fiul fui Tabel, o mari- onet despre care nu se stia nimic, planul lor nu va reusi. (intr-adevar, Siria si Israel au invadat Juda, dar apoi s-au retras in momentul fn care au fnaintat asirienii.) Dupa cum principala cetate a Siriei este Damasc iar cdpetenia ei Rezin, tot atat de cert este faptul ci Israelul va fi cucerit in termen de saizeci si cinci de ani. (Vezi implinirea acestei profetii la 2 Regi 17.) Dup& cum Samaria este capitala Israelutui iar c&petenia ei este Peca, tot atat de cert este faptul ci Ahaz va fi dezradacinat daca nu va crede in Cuvantul Domnului. 7:10-13 DoMNUL il instruieste pe Ahaz s& ceard un semn, pe pamént sau in cer, potrivit c&ruia alianta dintre Siria Israel impotriva lui Juda nu va izbuti. Nefiind dispus s& renunte la increderea sa in Asiria, la speranta c& aceasta fi va asi- gura protectia, Ahaz refuzi s& cearii acest semn, dand dovada de o fals& piogenie si smerenie. Desi Domnul este nemultumit de atitudinea regelui, ii di totusi regelui un semn. Vine comenteazi pe aceasta tema: Tntruc&t Ahaz a refuzat si cear’ un semn, Domnul i-a dat un semn ales de El, care avea si extind’ circumstanjele cu mult peste perioada lui Ahaz, fEcind si culmineze profetiile gi promisiunile referitoare la casa lui David". Ahaz. si oamenii de teapa lui nu vor avea parte de nici una din binecuvantitrile si gloriile iner- ente implinitii seranului.! 859 7:14 Asemenea multor altor profetii, si aceasta pare sd fi avut o tmplinire partiald timpurie (in zilele tui Ahaz) si una ulte- rioar&, completé (la prima venire a lui tul 14 indreapt& fara le spre Cristos — Fiul fecioarei!® al cdrui nume arala ca este Emanuel (Dumnezeu cu noi). Din nou il citim pe Vine: plata, Ia Isaia totdeauna introduce un eveni- ment legat neapirat de circumstante viitoare. Este semnificativa si utilizarea cuvantului alah, spre deosebire de bethitla (o fecioari ce tr&ieste in casa pirintilor ei, fri perspective imediate de mifitis); afmah denoti o fecioar’ matura, gata de a se cisiitori.i? 7:15-17 Versete 15 si 16 se refer’, probabil, la al doilea fiu al lui Isaia, Maher- Salal-Has-Baz, despre care ni se spune la 8:18 cia fost un semn. Acest fiu nascut din fecioar va trai in s&rdcie (hrinindu-se cu smantand si miere) pan’ va atinge varsta responsabilititii, Dar inainte de a atinge acea varst4, Siria si Israel vor fi parasite de regii lor, praful alegandu-se de alianta de care se temuse Iuda. Totusi Dumnezeu 0 va pedepsi si pe Iuda prin intermediul incursiunilor facute de regele Asiriei. Cum? 7:18-22 Dumnezeu va fluiera mustei (Egiptalui) si albinei (Asiria), care se vor nipusti Smpotriva Tui Tuda. Asiria va fi briciul luat cu chirie de catre Dumnezeu, aducnd rusine si dizgratie. Jennings face urmétoarea observatie: intr-adevar, sdracd va fi {uda in ziua aceea, ‘intrucat toatl averea unui om va consta intr-un vitel si douk oi, sau capre, dar atat de imbelgugati va fi pagunea prilejuiti de terenurile necultivate neat tocmai aceste trei animale fi vor asigura toati hrana de care va ayea nevoie sau pe care o va putea obtine.! 7:23-25 Paméantul ce dadea odinioara recolte imbelsugate va fi acoperit cu spini si maracini. Ajuns in starea de teren neara- bil, singura sa intrebuintare va fi ca pgune pentru boi si oi.860 2. Tara miraculoasd a lui Mesia (cap. 8-10) 8:1-4 Domnul fl indruma pe Isaia si scrie pe o tablita cu litere citete ,.Maher- Salal-Has-Baz“ si si gseasc& doi mar- tori, pe Urie preotul si pe Zaharia fiul lui Jeberechia, care s& confirme ulterior mesajul. Aceasti denumire inseamna ,,gra- beste prada, urgenteazi jaful,“ indic&nd distrugerea Siriei si Israelului de catre Asiria. Domnul insusi tilmaceste sensul end fi spune lui Isaia sd-i puna fiului sau nou-nascut acest nume. 8:5-10 Domnul are insd si un cuvant pentru Israel. fntrucat locuitorii regatului de nord au dispretuit apele din Siloah, care curg lin, si s-au bucurat de Rezin si de fiul tui Remaiia, Domnul va trimite impotriva lor apele puternice gi mari ale Fluviului (Eufrat). Siloah (numit ,,Siloam“ in loan 9:7) a fost sursa secret de alimentare cu api a Ierusalimului, aici purtiind simbolul Cuvantului lui Dumnezeu, de har sau de incredere ta Domnul. Eufratul este un tip al Asiriei, care avea si cucereasc4 Israelul si Siria, Asiria avea s& invadeze si regatul Iuda, acoperindu-1 tn lung si-n lat, dar numai pand la gat. Dugmanii lui Juda vor fi, in cele din urma, zdrobiti, in pofida pla- nurilor si pregittirilor lor febrile impotriva sa. 8:11-15 Isaia este indrumat de Iehova sii nu se al&iture acestui popor care se teme de conspiratia urzitk impotriva sa, ci si se fncread& numai in Domnul, care va fi un adépost pentru toti cei ce se bizuie pe El, dar pentru toti ceilalti o piatri de poticnire. 8:16-18 Isaia porunceste discipolilor sai fideli sA pistreze cuvantul Domnului pan’ cand istoria va consemna implinirea sa. Profetul fl va astepta pe Domnul, care este in prezent instriinat de poporul Siu, si isi va pune nidejdea in El. Isaia (lehova salveaz@), Sear-lasub (0 rdmdsita care va reveni) si Maher-Salal-Has-Baz. (grabeste prada, urgenteazd jaful) sunt, prin insisi semnificatia numelor lor, semne $i minuni ale indurarii pe care o va arata, in cele din urmi Dumnezeu lui Israel, si a urgiei cu care fi va judeca pe dusmanii sii. 8:19 Profetul ie atrage atentia con- cettenilor si si nu cumva sii consulte pe Isaia cei ce cheami mortii si pe cei ce prevestese viitorul. Oamenii trebuie si se indrepte spre Dumnezeul cel viu, iar nu spre cei morti pentru cei vii. Preocuparea celor din epoca moderna pentru ocult nu este un fenomen inedit: Toaintea oriciirei crize de proportii din istoria omenirii a existat o explozie de spiritism. Asaa fost in Juda si in Israel tnainte de a fi venit perioada captivitatii. Asa a fost in vremea Intruparii lui Cristos i Mori sale riscumpari- toare. Aga este si astizi. Dumnezeu ne-a pu dispozitie tot ce avem nevoie pentru ciltiuzizea $i implinirea nevoilor noastre spirituale in Scripturile adevirulai (2 Tim. 3:16, 17).19 8:20-22 Toti invatatorii trebuie testari prin cuvntul lui Dumnezeu. Dacd invati- tura lor nu concorda cu Scriptura, ,,nu este lumina in ei. (in versiunea englezi NKJV, folositi de autor ca text de bazi pentru Comenrariul Biblic al Credin- ciosului, versetul 20 difer& considerabil de traducerea romaneasca, drept care traduci- torul a considerat c& e necesari retradu- cerea sa: ,,[Inapoi] ia lege si la mirturie. Daci ei nu vorbese potrivit cu acest cuvant, asta se datoreste faptului c& nu e lumina in ei.) Tofi cei care sunt indusi astfel in eroare vor ritici, apisati si flmanzi, blestemandu-L pe Dumnezeul lor si pe tegele Jor pentru starea lor nenorocita. Vor privi spre cer gi spre pamint, ciutand usurare, dar nu vor gisi decat necaz si ‘ntuneric, mahnirea suferintei. 9:1-5 Acum suntem transportati in viitor, la venirea lui Mesia. Teritoriul nordic al Israelului, numit tara lui Neftali, ce fusese dispretuit de invadatori, va fi ‘incununat cu slava. (Galileea Neamurilor a fost locul in care $i-a petrecut Mantuitorul copiliria si in care Si desfigurat 0 parte din slujba Sa publica.) Prima venire a lui Cristos a adus& Galilei lumina. A doua Sa venire va aduce natiu- nii bucurie, punand capit sclaviei si razboiului. 9:6 Prima venire este descrisi in verse- s-a dat.“ Prima propozitie se referi la umanitatea Sa, a doua la dumnezeireaIsaia : 861 Sa. fn continuare versetul ne indreapti privirile spre a doua Sa venire: domnia (guvernarea] va fi pe umarul Siu Elva domni ca Rege al regilor si Domn al domnilor. Restul versetului descrie gloriile Sale personale: fi vor numi Minunat —nwnele acesta este un substantiv, nu un adjectiv, gi se refer’ Ja Persoana si lucrarea Sa. Sfetnic -— {ntelepciunea de care va da dovada in actul guverndtii. Dumnezeu puternic - Domnitorul atotpu- ternic si suprem. vesniciei — sau ,,Sursa‘ eter- Fiind El Insusi etern, El confera viata vesnica tuturor celor care cred ih El. Vine comenteazi: .,Avem o dubla reve- latie in aceasta: (1) El umple si posed vesnicia (57:15); (2) El este un jhdrums- tor, un Antrenor si un Furnizor plin de dragoste si indurare, atotintelept.“20 Pring al picii (Sar-Salom) - Cel care va aduce in cele din urma pace lumii aces- teia zbuciumate. 9:7 Guvernarea Sa va fi cuprinzdtoare, pasnicd si nesfarsita. Stand pe tronul lui David, El va domni cu judecata sidreptate. Cum se vor infaptui toate acestea? Grija plinii de gelozie a Domnului pentru poporul ‘Siu va infSptui toate acestea. 9:8-12 Din nou profetul revine tn trecut Ja tunetele judecatii, impartindu-si mesajul in patru strofe, fiecare terminandu-se cu refrenul: ,,Cu toate acestea, mania Lui nu se potoleste si mana Lui este tot intin- sa“ (v. 12, 17, 21, 10:4). Neafectat de pedeapsa ce i s-a aplicat anterior, in mandria si aroganta sa, Israel se fleste ci se va reface, devenind mai faimos decat fnainte. Dar Domnui declara solemn ci israelitii vor fi atacati de sirieni Ja rasarit si de filisteni la apus. 9213-17 In continuare El fi avertizeaza c& intreaga populatie va fi nimicitd, de la b&tranul cel demn de cinste pnd la profe- tul care fi invatd pe oameni minciuni. Din pricina necinstirii numelui Siu, mania Domnului nu se potoleste iar mana Lui este tot intinsa — dar in semn de judecata nu de indurare. 9:18-21 Din cauza rautatii att de rasp4ndite, tara este mistuiti de focul rézboiului civil, anarhiei, foametei, jafului si canibalismului. 10:1-4 Se rosteste un Vai impotriva acelor dregitori care fi jefuiesc pe nevoiasi, fi asupresc pe sdraci si emit decrete nedrepte. Cand se va abate judecata lui Dummnezeu, ei isi vor pierde toate averile pe care le-au cdstigat prin spagd si extorcare. 10:5-11 Dumnezeu Se va folosi de Asiria pentru a o pedepsi pe Iuda. Dar asirianul are planuri mult mai indraznete! El intentioneazid s& construiascA un imperiu mondial prin cuceriri militare. Et se laudi ci printii si (sau comandantii) sunt cu totii regi si ca cetdtile din calea sa nu sunt cu nimic mai mari decat cel pe care Je-a cucerit deja; cA idolii lui Israel si Iuda nu se compara cu cei ai regatelor capturate deja de el sau dect el insusi. 10:12-19 Dar Dumnezeu va pedepsi miandria si aroganta regelui Asiriei. Acesta pune: succesele sale pe seama tiriei si intelepciunii sale. Nuiaua si toiagul din miinile Domnului nu trebuie si se laude fat’ de mana care le tine. O groaznict nenorocire va veni peste vajnicii luptitori ai Asiriei, care mai sunt numiti si gloria sa si gloria padurii sale si a ogorului siu rod- nic. Lumina lui Israel este Domnul iar spinii ¢i mardicinii Sai sunt trupele asirienc. Supravietuitorii acestor trupe vor fi atét de putini incat pana si un copil va putea sa-i mumere. 10:20-23 fn ziua aceea... ramisita lui Israel nu se va mai bizui pe asirian, cum a facut Ahaz, ci pe Domnul. O mare parte a acestei profetii se referd la a doua venire a Domnului 10:24-27 Desi regele asirian va mir- salui impotriva lerusalimului dinspre nord, locuitorii Iudei nu trebuie s& se teami, pen- tru ci Domnul ostirilor va interveni, cum a facut impotriva lui Madian si a Egiptului. Tuda va fi dezlegati de teama unei domi- natii asiriene,862 Isaia 10:28-34 fn cetatile mentionate avem o escriete vie si plastic’ a traseului urmat de armata asiriand, Peste tot se manifest groaza si panica, in asteptarea invadato- rilor. fn cele din urmé iati-i pe asirieni, care pot fi zariti de pe dealul Jerusalimului. Apoi Domnul intervine si distruge armata, ofiterii si soldatii de rand, exact asa cum ar secera 0 padure. 3. Domnia de o mie de ani a tui Mesia (cap. 11, 12) 11:1 Isaia {1 este unul din cele mai mirete pasaje privitoare la Mileniu fie in Vechiul, fie in Noul Testament. in cadrul unei din acele tranzifii rapide ce caracte- rizeaz& multe din scrietile profetilor, sun- tem transportati acum in viitor, la a doua venire a lui Cristos. Mai inti vedem spita neamului Fiului lui David, o Ramuré ftoiag] din tulpina lui Isai, 2i care a fost tatil ui David (1 Sam. 17:12), 11:2 Ungerea lui Mesia cu dubul Domnului este exprimati in trei perechi de atribute spirituale. W. E. Vine le explic& cu claritate $i concizie: Prima, ,,dubul de intelepciune si pricepere', se referd la puterile [facultatile] mintii: intelep- ciunea disceme natura jucrutilor, priceperea dis- ceme diferentele dintre ele. A doua, ,duhul de sfat gi de trie“, se referi ia activitatea practicd: ‘sfatul este capacitatea de a trage concluziile corecte, tiria este puterea exercitati fn aducerea Jor la indeplinire. A treia pereche, ,,duhul de cunostinfi si de fried de Domnut™, se referi la plrtisia cu Tehova; cunostinta de aici este cunoasterea lui Iehova (ambele elemente ale acestei perechi se acordi cu Iehova); Cristos Insusi a spus: ,,voi nu L-ati cunoscut (ginosko, adic&: nu ati inceput si-L cunoasteti), dar Eu fl cunose (cida, adic: Eu fl cunose intuitiv si deplin)*, Ioan 8:55.22 11:3-5 in continuare este descris’ echi- tatea domniei lui Cristos in limbaj de inalt tinut& poeticl; apoi pedepsirea de catre El a celor rai, propria Sa neprihanire si domnia Lui de pace si siguranta. 11:6-9a Chiar animalele sdilbatice se vor supune domniei lui Mesia, aga incat pruncul care suge se va juca la gura scorburii napareii.23 11:9b Una din cele mai slivite figi- duinte din toaté Sfanta Scripturii este a doua parte a versetului 9, in care ni se di motivul pentru care in timpul Domniei de o mie de ani vor predomina conditiile ide- ale. in engleza Jennings a tradus acest ver- set in versuri rimate, scotind in evidenta numele poetic al Domnului (Jah): For full of Iah’s knowledge shall the land be, E’en as the waters cover the sea. (C&ci. plin de cunostinta lui Tah fi-va pamantul, Cum e marea de ape toatd acoperiti.) 11:10-16 Mesia va fi steagul ce va atrage Neamurile la Sine iar sediul autorititii Sale va fi glorios. Domnul va readuna rimisita poporului Siu din toate colturile pimantului. Iuda si Israel (Efraim) vor trai impreund in pace, sub- jugandu-si dusmanii - pe filisteni, edomiti, moabiti si amoniti. Limba = méarii Egiptului (Marea Rosie) va seca iar Flovial (Eufrawl) va fi impartit in sapte PAraie pentru ca evreii si poatd reveni in patrie. Un drum va stabili legitura intre Asiria si Israel, pentru a usura revenirea evreilor din tinuturile nordice. 12:1-6 In acele zile pline de bucurie ale domniei de 0 mie de ani a Tui Cristos pe pamént, Israel va cfnta cfntiri de multu- mire si incredere. Cu bucurie, rimésita de méAntuiti isi va potoli setea scotand cu asemenea, Israel va canta in calitate de misionari citre natiuni, inviténdu-le sA vin& la Cristos si-si gaseasca implinirea in El. D. Judecata asupra natiunilor (cap. 13-24) 1. Judecata asupra Babilonului (13:1-14:23) 13:1-5 Unmitoarele unsprezece capi- tole contin profetii impotriva Natiunilor neevreiesti. Prima este Babilonul. puterea mondiali care a zdrobit Asiria (prin anul 609 i.Cr.). in capitolul 13, vedem cumIsaia 863 Babilonul este cucerit de mezi si persi (539 3.Cr.). Dar unele dintre profetii ne indreap- t4 privirile dincolo evenimentul acesta, spre distrugerea finalé a Babilonului la sfarsitul Mari Stramtoriri (Apo. 17, 18). Dumnezeu strange armata mezilor si persilor (,,sfintitii Mei), poruncindu-i si intre pe portile nobililor (Cetatea Babi- Ionului) si si distrug’ intreaga tara. (Iarasi versetul 2 fn versiunea romana GBV, editia 1989, 1990, difera radical de versiunea englezi NKJV folositi de autor: »Ridicaji un steag pe un munte plesuy, inaljati glasul spre ei, faceti semne cu mana, ca s{ NU inte pe portile celor nobili* — sublinierea traducdtorului. Tati cum sun& versiunea englezé: “Lift up a banner on the high mountain, raise your voice to them; wave your hand, that they may enter the gates of the nobles” — in tra- ducere: ,,Ridicati un steag pe muntele fnalt, fndltati-va glasul citre ei; faceti-le cu mana pentru ca sii intre pe portile nobililor* — sublinierea traducdtorului!) 