SUPRAGOPENTA 51 COPENTA RUDOLF ARNHEIM SERGID DINCULESCU ARIA PERCEPTIA VIZUALA O PSIHOLOGIE A VAZULUI CREATOR TRADUCERE DE FLORIN IONESCU CUVINT INAINTE DE VICTOR ERNEST MASEK Editura Meridiane, 1979RUDOLF ARNHEIM ART AND VISUAL PERCEPTION A Pryshotogy ofthe Creative Eye. ‘The New Version. Univer of Calforia Pres, Berkley &Lot Angeles Copyright 1054, 1974, hy The Regente of the University of Caliernia ‘Toate dropturileasupra prezentel edt n Yimba romand ‘int rexervate Eaitorit Metidione CUVINT INAINTE Hotactt tuer, etitorit interesati de probleme de estetied, de istoria si teoria arte, sintniste privitegiat, Alatuct de Eaitura Academiet st Editara Univers care caw ofevit tn altimié ani verslunite romanestt ale unor opere ce marcheazi puncte cardinate in orientarea estetiit moderne ~ Croce, Lukies, Hartmann, Woringer, Pareyson 3.2. — Editura Meridtane fst continua ex consecven{a cfortul de a educe tn creuitat cuttariiromeénest, prin difertete et coleti, tot eeea ce repertoriul reflec~ liilor esestee st istorico-teretice asupra ari poate oferi mai reprecentativ. De ta Malreusr la Arnold Gehlen, de ta Gombrich la Dufrenne ori de ta Hoffmann la Moraushi si Tatarkiewiez, volumele publicate in seritle Biografii*. Memo Escarl", wAite st ciolizafi dar indeosebi tn mai reeenttnpiinfata Arta gi gtndire dtesfgoard tn pasionant spectacol de idei, aductnd tn ,scend protagonist de prima imarime, ce na tnrturit fieare tn mod stnsibil fudamentele teoretice ale tnfelegerit ontemporane a arte Un esifel de protagonist este gl Rudolf Aruheitn, presentat acum tnitia ard publica nostra prin cea mai representatiod luerare @ sa, publicalé prima data tn 1954, dar retiparitd intre timp de ctteva ori, cu substanfiale adiugiri st Imbunatafir. Deventtd rapid tuerare de referinja pentru modalitatea i eficienta aplictriépsitatogici moderne a pereepttet la studi arte, Arta st pereepfta vizuala deschide i tachide folodatd, prin conctusiile si datele noi ce tnuregese wtima edi din 1974, sl unor tuerari ce aw reprecentat, fiecare, pasi important tn const luivea ure psibotogit sitingiiee moderne a ariel, ridicata pe jundamentele teoriet gestaliste: Entropy and Art (Entropia in arid}, Toward a Psychology of Art ( Spre o psttologie a artei), Genesis of Painting (Geneza picterti), Visual Think- ng (Gindirea vizuald). Sd amintio si mai timpurta Film als Kunst (Filmul ca arta) — seurtul esew publicat prima oaré, in 1932, la Berlin — lucrare fundae mental pevtew ortee rsteied a fllmutui, tn cae se pun dacele unei semiotici « imaginilor si formeler in migcare bazata, de asemenea, pe principtile psihologict pereeptic Toate aceste tucrari preeum si mumeroasete studi publicate tn reviste ea Psychological Rewiew* sau wslournal of Aesthetics”, au faut din Rudolf Arnkeim el mat cunsseut si autorizal reprezentel al unei esetil experimentale ce pune in locul preeedatal anatitc si ao data pur speeutatin al explicate, demersal des6 «coving warner criptio al observafiel oblective (atitudine cognitivd din care tsi trag obtrsia gi fundamentele teoretice ale ,esteticit informafionate* elaboratd de Moles si ‘Bense). Cariera stiin{ified a lui Arnheim debulea:® cu anti de studiu si ew acumu- larea experien{ei de laborator, la Berlin, In preajma tui Wertheimer. Dupa emigrare, determinata de ascensiunea fascismului in Germania, Fundalia Guggenheim ti ofera gdzduire tntre anit 19411943 in laboratearete sale, Perloada 19431950 mar- eheazd tmbinarea muncli de cereetare eu cea de predare, tn calitate de profesor de psilotogie a artei, la Sarah Lawrence Coltege din New York. © bursit Rockefeller, obfinuld in 1951, ti ofeed rdgazul necesar redactarii luerdrit sale devenita elasied ,Arta si perceptia vizuala. Incepind din 1968 tsi desftgoara activitatea ea profesor de psihotogia artet in cadrul catedrel de studii vizuate gi ambientale de ta Univer- silatea Harvard. De formatie psthotog-pedagog, Arnheim si-a tnsusit temeinic, dar, cum vom vedea, gi tn spirit critic, prinetpiite psibologiei formelar (Gestaltpsychologie) in timput studltilor sale la Bertin, nu numai sub indrumarea directa a (ui Wertheimer, i si sub fecunda tnrturire a fondatorilor acestei diree(li_psthologice: Ehrenfels, Kohler, Koffka. Sd nu uitdm nici izvoarele teoretice ce eu dus ta cristalizarea cacestel doctrine a perceptiei, de asemenea detectabile printre lcit-motivele eartt Craus, Brentano si, cobortnd pe filonul de gindire ce a inspiral curentul, chiar Goethe, cu @ sa teorle a perceptici culeritor, de la care provine insusi conceptul de Gestalt. Intructt lucrarea pe care 0 prefaldim reprecint@ totodatd