13:6-13 in continuare sunt descrise oro- rile acestei invazii - frica si durerea, groaznicele perturbatii in sferele ceresti si 0 drasticd reducere a populatiei. Unele din aceste versete ne indreapti privirile dinco- fo de triumful mezilor si persilor spre ziua Domnului, care va afecta intreaga lume si va implica cataclisme de proportii in ceruri, 13:14-22 In Babilon se va produce un exod masiv, prin faptul ci stdinii vor reveni in patria lor. Cei care vor ramane vor suferi grozdvii de o inimaginabilé cruzime. Versetele 19-22 au fost deja im- plinite partial,24 urmand sa se implineasci integral ‘in viitor. Existi uncle dificultitt legate de pro- fetiile referitoare la distrugerea Babilonu- v at si ii (Is. 13:6-22; + Ter, 25:12-14; 50; 51). De pildi, capturarea cetatii de c&tre mezi (Isa, 13:17) in anul 539 f.cr. nu s-a soldat cu o distrugere similara celei de care a avut parte Sodoma si Gomora (Isa. 13:19); dup& cum nu a lasat cetatea nelocuita pe veci (Is. 13:20-22); nu a fost efectuati de o natiune de la nord — cici Medo-Persia s-a aflat la rasdrit — (ler. 50:3); nu a avut drept urmare cautarea de c&tre Israel sau de catre o rimasit& din Juda a lui Dumnezeu sau revenirea in Sion (ler. 50:4, 5); si nu a implicat diramarea zi- durilor si incendierea portilor (Ier. 51:58). Cum procediim cand dam peste o difi- cultate de acest fel? Mai intai de toate, noi teafirmam increderea noastra nestramutata fn Cuvantul lui Dumnezeu. Dar tinem seama si de faptul c& profetii adesea obisnuian si tmbine viitorul apropiat cu viitorul indepirtat, fard sd indice intotdeau- na sepasarea cronologicd printr-un semnal identificabil. Cu alte cuvinte, 0 protetie ar putea avea o implinire local, partial, dar si o implinire indepartati, complet. Toc- mai acest principiu este valabil in cazul Babilonului. Nu toate profetiile s-au Smplinit. Unele urmeaza s& se implineasc& in viitor. Babilonui este programat si joace un rol proeminent in timpul Marii Stram- toriri. Dar pierzarea sa este deja zugriviti in culori vii in Apocalipsa 17 si 18. Inainte de a doua venire a lui Cristos, toate pro- fetiile privitoare la distrugerea Babilonului se vor implini cu precizie matematici. Ceea ce pentru noi, cei de azi este inviluit in ceaga pentru cei ce vor trai in acel timp va fi absolut limpede. 14:1, 2 Domnul, in indurarea Sa, va restaura Israelul, aducdndu-] fn tara sa. Nafiunile neevreiesti isi vor da concursul la aceast revenire si vor tri in pace cu poporul ui Dumnezeu. Cei ce stipaneau odinioar& peste Israel vor fi acum stujiterii sai, Tacob si casa lui Israel reprezinti evreii din captivitatea babilonean’. Faptul c& Domnul fi alege inseamna ci ii izbiveste din tara captivitatii si-i reaseaz& in propria lor tara. Acei straini care s-au alipit de casa lui Jacob sunt prozelitii din Babilon. Oamenii despre care se spune aici ci i-au dus Ja locul lor ar fi cei ce au avut 0 atitu- dine favorabila fata de revenirea evreilor, respectiv Cirus si alii. 14:3-11 Eliberati de persecutii si de cumplita robie, Israel va canta o'cantare de condamnare la adresa regelui Babilonului.864 Domnul a zdrobit puterea sa, punnd capat tiraniei sale. Acum pamantul se bucurd — chiar gi padurile, care nu mai sunt des- puiate de armatele sale. in sfarsit va exista pace! Locuitorii Seolului il vor intémpina, bucurandu-se cia fost deposedat de pu- terea sa. Strilucirea si faima Babilonului sunt acum din domeniul trecutului. La palat a incetat muzica. Babilonul zace acum pe asternut de viermi, acoperit de viermi. 14:12-17 In continuarea acestei cAnt&ri de condamnare si batjocurd, asistiim la o expandare a temei, trecndu-se de Ja ci- derea regelui Babilonului la insusi cel care I-a animat: Satan, (Lucifer?5). Ryrie scrie c& aceasta e ,evident o referire la Satan, din pricina faptului c& si Cristos il descrie in mod similar (Luca 10:18) si datoriti fap- tului c4 e neverosimil ca expresiile folosite la Isaia 14:13-14 si poat fi rostite de oricine altul decét Satan (cf. 1 Tim. 3:6)."26 Intrucat aceastd stea a zilei, fiu al diminefii, si-a afirmat cu semetie vointa mai presus de vointa lui Dumnezeu, a fost izgonit din cer. Versetele 13 si 14 consem- neaza notoriile declaratii ale Satanei, toate incepind cu ,,eu voi‘, exprimand sfidarea sa la adresa lui Dumnezeu. in cele din urma el va fi aruncat in Seol, fiind o pricin’ de uimire pentru cei de acolo. Locuitorii Seolului se vor minuna c¥. cel care a exercitat o putere atat de mare a fost injosit atat de mult. 14:18-21 Revenind la regele Babilonu- lui, cantarea aminteste de faptul c& pe cand cei mai. multi regi zac in morminte impodobite, lui i se refuzd o inhumare civi- lizata. Lui nu i se va ridica nici un monu- ment iar spita regal (copiii sai) va fi cur- “mata. 14:22, 23 Cetatea Babilonului va fi pustiitd de locuitorii s4i $i curatiti cu miatu- ra lui Dumnezeu. Isaia 2. Judecata asupra Asiriei (14:24-27) in acest punct asistim Ia o schimbare a temei, find descrisi distrugerea asirianu- lui, care st&panea in acest timp este Ba- bilon. Armatele Asiriei vor fi zdrobite pe thuntii Israelului27 fmplinirea deplin’ a acestei profetii va avea loc in perioada Marii Stramtordri, cand regele nordului va fi infrént in urma tentativei sale de a cotropi tara lui Emanuel. . 3. Judecata asupra Filistiei (14:28-32) 14:28-31 SA nu se bucure Filistia pen- tru moartea lui Ahaz, nepotul (numit aici toiagul) lui Uzia, care ii lovise pe filisteni (2 Cro, 26:6, 7). Un alt descendent. Ezechia, avea si-i atace ca o viper’ si ca un sarpe zburStor infocat (vezi 2 Regi 18:8). Atunei s&racii si nevoiasit din poporul DomnuJui vor fi in sigurangi, dar Domnut i va lovi pe filisteni cu foamete si-i va ucide pe supravietuitori. Asirienii invada- tori vor veni dinspre nord ca un nor de fur. Dar poporul lui Dumnezcu va fi in sigurantitla Jerusalim. 14:32 Daci unii curieri dintre Neamuri Vor intreba ce se intampli, ti se va spune ci Domnul isi implineste promisiunile fati de Sion si-i ap&ra pe locuitorii Ierusalimului. 4, Judecata asupra Moabului (cap. 15, 16) 15:1-7 Isaia intoneaza un cantec de jale pentru pierzarea Moabului. Cele doua cetiti puternic intarite, Ar si Kir, sunt dis- truse dintr-odata. Targurile si satele sunt npadite de jale. Chiar Isaia este cuprins de compasiune pentru refugiatii care pardsesc tara. Tinutul este devastat iar oamenii dau naval peste graniti, ducdnd cu ei tot ce au putut salva, 15:8, 9 Tipetele se aud pana la hotarele Moabului. Denumirea orasului Dibon (tanguire) din versetul 2 devine Dimon in versetul 9 — la mijloc fiind probabil un joc de cuvinte, intrucat Dimon seamana cu termenul ebraic dam (sange). Prin urmare, »apele Dimonului vor fi pline de singe.” Chiar cei care vor reusi s& scape vor fi hiti- tuifi ca de un leu. 16:1, 2 Descrierea devastarii Moabului continua in capitolul 16. Moabitii care s-au refugiat in Sela (Petra, capitala Edomului) sunt sfituiti s& trimit& mielul de tribut dregatorului tari (regele lui Iuda) de pe muntele fiicei Sionului (Ierusalim), dupa cum anterior trimiseser& miei Samariei (2 Re. 3:4). Oamenii sunt nelinistiti din prici- Na nenorocitii ce sta s& se abata peste ei.Isaia 865 16:3-3 Domnul fl sfiituieste pe Moab i ascunda pe evreii ce sunt urmariti, sa-i acopere ziua in amiaza mare cu umbra sa, ca noaptea neagré. Caici apsarea va in- ceta, pustiirea se va sfairsi si cel ce calct tara in picioare va pieri. In schimb Dom- nul va domni de pe tronul lui David, cu in- durare, adeviir, dreptate si neprihiinire. 16:6-12 Caderea Moabului se datoreste mandriei si arogantei sale. Toata tara ¢ cuprinsa de jale. Ogoarele fertile ale Hesbonului sunt acum sterpe iar fru- moasele vii din Sibma sunt ruinate. Din nou profetul insusi plange pentru dev- astarea aceasta de mari proportii. Cand Moabul se va ruga idolilor sai, nu va pri- mi nici un ajutor. 16:13, 14 La celelalte profetii ale lui Dumnezeu privitoare la ciderea Moabului se adauga si informatia conform cireia acest lucru se va intémpla in decurs de trei ani, dupa anii unui argat — adic cu nici un minut peste timpul agreat. 5. Judecata asupra Damascului (cap. 17) 17:1-3 Al treilea oracol prevesteste nivelarea Damascului, principalul oras- stat al Siriei, si a cetatilor din jurul sau. Datoriti aliantei sate cu Siria, Efraim (Is- rael) va avea parte de aceeasi cddere. Efraim va fi despuiat de sistemele sale de aparare, Damascul va pierde regatul su iar sirienii care vor sc&pa cu viata isi vor pierde gloria. Damascul a fost distrus de armatele asiriene in 732 7.Cr., iar Samaria a cizut si ea cu zece ani mai tirziu. 17:4-6 in ziua judecitii sale, Israel va fi dezonorat si infometat. Va fi despuiat ca niste ogoare de pe care s-a cules recolta in Valea Refaim — doar 0 mica ramasita va ramane. 17:7-11 Atunci oamenii se vor intoarce la adevaratul Dumnezeu, Cel Viu, Faci- torul lor, Sfantul lui Israel si vor renunta la tot ce are de a face cu idolatria. Cetitile in- tarite vor ram4ne pustii, asemenea ce- tAtilor hivitilor si amoritilor dup’ ce is- raclitii fe-au cucerit, $i de ce se vor intém- pla toate acestea? Pentru ci poporul lui Dumnezeu L-a uitat pe El, intorcandu-se spre .,butucii straini,”’ adic& spre aliante strdine, religii striine si obicciuri straine. Acest seceris va avea consecinte dezas- truoase. 17:12-14 incepand cu versetul 12 continudnd pani in capitolul 18, n prezint un scurt interludiu cu doua sec- tiuni principale, fiecare incepind cu »Vai!". Prima sectiune ne prezinta natiu- nile neevreiesti care atacd Israelul, fcand larm mare datorité armelor moderne de razboi. Dar deodaté Domnul Ie intoarce din drum, amenintarea ce-| pistea pe Is- raet find inlaturata dintr-odata, ca in cazul distrugerii armatei asiriene. 6. Judecata asupra unor tari nepre- cizate din Africa (cap. 18) Aici nu predomina cuvantul ,,Vai*.2* ct ,,Jati“, prin care o natiune prietenoas neidentificati este invitatd si-si trimita ambasadori in Israel (v. 2, 7). Expresia .zumzet de aripi“ ar putea sugera dorinta de a proteja poporul Israel. in acelasi timp, alte natiuni neevreiesti vor prida poporul lui Dumnezeu, in timp ce El va privi in ticere. Dar in cele din ur- m& Dumnezeu le va nimici, lasind starvurile Jor ca hrand pentru animalele si pisarile de pradi. Israel se va apropia atunci de Muntele Sion ca un dar inchinat Domnului. Versc- tul 7 ar putea fi redat astfel: ,,[n ziua aceca lui Iehova I se va aduce un dar al unui popor imprastiat si devastat..." (IND) mai degraba decat ,.din partea unui popor. Asta se refera la restaurarea Israclului cu prilejul celei de-a doua veniri a lui Cristos. 7. Iudecata asupra Egiptuiui (cap. 19, 20) 19:1-3 Cand Domnul va descinde cu judecata Sa asupra Egiptului, idolii... se vor prabusi iar oamenii vor fi cupringi de panicd. Va izbucni un razboi civil iar mintile cele mai strilucite vor recurge in zadar la ajutorul idolilor si al diverselor forme de spiritism (,,vor intreba pe idoli si pe vriijitori, pe cei ce cheami mortii si pe ghicitori.") 19:4-10 Tara va fi condusd de un despot nemilos. Rezervele de ap se vor epuiza in urma unei cumplite secete,866 provocénd compromiterea recoltelor si distrugerea industriei pescuitului. Se vor inchide filaturile si se vor strica toate pa- turile sociale, de 1a cei mari pani Ia oa- menii de rand. 19:11-15 Sfetnicii cei mai buni ai lui Faraon, care locuiau in Zoan (Toan) si Nof nu vor dispune de injelepciunea necesari pentru a face fata acestei crize. De fapt, sfaturile lor sunt cele care au dus Egiptul de rapa. Prin urmare situatia In care s-a ajuns este far iesire. Primele cincisprezece versete ale aces- tei profetii s-au implinit deja. Dup& moartea lui Tirhakah, care ocupa tronul Egiptului in perioada profetiei lui Isaia, tara a fost macinata de rizboi civil. Egip- tul a fost scindat in douasprezece regate, toate fiind supuse Asiriei. In cele din ur- m&, a avut loc unirea acestor regate sub domnia lui Psammetichus, ,.imparatul fara mila“ din versetul 4. Restul capitolului nc nu s-a implinit, 19:16, 17 Cand Dumnezeu fsi va strange pumnul, populatia va tremura de fricd. Doar pomenirea numelui lui Juda va face inimile egiptenilor sa se topeasci de groaza, 19:18-20 Dar tari Bgiptufai ise promite si o restaurare, Cinci cetati vor de- veni centre de inchinare la Jehova, inclu- siv Heliopolis (Cetatea Soarelui), numitd si Cetatea Nimicirii. Va fi un altar inchinat Domnului in mijlocul girii si un stalp inchinat Domnului la graniti, ambele fiind martori ai Domnului. Josephus ne spune c& profetia din versetul 19 s-a implinit in anul I d.Cr., cdind Onias, marele preot, in fuga sa de la Terusalim, a primit permi- siunea si fnalte un altar in Egipt. Dar sen- sul deplin al profetiei este fark indoiala din domeniul Mileniului. 19:21, 22 Judecitile lui Dumnezeu asupra Egiptului vor reusi si-i determine pe oameni si I se inchine. 19:23 O gosea va stabili legdtura intre Egipt (trecdnd prin Israel) si Asiria, acce- sul pe aceasta sosea fiind lipsit de re- strictii, Natiunile se vor uni, inchinandu-se Jui Iehova. 19:24, 25 Atunci Israel va fi una din cele tei (Ari, alfturi de Egipt si Asiria, isaia adica vor forma o alianta tripla, bene! ciind de binecuvantarile impiratici tui Cristos, Notati refrenut:,,in ziua aceea” (v. 16, 18, 19, 21, 23, 24). 20:1-6 fn anul 711 1.Cr. Tartan, sau mandantul sef al regelui Sargon al Asirici. a cucerit cetatea filisteani Asdod. in acelasi timp, Domnul i-a spus lui Isaia si umble gol (adicd imbracat sumar, nu com- plet gol) si descult, ca semn de instiintare pentru Egipt si pentru Etiopia, cand a tea vor fi umilite timp de trei ani de Asiria. Apoi locuitorii Iudei vor vedea cat de mare e nebunia de a se increde in Egipt si de a astepta de la el sa-i apere de Asiria. Uni comentatori sugereaza cd versetele 5 si 6 se reterd Ia filisteni sau gi la Iuda, si fa filisteni, adic la Inreaga Palestina.)29 8. Judecata asupra Babilonului (21:1- 0) 21:1-4 Cele wei oracole din capitolul 21 sunt aducitoare de vesti rele pentru Ba- bilon, Edom si Arabia. »Pustia marii* este Babilonul, numiti probabil aga datorita iesirii sale Ja Golfut Persic. Babilonul va fi fi devastat ,,cum fnainteaza vijelia de la miazizt... din pustie™ intrucat el continus si jefui s si fact pripad, va fi, ta randu-i, umilit de persani (Elam) si de mezi (Media). Atun- ci Babilonul va inceta s&-i faci pe altii si geama (printre care si pe captivii evrei) Viziunea este att de groaznici incat il umple pe Isaia de © cumplit’ intristare, 21:5 in timp ce dregittorii benchetuiesc si petrec in sigurantd, deodatd risund chemarea la lupta (,,Ungeti scutal!"). De- sigur este o referire la Ospiitul lui Belsatar (Dan. 5). 21:6-10 Domnul il instruieste pe Isaia si numeascd un strijer care si descrie hoardele invadatoare, in special nenumitatele unitéti de cavalerie. Dupii ce asteapth zile si nopti, el descrie inaintarea ciléretilor, perechi-perechi. Aceasta ar putea sugera inaintarea mezilor si a persilor. Apoi, cu un racnet de leu. el anunti cdderea Babilonului si a reli sale idolatre. Anuntul este un mesaj de mangaiere pentru Israel, o natiune ce a fost macinatd si cernuti de Babilon. E demn deIsaia 867 retinut faptul ci aceasté profetie a fost fi- cutd cu circa doua sute de ani fnainte de c&derea Babilonutui. Si noi putem fi strajeri pentru imparatia Jui Dumnezeu: Striijerul este cel ce particip la sfaturile fui Dumnczeu, stiind ce va urma si veghind pan’ in clipa imptinirii evenimentului. Tot asa si in prezent, cel care atla din Scripturite de-acum incheiate, ce ne stav la dispozitie, ce a prezis Dumnezeu , putdnd si discearni planurile Sale, nu printr-o interpretare speculativa, ci prin ‘compararea unor versete din Scripturd cu alte versete din Scripturi, si care acceptii ceea ce este Limurit acoio, poate sii avertizeze si si-i indemne pe altii, El std in turnul de veghere {versetul 7) fn pirtiisie cu Dumnezeu.%0 9. Judecata asupra Dumei (Edomului) (21:11, 12) Duma este Idumeea sau Edomul. Un edomit ingrijorat il intreaba pe strajer cat mai este din noapte, adic’ daci ame- nintarea asiriana ¢ pe sfargite. [ati raspun- sul: Noaptea actualei tale tulburiri se va sfarsi, fi ind urmata de 0 zi nou’, Dar in curand va veni © alti noapte. Dac vei ciiuta un rispuns de mangaiere {a intrebirile tale stiruitoare, va tre- bui mai intfi si te .tntorci*, termen care jnseamni gi site pociiesti*. Numai atunci vei gisi rispunsul nidijduit; noaptea suferintelor tale se va sfarsi si vor risari peste tine zorii diminetii izbivitoare.3! 10. Judecata asupra Arabiei (21:13-17) Si pe Arabia o asteapt necazuri. Cara- vanele se vor ascunde fn piiduri de armata asiriand iar cei ce vor reusi si scape de mi- cel vor suferi de foame si sete cumplite. Domnul a decretat cA slava Arabiei va in- ceta in decurs de un an si numai cAtiva din faimosii sai luptitori vor supravietui. Sin tagma: ,,anul argatului“ inseamna ca nu se va depisi nici cv o zi termenul de un an. 11, Judecata asupra lerusalimului (cap. 22) 22:1-5 Valea Viziunii se referi la Terusalim (vezi v. 9-11). Cetatea este ase~ diata. Oamenii s-av suit pe acoperisurile caselor, privind ingrijorati spre inamicul aflat la portile cetatii. Strizile cetitii pline odinioara de veselie sunt acum presirate cu trupurile celor ripusi de ciumii. Dregi- torii si oamenii de rand ce incearc’t si scape din celate sunt capturati fr nici un efort de c&tre inamic. Insusi Isaia este nemngiiat la vederea judecitii pe care Dumnezeu a promis ci 0 va aduce peste Terusalim. 22:6-11 Elamul si Chirul sunt unitatile de nord si de sud ale armatei babiloniene. Carele lor de lupta, impreuna cu cavaleria, umplu vaile din jurul cetatii. Evreii se pregitesc cu sfrguinti si fack fata asediu- lui. Ei riscolesc Casa Padurii (depozitul de arme), demoleazi casele pentru a obtine pictrele necesare reparirii zidului, si incearcd si pun’ la punct un sistem im- provizat de aprovizionare cu apa. Cu alte cuvinte, fac de toate, numai spre Ficitorul lor nu privesc, cand, de fapt, El este cel care a adus peste ei aceastd nenorocire, pe care a pl&nvit-o cu malt timp in ura. 22:12-14 Cand Domnul i-a chemat ja pocdints, ei au trait fn chefuri gi petreceri, total nepasatori fata de El, drept care nu vor fi iertati pentru acest lucru. 22:15-19 Sebna, administratorul de la palatul lui Ezechia, isi pregdteste un mor- mnt impodobit. Dumnezeu fi spune insi prin gura profctului Isaia ci toate efor- turile sale sunt zadarnice. Domnul il va duce fn captivitate, ca pe un ghem. Et vi muri intr-o fark strAind si va fi dat ui Poate ci Sebna a fost cel care s-a situat in fruntea celor ce au sustinut incheierea unei aliante cu Egiptul 22:20-24 Dupi demiterea lui Sebna, Eliachim (adica ,,Dumnezeu va stabili*) ii va ocupa locul. Un tip al Domnului Isus, Eliachim va fi un lider responsabil si fn- durdtor, cu autoritate deplina. Lui i se vor inména cheile casei lui David.5? el urmand sd aibé controlul asupra inciiperilor regale si si aleagi slujitorii in casa regelui. (in ‘Apoc. 3:7 se spune ci Domnul Isus detine cheile casei fui David.) Eliachim va fi in- trit fn postul siu, avand autoritate com- pletd in sfera sa de atributii. 22:25 Intrucat Eliachim este neindoios3868 cepul implantat intr-un loc sigur (v. 23a), Indepirtarea si ciderea sa ar putea fi © referire la captivitatea casei lui Iuda, al carei reprezentant este e}. Isaia 12. Judecata asupra Tirului (cap. 23) 23:1-5 IntorcAndu-se din Tarsis (care aici inseamn probabil Spania), marinarii din Tir primesc vestea c&derii cetitii cand ajung in Cipru. Intrucdt casele le-au fost distruse si nu mai au nici un port in care sii se intoarca, ei urla de durere, Negustorii Sidonului stau inmarmuriti, amintindu-si cum vecinii lor din Tir traversasera marea, aducind grdne din regiunea superioara a Nilului (Sihor), cum acestia fuseser& ne- gustorii natiunilor. Sidon, cetatea-mami a Tirului, se rusineazii la vederea talazurilor ce se lovesc de ruinele Tirului, parand si planga alaturi de locuitori. Este ca si cand Tirul n-ar fi avut niciodatk copii care si locuiascd in el! $i Egiptul este cuprins de agonic Ia vestea pierderii clientului su cel mai bun, 23:6-9 Tirienilor li'se spune s& caute adipost hat departe, in Spania (Tarsis). Cndva locuitori ai unei cet&ti ce fusese veacuri de-a randul prospera, picioarele lor fi poartd acum prin strdindtiti. $i cine a adus aceast% groziivie peste Tir, cetatea cu puterea, bogitiile si slava sa? Domanul ostirilor ~ hot&rat si dezonoreze mandria intregii glorii omenesti. 23:10-17 Vazand cum Tirul a fost atacat de Nebucadnetar, oamenii sunt indrumati sA fuga in alte Giri, impristiindu-se de-a lungul Raului (adicti al Fluviului Eufrat, care traverseazi multe tari). Damnezeu a trezit Babilonul pentru a-] face sa distrugd cetatea negustoreascA (Canaanul). Chiar daca refugiatii vor fugi in Cipru, tot nu vor gisi odina. Profetul este uimit de faptul c& © natiune atat de nefnsemnati, fondatii de Asiria, poate duce Tirul de rapa. Tirul va fi dat uit&rii in timpul celor saptezeci de ani ai monarhiei caldeene. La sfarsitul acestei pe- mioade, isi va relua bucuroasa activitatea de prostituare pe plan comercial cu toate re- gatele lumii. 23:18 ,,CAstigul Tirului si plata ei“ se refera la a doua venire a lui Cristos, cand wfiica Tirului va veni cu un dar“ (Ps. 45:12). Comorile ei vor fi o ofranda ti pentru Domnul. 13, Judecata asupra intregului pdmént (cap. 24) 24:1-3 Judecittile lui Dumnezeu par si inceapi cu tara Israelului. dar apoi cuprind tot pamantul si chiar fiintele rele din ceruri. ,,Pamantul* mai poate fi tradus aici si prin tara," iar referirea Ja ,,preotul" din versetul 2 sugereazii ci tara Israeluiui este avutd in vedere in versetele 1-3. Observati cum alterneaza textul intre tari si popor. Distrugerea are proportii cataclismice, afectand toate categoriile sociale. 4-13 Mentionarea termenului jlumea* in versetul 4 sugereazii ci teatrul judecdtii s-a largit. Cauza poluarii mon- diale este faptul c& oamenii au calcat legamantul vegnic. Unii considera cit aceasta se referd la legimantal incheiat de Dumnezeu cu Noe (Gen. 9:16), dar acel legimant neconditonat depindea in in- tregime de Dumnezeu. Alltii cred ci este 0 referire la legea lui Moise. Numai ci aceasta a fost data doar I[sraelului si nu se spune nicdieri ci ar fi fost un legimant vesnic. The Bible Knowledge Commen- tary spune ca este ,,legimantul pe care [-au incheiat oamenii implicit ca Dumnezeu de a asculta de Cuvantul Sau.“ ..Cetatea confuzici ar putea insemna Ierusalimul. dar intr-un sens mai larg ar putea cuprinde zatie urbanit. 4-20 In acest punct se aud cAnte- cele rimigitei ce a fost pistratd in viati, credinciosii acestia intonand laude la adresa lui Iehova (sau Domnul in NKJV) pentru harul Sau salvator. Apoi profetul deplinge groaznicele orori ale Marii Stramtorari, acel timp de cumplita perfidie, cand orice sc&pare va (i imposibili. Pimantul se va clitina ca un betiv, de parc’ ar fi fost atins de un cutremur urias. Se va pribusi, se mai ridice. 24:21-23 Ostirile fortelor rele din locurile ceresti vor fi si ele judecate. Aceasta corespunde cu textul de la Apo- calipsa 19:19, 20; 20:1-3. Regi pamantu- iui care au jucat rol de marionete vor avea si ei parte de aceasti judecald la a douaIsaia 869 venire a lui Cristos, Slava nefntrecutd a Domnului va face ca soarele si luna si pilleascd. E. Cartea cantarilor (cap. 25-27) i. Cantarea de laudé a Israelului pen- tru binecuvantarile impdritiei (cap. 25) 25:1-5 Capitolele 25-27 au fost numite ~Cartea cfintirilor. Aici rimiisita de evrei r&scumpirati {] laud’ pe Domnul pentru ci i-a izbavit din Marea Stramtorare. Cetatile inamice (nu neaparat o cetate anume) au fost ficute praf, determinandu-le pe Nea- muri s& recunoasc puterea lui Ichova. Dumnezeu a fost pentru poporul Sau tot ce i-a trebuit acestuia. 25:6-9 Pe Muntele Sion Domnul intinde un ospat cu cele mai alese bucate spirituale, El inlatura acoperiméntul igno- rantei, valul orbirii satanice care a invaluit toate natiunile. El cucereste moartea (prin invierea sfintilor din timpul Mari Stram- torSri ce au murit), alunga intristarea si a~ nuleazii stigmatul ce planase asupra popo- rului evreu. Ramisita va spune ap Acesta este Dumnezeul nostru; pe El L-am asteptat; ne vom bucura si ne vom veseli in mantuirea Lui. 25:10-12 Dusmanii Israelului, al ciror reprezentant este, pare-se, Moabul, va fi facut de rusine si c&lcat in picioare. Dum- nezeu este asemuit cu un fnotitor in verse- tul 11, care-Si intinde mainile fn semn de judecat& peste moabiti. 2. Cantarea lui Inda adresaté Stancii Veacurilor (cap. 26) 26:1-4 Reveniti in patrie, israelitii ras- cumpirati din cadrul rimisitei celebreazi viata de credint& si bizuire pe Domnul. Cetatea lui Dumnezeu este in contrast cu cetatea omului (24:10). Natiunea nepri- hanit& (Israelul rascumparat) se bucura acum de o pace desavarsit care provine din bizuirea lor pe de-a-ntregul pe Iehova. Referitor Ja versetul 3, renumitul autor american de imnuri baptiste, Philip P. Bliss, obisnuia si spund: ,,Jubesc acest verset mai mult decAt oricare alt verset din Biblie: «Tu fl vei pastra in pace deplina pe cel al cirui minte se reazemA pe Tine, c- ci se inerede tn Tine.» “M Moody a legat versetul 3 de versetul 4 in urmatoarele cuvinte: ,,Pomul picii 7 infige ridicinile adane tn crZpiturile din Stanca Veacurilor.“35 In sfarsit ei vor re- aliza c& ,,in IAH, in Domnul (in ebraica TAH este forma abreviata a lui IAHWH) este tarie vegnica* sau ,,Stanca Veacurilor* (textul marginal din editia NKJV). Toemai pornind de la aceasta sin- tagma i-a venit lui Augustus Toplady ideea unuia dintre cele mai marete imnuti din limba englez’: Rock of Ages" (tradusa in romAneste cu cuvintele: ,,Cel ce Te-ai deschis mie stanc’ de mantuire™, n.tr.), Cautind adipost de furtuna nlipra: nic’ tntr-o crapatur’ a stdncii, el a seri Stanci a Veacurilor. despicatd pentru mine, Lasa-ma si ma ascund in Tine; Lasi ca apa si sAngele, Ce au curs din coasta ta stripunsi, De pacat si-mi fie vindecare, De-a sa vinovatie si putere sti mii izbiveas: Cat vremelnic mai am suflare pe acest pamant, Si-apoi cnd ochii mi se vor inchide ia moarte, Cand ma voi indlta spre lumi necunoscute, Viizindu-Te pe tronul judecatii Tale, Stned de Veacuri, ce pentru mine ai fost lovita, Ascunde-mi in Tine. 26:5, 6 Aroganta civilizatie a omului a coborat pana intr-acolo incat picioarele sdracilor si nevoiasilor calcd oragul, ceta- tea ingamfata, 26:7-15 Versetele 7-19 par s& repete rugdciunile rostite de rimasiti cfnd trece prin Marea Stramtorare. Domnul este cel ce le-a netezit cAririle, in timp ce ei L-au agteptat cu infrigurare, ca s&-$i arate in- durarea fati de ei. Numai atunci cand Dumnezeu va actiona in judecata Sa vor invita cei rai neprihinirea. Mana lui Dum- nezeu s-a inaltat, fiind pregatita si loveased, dar atunci cand va cobori in ma- nia Sa, ei vor fi rusinati iar Israelul va avea pace. Rimisita a fost sub stpanirea mul- tor stipani dintre Neamuri, dar Dumnezeu este singurul si adevaratul lor Domn. Na-870 tiunile care au tracasat Israelul nu se vor mai indlta pentru a mai tulbura pe copii lui Dumnezeu vreodatd. Versetul acesta nui neaga invierea cu trupul a celor rai, ci doar promite c& marile puteri ale lumii neevreiesti nu se vor mai reface niciodata. 26:16-49 Dar dupa ce Israel va trece prin chinuri similare celor asociate cu nasterea, care nu par sa fi dat rezultate, natiunea va beneficia de o inviere. Iehova rispunde la rugaciunea poporului Sav cu promisiunea refacerii pe plan national cand ,,roua din iarba“ (Duhul Sfant) va fi turnati peste tard. 26:20, 21 Intre timp, Domnul sfatuieste rAmisita credincioas& din poporul Siu si se ascunda fn cAmiarile tainice, pani cand El va termina de varsat mania Sa peste Jumea apostata, Isaia 3. Cantarea lui Dumnezeu pentru Israelul réiscumpdrat (cap. 27) 27:1 Cand va veni ziua Domnului, Tehova il va pedepsi pe Leviatan, sarpele zburiitor (Asiria), pe Leviatan sarpele in- clat (Babilonul) si va ucide reptila din mate (Egiptul). Unii comentatori cred cd tofi acesti trei monstri simbolizeazi Ba- bilonul. Altii considera cA sunt o in- truchipare a lui Satan, cel care anima pu- terilc mondiale; ¢] este numit sarpele si balaurul (Gen. 3:1; Apo. 12:3; 16:13), 27:2-6 in ziua aceea, Dumnezeu Se va bucura de via Sa réscumpirata cu vin rou (israel), izbucnind in cAntec. El o va pazi ai si noapte. El nu mai e mAniat acum pe poporul Sau, Daci ar fi si se ridice pu- terile ostile impotriva ramasitei, El le-ar arde ca pe spini si mricini. Muit mai in- dicat ar fi ca aceste puteri si se indrepte spre Domnul, cernd protectia si pacea Sa. fn Mia de ani Israel va inflori si fnmuguri si va umple fata lumii cv rod, 27:7-9 Dumnezeu nu S-a purtat cz Israel in avelasi mod in care S-a purtat cu asupri- torii mondiali ai Israclului. Dimpotriva, E1 \-a pedepsit pe Israel intr-o masura limitatd. La izgonit pe israeliti in exil, pentru a-i curdti de idolatrie. Acest obiectiv va fi fost realizat cnd Israel va fi disteus orice urma de chipuri c&rora li s-a inchinat. 27:10, 11 intre timp, lerusalimul este vazut in ruine, aga cum reiese din ima- ginea viteilor ce pase printre tute sia f meilor care sirang vreascuri de loc. Toate acestea s-au intamplat pentru ci poporul nu a dat dovada de nici un discernamani spiritual, : 27:12, 13 Cand va sosi acca zi, Domnul va treiera, despirtind cele adevarate de cele false pe tot cuprinsul (ari Israclutui Apoi fi va readuna pe acei evrei care sunt ‘imprastiati printre natiuni neevreiesti cum sunt Asiria gi Egiptul. Reveniti in patrie, ci se vor sui fa Jerusalim pentru a se inchina Domnului F. Caderea si ridicarea Isractului sia Ierusalimului (cap. 28-35) J. Vai de Efraim/srael! (cap, 28) 28:1-4 Samaria a fost cununa ingam- fat& a betivilor Israelului (Efraim). Cetatea aceasta asezata pe o indltime a fost cao cunund ce privea vaile minoasc ale oame- nilor imbatati de vin, imbuibati de placeri, de materialism’ si de sex. Cuceritorii asi- rieni sunt gata si devoreze cetatea, ca si cnd ar fi o smochina coapti de iunie. 28:5, 6 Domnul ostirilor va fi cununa nepieritoare de siavi pentru rimigita cre- dincioasd cAnd El Se va intoarce pentru a- Si intemeia impéraitia. El fi va imputernici pe lider s aducd la indeplinire judecata si s& resping& inamicul, forténd-I s& se re- tragd la poarta cetatii sale. 28:7, 8 Profetul isi fndreapti acum atentia spre Iuda, Asemenea Israelutui, locuitorii iudei sunt imbatati, bilacindu-se in voma for si in murdiria de la mese. Chiar preotul gi profetul s-au dedat la de- strabalare. 28:9, 10 Conducatorii religiosi isi bat joc de Dumnezeu, obicctind ci le-ar vor- bi ca unor prunci. Crede oare Domnul ci are de a face cu niste pusti, crora trebuic si le dea invatdturile pe silabe (in ebraica)?36 28:11-13 Bi bine,“ spune Dumnezeu, s-intrucat nu vreti si ascultati de cuvintele pe care vi le dau in limbaj simplu, lesne de ‘inteles, vi voi timite un cotropitor strain (Asiria).” Limba lor straind va fi un semnIsaia 871 al judecitii asupra unui popor care L-a respins pe Dumnezeu cind Ei i-a oferit in zadar odibna Sa si capacitatea de a da gi al- tora odihn’. Cat despre Domnul, aga cum arat Jennings, el va continua si vorbeascii fn limbajul cel mai sim- plu si limpede; data asta 0 va face pentru ca in- ireaga responsabilitate pentru respingere sii fie pusi nu pe seama presupusei incifriri a mesajului, ci pe umerii celor care il resping.3? 