primut contact al publicului nostra eu gestaltismurl in acto, sd Inceredim mai tntti sd explicitém pe seurt ccea ce in carle nu existd deett implicit sau menfionat sporadic, si anume fundamental teoretic st contertul de idet in care s-au desfasurat eercetarile concrete ale cdror conelusti fac oblectul edrlit de fafa. Numitoral comun al tuturor experlmentelor gestattiste tl constituie respin- gerea positie’ pe care se situa psthotogia clasicd a secolutui al XIX-lea, analitied st asoctajionalista. Cix alte cuvinte experienga perceptiva nu mal e constderaté ca derivtnd din date senzoriale fragmentate si distinete, reunite apoi printr-un ipotetic proces asociatin, ct ca flind formata din intregurl perceptive, preconstituite st orga- niizate intro sirueturd eu sens. Gestaltistit proclama asifel primordialitatea Intregue lui asupra pirfilor tn aetivitatea psihicd, De accea vizul nu tnseamnd o trregi trare mecanicd a unor elemente pasive, ci explorare activa a configurafiet st asifel receptarea unor imagini structurale semnifieative. Psibologta elasied stabilea un raport asceiativ intre imprestile noastre st manifestrile obiectivului. Sublectul ar transpune astfel propriile sate tendinfe emotive tn obiectele contemplate, grafie unui procedew anatogic. Dimpotriva, gestaltistt considera sensu sau valoarca semni- fleativ’ a lucrubiler arept intrinseed proprietajilor lor formate, ordintt tor structurale covintiwarnte oe 7 Metada cur qjutorut cdreia gestaltistii vor s@ stabileascd experimental cum fa naslere ta actut percepliei 0 anuinité forma sau configuratie a obiectelor experi~ enjei esle pur descriptiod: et constata prin obseroatie anumtte modart de represen tare « obiecelor pereepute si dedue din ele etteoategi cu apticabititate foarte vartatd. Din aceastd categorie fac parte celebrele leg formate in 1890 de Ehrenfels: 1) fap~ tele psihice sint forme", adie structuri totale organic corelate inlrun contest spafiat sau temporal; 2) aceste fotalitafi constau tn sinteze ale unor raporturi, tn calitafi formale, fiind cu toate acestea transpozabile, adicd putlndursi conserva tnsu- sirile fundementate chiar si tn-condifile sehimbarit pind ta un anumit ‘punet a nraturié facwrilor din care sint constitufi. O altd tege fundamentalt, formutatd de Wertheimer si nurnita tegea pregnantei, stabileste ct yorice fenomen natural tinde spre cea moi bund organizare permisd de condifile date". Prin yeea mai bund orga nizare* sau wpregnan{d a formei* se tnfelege eeea ce corespunde erieriutui de regular ritale, emegenitale, de simetrie sau de simplitate. Jn fond, cum observa Koffka, ‘ste vorba de principiut ed ficcare forma pereeputd esfe iniotdeauma cea mat bund (posibila tnir-un sistem dat — prineipiw a edrut valabittate gestalisit au demons- Irato prin minutioase observalit_experimentale Prin lucrarea de fo{a Rudolf Arnheim inaugureacd, tn fapt, aplicarea sis- fematicd a arestor principii la studiul operelor de artd, continuind si dezvoltind aplicalile sporadice si fragmentare ale lui Kohler, Koffka sau Ehvenfels. Et lar- ‘geste asadar in mod esenfial sfera problemeler esetice investigate dintr-o perspeetivd gestaltistd: condifiile identificdrit i reeunoasterit unui tntreg perceptio ~ a unui pattern visual — ca imagine a ceva: problemele referitoare ta earacterul psihalogic ‘al fenomerietor de suprapunere, de racursiu, de deformare, sa cele referifoare, la semnificafia mlsedrii aparente, cu efeet stroboscopic, in cazul dansulut si al cine- matografulsi — aspecte ce ni au mai fost niciodatd abordate dintro astfel de pers- peetivd estticd si psihologicd integratoare In sensul aeelorasicontributit originate — prin care Arnkeim a remaniat si reorganizat metoda psihologicd facind-o apta pentrie 0 interpretare a fenomenetor fstetice — s tnserie 51 distine(ia, nu toemai lipsita de ambiguitate, facut de autor ttre Shape sé Form. Shape (configuratic, figurd) ar representa aspeetal pur spofial al lucraribr, silueta, profitul, contarul si articulajitte unui corp material, ard a se lua tn sonsiderafie plasarea sa int-un anume spatiu. Form este figura dotata ‘cut un sens, forma unui eonfinul anume, care ni se aezealuie doar tn condifitle in care figura este interpretala tn functie de orientarea sa, de plasarea sa tntrure ‘anamit context spafial, de raportul ei eu fondul, Rezulld astfel e& pentru ca un abiect sau un feromen si poatd fi pereeput ca forma, Inclusiv ea forma artisticd, acest tuere depinde de: 1) structura sistemului perceput ca inclusted oblectul (etm- pul fizic), 2) de etmput mental (sau cerebral) pe care este proieetatd tmaginea $1 8) de reportal structurit cinetice a corpului eclui care obserod obiectul, Viziunea artisticd ese asadar viziune a unor forme si devine sernificanta tocmai pentru ed Imarcheazt convergenta diverselor dimesiunt psihiee. In acest sens webuie tnjeles8 8 cuvinn warns leit-motivul fundamental al edrfit tui Arnheim st anume ed perceptia viswald a ofigurii", asadar vederea ei, este un proces de explorare activa, de ,pipalre’ « ‘obiectulut (opusdl receptarii pasive a aparatulul fotografie). Sublintind deci faptut ed ,citirea coreeta a formet (Fort), a semnificatieé sale, depinde de interpretarea ein contextul altor forme, Arnhelm ajunge la 0 con cluzie deosebit de importanta pentru teorta si critiea artei moderne anulind, tn fapt, legitimitatea obiectului opae" niseut dintroun aleatorin proces instaurativ: ,Com- formatia vizuald a unei opere de art nu poate fi doar un joc axbitrar de forme si culori. Ea este indispensabila pentru interpretarea precisa ideit pe care 0 ‘exprima opera... Tipul de eunesedtor care apreciazd exclusiv forma pacatuieste la fel de grav faja de operd ca si profanul interesat doar de sublect. Nici schema for- mala, nici subiectul nu constituie confinutul fundamental al operci de art. Ambele sint instrumente ale formei artistice, servind la a da trup unet abstracfii universale invistbite Principata obiecfie ce poate fi adusd metodei gestattiste tn anati artistice si implicit gi lui Arnheim o constituie faptal ed de dragul ,puritafit® ana lized ajunge la transformarea mijtocului tn scop. Cu alle cuvinte, respectind in toate condifiile .prineipiul pregnanjet", tnseamnd s& apreciem reugita, respeetio palearea unei forme artistice, doar tn funcfie de satisfacerea unor exigenfe elemen- tare (simplitate, ordine, simetrie, echiltbra etc.). Dar, in cazul artei, toate acesiea rnu sint dectt conditii si mijloace, tar nu scepul formelor respective. Nu contestim asadar justefea ofirmalici gestaltiste eff exice experienta tinde spre plenitudine, spre 0 determinare optima, eonstind dintr-o ordine si un echilibru care s@-i confere preg- nan{a. Dar aceasta nu inseamnd cd experienta tinde spre echilibru de dragul echt ibrutui saw la pregnanfa pentru pregnanta ca atare. Acestea din urma constituie numai aspeetul formatestetic al experientet, dar nu explicd inten{ionalitatea proce= sului de constituire a formetor respective, De aceea, ca si in eazul allor demersuri experimentat-stiin{ifice cu preten{ti de procedec exhaustive ~ de pildd cel al este- Hell informationate — si metoda gestaltistd este condamnata la formalism prin tnsdgi ambitia sa stlingifica care nu-k permite sd depdgeased planul sintactic, gramatical, al relaiilor dintre elementele formate. Ceea ce, desigur, nu diminuea:d importanja observafiilor si canclusiilor permise de aecst nivel al cerceldrit pentru o wlterioar’ analizé semioticd si axiologied, deci hermeneuticd, a formel arilstice Este ceea ce Arnheim si face, tn fapt, depilsind permanent si deliberat grani- file investigatiet strict gestatiste spre a ajunge ta o adevdrata filosofie a stttutui si, mai mult, ta 0 concepfie ce vizeazd optimizarca modulul de existen{a st infelegere a artei. ormei Cu alte cuvinte finalitatea carfii tui Arnhetm nu se eonfunda cu premisele metodotogice pe care le utilizeazd, Seopul sdu marturisié nu este o analiza de dragut , ci folosirea ,materiei* furnizate de aceasta analiza pentra impunerea unut + de Infelegere a artei. Constatarea, de loc mdgulitoare pentru coviwrinaisre oe steticite teuditionale, de ta care porneste autorul, este cl: arta este tn primejdie de ase ineca 10 porbarie’, Murele public iubitor de arta sea plictisit de sobsuri= tatea ametitoare « vorbaried pretine artistice’, de .jorglatul ca lozinei si eu eon cepte artistice rasuflate", de faluielile pseudestiintifice si de masurarea minufioasa a nimleurilie nesemnificative, Arta este cel mai coneret fucrw din tame si mimic nu ne indreplatesle siet zipdeim pe cei ce darese sf afte mai mult despre eat Demersul sd analitic, experimental, de tipul sllinfetor exacte, constitute 6 reactie ta avcastastare de fapt. El vrea s@ prevind gun mad gresit de a gindi si orbi despre arte, proliferal in arma faptului ed am neglijat dara nostru de a infeiege realitutea prin intermedinl simfurilor". Claritatea impresiilor noasire este eslompatd de vorbirie, eaneeplul este rupt de percept, iar gindul se mised pritre aastractii. Nu stim ce vedem, de aceea se sim{imn desorientati in presenta unor biecte care au inteles numal pentrw privivea neraljlocita si edutdin refugin» fn ambi- lana mai famnitiard @ cuvintelor", Simplul contact, chiar repetat, ew capodoperele nw este suficient pentrw asigurarca unui mod adeceat de injelegere a tor. Capaci- lated noasted tnndseuti de a infetege ew ajutoral watalui a gadormit si trebuie redes- feptata”. Importanta propedeutica deasebitd a carfit tui Armbeim, atft pentru ercalor, cit sh pentru pedagogia artei, consti in aceea ef ne ajutd sit Infelegem (deci si con- stientizdm) ce vedem si mai ales de ce vedem lucrurite asa si nu alifel. O ceree- Tare, precwn cea expust in lucrarea de [afi se tnserie asadar printre contribufttle lcoretice care fae posibila ,treverea de Ia ereatia ineonstientd la constiinla creatoare", dupa fericsa formulare a tui Lucian Blaga. ‘Sa repetdim deci c@ scopul ultim al experienjelor si demonstrator fat Arn~ heim il represintd nu o disecare ,chiruigicala « procesului de perecpere, pe ‘traiectal neroului optic, ei examinarea eCtorva dintre virta(iile vederié (creativa, imaginativa ingenioasa,sublitd), pentru a contribui astfe (a revitalizarea tor, respeetio ta indrue imarea si ttlizarea lor in ewnngtinga de causa. Considerajiile la care ajunge sint asfel deo extremd utititute penire revitelizarea metodotogiet de educatie esteticd, respectiv prniru pedagegiu artistied formativa, avind ca seup desvoltarea aptitudi- itor perceptive prin educurea perceptict vizuale a formelor. Nu infenfiondm sa facem aick inventarul taturor problemetor si conctuzitor pe care atitudinea, prin excelen{a polemics, a autorutai le supune atentiet teore- ficienilor artel, Citeva ined ni se par de 0 drosrbitd importan(a si actualitale pentru cristatizarea unei esteticl eontemporane, dialectiee, eiberate de poncifele fals mate- Haliste ale unui dogmatism me numat de conjunetard dar st de precaritate st fifiea Astjel, tera vulgarizatoare despre arti ea reproducere mimetica, fideld « reati- tatit, asa eum ne cade sub simfuri, este desfiinfat mu cu argumente de ordin filo specutatio, ci prin demonstralii sliinfifiee, dincolo de discujte, Chiar si fe ei cele mat realise, arta ete act de re-creatie si en contribuie ta per-We covinriwainre cexperea si intelegerea adtevata, adevtratd a realitafi, nana ie masura tn care reere= ind-o dupa legi si criterii proprii, o face sesizabila tn esenfa el definitorie, Con flusle fandalt de Aruhvim peo serie de obseroatit experimentale pe cit de inedite pe adit de convingdtoare te referim, de pildd, tao relate de maxima etementaritate precum simi= cantitativd (aimensionatd) tnire um obiet si ienaginea fui artista. Impon ‘rion une prejudecati eu vecke tradife, privind eanaitite unet reftectartgconfurme co realitatea", Arnheim demonstreazd ei 3i ta acest nivel eanttatn, interoine fune- {ia artista de restructurare areatului. Redarea,realista® « métinilor, de pitdd, este oar marginal importanta pentru echivatentadimensiunti abictlor pieturale si pentru evediititatea statututut lor artiste, ede ideutitatea perceptual nu depinde prea mult de ea. In arta wasemdnarea* cea mai deptind, aprectata ea atare de cel care pereepe forma artsted figuratina, se hazeazd in fapt pe nexasemnarea de fap!, pe deformari si denaturdré ale proportilor sé dimenstunitor de bozd ale obiectatu Acrste defrméri stot cerute de diferente, tgnoratd de profeni, diatre yspatiul fisie™ real 1 ,spafiul psthologie™ pe caret pertpem prin intermediul operei. De aceea, imaginea cea moi greatista* se bazeazd pe o ilusie opted, Asfel, cum demonsteact ccxiram de sugestio Arnheim, perspeeiva centrald, procedeu tehnic ot si la baza intregitpicturt figurative, realise, de la Renasere pind act, nu este deett 0 defor mare brutald si complicatd « forme: normale a tucruritor, eelayt tuerw tt demon sireasa experimentele deserise tn eapitolul despre redarea aspeetlu dinate al nel imagint si al misearit tn genere. Deosebit de elcventa se aratt a ft in acest sens dtiferenta dintre redarea mecanied, foloprafied, a misedriler unui cat tn galep, de pilda, redare ce trees fa privitr impresia de fals, de tneremenire nefiresed — st redarea picturalé a acleasi migedr, inexacta” eum a dovedit analiza migedrt dex compuse eu ajatorat filmarii, dar mult mai wodevdratd” mai credible pentru ochi, prin comparatie cu inpresia vizwaa pistraid tn memorie. Example de acest fel pot i aduse ta nesfrsit si cle demonstreazd fuptul ed realizarea de. tmaglat, artstce ori de ata natura, ru dered par gi simplu din proieetia aptied a obiecutu repiee ental, ci este un echivatent al propretailorobseroate la acts ebiet,echivatent Feattzaa ex méjlowc specifce arlei. acest adevdr pune sub stmnut riicolutut orice doctrind eatticd naturalstitusionis, promotoare a uma realism, naive eonsiderd pera unt pictor sau seulpior o simpla copie « pereeptatui. 