28:14, 15 Dregatovii lui Iuda s-au Jau- dat cu legimantul pe care I-au tncheiat cu Egiptul, ca si cind j-ar fi pus la adipost de atacul Asiriei, dar alianta lor va insemna mourte si Seolui pentru ei. Bi se incredeau in minciuni si falsitati. (Desigur, legaman- tul cu moartea si pactul cu Seolul nua fost un tratat fn sens literal. Mai degraba ideea care se desprinde de aici este cai Inda se credea in termeni buni cu moartea si cu Seolul si ci n-avea de ce s& se team, din pricina alianjei cu Bgiptul. Uni comenta- tori vad in acest legdmanto imagine a unei alianje viitoare intre Israel si Fiard [Dan. 9:271.) 28:16, 17 Dumnezeu L-a stabilit pe Mesia ca singurul vrednic de incredere, 0 temelie sigur. Cei care se bizuie pe El nu vor avea de ce sa se teama. Sub domnia Sa toate lucrurile vor trebui sd treaci testul dreptatii si nepribanirii iar judecata va in- departa orice obiect fals de ineredere. 28:18-22 Toate masinatiile politice ale Iudei vor fi neputincioase tn a-i asigu- ra protectie cand va fi invadata de cotro- Toate incursiunile lansate de ina- yor reusi, Oamenii vor realiza, prea tarziu, adevarul spuselor lui Dumnezeu, Patul este prea scurt, invelitoarea prea in- gusti, adicd legAmAntul nu le asigur’ méangaierea si protectia scontate. Domnul Dumnezeu se va ricica la judecata im- potriva poporului Siu cum facuse odi- nioar& impotriva vrajmasilor lor — 0 jude- cata ce-ij fusese cu totul striind inainte. Tar dac& vor avea 0 atitudine batjocori- toare, asta nu va face decat si sporeascd robia lor. 28:23-29 Dupd cum subliniazd Herbert Vander Lugt, profetul ilustreazi modui in care Se poarti Dumnezeu cu copiii Sii, citfind trei aspecte din munca cimpului. Mai intai, el declarii ci plugarui nu destelenes pamantul la nesfarsit, ci se opreste cand vine vremea seménatului (v. 24). Tot asa, incer- c&rile noastre sunt curmate de indati ce si-au realizat scopul pentru care fe-a fngiiduit El in viata noastré. Apoi profetul spune efi agricul torul seamiina siimanta sa cu discerniimént, im- priseiind chimenul, dar asezind simanta de gru in siruri ordonate (v; 25, 26). Asta ne asi- gor ci Domnul selecteazi cu grid disciptina cea mai adecvata la nevoia noastra. In fine. I ia il infatiseazi pe lucritor secerfindu-si recol- ta, Cu nespusi griji, el loveste mirarul cu un bit usor, dar chimenul il loveste cu un instru ment mai puternic. Pentru griu recurge la o roati nu prea grea, aga incdt sX nu striveasc’ griuntele (v, 27, 28). Astfel Cel Atotputernic utilizeazi cea mai usoara atingere posibild potrivitd cu starea noastra, neingiduind nicio- dati suferintei si fie mai mare decat am putea- ‘© suporta.38 2. Vai de Ariel/lerusalim! (cap. 29) 29:1-4 Ariel este cetatea privilegiata a Terusalimului in care David si-a avut s diui. Locuitorii sai efectueaza an de an tualurile mecanice ale religiozitatii lor ex- terne, dar Dumnezeu va duce stramtorare peste aceasti cetate, pnd cnd nu va mai fi dect un Ariel. Numele Ariel are dowd sensuri: ,,ieul lui Dumnezeu” si ,,altaru]” (vezi Ez. 43:15, 16) unde Ariel este tradus prin vatra altarului). Cetatea ce era o nioara ,leul lui Dumnezeu* a ajuns acum sii fie altaru! aprins. Chiar locuitorii sii sunt victimele de sacrificiu. 29:5-8 Dar Dumnezeu va interveni din- tr-odata si dusmanii vor fi alungati, ca pul- berea find si ca pleava. Tocmai cand vraj- masii credeau ca vor devora Jerusalimul, atacurile lor vor fi zédarnicite, de parcd s-ar fi trezit dintr-un vis, 29:9-12 Orbirea lor intentionata a adus peste ei orbirea justitiard, drept care acum se clatina ca nigte betivi. Nu mai pricep cuvantul lui Dumnezeu. Pentru unii el este 0 carte pecetluita, pentru altii indescifra- bil. Fiecare are scuza sa. 29:13-14 Deoarece religia lor este doar © chestiune exterioara si singura Jor fricd872 Isaia de Dumnezeu se manifest sub forma unor crezuri memorate, Dumnezeu va face 0 lu- crare supranaturala de judecati, despuind mintile cele mai ascutite de intelepciune si discernimént. ,.Minunile* din versetul 14 se referd la invadarea t&rii de ctre Sena- herib. W. E. Vine scrie: Dregitorii lui luda au cliutat sA se bizuie pe Egipt, crezind ci aceasti ari fi va putea ajuta. Acesta a fost ins o infetepciune de naturi politics, din prisma considerentelor pur omenesti. Dar din punctul de vedere al lui Dumnezeu a fost un gest de rizvritire, drept care Dumnezeu a ficut si se aleagi praful de aceastii politic’, reducénd Tuda la starea de neputint’, pentru ca in viitor si se increadi nu- mai in Dumnezeu.39 Astzi ,,minunile* se realizeaz& prin evanghelie (vezi 1 Cor. 1:18-25). 29:18, 16 Se rosteste in acest punct 0 urgic (an ,vai) impotriva dregatorilor inselatori care comploteaza impreuna cu Egiptul, ca si cand Dumnezeu na i-ar vedea, Toate lucrurile ei le inteleg pe dos, ageziind futu! pe locul olarului si vice ver- sa, $i astfel tigiduind puterea si cunostinta lui Dumnezeu. 29:17-21 Dar va veni ziva izbavirii cand si Dumnezeu va inversa lucrurile. Ceea ce este in prezent o padure salbatica (Libanul) va deveni un ogor manos; si ceea ce € considerat fn prezent un ogor manos va fi privit in acea zi ca o pédure napadita de buruieni. Atunci surzii vor auzi, orbii vor vedea si cei nenorociti se vor bucura tot mai mult ta Domnul si saracii se vor inveseli de Sfantul lui Israel. Asupritorul i batjocoritorul nu vor mai fi ~ dupa cum nu vor mai fi nici cei ce taiau firul tn patru, incercand sa-i prind& in curs& pe cei neprihanit 29:22-24 Ultimele versete ale capitolu- lui descriu ramisita credincioasi, numiti aici Jacob. Rusinea si ocara sunt acum de domeniul trecutului. Copiii lui Iacob igi vor da seama cum a intervenit Dumnezeu in folosul lor si fi vor da cinste pentru aceasta. Cei care au judecat gresit si s-au plans vor fi facuti maleabili, gata de a cunoaste si de a se lisa invatati, 3. Vai de alianta cu Egiptul! (cap. 30, 31) 30:1-7 Copii razvratiti sunt politicienii din Iuda care incheie aliante cu Egiptul impotriva Asiriei. Intrucat nu exist nici o cronicd despre o atare alianta, suntem it clinati si credem ci aceasti profetie tnck nu s-a implinit. Iuda va afla c& Egiptul nu edemn de incredere. Se vid caravanele ce transport tributul din Juda in Egipt, prin zonele periculoase din Neghev (sudul), dar cu toate ci emisarii evrei ajung pana in Zoan si Hanes, intregul proiect este sortit esecului, Dumnezeu numeste Egiptut: »Rahab-Hem-Sebeth* (Rahab care std linistitd), 30:8-14 Si ramand scris pentru post: titate c& tratatul cu Egipt (si toti cei ce-si pun increderea in lucruri-nevrednice de in- credere) constituie o crasi respingere a legii Domnului asa cum a fost aceasta transmisa prin profeti. Iuda va vedea ci Egiptul este un jalnic zid de aparare. De fapt, zidul tnalt se va surpa si se va prabusi. Va fi zdrobit complet ca un vas de lut, cioburile sale fiind atat de mici tncdt nu vor putea fi fofosite la nimic. 30:15-17 Dumnezeu i-a spus mereu »Salvarea ta consti in intoarcerea la Mine si in odihna ta in Mine. Tivia ta si in increderea in Mine, mai degraba dec: in fuga frenetic& in Egipt. Dar Iuda a spus: ,,Nu! Ci vom fugi impotriva dus- manului.“* La care Dumnezeu le rispund. «Da, veti fugi, dar in retragere si cuprinsi de panic&! Veti fi urmariti de forte info rioare, pana cdind veti ajunge ca un jalnic stalp pe varful unui munte si ca un steag pe un deal. 30:18-25 Totusi Domnul asteapta ca s8-$i arate indurarea. ,.Dumnezeu asteap- 18 pnd cdnd dezastrul cauzat de noi insine ne va invata cat de nechibzuiti a fost alegerea noastr3."" Céind Iuda se va in- toarce la Domnul, El va fi invitatorul lor, c&léuza lor, datatorul de ploaic, fertilitate si prosperitate, Vindecatorul, Stanca si Ap&ratorul. Poporul Sau ,,isi va arunca idolii ca pe niste lucruri intinate ce sunt, strigand, «Ce bine c& am scipat de voi!»" 30:26-33 Lumina intensificatd din ver- setul 26 trebuie inteleasd ca un simbol al slavei st neprihdnirii. Natiunile tira Dum-Isaia 873 nezeu vor fi cernute ca intr-o sitd a nimi cirii. Asiria va fi zdrobita de Domnul si fiecare lovituri de pedeapsi va fi insotité de strigdtele de triumf ale lui Iuda. Focurile din Tofet (adica din Iad) sunt ga- ta si-l primeasci pe regele riu. 31:1-3 Dumnezeu este impotriva celor care se duc in Egipt ca si capete ajutor, care se incred fn cai... care... sin cAlareti pentru a obtine victoria. El Se va ridica jmpotriva casei riuffcitorilor (Luda) si im- potriva ajutoarelor (Egiptul) celor care Iu- creaz3 furddelegea (luda). Ajutorul (Egip- tul) se va poticni iar cel ce este ajutat (Iu- da) vacidea. 31:4-9 Dumnezeu este ca un leu pe care o multime de pastori (Asiria) fncearc’ si-l alunge strigdnd ca si-i sperie si determine s4 fugi. Sau, folosind alta metafora, El este ca un stol de pasari ce plutese fn zbor deasupra Jerusalimului. El este gata sd apere si sii izbiveasc’ cetatea. Cand Israel se va intoarce inapoi la Dum- nezeu, se va debarasa de idolii sai. Asi- rienii vor pieri prin interventia direct’ a Domnului. Distrugerea lui Senaherib nu a epuizat sensul acestor versete, drept care profetia mai are si o implinire viitoare in timpul Marii Stramtorari. 4, Domnia Regelui neprihanit (cap. 32) 32:1-8 Primele cinci versete descriu dommia de o mie de ani.a lui Cristos. El este regele care domneste in neprihanire; printii ar putea fi cei doisprezece apostoli (vezi Mat. 19:28). ,,Un om va fi ca un adapost de vant...“ — Omul acela este Domnul Isus. care asigur& ocrotire, adi- post, 7nviorare si umbri. Nu va mai exista orbirea justitiara care s4-i afecteze pe oa- meni, dup cum urechile nu vor mai fi in- chise cAnd vine vorba de ascultare. Cei care in prezent iau decizii pripite vor avea atunci discernamant iar cei ce se balbaie acum se vor exprima atunci coerent. Dis- tinctiile morale nu vor mai fi estompate. Omul fari minte nu va mai fi ridicat la loc de cinste. Venirea lui Cristos fi va dezvalui pe oameni in adevarata lor lumina. Ne- bunul si talharul vor fi demascati, aratan- du-li-se adevarata fata (si bineinteles vor fi pedepsiti cum se cuvine). Omul generos va fi de asemenea etalat si binecuvantat. Versetele 6-8 descriu viata asa cum a v&zut-o Isaia fn vremea sa. 32:9-15 Dar impiratia nu a sosit in Femeile din Iuda continua s& triasci in lux, confort, complicandu-se fn tot felul de pliceri ilicite. Curand insi va cidea peste ele pedeapsa judecitii - manifestati prin compromiterea recoltelor, sciderea populatiei si pustiire. Necazurile lui Tuda vor continua pani cand va fi turnat Duhu! la a doua venire a lui Cristos, Atunci pustiul se va preface in pAmant roditor jar.ceea ce este considerat in prezent un teren roditor va fi transformat atunci intr- o padure de toat frumusetea. 32:16-20 Dreptatea social si nepri- hdnirea vor patrunde atunci in toate sferele vietii, soldandu-se cu pace, liniste, sigu- rant si incredere. Dusmanul (padurea) va fi nivelatd prin ciderea grindinci judeciitii lui Dumnezeu iar cetatea (adicd capitala sa) va fi umilita. Va fi un timp de fericire, cand oamenii vor putea semana in si rant nga toate apele, cand boul si garul vor paste alaturi, fara nici un perivol. 5. Wai de prddator/Asiria! (cap. 33) 33:1-6 Spiritul distrugiitor si perversi- tatea asirianului se intoarce acum asupra capului sdu (v. 1, 2). in ziua aceea copii lui Dumnezeu se vor ruga Domnului si fie izbaviti in ceasul incercarii lor. Cand Dumnezeu va trece ta actiune, un vuict cumplit ca de tunet va cuprinde natiunile de panic. Va fi randul evreilor si culeaga prada rémasi in urma lor. Cristos este in- tronat, umpland Sionul cu dreptate si neprihanire, aducfnd vremuri de stabili- tate si imbogatindu-si poporul cu comori spirituale. 33:7-9 Versetele acestea revin la tim- pul in care Ezechia a trimis ambasadori de pace la Senaherib si i s-a spus si achite oamenda de trei sute de talanti de argint si treizeci de talanti de aur (2 Regi 18:13- 16). Dar nici asta nu a reusit s&-I induplece peasirian si nu porneasci la atac impotriva regatului Iuda, actiune militara care s-a sol- dat cu imense pierderi si suferinte pentru acesta din urma. ‘Solii din Iuda plang cu amiraciune din874 pricina esecului misiunii for. Asirianul si-a cilcat cuvantul, invadand Iuda. Chiar locurile cele mai alese ale tarii au fost pusti- ite cel mai tare. 33:10-12 La timpul potrivit, cand scd- parea nu mai parea posibiia, Domnul Se tidied, trecdnd Ja actiune si ocupandu-Se de inamic. In cuvinte marcate de un acut sar- casm, El spune ci asirianul a conceput Pleava si a nascut paie. Cu alte cuvinte, planurile sale au fost date peste cap. Furia cu care s-a napustit el asupra altora se vain- toarce asupra capului su, distrugandu-l Cuptoarele de var si spinii tijiati indica o judecata nemiloasi, completa. 33:13-16 In continuare se vesteste un mesaj catre Neamurile fai Dumnezeu (Voi, cei de departe) si cAtre evreii apostati din Sion (voi, cei de aproape). {n focul judecdtii lui Dumnezeu si al maniei Sale aprinse, singurii care vor supravietui sunt cei ce umbIA drept si se pizesc de orice forma de rau. 33:17 Apoi, in conditii de siguranté si multumire, ramasita credincioasa 1 va vedea pe Rege in frumusetea Sa si tara ale cdrei hotare au fost acum mult largite. A.J. Gordon a adaptat acest verset fa una din cAatarile sale: Isaia i voi vedea pe Rege tn trumusetea Sa, Yin tara de departe, ‘C4nd in sfarsit umbrele se vor fi ridtcat, Tar negura va fi fost inghititi de zorii zilei. il voi vedea in glorie, Pe Mielul ce fusese cindva junghiat; Ce bucurie va fi atunci si rememorez ‘Minunata istorie a riscumpéririi cu toi salvati! Aleiuia! Aleluia! Ti cnt Mielutui odinioar’ junghiat; Aleluia, Aleluia, Aleluia Amin! 33:18, 19 Atunci amintirea groaznicelor momente cAnd asirianul cantérea tributul de aur ce i s-a adus, cand iscoadele au numirat turnurile cetitii, pregitindu-se si o atace, cand evreii au auzit vorbindu-se in mijlocul lor limba straind a asirienilor — ei bine, toate acestea vor fi doar o amintire ce nu Je va mai aduce nici 0 intristare. 33:20-22 In Sionud din timpul Mileniului, se vor tine din nou s&rbitorile randuite. Cetatea va fica un cort ce nu va mai fi mutat, ai cdrui tarusi nu vor mai fi scosi niciod: Domnul va fi pentru Sion tot ce este un rau pentru o cetate — protectie. inviorare si fru- musete. Nici o galer si nici un vas de-al vrijmasului nu va mai trece pe: acolo, deoarece Domnul se va afla in acel loc. 33:23, 24 Exist o diversitate de opinii in randul comentatorilor cu privire la prima parte a versetului 23, daci se refer Ja Terusalim, sau la dusmanii sii, Daci se refer’ la dusmanii Sionului, atunci infStiseazd soarta oricarei corabii ce va mai indrazni s& atace cetatea. lar dacd se referii Ja ferusafim, versetul 23 vorbeste despre slibiciunea si neputinta oame- nilor, prezentati fie ca incapabili de a conduce destinele cetiti, fie - in varianta mai plauzibili = de a-si aranja conul ca locuinti, cu toate cele necesare: funia, tirusul si panza de cort.:0 in imparatic, chiar si schiopii vor fi in stare si ia prada. Bolile vor fi incetat iar faradelegea poporului va fi iertata. 6. Vai de toate natiunile! (cap. 34) 34:1-4 fp capitolul 34 avem indignarea lui Dumnezeu impotriva tuturor natiunitor in general si impotriva Edomului ia parti- cular. Acesta din urm& ar putea fi un reprezentant al tuturor celorlalte natiuni, CAnd Iehova va judeca Neamurile (nat nile), vazdubul va duhni de trupurile aflate in descompunere iar muntii se vor topi de suvoiul singelui lor. Chiar bolta cereascd se va cutremura. 34:5-7 Sabia Domnului, ,.imbitatii de sdnge,” se va abate cu furie asupra Edomu- lui, lovind si oamenii de rnd (miei, tapit, berbecii), si nobilii sau mai-matii poporu- lui (bivolii, boii taurif 34:8 Cici este ziua razbunarii Dom- nului. Termenul ,,rizbunare” este de importanté cru- ciala, sensul lui nefiind acela de a fi chit cu cine- va, de a-i face cum fi-a ficut si el, ci se referd la actiunea prin care Dumnezeu aduce la in- deplinire sentinta pe care tot El, ca Judecitor aIsaia 875 rostit-o in dreptatea Sa (Daily Notes of the Scrip- ture Union), 34:9-17 Pasajul acesta descrie soarta Edo- tmului — ce va deveni o valvataie, o confla- gratie, un pustiu nelocuit, peste care vor stipani pisici tainice si fiare silbatice. Dumnezeu nu Se va opri pana cand Edomul nu va deveni un tinut inform si pustiv.4! Nu va mai fi nici un regat, nici un rege, nici printi demni de numele ce-I poartd. Ruinele sale vor fi acoperite cu spini, adapostind fiinteé ciudate (ce nu pot fi identificate cu certitu- dine). Fiecare din aceste vietiti ciudate va avea pereche, asigurand astfel reproducerea. Tar Dumnezeu le va darui ruinele Edomului ca si le ia in stipanire din generatie in gene- ratie. Totdeauna din versetul 17 inseamna din generatie in generatie. 7. Gloria impéirdttiei viitoare (cap. 35) 35:1-7 Dupa distrugerea natiunilor re- bele, ne este prezentat’ glorioasa impiritie a Domnului si Mantuitorului nostru Isus Cristos. Printre trisiturile principale ale acestei perioade se vor numira si: o sporire a fertilit’tii solului, precum gi prezenta per- sonali a Domnului in slava si strSlucire. Sfintii se vor incuraja reciproc. Toate Upurile de neputinte vor fi fadepartate si cu mare bucurie se va celebra transformarea desertului in cimpii mnoase, bine udate. 35-8-10 De-a lungul sutelor de kilometri ce-i despart pe exilati de Ierusalim se va croi Calea Sfinteniei, urmind a fi folosit% exclusiv de cAtre rascumparatii Domnului. Revenirea Israelului din dispersia sa mon- dial prefigureazi bucuria vor umple inimile credinciosilor cand vor fi strémutati fn casa Tat&lui, la revenirea lui ale Biblici Ja inceputul unor pasaje din Isaia pot fi citite titluri de genul: ,Binecuvant&ri acordate bisericii“ st »Blesteme rostite impotriva Israelutui fn Tealitate aproape toate aceste pasaje au referire directa la Israel — fie ci e vorba de binecuvantirile prezise, fie de blestem iar biserica survine mai tarziu sau prin api catie, Jennings deplange acest tratament ne- drept la care este supus Israelul: Pe bund dreptate fi blamam pe cei care isi in- sugesc toate promisiunile Vechiului Testament, Risindu-| pe bietul evrev doar cu amenintii. clei prin aceasta ei comit o mare gregcali. To- tusi existii un griiunte de adevar in argumentul tor. intrucat toate promisiunile hui Dumnezeu sunt Da si Amin ta Cristos Isus.” Grescala lor consti in afirmatia ci, intrucdt Dumnezeu nu ar mai avea nimic de-a face eu Israelul, aceste preziceri mangdietoare s-ar aplica numai la crestini, jar nu si la Israel ca natiune} Siavai Domnutui tnsit ci tot ce este de naturi spirituais asa se gi aplici: binecuvantirile materiale de care va avea parte Israelul pe baza noului egimant ai hatului sunt, fa sens spiritual. ale noastre pe baza aceluiagi har. Dar asta nu fin- plineste promisiunile acestea care au fost ficute direct isractului fn identificarea sa cu Mesia al stu, Isus, si care i-au fost diruite cu mult fnainte de a fi fost revelatis Biserica fui Dumnezeu.4? H. TRANZITIA ISTORICA: CARTEA. LUI (HEZECHIA (cap. 36-39) Capitolele 36 la 39, numite uneori »Cartea lui Bzechia, formeazi sectiunea istorica a cartii Isaia, Cu exceptia pasajului 38:9-20, aceste capitole sunt o copie aproape exacta a textelor de la 2 Reyi 18:13, 17-20:19. A. Izbavirea lui Ezechia de Asiria (cap. 36, 37) 1. Sfidarea manifestatit de Asiria fata de Dumnezeu (cap. 36) 36:1-3 in capitolul 36, Rabsache (tex- tual: paharnicul principal, dar avand aici sensul de guvernator sau sef al personalu- lui), un emisar al Regelui Asiriei, se in- tlneste cu cei trei delegati trimisi de Ezechia la apeductul iazului de sus, pe drumul ogorului inalbitorului. Este locul in care stituse Ahaz cAnd se increzuse in Asiria, in loc sa se incread’ in Dumnezeu. crezand ca Asiria fl va salva de altanta riano-efraimita (7:3). 36:4-10 Rabsache fi avertizeaz nue prudent s se increadi in promisiunite Egiptului, deoarece acea imparitie subred3 ii va rani pe toti cei ce se reazemi pe ea. Fat de toate declaratiile for ca se incred in Iehova, Rabsache spune c& Ezechia a inde- partat indltimile si altarele lui Iehova — afirmatia facuté fie din nestiintd, fie din876 dorinta deliberata de a-i induce in eroare. Ezechia indepirtase inaltimile idolilor, in- t&rind in schimb inchinarea adeviratd de la templu, consacrataé Domnului. In continu- are, pe un ton batjocoritor, Rabsache aduce alte acuze, Iudnd in deradere posibilitatea ca Regele lui Iuda s& poatd strange sufi- cienfi edilareti pentru doua sute de cai pe care j-ar dona Senaherib. Or, din moment ce Iuda duce o lips atat de acuta de ostasi, cum poate spera sé-i infranga pe asirieni, chiar admitind ci ar beneficia de ajutorul Egiptului? in final el minte, cand spune cd Domaul le-ar fi poruncit asirienilor 54 dis- truga luda. 36:14-20 Emisarii lui Ezechia se tem ci Hud&rosenia nerusinata a lui Rabsache si amenintirile sale, rostite in limba ebraicii, ar putea submina moralul barbatilor din Iuda, drept care fl roagi si vorbeascd in ara- maica. Dar acesta nu numai cd refuzi, ci se Janseaz intr-un nou potop de amenintari si batjocuri, sustinind cd Ezechia i-ar amagi pe cetiitenii lui luda, promitandu-le o fas securitate. El promite barbatilor din Iuda ci Je va da mancare din belsug, dacd se vor preda, plus o eventuala stramutare in tinu- turi m&noase. Apoi enumeri o serie de cetati cucerite (printre care si Samaria), ai ciror dumnezei nu fusesera in stare sa-i salveze de forta irezistibild a asirienilor si incheie cu © intrebare provocatoare: ce sanse are Terusalimul avand in vedere toate acestea? Dupi care Rabsache trase el singur con- cluzia arogant cA poporul Ini Dumnezeu nu are alt sans decat si se predea. 36:21, 22 Respectind cu strictete porun- ca regelui, oamenii lui Ezechia nu réspund defel la provocirile lui Rabsache, mult mindu-se sa revind la palat, transmitandu- regelui continutul mesajelor. Isaia 2, Nimicirea Asiriei de cdétre Dumnezeu (cap. 37) 3721-4 La auzul cuvintelor lui Rab- sache, Ezechia este cuprins de descurajare. Dupd ce se duce mai intai la templu, trimite o delegatie la Isaia, cu urmétorul mesaj: »»Copiii sunt pe punctul dea se naste, dar nu este putere pentru nastere.“ Dupd cum subliniaza J. A. Alexander, metafora aceasta ,,exprima culmea durerii, iminenta pericolului, starea de urgenti maxim, tota- la slabiciune si bizuirea integralai pe-aju- torul altora.“43 Permitand fricii si-i faving’ credinta, Ezechia sugereazi ci probabil Tehova a auzit cuvintele de batjocura rostite de Rabgache si, in consecinté, il va mustra pe acesta, 37:5-7 Apoi Domnul il asigur pe rege prin profetul Isaiac& nu are nici un motiv se team de regele Asiriei, Domnul va mite un duh (probabil o aprehensiune) asupra lui Senaherib, asa incat acesta, auzind un zvon, va reveni fn tara sa, unde va fi ucis. 37:8-13 Pardsind Ierusalimul si reve- nind al&turi de Senaherib, Rabsache con- stati ci regele a schimbat teatrul luptelor de- Ja Lachis la Libna, cu 16 kilometri spre nord-vest, in timp ce o parte a armatei con- tinua asediul Icrusalimului. Apoi, frustrat de zvonul ci Tirhaca, etiopeanul ce domnea in Egipt, ar fi declangat un atac tmpotriva sa, Senaherib trimite emisari la Ez © scrisoare plina de hule, similara batjo- curilor rostite anterior de Rabsache. In aceasti scrisoare el spune cd ar fi o mare nechibzuinta ca Iuda s& se increada tn Ieho- va, $i citeazd fn sprijinul acestei afirmatii pomelni ul victoriilor istorice obtinute de Tegii Asi 37:14-) 20 Ezechia procedeazd cu in- jelepciune, ducdnd scrisoarea in templu si intinzand-o inaintea Domnului. In cadrul unei rugdciuni scurte, dar emotionante ce face dovada profundei sale credinte, regele fi roaga pe Dumnezeu si salveze Tuda de regele Asiriei, pentru ca,,toate imparatiile pamantului sa stie cA Tu esti Domnul, numai Tu! 37:21-29 Ichova fi rispunde prin Isaia. in cadrul unui poem ce infatiseaz’ mai in- tai Ierusalimul ca pe o fecioara ce-] apos- trofeazii pe Senaherib in infrangerea aces- tuia. Apoi Iehova il ia la refec pe asirian pentru c& si-a batut joc chiar de Domnul in- susi, precum si pentru faptul ca s-a ldudat ca si cand deja ar fi cucerit luda si Egiptul. Dumnezeu fi spune lui Senaherib ca este doar un pion in mana lui Iehova, implinind {ntra totul ceea ce plinuise El cu mult timp inainte. Acelasi Domn care cunoaste totut despre acest rege rau fl va duce inapoi inIsaia 877 Asiria, ca pe un animal tras de veriga din nirile sale. 37:30-32 Apoi, intorcdndu-se spre Eze- chia, Domnul il asiguri ca desi proviziile de alimente vor fi limitate anul acesta méatorul, din pricina incursiunii asiriene, recoltele vor reveni la belgugul de alta data in al treilea an. Locuitorii Jerusalimului ce sttuser& tupilati in cetate de frica invaziei, in zilele cumplite ale asediului, vor iegi din ascunzitori $i vor reveni la viata normal. Toate acestea vor fi chezdguite de ravna Domnului. 37:33-35 Domnul il asigura pe Ezechia c& regele Asiriei nu va patrunde in Ierusa- lim gi cd de fapt nici nu se va apropia ce ce- tate suficient de mult ca s poati s-o atace. Dumnezeu o va apiira, trimijandu-l pe ina- tic inapoi de unde a venit. 37:36 Desigur, exact asa s-a fntmplat, ingerul Domnului a ucis o sut& optzeci si cinci de mii de oameni din armata asiriana ‘in timpul noptii. Limba englezi dispune de un poem compus ta 1815, care surprinde drama- tismul evenimentului. Intrucat multi cititori nu au de acces la o bibliotecd cu muite vo- lume, ne permitem si reproducem in in- tregime acest poern, fird sii ne cerem scuze pentru aceasta. NIMICIREA LUI SENACHERIB - Pindea ca lupul turma, asirul pe coclaur, Cu ostile-nmuiate in purpurd si aur, Cu Linc lucitoare ca stelele pe mare Cind valu-n Galileea e-albastru-n inserare, Ca frunzele pidurii, cind vara-i ined verde, in asfinfit stindartul ostirilor se pierde, Ca frunzele pidurii, cind toamna se abate, A doua zi zac toate intrinte, spulberate. Al Nimicitii Inger si-a-ntins aripa-n vint Sia suflat asupra asupra dusmanului tnfrint, Si ochii dintr-o dat incremenir, reci, Si zvicnetul din inimi a inghetat pe veci. Cu nirile risfrinte,-nfocatul armasar Zicea, lipsit de suflul galopului sprintar, Si spuma rece-a goanei sta risipiti-n iarb& Ca spulberele apei lovind én stinca oarbi; Zicea si cdlarezul cu chipul pal, strivit, Cu fruntea-nrourat’, pieptarul ruginit, $i sulitele frinte si trimbita sta muti, Stindardele stinghere, tn tabiira ticuta. Si in Asur vadane jelese, iar pe altar, {in templut Baal, in ¢andiri sar idolii de var Si vlaga semintici ce-a ocolit-o spada, Sub ochii Celui Vegnic topiti-i ca ziipada, George Gordon, Lordul Byron (1788- 1824} (Traducerea poeziei: Virgil Teodores- cu, in volumul Byron: Opere, Editura Univers.) 7, 38 Senaherib s-a intors in Ninive, unde a fost ucis de fiii sii Adrame- lec gi Sarezer in templul idolului stu. 8B. Boala si vindecarea lui Ezechia (cap. 38) 3821-8 Capitolul 38 nu continud tirul cronologic din capitolul 37, deoarece in versetul 6 lui Ezechia i se promite cd va fi izbivit de amenintarea asitian’, pe cand, la sfarsitul capitolului precedent amenintarea respectiva incetase deja. Cand Ezechia cade la pat, grav bolnav, se roagi siti se prelungeasca viata si Dum- nezeul lui David tatal sau fi acordi inci cincisprezece ani. Ca semmn ci se va vin- deca si ci Senaherib va fi infrant, Dum- nezeu promite ci va face ca umbra de pe cadranul lui Ahaz sa se dea inapoi cu zece trepte. Textul din versetul § este redactat intr-o ebraica dificil de inteles. Se pare totusi ci Ahaz construise un obelisc, cu trepte, care si arate ora si ci Dumnezeu a facut in chip miraculos ca umbra si se dea fnapoi cu zece grade, in viizul lui Ezechia. 38:9-15 Pentru a celebra insindtosirea sa, Ezechia a compus un poem sau un psalm. Acest text constitute partea unici a sectiunij istorice din Isaia, care se regiseste jn textul paralel de la 2 Regi. Poetul incepe prin a-si descrie tristetea care i-a coplesit sufletil la auzul vestii cd va muri in floarea vietii. El nu-L va vedea pe JAH, adicii pe Domnul. Cu alte cuvinte, nu va avea parte de bunitatea Domnului, ci viata fi va fi lu- ata din mijlocul oamenilor. Viata sa, spune poetul, se sfarseste aidoma cortului unui pastor ce este strns. Firul vietti fi este tatat878 ca de un fesiitor, care |-ar rupe din tesdtura tui. In continuare el descrie starea de deznidejde, amariciunea de care este cuprins, rugiciunile fierbinti pe care le in- dreapti citre Dumnezeu gi sentimentul de neajutorare ce-| cuprinde in fata acestei lovituri din partea Sa. 38:16-20 Dar in versetul 16 intervine o schimbare. Ezechia recunoaste c& prin a- ceste lucruri traieste oul si cd ele au un efect benefic asupra caracterului sau. Acum Dumnezeu |-a izbavit de moarte, un indiciu al faptului ci Domnul a iertat picatele re- gelui. Versetul 18 reflect conceptia ne- clara pe care 0 aveau sfintii din Vechiul ‘Testament despre starea fri up a omului dupa moarte. Acum, pentru cai mai este inci in viati, ef poate si-I multumeasc’ Dom- nului si s& te spuna copiilor sai despre cre- dinciosia lui Dumnezeu. Ezechia este hi trdt si-L laude pe Jehova toate zilele viet sale. 38:21, 22 Aceste doud versete se inte- greaz&, cronologic, intre versetele 6 si 7. Plasdndu-le aici, scrie Kelly, ,Dumnezeu demonstreazi interesul Siu pentru ai Sai, indiferent care ar fi neputinta de care suferd acestia, gi explici mijloacele {a care se re- curge, precum si motivul pentru care a fost dat un seron.“45 Matthew Henry trage dou’ Invataturi de pret din acest pasaj: Tsaia 1. CX promisiunile lui Dumnezcu sunt menite nu Si inlocuiascd, ci si griibeascii si s4 tncurajeze folosirea unor mijloace medicale. Ezechia se va vindeca, negresit, dar va trebui neaptirat sd ia 0 turté de smochine'si s-o intind peste umflaétura, y. 21. Nu ne thoredem tn Dumnezeu, ci fl ispitim, daca, atunci cand ne sugim sit primim ajutor, nu adaugim la sugiciunile noastre efor turile noastre.... 2. CA scopul principal pe care trebuie si-l avem fn vedere end dorim viati si sandtate este si-L puter slivi pe Dumnezeu si si facem bine, si sporim in cunostintd si in har, sit caractetul adeevat pentru cer.§6 C. Pacatul Jui Ezechia (cap. 39) 39:1-7 Capitolul 39 consemneazi gre seala colosali pe care a comis-o Ezechia cand a dezvaluit toate resursele sale dele- gatiei trimise de regele Babilonului, chi- purile pentru a-1 felicita pentru insini- tosirea sa. Probabil Ezechia sperase cit ba- bilonienii vor ajuta regatul Iuda sé fac: amenintarii Asiriei. Cand a auzit Isaia c s-a intamplat, a rostit judecata lui Dum- nezeu, luda va fi dusa in captivitate de catre babilonieni. Fiti regelui vor { cunuci la palatul din Babilon. Aceast& prezicere a fost ficutd cu saptezeci de ani inainte de a se fi intAmplat evenimentele respective: pe cAnd Asiria, nu Babilonul, era forta care amenin{a securitatea regatului Juda, 39:8 Raspunsul lui Ezechia: ,,Cuvantul Domoului... este bun!