0 asemenca credin(é, teansformatt tn ndzuin(t, std la Baza precaritait arlistee, « caracertut ridicol si pulernicei imprest de fals propre arlet kitsch, Toemal ft necsitatea aeestet reconstruiri i reconstituii @realulud fndseun contest guoernal de legis eriteri de ordonare propli, aleledett ate reall fi tsi apt originea tibertatea de creatie specific atistiea. Jn dreptalartistaluitawnin= ciund semnificatioa", capabita st sugeree realul mui exact dett copia mecanied; fn Wbertaea sa de a construé nu un aupticat, ei 0 replied, un cchivatent at reat Iu, 88 forfa artistatat sa arted de trrturze formation a constinfelor, de tipute titudin cuvintiwainte| oe IT sionare a pregresultl si autudepiaseli. De aici, tn fond, si posibititatea vizionarise Imulul oriedrsi arte cw adevarat revotufionare, 0 alte categorie de teze si ied, ml se pare desebit de important pentra este= fica, indeascli pentea procesul de cducatie estetied a sensibilttatit st capacitaftt per ceplive « publicului, fributare ined in cea mai mare parte unet orlen tari aproape exe it~ sive spre deseifrarea aneedotielé operei, spre e@ se spune Intro opera plastica, dar lipsite de intres pentew eum se spune, sux doar incapabilesa discearnd intve valoare si nonvatoare (respectio intre izhutit st neizbutlt) din actst punet de vedere. Dar labia de ta ocest nivel poate lua nastere 0 percepere esteticd, adecoati @ picturii, eapabila si se converieasea in satisfactle si emofte specific artistied, Spre a sprifini constituirea sonstientd a unui asemenca tip de pereeptie, adeevati estetic, Arnheim face 0 descrivre exhaustiva a felwlui de obieete pe care te vedem sia mecanismetor pereepluate ce explicd ftnomene viznale eu: eehilibrul, forma, configuratia, dezvol- tarea, spafix!, lumina, euloarea, migcarea, dinamiea si corotarul tor ~ expresia Demers urmat apoi de foarte sugestive, minufloase si aplicate demonsiraftt privind conelusitte koretice oblinute, ta picturi si opere individuale, concrete, Rezuttatut este un extrem de binevenit gi necesar indveplar de lecturd a alfabetului plastic, Fira de care orice contact real al publicului eu arta plastied contemporand nu poate fi dectt ilucoria si generator de confi In sfieglt, {078 a epuiza, desigue, sfera problemelor demne de interesul oricd rai cititor, mai semnalim deosebita importan|a teoretted a obseroafiitor in marginea artei naive zi a ected ereate de eepii, in care qutorul ne propune si tegitimensa fo ylolerantd perceptioa™ pentru echivalenfte artet nerenascentste (,reretiste") de sur- prindere a realului: pietura aint, ,perspectiva cgipleand*, cubismul. Demons- rind legitinitatea, respeetiv logica infernal a acestor perspective yexccentrice*, in ‘mod eronat puse pe scama unor defielene de tehnied artisticd, Arnheim ne oferd tun ghid indispensabil pentrw o orientare judicioasd tn ,smuzeut imaginar* al artei uturer timourilor si tuturor zonelor geografice. Spre deasebive de Gillo Dorfles — prefafatoral edited itatiene a aeestet cari — na considerém ed Arniieim ne oferd prin tucrarea de fafa 0 noua estetied. Demersul ei teoretieexte mai apropiat de rigorite si limilele oricdrei Kunstsvissenschatt, chiar daca tiumersase observafii tn marginea materiatului experimental ating altitudinen reflectci filosofice asupra artei, Explicaliite si eonctusiile de tipul cetor din aceasta ‘carte mu pot determina in mod direct judeedtite de valoare asupra operetor anali- sale, dar ele ne permit sf evaludis ew mei mutta rigoare si obicetivitate ca anumiter efeete estetice, aparent qinefabite’, ee au tnsd, in mod evident, base per~ ceplive solize6 covinrtwainre, Asadar, Atta si pereeptia Arnbeint, ne configure sul, ca gk ella tas aminte let snout et dare entitle bac eclgted Indi pencabté pero o eee tnd ones aunt el rigarea;ear eal unt Si findanentaea expernestata propre Teele formulate site sere, In acest sens Rudolf Arnheim poate fi citat prinire izvoarele tenretice ale estetiedt seani= ollce si experimentale, VICTOR ERNEST MASEK PREFATA* Aceasth carte a fost reserisé in intregime. O asemenea revizuire i se poate plea mai fireasea unui profesor decit altor autori, edci profesorul este obisnuit Sif se den an now prile), in fiecare an, pentru ssi formula ideile mai elar, a elimina matsrialul superflun si a adauga noi date si constatdri, pentru a Imbu- ‘itis organizarea’ materfalnlui si in general pentru a trage folos din moduli ceare a fost primitd Iuerarea, Cu aproximativ doudzeei de ani in urma, am seris prima versiune a