“ reflecté predarea sa si sentimentul de usurare pentru faptui ca personal nu va ajunge si vada aceasta nenorocire. I. PROFETH DE MANGAIERE DIN PERSPECTIVA CAPTIVITATII VIITOARE (cap. 40-66) Daca cele treizeci si now de capitole precedente corespund cu cirtile Vechiului Testament, atunci urm&toarele dowizeci si sapte de capitole, cu un bogat continut de imagini ce-L prezinta pe Isus, Mesia, ne- gresit corespund cu ciirtile Noului Tes ment. . fn sectiunea aceasta din Isaia (capitolele 40-66), profetul priveste in viitor, an- ticipand momentul fntoarcerii [ui Tuda din captivitatea babiloneand si apoi viitoarea restaurare a intregii natiuni ce va avea loc la adoua venire a lui Cristos. A. Mangaierea de care va avea parte Is- raelul in viitoarea izbvire (cap. 40-48) J. Mangéiere datoritét iertéirii lui Dum- nezeu si pitcié (40:1-11) 40:1, 2 Capitotul 40 incepe cu un me: de mangiiere pentru captivii care se intore in patric, Necazurile Ierusalimului au Juat sfarsit, firidelegea i-a fost iertata, cXci ea de doud ori pentru pacatele oméasura plind, dupa cum meri- tii profetie se va impfini deplin la adoua venire a Jui Cristos. Intre timp, pen- tru batranul nostru pimént s! chiar pentru bisericd e nevoie de mangaiere. Fiecare dintre noi poate si-si aducd contributia JaIsaia 879. mangaierea poporului lui Dumnezeu: Roagi-} pe Dumnezeu si-ti diruiasci iscusinta siarta mangaieri: Cassi fii consacrat si pus deoparte Pentru o viati de mangfiere a altora. ici grea mai e povara cu tot felul de neputinte in inimile vuturor; Si ce mare nevoie e astizi de mangfietori cu mand ca a tui Cristos. “A. E. Hamilton 40:3-5 Aici se lanseazd chemarea de a pregati calea Domnutui. Ioan Botez3torul a indeplinit rolul de premergator la prima venire a lui Cristos (Mat. 3:3) iar Iie va in- deplini.acest rol la a doua venire a lui Cristos (Mal. 4:5. 6). Pregiitirea venirii Sale este de natura morala si spirituala, nu topografica, cum aratii Morgan: Credineiosii din randurile oamenilor pregitesc calea Lui si fi indreapti calea cnd i se predau pe de-a-ntregul, fiindu-i intru totul loiati, increziin- du-se numai in E47 Muntii si dealurile reprezinté oamenii man- dri si aroganti, pe cand vaile se referii la oa- menii smeriti. Orice asperitate a caracteru- lui trebuie netezité, Slava Domnului (adic Domnul fnsusi) va fi revelata si toatl su- flarea omeneasc& 0 va vedea (vezi Apo. 1:7), 40:6-8 Domnul if instruieste pe profet si strige cdtre oameni, si le spund cAt de trecd- tori sunt si cat de permanent, de trainic este Cuvantul Sau. Desi aceste versete descriu vremelnicia tuturor oamenilor, ele se referd probabil in mod:special Ia asupritorii Is- raelalui. 3Cuvantul Domnului ramane in veac“ a fost adoptat moto al muttor insti- tutii crestine de fnvatiméant, in special in varianta din limba latina: Verbum Dei manet in acternam. William Kelly scrie ca: pe masuri ce se apropie sfarsitul, avem o nevoie ot mai mare de a ne odibni, de a.ne bizui cu sim- plitate pe Cuvantul lui Dumnezeu. Poate con- statim 0 multime de dificultiti in noi ingine, poate ne vine greu si ne bizuim pe Cuvant in perspectiva etemititii, dar adevanul e ciel e mai stabil decat cerul sau pémantul. 40:9-11 Chiar Sionul ar putea fi purt: toarea unor vesti bune despre venirea tui Mesia sau poate c& vestea este transmis Sionului de o crainicd (sensul din original este feminin). Versetele 10 si 11 scot in e- videnta asprimea si bundtatea lui Dum- nezeu — asprime pentru cei ce refuzii sieL: recunoasci, dar bundtate pentru turma Sa si mieii Sai impragtiati pin’ in ziua de azi printre Neamuri. Versetele acestea infa- tseaza venirea Sa cu putere si slava. 2. Mangdiere datoritét atributelor lui Dumnezeu (40:12-31) 40:12 in acest punct incepe pasajul cla- sic despre maretia hui Dumnezeu in contrast. cu totala deserticiune a idolilor. Ichova a masurat apele marii cu mana Lui si a mi- surat cerurile cu palma, distanta de fa var- ful degetulai Sau mare pani la varful dege- tului Siu mic. El a cuprins tirana pimantu- lui int-o masura. 40:13, 14 Nimeni nu a indrumat vreo- dati Duhul Domnului. Toate lucrarile Sale din cadrul creatiei $i providentei au fost si sunt efectuate fra nici un ajutor din afar’, 40:15-17 Natiunile sunt tot atat de ne- semnificalive inaintea Sa ca o picdturd de apa intr-o galeaté. Padurile Libanului nu sunt suficiente pentru a asigura combustibilul iar toate animalele sunt insuficiente pentru 0 Jertfi ars de tot inaintea Lui. 40:18-26 Ce chip facut dupa asemi- narea omului ar putea si-L infaitiseze vreo- dati pe un Dumnezeu atat de mare? Boga- tul isi confectioneazi idolui cu metale pre- tioase iar sracul si-l face din lemn. Cat de ridicola este aceastd indeletnicire! Oare n-au stiut ei, n-au auzit despre miretia Per- soanei lui Iehova, despre puterea Sa? Ce chip ar putea capta vreodati mirirea Celui care a facut stelele? Cand le cheami El si jas& noaptea pe bolta cereasci, nici una nu lipseste de la apel. 40:27-31 Daca vreunul din cetatenii re- gatului Tuda va fi descurajat sau se va tntre- ba daca lui Dumnezeu fi mai pasi de el, s si aducd aminte de faptul cd cei ce se bizuie pe Domnul primesc mereu noi asiguriri, reinnoindu-si fortele. Este absurd si se880 creada ci Lui i-ar putea psa mai putin de oamenii Sai decd de stelele pe care le catuzeste cu atta precizie! Isaia 3. Méngdiere datorita Sfantului lui Israel (cap. 41) 41:1 Dumnezeu cheami natiunile si se confrunte cu El. Ele trebuie sd-si rein- noiasca fortele, adica si fie in stare sa for- muleze o pledoarie cat mai solida. 41:2-4 Iehova descrie mai intai faptul ca l-a chemat pe Cirus, cel din ras&rit. Pentru a sublinia certitudinea implinirii profetiei, se foloseste timpul trecut pentru a descrie evenimente ce erau din perspectiva lui Isaia inc& la timpul viitor. Trebuie subliniat aici ca unii comentatori sunt de pirere ci ver- setele 2 si 3 se refer’ la chemarea lui Avraam, dar victoriile militare ale barbatu- lui desctis in aceste versete umbresc cu mult realizarile lui Avraam. Omul acesta (Cirus, Regele Persiei) s-a incununat cu o serie nefntrerupta de victorii militare. In calea masinii sale de razboi orice rezistent& e ca tarana si pleava. El inainteazd cu mare iuteala in locuri ce-i sunt noi. Cine |-a ridi- cat pe Cirus si Cine cheama o generatic ca s-0 inlocuiascd pe cealalt&? Este Iehova — Cet dintai. Jar cu ultima (adic cu ultima generatie) El este Acel: 41:5-7 Natiunile sunt ingrozite, Ia auzul cuceritorului ce se apropie. Oamenii in- cearca sii se incurajeze unii pe altii, zican- du-si ci n-au dece se teme. Apoi igi flurese in graba un idol ca si-i scape de la pierzare. Dar stirmanul idol trebuie prins cu cuie, ca si nu se prabuseasca! 41:8-10 Versetele 8-20 descriu dra- gostea si grija pe care le manifest Dum- nezeu pentru copiii Sai. Intrebarea care se subintelege este: Au avut oare idolii griji de voi cu atéta tandrete? Dumnezeu i- chemat din Ur din Caldeea ca si fie slu; toral Sau; ei sunt asigurati de prezenta Sa, de relatia speciala cu El, de ajutorul Sau si de puterea cu care ii sustine E] in tot timpul, in cadrul unuia din cele mai frumoase ver- sete din preafrumoasa carte Isaia: Nu te teme, cAci Eu sunt cu tine; nu te lisa doborat de intristare, caci Eu sunt Dumnezeul tau. Eu te voi intari, da, Eu te voi ajuta, te voi sustine cu dreapta Mea neprihii si vor 41:11-16 Dusmanii lor vor picri dispare. Dumnezeu este Ajutorul si cumpératorul lor. Domnul Se va folosi de Israel ca de un instrument de treierat im- potriva natiunilor iar Israel se va bucura nu- mai in Domnul. 44:17-20 Cei sdraci $1 nevoiasi vor ft in- grijiti de Domnul. Pamantul milenar va avea api din belsug iar pustia va inflori cu © mare varietate de arbori. Va fi o lecti pentru toti ci Domnul realmente are gri de ai Sai. 41:21-24 fn versewl 21, Dumnezeu tevine la controversa Sa cu najiunile. Elle provoaci, cerandu-le 4 produca idoli care si fie in stare si prezicd lucrurile viitoare sau macar s& explice lucrurile existente. Si profeteasca sau si fact binele sau raul — orice numai sd arate cd pot face ceva! Dar desigur ei sunt total neputinciogi. De fapt sunt mai putin decat nimic — nici micar in nimic nu exceleazii4? 41:25-28 Cirus intra din nou in vizor in versetul 25, de data aceasta in persoana celui ce vine din nord. Initial el venise din Persia (risiritul din versetul 2), apoi a cucerit Media (nordul), dup& care s-a incu- nuaat cu alte cuceriri militare. Cirus a chemat numele lui Dumnezeu fn sensui ca atecunoscut faptul ci Dumnezeu a fost Cel care l-a cilauzit si l-a imputernicit (Ezra 1:2). Nici un idol nu prezisese venirea lui Cirus. Dumnezeu ins& Si-a instiintat popo- tul cu mult inainte de a se fi intamplat. Dar El nua gisit nici macar un singur idol care s& vorbeasci cu autoritate. Toti idolii sunt doar o inchipuire, o amigire, total nevred- nici de incredere. 41:29 Ultimul verset din capitolul 41 releva cu claritate contrastul dintre Dum- nezeu si netrebnici ,,idoli wrnati*, Vine reda plastic acest verset, intr-o varian apropiata de original: Uitati-va la ei toti! Degertaciune! Pro- ductiile lor sunt nimicnicic; vant si pustiire sunt chipurile lor turnate.5°Tsaia 881 4, Mangdiere datorita Robului Domnului (cap. 42) 42:1-4 Isaia aplic& denumirea ,,Robul la Mesia, la intreaga natiune Israel, la rdmésija evlavioasd a poporului Israel (43:10) $i la Cirus. De obicei contextul ne ajutA s& identificim la care din aceste en- titti se refer’ termenul Robul."* fn ver- setele 1-4 e clar c& se refera la Domnul Is- us — sustinut si ales de Dumnezeu si inzes- trat cu Duhul Sfant. El va aduce dreptate Neamurilor. Nu va fi un scandalagiu, nu va zdrobi pe cei ce sunt cu adevrat pocditi, nu va stinge nici 0 scAnteie de credinta, nu va slabi, nici nu Se va lasa pana cfnd va aseza imparatia Sa neprihanita. 42:5-9 Dumnezeu, miretul Creator, I se adreseaz& acum lui Mesia, spunandu-I ce Si-a propus sd realizeze prin Cel pe care L-a chemat... in neprihdnire. Dumnezeu nu va mparti gloria Sa cu altcineva si, bineinteles, nu o'va imparti cu chipurile cioplite. Pre- zicerile facute de El in trecut s-au implinit. Acum El face noi dezvaluiri cu privire la evenimentele ce se vor petrece in viitor. 42:10-13 Israel cheami natiunile cele mai indepirtate de pe piimant si se aliture celor care fl slavesc pe Mesia, in drumul Sau spre pamént, un viteaz, gata s4 Se riz- bune pe vrijmasii Sai. fn versetul 13 se spune ci ,,satele locuite de Chedar... locui- torii din Sela... s& cAnte!“ (in romaneste locuitorii din Sela‘ a fost tradus in editia GBY prin ,,locuitorii stancilor.” n.tr.) Asta fnseamnii cd si unele voci ale arabilor se vor uni cetei care va cinta noua cantare. 42:14-17 Iehova este Cel care vorbeste. aici. A trecut vremea ca si Se mai retina. Acum El isi va deziintui furia asupra vraj- masilor Sai, dar se va purta cu indurare fat de rimésita credincioasé a Israelului. Pe toti idolatrii fi va face insd de rusine. 42:18-22 in versetul 19 robul nu mai este Mesia, ci Israel, care este surd si orb fata de cuvintele si lucrarile lui Ichova. »Cine este orb ca cel ce e desavarsit?“ ar putea insemna desiivarsit in ce priveste privilegiile ce i-au fost acordate sau, cum s-a tradus in editia IND: ,,Cine este atat de orb ca cel in care am avut incredere?“ sau cum s-a tradus in versiunea NASB: ,,Cine este att de orb ca cel ce este in pace cu Mine?* Israel a fost asezat intr-o relatie special cu Dumnezeu, pe baza leg&mantu- lui pe care |-a tncheiat Et cu acest popor. Numai cA israelitii nu s-au purtat la jnltimea nobilei lor chemri. Domnul a ridicat la rang fnalt legea, care a fost onor- abild pentru El. Dar Israel a dispretuit-o, neascultand de ea. in consecinti, a Fost lsat s& aiba parte de jaf, tilharii si intemnitare. 42:23-25 Profetul Isaia intreaba: ,,Cine dintre voi va pleca urechea la asta?... Cine a dat pe lacob prada jafului si pe Is- rael in mainile jefuitorilor? Qare nu Domnul, impotriva cdrvia am pacatuit noi? Dumnezeu a turnat asupra Israelului furia maniei Sale si focul bataliei, dar ni meni nu a parut sisi dea seama de senmnil catia mustritii Sale sau s-o puni la ini 5. Mangdiere datoritd restaurdirii Israelului (cap. 43, 44) 43:1-7 In cuvinte pline de tandrete si iu- bire, lehova isi asigura poporul, spundindu- le israelitilor s& niu se team’, deoarece Cel care i-a creat, i-a plismuit, i-a riscumpirat si i-a chemat va fi cu ei cdnd vor trece prin ape si nu se vor arde cand vor merge prin foc. Sfantu! lui Israel di Egiptul ca pret de rascumpirare pentru ei — 0 profetie ce s-a ‘implinit dupa intoarcerea evreilor din cap- tivitate. Vine scrie urmitoarele in aceast’ privinta: Domnul |-a risphitit pe monarhul persan Ciras pentru faptul od i-a eliberat pe evrei, permitan- du-i lui si fiului SurCambise si posede Egiptul si regatele invecinate. Seba a fost finutul intins dintre Nilul Alb si Albastru, contigua cu Etiopia. ‘Stipdnirea asupra acestor tinuturi nu a fost doar un cadou, ci un pret de riscumpitrare (uun kopher. sau un acoperimint), pentru locuitorii acestor teritorii achitandu-se o plati si fiind prin asta acoperitis! Intruct Israel este de mare pret, onorat si iubit, Dumnezeu va da oameni in schimbul su, adicd judecata se va abate asupra Nea- murilor din toate partile pentru ca fiii si fiicele Salé s& poatd fi readusi in patria lor. Versetele 5-7 descriu acea refacere. 43:8-13 Domnul cheam acum Israelut si toate natiunile s& participe la o proba in882 instanta. S4 aducd martori care si ateste daca idolii sunt in stare sa prezicd viitorul. Altminteri si recunoascd cd numai Dum- nezeu este adevirat. Domnul ii cheama pe israeliti s4-I fie martori;5? ¢ de datoria lor si marturiseasc4 faptul cA numai El este Dum- nezeul adevarat, ca El este etern si cd in afaré de El nu este un alt mantuitor si Izbavitor si c& decretele si edictele Sale nu pot fi zidaimnicite, 42:14-21 -Domnul este hotarat si zdrobeasc& Babilonul din pricina lui Is- tael. Asta va dovedi c& El este Domnul, Sfantul, Creatorul si Regele poporului Sau. El este cel care iva trecut pe israeliti prin Marea Rosic. dar in acelasi timp i-a distrus pe egiptenii ce s-au nipustit dupa ei. Insi experienta Exodului pileste pe langa ccea ce urmeazii s facd El. Domnul va crea un drum prin pustiu pe care poporul Sau si poat reveni din captivi- tate, In pmAntul reinnoit, locurile pustii vor beneficia de cantititi mari de apa, pen- tru ca fiintele pustiului si poata trai si multumi Domnului. Jar copii lui Dum- nezeu vor fi si ei plini de recunostinta, igudandu-I numele. 43:22-24 Versetele acestea revin la pe- rioada de dinainte de captivitatea Israelului. Oamenii incetaser§ s& se mai roage lui Dumnezeu. Ajunsesera sii li se urascd cu Dumnezeu. Desi fi aduceau jertfe, o faceau mecanic, din obisnuint&, inimile lor fiind departe de Dumnezeu, incat era ca si cand nu ar fi adus deloc jertfe. Ei nu L-au impo- varat pe Dumnezeu cu darurile lor — numai cu fridelegile lor! 43:25-28 Si totusi, in harul Sau, El le sterge faradelegile si le iart si le uit pi- catele. Pot ei si g’seasca vreun merit fn ei ingisi pentru care Dumnezeu S-ar fi siratit, obligat si procedeze asa? Nicidecum. In- treaga lor istorie a demonstrat cA fir intre- Tupere au pacdtuit $i au tinut-o numai in esecuri — incepand de la Adam. De acecaa venit judeca Lui peste ei. 44:1-5 in versetele acestea auzim cum bate inima Domnului pentru poporal Siu. Tubirea Lui nu se stinge, in pofida tuturor pacatelor lor. El. ii numeste lacob (care inseamn inlocuitor), Israel (print al- ui Dumnezeu) si lesurun (drept). El, Cel care Tsaia i-a facut, i-a Intocmit si i-a ales, fi va ajuta. Promisiunea Duhului a fost implinité par- tiala Rusatii, dar va avea completa si finala ei implinire la a doua venire a lui Cris Atunci pémantul arid, la propriu si la figu- tat, va avea parte de o imbelsugat’ revar- sare de apd. Urmasii Israelului vor inflor nu le va mai fi rusine si se idemtifice dup’ numele Israel si dupa numele lui Iacob si al Domnului. (Sau versetul 5 ar puted sh insemne cé Neamurile se vor identifica cu Iehova si cu poporul Sau; vezi Ps. 87:4, 5). 44:6-8 Domnul, Regele Israelului, este unic - singurul Dumnezeu adevitrat. El fl provoaci pe oricare asa-numit dumnezeu (2eu) si prezica viitorul, asa cum o face El. in special cu privire la strive rae]. Ai Sai nu au nici un motiv c& suprematia Sa ar putea fi amenintaté. Bi sunt martorii Sai cd El a prezis viitorul si cd este singurul Dum- nezeu. El Insust nu cunoaste nici o alti St4nca adevarataé. Prin urmare,.cum ar putea Israel s cunoascd o alti stincil’? 11 Cei care fac idoli ciopliti sunt sortifi si aiba parte de rusine si dezamégire. Idolii sunt total neputinciosi si netrebnici. [2-17 Iaté imaginea unui fierar care face un idol la comand& pentru un bogat. El munceste din greu pentru a-i da forma dorita. Dar dupa un timp trebuie s facd pauza; pentru a manca, a bea sia se odihni. Dacii cel ce confectioneaza idolul oboseste att de lesne, ce se poate spune despre chi- pul fuird viatd pe care-I creeazi el? Sau sd luim imaginea unui mestesugar, ce faureste un idol de lemn pentru un om mai putin instirit. Et ciopleste de zor in bu- cata de lemn, pana cand de sub mana lui prinde forma un chip de om. Poate ci el in susi a sidit copacul din care ciopleste acum acest idol. O parte a lemnului o foloseste ca combustibil, penvu a se incdizi-iar cu o al- ti parte din Iemn face focul pentru a-si giiti mAncarea. Si din ce armas confectioneazi un zeu. Apoi se prosterne inaintea lui, in- chinandu-se acestui zeu creat de el insusi. 44:18-20 Din pricina refuzului jor de a vedea, Dumnezeu le-a inchis idolatrilor ochii. Ei nu stau si se gandeascii cil acelasi copac ce este stipanul lor este in acelasi timp sirobul lor, c& se inchina la o parte dinIsaia 883 el, pe cand cealalti parte o intrebuinteazit pentru treburile de pe ldngd casa! Bi se hri- nese cu ceea ce este tot att de nefolositor pe cat este cenusa. Bi sunt indusi in eroare, sunt amagiti de acesti idoli. Nu se pot izbavi singuri din robia lor si niciodata nu recunose faptul c& zeul pe care il tin in ména este o minciund. 44:21-23 Israel este chemat s&-si aducit aminte cd Dumnezeu este creatorul stu, cel care nu-i uit& niciodaté pe israeliti si c& ei sunt slujitorii Lui. El le-a sters norul de fiiraidelegi ce ascundea fata Lui de ei; Eli-a teadus din robie si-i invita s4 se intoarc’ la El. intreaga creatie este indemnati si cAinte sisi strige de bucurie, pentru ca Dornnul + a riscumparat pe Iacob. 44:24-27 Dumnezeu Se prezint’ rima- sitei credincioase ca Rascumpartorul. Iehova (DoMNUL), Creatorul, Protectorul $i Restauratorul. El zidarniceste prezicerilor bolborositorilor caldeeni gi ale ghicito- rilor, ii face pe cei intelepti si dea inapoi. Jns El confirma prezicerile profetilor Sai conform cdrora Ierusalimul si luda vor fi restaura{i iar copiii Sti se vor intoarce din captivitate in baza decretului lui Cirus. 44:28 Profetia aceasta cu privire la Cirus este remarcabil prin faptul ca il pomeneste pe mime cu circa 150-200 de ani inainte ca acesta si se fi nascut. De asemenea este uimictor faptul c& Dumnezeu it numeste »pastorul Meu. Din nou Cirus este numit drept cel de care Se va folosi Dumnezeu pentru a-Si izbivi poporal din Babilon si pentru a au- toriza rezidirea templutui. [ati ce a scris in aceasti privinta istoricul evreu Josephus: lar Cinus a aflat acest lucru (referitor la elidirea ‘Templului) citind cartea pe care o lisase Isaia, continnd profetiile sale ficute eu 210 ani mai devreme.... Aceste tucruri Isaia le-a prezis cu 140 de ani inainte ce a fi fost distrus Templul. Prin urmare, cand Cirus le-a citit si le-a admirat caracterul divin, a fost cuprins de un impuls so cemulatie ca si infaiptatascii ce era scris [acolo}.5* 6. Mangéiere datorité lui Cirus, unsul lui Dumnezeu (cap. 45) 45:1-6 DoMNUL i] numeste pe Cirus »unsul“ Siu (in ebraica.acelasi termen ca in cazul lui Mesia) deoarece monarhul persan a fost un prototip al lui Mesia, Care avea s& daruiascd izbavire definitiva po- porului Siu. Iehova promite si-i diruiascd izbanda asupra natiunilor, in principal asupra Babilonului; sa inliture toate ob- stacolele din calea cuceririlor sale si si-i dea cantitati uriase de bogatii ascunse in locuri secrete. Adresandu-Se in contin- uare lui Cirus, DoMNUL Se numeste pe Sine singurul Dumnezeu adevirat, care 7! cheam& pe Cirus pe nume, care ‘il supranumeste unsul si pastoru] (44:28) si care il inzestreazi cu tot ce are nevoie pen- trua-si duce la bun sfarsit misiunea. Dum- nezeu face toate acestea din pricina popo- rului Sau si pentru ca lumea intreagii sii stie ci doar El este Donut. 45:7 Versetul 7 nu inseamna ci Dum- nezeu creeaza ,,raul* moral, cum au susti- nut unii, bazati pe versiunea King James si pe alte traduceri mai vechi.*+ Delitzsch scoate in evidenta faptul ca Marcion. ereticul aga-zis crestin din pe- tioada bisericii primare, precum si Valen- tinienii eretici gi alte secte gnostice, au maltratat acest text, pe baza ciruia au raspAndit doctrina falsi conform cireia Dumnezeul Vechiului Testament ar fi .o alté fiinta fat de Dumnezeul Noului [Tes- tament].“55 Ccupandu-se de problema raului (in- clusiv, evident, cea a calamitatii). De- litzsch continua: ,,Negresit raul ca act nu este lucrarea direct a fui Dumnezeu, ci lucrarea spontand a unei creaturi inzestrate cu libertate. “56 fn contextul actual sunt prezentate con- trastele dintre lumina si opusul acesteia, intunericul; intre pace si contrariul ei, calamitatea. Se spune adesea ci: Dum- nezeu ereeazi despre ceea ce, de fapt, El doar ingiduie. Unii cred cX lumina si in- tunericul se refer la dowd principii pe care persanii le imbratisau cu patos, ca pe doi zei aflati in permanent conflict. (Altii spun c& nu existé probe din care s& reiasi c& Cirus ar fi fost urmas al acestei religii.) Pe masuri ce Cirus fnainta in campaniile sale militare, pentru Israe! acest lucru insemna pace, pe cand pentru dusmanii Is- raelului aceasta era 0 calamitate, in timp884 ce Dumnezeu superviza intreaga operatie. 45:8 Conditiile ideale de neprihanire abundenta (sau izbavire) descrise aici sunt cele ce rezultd intr-o anumiti masura din interventia lui Cirus in favoarea Israelului. Dar ele isi vor cunoaste implinirea deplind in Imparatia de o mie de ani. 45:9-11 Se rosteste o alté condamnare, introdusa prin binecunoscutul ,.vai“, asupra tuturor celor care ar indr4zni s4 puna la in- doiala dreptul lui Ichova dea recurge la ser- viciile unui strdin pentru a o rascumpiira pe Juda, Este aidoma lutului care i-ar intoarce vorba olarului, acuzindu-l ci nu are maini —respectiv ca ar fi neputincics. Versetul 1] ar putea fi citit probabil ca o intrebare: ,, Md intrebati voi pe Mine ce planuri am in- tocmit eu in viitor cu privire la fii Mei, sau Imi porunciti voi Mie cu privire la lucrarea miainilor Mele?“ Cu alte cuvinte, ,,Cu ce drept Ma chestionati'? 45:12, 13 Acelasi Dumnezeu care |-a creat pe om, a facut pamantul si a intins cerurile cu mainile Sale este cel care La ridicat pe Cirus si-i elibereze pe exilati si si rezideascd cetatea Sa, Jerusalimul. Desi tezidirea propriu-zisd a cetitii s-a Tnfaiptuit mai tarziu, prin decretul lui Artaxerxes (Neem. 2:8b), Cirus a jucat un rol hotdrator prin faptul ca el a fost primul ce a pus bazele demararii acestui proiect, permitan- du-le evreilor s& revind din Babilon. 45:14-17 Fostii dusmani ai Israelului se vor apropia intr-o zi de ea (in originalul en- glez Israel este redat la genul feminin, ntr.), aducandu-i daruri, platindu-i tribut, re- cunoscand ca Dumnezeul evreilor este ade- varatul Dumnezeu gsi cd nu este altul. Promisiunea aceasta, precum si toate lu- crarile sivargite de Dumnezeu in folosul lor, it determina pe cei ce aledtuiesc rama- sita salvata s4-L laude pe Dumnezeu pentru judecitile gi caile Sale de nep3truns. Cei ce confectioneazi dumnezei falsi si li se in- china vor fi facugi de rusine, pe cand Is- raelul, salvat de Domnul, nu va avea nicio- data prilejul de a fi rusinat dup’ a doua venire a lui Mesia. 45:18, 19 Cand a creat Domnul lumea, aceasta nu a fost un haos sau in zadar (to- fu, acelasi cuvant folosit la Gen. 1:2). Ela ‘ntocmit-o pentru a fi locuité de oameni si Isaia S-arevelat oamenilor fntr-un limbaj clar, pe injelesul tuturor. El nu a creat in chip hao- tic, dup& cum nu a comunicat in chip hao- tic. Mai degrabi, El s-a revelat pe Sine in adevr si neprih&nire, ca Dumnezeu abso- Int si suprem. 45:20, 21 El cheama Neamurile, care adori idolii, rugandu-se unor dumnezei neputinciosi, si demonstreze daca pot ci idolii lor pot cu adevarat prezice viitorul, cum a facut El. Numai Bl ein stare sii faca acest tucru — El fiind singurul Dumnezeu drept si Mantuitor. 45:22-25 El inviti Neamurile s& vind la Elca sd fie mantuite si decreteazii c4 orice genunchi I se va pleca si orice limba fi va méarturisi (vezi Ro. 14:11; Fil, 2:9-11), Aceasti profetie isi va gisi implinirea in Mileniu. Atunci oamenii fl vor recunoaste pe Domnul Isus ca singura lor sursa de neprihdnire si tirie. Toti dusmanii Sai vor veni la El cu cdinta, iar Israelul va fi justifi- cat, proslavindu-se in El, nu in idoli. 7. Mangéiere datoritd cdiderii idolilor Ba- bilonului (cap. 46) 46:1, 2 Idolii Babilonului, Bel si Nebo. sunt dislocati si transportati de catre per- sani. in timp ce animalele de povari se opintesc transportandu-i, acesti idoli se ris- toarn’. Dumnezeii pe care fi reprezinta acesti idoli nu pot face nimic pentru a in- drepta situatia. Mai degraba, sunt dusi in captivitate. 46:3, 4 in contrast cu idolii ce sunt pur- tati de oameni, Adevaratul Dumnezeu fi va purta pe ai Sai pani la bitranete. James Steward rezuma concis acest adevar:, De la Isaia incoace, oamenii si-au dat seama ch unadin deosebirile vitale dintre religia adevirati si cea falsi este faptul c& pe cand cea din urmi este o povarti moarti pe care sufletul se opinteste s-o duc, prima este 0 putere vie care duce ea in- sisi sufletul 37 46:5-7 Ce chip ar putea reprezenta Dumnezeirea adevarati si absotutt? Cu toate acestea, oamenii se las amagiti, con- tinuand si plateascd sume mari de bani au- rarului ca si le confectioneze un dumnezeu. Ei se prosterneaza si se inchin& acestui idol.Isaia 885 purtindu-1. Apoi il aseazd jos, unde raméne nemiscat, incapabil de a se deplasa singur. Nu poate auzi rugdciunea inchinatorului, dupa cum nu-| poate salva, 46:8-11 Oricine ar fi inclinat s& im- bratiseze idolatria ar trebui s& stea putin gi s&-si aducd aminte cA numai Dumnezeul adevirat a revelat evenimentele inainte ca acestea si se fi intimplat, aducdndu-Si la indeplinire fara gres toate planurile. El il va chema pe Cirus (0 pasare de prada din riisiirit) ca s4-Si salveze poporul de sub ro- bia caldeenilor. 46:12, 13 Cei care refuzi cu incdpa- {Anare s& priveasca adevarul in fat’, cei care ignor evidentele aud acum despre planul Tui Dumnezeu de a pune mantuirea in Sion. 8. Mangédiere datorité cdderii Babilonu- tui (cap. 47) 47:1-4 Cetatea Babilon este infitigat ca © tinard si framoasé regina fecioard, care este obligati sii coboare de pe tronul ei si s& devind roaba, sA presteze munca de jos gi, trecnd prin rauri, s& ajungd in captivitate. Ea va fi despuiat si facut’ de ocard fn pu- blic. Dumnezeu Se va razbuna si nu va cruta nici un om, deoarece El este Ras- cumpératorul... Sfantul lui Israel. 47:5-15 Babilonul va fi pedepsit pentru patru pacate. 1. Desi Dumnezeu i-a trasat intr-adevar sarcina de a duce poporul Sau fn exil, El mut i-a poruncit sd fie crad si nemilos cu acest popor. Acum Babilonul spune: Fi-voi pe veci stipand! Dar Dum- nezeu spune: ,,Nimeni nu te va mai chema stapana regatelor.“ 2. Ea (Babilonul) a fost mandra si arogan- 14, presupunand ca nimic nu va putea si-i compromit& prosperitatea. Dar ea va deveni vaduva si va fi lipsit& de copii intr-o singurii zi si nici una din vriji- toriile ei nu va putea s& previni aceasti calamitate. 3. Ea s-a considerat imuné la posibilitatea de a fi depistath si pedepsiti. Dar in- crederea ei in fortele proprii si aroganta ei isi vor primi rasplata, dezastrul aba- tindu-se peste ea, 4. Ea s-a increzut in vrdjitorii si astrologii ei, Jenni scrie c&: .Jehova o sfatu- iegte s4 fac& apel [a toate aceste puteri rugindu-le si-i vind in ajutor, cici va avea mare nevoie de ele."58 Pedeapsa lui Dumnezeu va fi ca o deflagratie. iar nu ca focul plicut ce rispandeste cil- dura dintr-un semineu. Cei care au facut comert in Babilon isi vor vedea de drum, neputind s-o ajute. 9. Mangdiere datorité Revenirii Israelu- lui, in urma mustréirii sale (cap. 48) 48:1, 2 Dumnezeu se adreseazii aici cap- tivilor din Iuda aflati in Babilon. Cei mai multi dintre ei erau, probabil, apostati. Doar 0 mAni dintre acestia au rimas credinciosi lui Iehova. El Se plange ci acestia isi zic sunt israeli{i. c& poartii numele Israel (cat inseamné print al lui Dumnezeu) dar nu sunt in realitate printi. Bi descind. intr-ade- var, din Juda (care fnseamna lauda) dar nu-L laud’ pe Domnul. Ei fl marturisesc pe Dumnezeul tui Israel, dar nu-si marturisesc pacatele. Ei poartd numele cetitii sfinte. dar nu sunt sfinti. Ei se bizuiesc pe Dumnezeu! lui Israel, dar nu sunt dumnezcicsti in purtare. 48:3-5 lehova prezisese dinainte traicc- toria pe care o va urma istoria lor, ceea ce s-a intamplat intocmai. Cunoseandu-le inc&patanarea si Impietrirea inimii, Dum- nezeu a vestit ce vor face ei, pentru ca nu cumva ei si poati atribui vreun merit ido- lilor lor cind acest lucru se va intémpla. 48:6-8 Acum El va prezice un lucru nou, respectiv revenirea din captivitate gi refa- cerea de care vor avea parte sub domnia lui Cirus. El face acest lucru pentru ca ei sé nut poati zice: ,.Stiam ci aga se va intampla!* 48:9-11 El va pune capit exilului lui Iu- da, nu din pricina vreunui merit al lor, ci din pricina Sa, pentru Numele Sau. El i-a 1é- murit, nu cum se Amureste argintul intr-un foc fizic, ci in cuptorul suferintei (captivi- tatea babiloneana). Acum El fi va reface. difi pricina numelui Sdu—un nume ce a fost profanat de ei. El nu va impirti meritele pentru aceasta refacere cu idolii !or. 48:12-16 Prezentindu-Se pe Sine drept Dumnezeul etern, absolut (Primul si Ulti- mul), Creatorul si Sustinatorul universului. FAuritorul istoriei, El anunti cd fl va ridica886 pe cel ce-I iubeste (pe Cirus) ca sé-i in- franga pe babilonieni si si izbaveasca poporul Israel. Observati cA toate trei Per- soanele Sfintei Treimi sunt prezente in ver- setul 16 -Domnul Dumnezeu si Duhul Sau si Eu (adic& Cristos). Aici asistim la o schimbare aproape imperceptibild a temei . de la Cirus Ja Anti-tipul siu, Domaut Isus, care va izbavi natiunea, adunandu-i pe is- din toate colturile lumii, cu prilejul celei de-a doua Sa veniri. 48:17-19 Din nou Domnul lanseazA un apel cXtre poporul Israel, in calitate de Riis- cumparator al evreilor, Dumnezeul lor, In- vatatorul si Caluza lor. Daca ar fi ascuitat de El, ar fi avut parte de pace, neprihinire, fertilitate si o pirtisie neintrerupti cu El. 48:20-22 El jindeamni ramisita evlavioasd si iasi din Babilon si si-L proclame cu bucurie pe Domnul ca Ris- cumpérator af lor (vezi Apo. 18:4). Versetul 21 s-a implinit cu prilejul Exodului din Egipt. Daca Iehova a svarsit aceasta fapti méreati o dati, o va face din nou, Israelitii rai care refuzi sii asculte de Domnul, sepa- randu-se de Babilon si totce reprezint& aces- la, nu vor putea cunoaste pacea niciodati. Isaia B. Mesia si vespingerea Sa de citre Israel.