citi de fata intrun ritin intens, Trebwia so termin in cincisprezece luni sau si no mai serlu deloc. Am seris-o, la drept vorbind, Intr-un singur efort continuy, ‘optindu-ma doar rareori pentru a consulta alte resurse decit cele pistrate in memo rie, si am lisat demonstratiile gi argumentarile s8 se suecead’i asa cum Imi veneau in minte. A fost un efort antrenant si foarte personal. Primirea prieteneasea feut cdrtii se paite datora in parte acestet verve nedisciplinate a unui autor ust- ratic, neobisnuit cu munca sistematica cerutd de expunerile teoretice. ‘Totusi anumite neajunsuri ale procedeului au Inceput si se iveased pe misuri ce continuam si predau materia cuprinsa tn carte 51 si observ reac} a modu mou de prezentare, Multe din cele deserise proveneau din cfteva prine cipii fundamentale, dar aceasté provenient nu era totdenuna explicitata In text si nici prinsipiile in sine nu erau demonstrate cu suficient’ staruint. Un ase- rene stil nu contravenea mentalitatii artistilor sia studentilor in arte, cate se ‘concentrau 3e elementele vizuale specifiee, sesizind infelesul general ce strabatea ansamblul. Dar chiar si ei, am inceput’ s-o simt, ar fi avantajati de o organ re mai unitara, Si, desigar, acest Iueru ar fi util savantilor si ginditorilor care prefert expuneri mai sistematice. ‘Mai mult, scum doua decenii, principtile fundamentale nu erau Ia fel de clare in minten mea pe eit sint astizi. In noua versiune mi striduiese si frit c& tendinfa spre cea mai simpl& structurd, dezvoltarea pe etape de dile- renfiere, earacteral dinamic al perceplislor si alte trisaturi de bazii se aplici, fara exceptie, tuturor fenomenelor vizuale. Nu cred c& aceste principii sear fi Wveehit in uma unor descoperici mai noi. Dimpotriv’, convingerea mea este Presta autora to versiones nond” a lucinl, pleat tn 1974Ho prepara Hi ele oups acum treptat locul ce i se euvine, sh sper ed 0 insisten|® mai expli= Cita asupra prezenfei lor universale va permite eititorului si vad mai pregnant, in numeroasele aspecte ale formei, evlorii, spativlui si misedrii, manifestari ale unui unic mod de expresie eoerent In ficeare capitol unele pasaje au rezistat Ja proba timpului, 51 decd apre- clerea cititorilor concord cit de cit cu a mea, aeestia au vor resimti probabil lipsa prea multora dintre formulérile eu eate intre timp sau putut obignui sau de care eventual s-au atagat, EI le pot gési, totusi, in alt loc din acelasi capitol, sau ehiar intreun alt capitol, $i nusmi rimine decit si sper c& aceste transformari permit o incadrare mai logied in context Desi unele propozifii sau pagini intregi au fost extrase din prima editie, cen mai mare parte a textului este now, nu numai in redactare dar si in confi- mut, Douazeci de ani de interes asiduu pentru un domenia nu pot si nu ese ume. La fel de explicabil, cartes sa dezvoltat, cum se intimpla, si in sensul unui Volum mai mare. Au aparut noi idei, exemple noi imi staw la indemin& 5i s-au publicat numerosse studii relevante. Dar chiar si astfel, noua versiune ot pretinde mai mult deeit cea veche a fo prezentare exhaustiva a Iiteraturii de specialitete, Am continuat si caut demonstrafil izbitoare si eonfirmari ale feno- ‘menelor viznale legate de arta, Totodat am eliminat din earte anumite digre- siuni si formuldri mai complicate; elteva dintre acestea au fost tratate separat intro serie de eseuri euprinse sub titlal Spre o pslhologie a artel (Toward a Psy chology of Art). Dact cititorii observa c& redactarea c&rtii (In limba englezt — 1, red.) este mai bund si mai precisi, as vrea si se stie ed acest progres. se. dato- reste stridaniei unui excelent redactor, doamna Muriel Bell, fi sint mult indatorat si Sofiet mele Mary, care a descifrat i dactilogrsfiat intregul manuseris. Majoritates ilustratiilor folosite in prima editie au fost pistrate, desi citeva sint inlocuite eu imagini mai atrigitoare. In eomeluzie pot doar sk n&daj- uiese ct Iucrarea va continus si se glseascl, adnotath si minjité ett ipsos si vopsele, pe mesele si pupitrele celor preocupafi setiv de teotia si practica artis: tick si eX, Im vesmintul ef nou si mai frumos, ea va continua si se numere Printre acele materiale de specialitate de care artele vieuale au nevoie pentrn ‘3i indeplini ticuta lor menive RA Ceara de studs otcuae gt ambtentate Universtatea Barsord Cambridge, Massachusetts, $.U.A, INTRODUCERE Scar parea ei arta este in primejdie de a se ineca in vorbatie, Raseori ni se oferd v7e0 ereatie noua pe care am fi dispusi so aeceptim ea arta autenticd; In schimb, sintem coplesiti sub un curent de crf, articoe, tori diseursurt