(cap. 49-57) I. Mesia — Robul (cap. 49) In capitolele 49-53, Dumnezeu Se ocupi de poporul Sau pentru faptul ci L-a respins pe Mesia. Aceasta este cartea Robului suferind al lui Iehova. 49:1-6 Robul lui Ichova din capitotul 49 ar putea piirea a fi natiunea Israel in ver- setele 1-3, dar numai Domnui Isus este cel care corespunde intru totul parametrilor din acest text. in versetul 3 Israeiul este Tentionat pe nume, dar este vorba de Cristos, adevaratul ,,Print al lui Dum- nezeu," iar nu de natiunea Israel, in ver- setele 5 si 6 se face 0 distinctie intre Rob si Israel. Restaurdrile Israelului se contopesc in aceste versete, mai inti fiind repatriefea sasub domnia lui Cirus, apoi restaurarea vi- itoare cand Mesia {si va intemeia imparatia, Robul cheama locuitorii pamantului sa ia aminte la cuvintele Sale, prin care El re- iateaza despre nasterea Sa, numele ce I s-a dat inainte de a Se fi nscut (Mat. 1:21), de- spre mesajul Sau incisiv si plin de autoritate si despre numirea Sa de cltre Dummezeu ca Rob, Print al lui Dumnezeu (Israel) in care Tehova avea si fie proslavit. in continuare El relevi intristarea pe care a incercat-o suffetal Su datoritd respingerii Sale de ciire Isracl (vezi Mat. 11:16-24), urmatd inside satis factia ci Dumnezeu Il va risplati (cf. v. 4 cu Mat. (1:25, 26). Dumnezeu L-a chemat nu doar peniru a efectua renasterea Israelului. ci si pentru a aduce mantuire Neamurilor. Versctul 6b e ci- tat la Fapte 13:47 ca find o referire ia Cristo: 49:7 La prima Sa venire, Domnul a fos profund dispretuit si renegat de natiunea |s- rael, acordfndu-I-se pe treptele sociale un loc chiar inferior celui acordat regilor Nea- mutilor. Dar la a doua Sa venire, monarhii p&manwului fi vor aduce omagiu. Sintagma: »,Slujitorul dregatorilor“ (in GBV: . siuji- torul celor puternici“) se aplict cu egal justete la nafiunea Israel: vezi cazul. lui Tosif, al lui Mardoheu, Ezra, Neemia si al ui Daniel. 49:8-13 Dumnezeu a rspuns la ru: ciunea lui Cristos, inviindu-L din morti si apoi incredinténdu-I sarcina repatrierii Is- taelului. Robul lui Jehova va chema poporul, rugdndu-i pe israeliti si se intoar- c& in patria lor, in acest sens asigurandu-ie conditii ideale de cilétorit. Ei vor veni din toat’ Jumea, chiar din finuturile indeparrate ale Sinimului (probabil China). Va fi o zi de mare bucurie cfnd israclul va gusta méngaierea si indurarea Domnului pe p: cursul calatoriei sale spre patrie, 49:14-16 intre timp, cetatea Sionului este infiitigata ca una care crede cil Domnul auitat de ca. Raspunsul lui lehova este cit o mami s-ar putea, la un moment dat, si vite de copilul pe care-I alipteaza, dar El nu va uita niciodati de cetatea Sa, Sionul este si- pat in palmele mainilor Sale iar zidutile ei nu lipsesc nici o clipa din gandul Domna- ui. in mod instinctiv comparam referivea la palmele mainilor lui Ichova cu ranile suferite de Cristos din pricina iubirit cu ca ne-a iubil. Un mare poet crestin englez a dat in chip maiastru acest gand: Numele meu din palmeie mainilor Sale Eternitatea nu-I va sterge;Isaia 887 Pe veci intiptritin inima Sa va riméne Prin semnele de nesters ale Harului Siu Augustus Toplady 49:17, 18 Copiii lui Israel se gribesc si revind in Sion, in timp ce pleac& ceata daramiatorilor: Multimile ce se aduna, in- dreptandu-se din toate colturile spre cetatea Sion, sunt asemuite cu giuvaierele cu care este Impodobita o mireasi_ 49:19-21 Locurile pustite si parasite din Israel vor cunoaste o explozie demografici. Sionul se va minuna de ceata urias& a is- raelitilor veniti din toate colturile pamantu- lui, dupa atata amar de timp cat ea a fost vaduva! 49:22, 23 La un semnal din partea Dom- nului Dumnezeu, natiunile. vor-organiza un urias pod aerian pentru repatrierea: éxi- latilor. Monarhii Neamurilor vor sluji poporul lui Dumnezeu iar Israelul isi va da seama, in cele din urmé, ca se merita si-L. astepte pe Domnul. 49:24-26 Daci robii din Babiion se f doiesc de faptui cd ar putea fi eliberati din stransoarea puternicului tiran, e bine sa stie ca Iehova Se va lupta cu dusmanii lor si-i va salva pe copiii lor. Cand asupritorii vor cu- lege ce-au semanat. lumea va sti ci Domnul este Mantuitorul Israelului si Rascumpara- torul israelitilor, Puternicul lui acob. 2, Mesia — Ucenieul adevtrat (cap. 50) - 50:1-3 In cadrul unei convorbiri intime cu Israelul, Iehova le aminteste israelitilor ciinu din pricina vreunui capriciu a divortat EI de ei (desi de divortat a divortat de ei, Ter. 3:8), dupa cum nu i-a dat pe mana caldeilor din pricina vreunei presupuse da- torii citre aceasta natiune dintre Neamuri. Mai degraba, cauza.aconstituit-o fara- delegile si nelegiuirile Jor. Nici unui din membrii acestei natiuni nu L-a primit pe El cu bratele deschise, nimeni nu a raspuns la chemarea Sa. Au crezut ei oare c& El nu poate si-I salveze? Oare nu secase El Marea Rosie si Raul Iordan pentru ei? Oare nu imbricase El cerurile in straie de doliu? 50:4-9 In continuare cel care vorbeste este Mesia. ‘Natiunea care L-a respins pe Iehova in Vechiul Testament este aceeasi care L-arespins pe Isus in Noul Testament. Ela vonit ca Ucenicul Adevirat, invayat de Dumnezeu ca si spund cuvantul potrivit. in fiecare dimineat’ urechea Sa a fost deschisii si primeasci instructiuni din partea Tatalui Siu pentru ziua respectiva. Pentru El.afost © desfaitare s& fac voia lui. Dumnezeu, chiar daci aceasta a insemnat si meargi la cruce. El nu S-a dat inapoi, ci de bund voie S-a dat pe Sine suferintei si rusinii, Deplin ineredintat c& Dumnezeu fl va indreptati, El Si-a indreptat fata cu toatii hotirarea, ca de cremene, sk mearga spre Ierusalim. Desigur Ela fost indreptitit prin invierea Sa. Acum El il provoaci pe Satan, ca s& mai in- drazneasc& daci poate si-L condamne, (Si noi putem face aceeasi afirmatie tn- drizneat’, Ro. 8:31-39.) Toti dasmanii Si vor imbitrani cao haind mancati de molii. 50:10 Ultimele doud versete descriu doud categorii de oameni. In prima sunt cei ce.se bizuie pe Domnul in via’. Ei mar turisesc ci au nevoie de citéuzire din pariea Sa. Domnul fi sfatuieste s& se increada tn numele Domnului si si se bizuie pe Dum- nezeul lor si vor fi sc&ldati de lumina Sa. 50:11 fn a doua categorie sunt cei ce-si faurese propria lor c&lauzire, neresimtind nici 0 nevoie de cAliuzire divin. Acestia pot umbla in lumina propriilor lor scdntei, dar Domnul va avea griji ca ei si zac& in dureri. 3. Mesia - Domnitorul drept (51:1-52:12) §1:1-3 Toti cei din Israel care cauté izbavire sunt tndemnati s4-si aducd aminte cum le-a purtat Dumnezeu de griff in tot timpul scurs de cfind i-a luat din cariera de piatré (Mesopotamia). Ar trebui si fie in- curajati. prin tememorarea harului si dragostei cu care S-a purtat Dumnezeu cu Avraam si cu Sara si a faptului-ca le-a dat acestora un foarte mare numéar de urmasi. Apoi israelitii trebuie si se imbirbateze da- toritd figdduintei pe care a facut-o Domnul c& va mangaia Stonul. Observati cele trei chemiari fa ascultare (v- 1, 4.7) si cele trei chemiari la trezire (51:9; 17; 52:1). 51:4-6 Mesia va domni deopotrivi peste popoarele neevreiesti si peste natiunea Israet in Mileniu. Cand mia de ani se va sfarsi, cerurile gi paimantul vor fi distruse si toti ne-888 Isaia credinciogii vor pieri, dar oamenii lui Dum- nezeu vor fi pastrati pe veci in siguranta, 51:7, 8 Domnul indeamna ramiisita si nu se teama de mania oamenilor in zilele grele ale Mari Stramtorari, deoarece pier- zarea celor rai este pecetluiti dupa cum izbavirea poporului Sau este asigurata. 51:9-11 La auzul acestor cuvinte, ramasita este indemnata s-L. cheme pe Domnul in ajutor, ca sa ti scape de Egipt (Rahab) si de Faraon (sarpele fiind sim- boiul sau), si sece marea pentru ca ris- cumpiaratii si poati trece de partea cealalti. Rememorarea interventiei lui Dumnezeu in trecut ii determina s& pre- vada intoarcerea robilor in Sion. F.C. Jen- nings descrie acest eveniment in cuvinte de toata frumusetea: Capetele lor sunt incununate cu bucuria si in- viorarea pe care in zadar o ciiutasera pani atunci, dar de care iat acum au fn sfarsit parte, in timp ce furtuna prin care au trecut se risipeste ca un nor intunecat alungat de vant, despovardindu-i de toate suspinele gi lactimite lor! 51:12-16 Iehova rosteste un mesaj de mAangaiere la adresa celor care se tem de tiran, fie ci e vorba de Nebucadnetarul acelor vremuri, fie de omul pacatului ce {inc& nu s-a aratat. Bi trebuie s& se teami de Domaul, care a intins cerurile sia intemeiat paméntul. Procedind asa, Je dispare frica de omul cel slab. in curand cel in lanturi va fi dezlegat; nu va muri in groap§ si nu va duce lips& de paine. Acesti robi au fost dezlegati cu acea ocazie de Cirus si vor fi dezlegati de Mesia la aritarea Sa in slava. Cel care infinit de inalt este de asemenea in- tim aproape, ascuzindu-i pe ai Sai sub ari- pa miinii Sale. El pune cuvintele Safe in gura lor pentru ca ei s&-I fie misionari in Jume. Versetul 16 s-ar putea aplica si la Domnul Isus. Tatil a pus cuvintele Sale in gura lui Mesia, L-a apirat gi echipat ca si poaté s&di noile ceruri si noul pamant al pe- tioadei Mileniului si sd-i spun Sionului: »Tu esti poporul Meu!“ 51:17-20 ,,Trezeste-te, trezeste-te! i spune El Jerusalimului dupa lung noapte de suferinté cand ni in fii ‘n-a putut s-o calauzeasca, cand a fost dé vastatd de foamete si de sabie, cand barbatii ei au zécut neputinciosi ca o antilopa vla- ‘guiti, prinsi in lat. $1:21-23 El va lua paharul maniei Sale. ce a facut lerusalimul si se clatine, si-l va da dusmanilor ei care au depasit masura ce le-o randuise Dumnezeu. purtandu-se cu cruzime si necrutare fati de poporul Israel, 52:1, 2 Din nou Sionul este chemat si se trezeasca din somnul captivitatii sale si sit se imbrace cu straiele sale minunate. Cici niciodati nu va mai fi invadat de pagani Desigur aceasta e 0 anticipare a inaugurdtii impirdtiei. Abia atunci se va adeveri acest cuvant, 52:3-6 Israel nu a fost vandut ca sclav pentru un castig monetar. Tot aga, natiunea Israel va fi rascumparata fara bani. Israelitii s-au dus mai intai in Egipt ca oaspeti, dar mai apoi au fost supugi fa tot felul de mal- atari. Ulerior asirienii i-au asuprit pe is- raeliti fri temei, dar nu din motive pecu- niare. Acum din nou poporul fui Dumnezeu este tiranizat de asupritorii care nu-l achita Domnului nici o platé. Stipanii sunt incan- tati iar numele Domnului este hulit. Dar El isi va arta puterea gi marctia tn folosul alor SAi iar acestia vor sti ci El este tot ce a promis c va fi pentru ei. 52:7-10 in versetele urmitoare se in- fitiseaz intoarcerea evreilor din diaspora, adic& din impristierea lor in toate colturile lumii. $i, in drumul spre Sion, care trece prin munti, exilatii sunt precedati de crai- nici ce aduc vestea bund despre domnia lui Mesia. Strdjerii de pe zidurile Ierusalimului cnt de bucurie, cand fl ziirese pe Domnul ce revine in fruntea unei multimi mari. in- susi Jerusalimul este chemat s& celebreze mireata izbvire infptuiti de Domnul 52:11, 12 Exilatii sunt indemnati si lase in urma lor fntindciunile tarii fn care fu- sesera tinuti robi, in timp ce readuc [a Jerusalim vesela templului, Bi nu vor pleca cupringi de panicd sau fried, intrucdt Dum- nezeul lui Israel va fi ocrotirea lor, mergdnd in fata si in urma lor. 4, Mesia — Jertfa purtitoare de picat (52:13-53:12) Ultimele versete ale capitolului 52 apd tin, de fapt, capitolului 53. in ele este pa curs istoria Robului lui Iehova incepandIsaia 889 cu viata Sa pamanteasca, continuand cu crucea si apoi incheindu-se cu slavita Sa ariitare. Adolph Saphir, el insusi un crestin evreu, izbucneste in osanale de bucurie in legaturd cu aceasti neasemuit de frumoasa profetie referitoare la cruce: Binecuvantat si scump capitol! © cati din poporul striivechi cu care Dumnezeu a incheiat un fegimant au fost condusi de tine la picioru! crucii lui Cristos! ~ acea eruce pe care s-au scris cuvintele: , Isus Cristos, Regele ludeilor!* $i ce comentariu sIvit se va rosti despre tine cind, in zilele de pe urmi, Israclul pociit si etedineios, privindu-L pecel pe care ei L-au ristignit, vaex- clama: ,.Negresit El a purtat suferintele noastre si durerile noastre fe-a luat asupra Lui: iar noi am socotit cii este pedepsit, lovit de Dumnezeu si smerit!" 52:13 Robul lui [ehova S-a purtat cu chibzuinta pe tot parcursul slujirii Sale pamantesti. Bl a fost inaltat la Inviere, ridi- cat ia Indltarea Sa la cer si asezat in mirire la dreapta lui Dumnezeu. 52:14 La prima Sa venire, multi au ra- mas uimiti de adancimea suferintelor Sale. Fafa si trupul I-au fost schimonosite, trisi- turile de om nemaifiind recunoscute. 52:15 Dar cand va veni din nou oamenii vor treséti (NKIV marg,)! vimiti de mag- nifica strdlucire a gloriei Sale. Regii n nilor vor amuti cand vor vedea splendoarea Sa fara seaman. Atunci ei vor injelege ca umilul Om de la Calvar este Regele regilor si Domaul domnilor: Oare Te-a pirisit atunci Dumnezeul Tau, Si-a ascuns El fata de nevoia Ta profundi? Pe fata Ta, odinioari crunt loviti si schimono- sitd, Deplina [ui stava acum 0 citim. ~Miss. C. Thompson 53:1 Ramisita pocaita a Israelului isi aduce aminte c& atunci cnd s-a vestit pri- ma venire a tui Mesia nu multi au fost cei ce au crezut. in consecin{i, puterea Dom- nului de a mantui nu s-a descoperit citre multi. 53:2 Domnul Isus a creseut sub privirea ‘incantatd a lui lehova ca o plantd exotica. 0 mladiti frageda in mijlocul acestei lumi imbicsite de pacat. El a fost ca o radacina care iese dintr-un pimént uscat. Israel a fost pamantul uscat, un sol cat se poate de ne- promititor. Natiunea Israel n-a fost in stare si vad nici un pic din frumusetea Sa, nimic din infatigarea Sa care s-o atragi spre El. F. B. Meyer descrie taina umilirii Sale: Miidita fragedi; planta ce se opinteste si stei- bati scoarta uscati a plimntului; absenta oriciei infatisiri naturale plicute. Accasti imagine asteapti si tsi primeste tilmiicirea deplinii din Noul Testament, cu istoria parintilor tirani ai lui Cristos, cu iesiea in care a fost pus Ja nastere si cu toate imprejuririle umile, cu uucenieii pe care $i i-a ales dintre pescari; cu sliricla care nu L-a pirisit nici o clipa: insk aviindu-I mereu printre admiratori pe oamenii de rnd; ar pe cruce aviind de-o parte side ata hott apoi Biserica Sa aleAtuits din raci. Toate acestea au consti- tuito umilire, Hisdnd si se intrevadi abia cu gre indltimile din care S-a pogora.@ Dispretuit si respins, El a fost un Om al durerilor care a stiut ce inseamnii intristarea. Pentru oameni a fost respings- tor, banici miicar de Isracl nu a fost pretuit. Om al durerilor* — ce nume Pentru Fiul Jui Dumnezeu ce a venit Pacitosii ruinati si-i riscumpere! Aleluia! Ce Mantuitor! Purtnd rusinea si cruntele batjocuri, fn Jocul meu El a stat condamnat; Iertarea mi-a pecetluit-o prin singele Aleluia! Ce Mantuitor! Philip P. Bliss 5324-6 Ramisita stie acum si recunoaste adevarul cu privire la BI. Cei din aceasti ceatd marturisesc: ,,Suferintele noastre Bl le-a purtat, durerile noastre le-a luat asupra Sa. Dar noi, cand L-am vazul pe cruce, am crezut c& este pedepsit de Dumnezeu pen- tru propriile Sale pacate. Dar nu asa au stat lucrurile! Ci pentru farddelegile noastre pentru nelegiuirile noastre. pentru ca noi si avem pace, pentru ca noi sd fim tamadui — pentru asta a suferit EI. Adevarul este cd noi am fost cei care ne-am ratacit, apucdnd pe cai indaratnice iar Iehova a asezat fara~ delegea noastra asupra Sa, Ei Inlocuitorul