prelegeri, indrumasi — toate gata sh ne spuni ce este si ce nu este arta, ne ee a Fut, cInd, de ce, din cauza eui si pentru care motiv. Ne obsedeazi imagines unui trup ante sf gingas, disecat eu aviditate de nenuméraji chirurgi si analisti profani. $i sintem inelinati si admitem cf arta este nesigura In yre- nea noastri deoarece ne gindim prea mult la ea si 0 discutétm prea mult, Probabil cf un asemenca diagnostic este superficial. Intradevar aceasta stare de luerurl pare nesatisfeatoare aproape tuturor; dar dac& vom cduta cau zele ei ot pulind atenfie, vom gisi ef mostenim o situafie culturalé care, pe dle o parte. este nepotrivit& creafiei artistic si pe de alta, pare si ineurajeze tun mod grisit de a gindi despre ea. Experientele si ideile noastre tind s8 fie generale dar nu profunde, sau profunde dar nu generale. Am neglijat daral nos thu de a Infelege realitatea prin intermediul simfurilor. Conceptul este rupt de percept, iat gindul se migc8 printre abstractiuni. Ochii nostri au fost redush la rolul unor instrumente de identificare si misureres in consecint&, suferim din cauza unel sive! de idei care s& poatS {i exprimate, in imaging gi din cauza incapacitafii noastre de a descoperi sensul celor vazute. Desigur, ne simtim dezo- rientatt In prezena unor obiecte care au fnfeles numai pentra privirea nemijlo cith $4 ehuthm refugin tn ambianta mai familiar& a euvintelor. Simplul contact cu eapodoperele nu este destul, Prea mulfi oameni teazis muzee si adund volume de reproduceri fard si capete acces Ia arti. Ca citatea noostra fnniscuti de a Infelege cu ajutorul ochiului a adonmnit si trebule redesteptati, Putem resliza aceasts cel mai bine mtauind ereioane, peneluri, alti i, peate, aparate de fotogratist, Dar si aici, obiceiurie rele si conceptiile sresite ‘vor bara calea celor neajutali. Adesea acestia sint spriiniti eel mat cficace de dovesile vizusle, atunei eind li se arata punctele slabe sau It se pre- zint& exemple Bune. Dar acest sprijin rareori fa forma unei pantomime. Oameait ‘iu motive temeinice pentru a sta de vorbd intre ef. Cred c& acest Inera este adevirat si in domeniul artetor.1 @ IN TRODUCERE Ale as, trebule Sb lun in considerate spusele artiiler st prafsoritr de art, care ne previn conten util vorbelor In atelier im slit de expos dite, Dest et nsish ot folat malte varbe pent tei forma aertsment, Et pot pretinde, Im print rind, cd impresile vizuale mu pot 1 rma pe limbajut verbal. Exist un mice de aevar In aceasta, Cattle speetice ate expeieneloferite de wn tablou at Iai Rembrandt sat dote partial eduetibile Ia deseriere 4h eaplentil. Aecata TimitoreTnst nu se aplied nual see eof cara objet al expesenfs. Niko deserve seu esplieaties fe pontetal Seal pe are 0 seeretart Ht face yeu et He destrieen de cate un medic 2 site Inu glandular at pacientaluy au ponte deci 8 presnte elev categort gene. Fale into anumité contiguatie. Savant comstriete modele coneptude ear 6 punt sans, vor vefleetaesenla a ceea ce el dereste sh lnjelengh despre’ un fenemen dat Darel sted nu poate exist yeprezentatecmplead sus caz individual El si, de asemene, chou este nvole a epee, Ty eopey een Coin dei. Artist, ta rindal sto, folosestecategorite de fom i enfoare pentru a fixe im paritar un hors senate tniversll, El nu dort, sail hw pote, sf egaeze went. Desig, rodalstdaniel sole este un obiec sou @ Aetiane anid In fell et, Lumen pe care v vedem atunel lod priv ea tablot de Tembrandt na font infista de niment alls pentru a pltronde fn ecast hme trebate st reeeptzn sentient !carectoral pif lumnior 3 mre lor el ehipurite si gestuilecamenilor ef i atitudinen fafa de Vial transms ae en sh le rect semniloct, prin sinful simile noaste, Cuvintele ot $1 tebule 8 asepte pln clad mintea noste distieae, din ace ant citate a experientel, generalitati care s4 poata fi sesizate de simf noastre, fonceptutzate gi etitetate Obfneea or excenen general dat oper de arta eun proves labors, dar eae a difer n_pincpio de incererea de 4 dkserie natura alter fenomene complexe, ca struetira fife sau mented fie lelor vii Atta este produit organsmelor gi, ca tare, nu e prababil aft mal Simpl, nici mai complex dect acs orgenime. Se foLimpladesen xh oder is siti, soumite cll} Intec opers de artd, dav sf le pulem exprima th euvinte. Aeeot Ivers 36 datrete Mi Imprejutite@ not fotosim Iimbojsy i faptulu eh nam reusit fed stare nm” calitatlepervepute In eategoriadeevate,Limbalut mu pote vein aesasta direct deoarece ene oferdo cate nemicith de contac senzoviel ca real tate, ef serveste dont pentra denumt eele vizute tute sau, concepute de nl. Desigu, elm este un agent stn, npotrivit entra fenomenele percep. tule, Dimpotsva, imbue vtera dect Ta experene pereptte este expeienfe, tousi, Lrebule ad fle tncodate prin analiza pereptuallInsnte eh not si fe putem denuni. Din frie, analin prceptold ste foarte Sub Doate merge depate, Ea ne ascute privirea tn seopal patrunderi Une opere de {nts pind Ta init inpeneteailta Tina iwrropucene oo @ 17 © all prejudecats sustine ch analiza verbal’ paralizear’ creajia si inje- legeren intuitivi. $i aici existé wn mniex de adevar. Istoria trecutului si expe- rien{a prezentului ne oferd multe exemple despre nocivitatea formulelor si rete telor, Dar Cebuie oare si conchidem ei fn art un anumit atribut al minfii turmeazii a fi suspendat pentru ea altul si poati funcfiona? Nu este oare adevi rat ef perturbirile se produc tocmai atunei cind 0 anumiti facultate mintala acfioneaza Jn detrimentul alteia? Echilibrul giogas al tuturor capacitayilor unei persoane — singurul care i permite sh trBiasca deplin si si Tucreze bine — este afectat nu numai atunel efnd intelectul stinjeneste intuifia, dar 5i ctnd senzatia fnlituri judecsta, Bijbtiala ia imprecizie nu este deloc mai productiva de aderen{a oarbi la reguli. O autoanalizé neinfrinatd poate fi daundtoare, la fel ca ‘i primitivisnu) artificial at celui ee refwza s& infeleaga eum si de ce Tucreaxd. Omiul modem poate, sica atare trebuie si-si trilase’ viala dovedind o constiin{’ dle sine far% precedent, Sarina de a Ushi a devenit, parese, mai grea, dar au existh nici 9 cale ovolitoare. Scopt! cirhii de fala este de 8 examina citeva dintre virtutile simjului izual si, prin aceasta, de a ajuta Ie improspitarea si indrumarea lor. De elnd rma fin minte am ayut do-a face cu arta, Fam studiat natura si istoria, mi-am cercat si ochiul gi mina, am edutat tovdragia artistilor, teoreticienilor, profe- sorior de arti, Acest interes a sporit in urma studiilor mele de psihologie. Toate procesele visuale sint de domeniul psihologului, si nimeni n-a diseutat vreodata procesele eveirll si receptarii artei fir s& recurg’ la psibologie. Unii teoreticie apeleazi cu folos la constatarile psikologilor. Alfii le aplicd unilateral sau fara sii admiti cd o fae; dar inevitabil ei tofi folosese psthologia, unii conform progre- selor la i, alfit in vatiente locale sau ea ramésite ale unor teorii din trecut. Pe de alti parte, unii psihologi dovedese un interes profesional fata de arti, Pare Insi justificat si spunem c& cel mai mulfi dintre ef au contribuit doar margiral 18 fnjelegerea aspectelor esentiale. Aceasta se datoreste mai ales faptului e& pe psihologi fi intereseazs adesea activitafile artistice numai ca ins- trument de explorare # petsonalilatii umane, ca si cum arta s-ar deosebi prea putin de o pat& Rorechach* sau de réspunsurile Ia un chestionar. De ssemenca. ei Isi limitzazd demersul la cvea ce poate fi misurat sau numarat si 2 con cepte pe care Te-au ebfinut din practiea experimentala, clinick sau psihiatried. ‘Se poate ca prudenia lor si fie IntemefatS, cfci arta, ca orice alt obiect de stu- iu, cere © cunoastere intima care se naste doar dintr-o lubire indelungata si devotanent rabditer. O bund teorie a artel trebuie si aiba iz de atelier, limba ei se va deosebi de jargonul specializat al pictorilor si seulptorilor. Propria mea sarcina este limitati in multe privinfe, Ea implich doar antele viesle, mai ales pictura, desenul $i seulptora, Aveast® preferint’, f8ri ‘+ Rorschach, H. (18841922, plbltra etvetian, autor at unl test pxlbosagnoste barat pe lnterpretara de ede sublec} a conflgurajiionsogerae de © pa de cereals (8 sad)1 9 wrnopverne indoiala, nu este complet arbitrars, Artele traditionsle au acumulat nenumarate exemple, de cea mai mare varietate si de cea mai bund ealitate, Ble ilustreazi problemele formei eu o precizie ce nu se poate objine dectt prin munca mighe loasi a minfii. Aceste demonstratii mu due ins spre fenomene similare, desi adesea mai pufin clar manifestate, din domeniul artelor fotografice si inter- pretative, De fapt, studiul de fafd deriva dintro analiza psihologied si estetied filmutwi, Intreprinsa in deceniile 3 si 4 ale secolului nostru © alt& limita a lucrarii mele este de ordin psihologic. Toate aspectele intelectului, congnitive, sociale sau motivafionale, au legétura cu arta. Locul artistului in comunitate, efectele munefi sale asupra relafillor dintre el si ceilalti osment, funcfia activitatii creatoare in cadrul strédaniei intelectuale de @ se realiza yi a dobindi tnfelepefunea — niet unul din aceste aspecte nu constituie objectul principal al cAr{ii. Nu m& ocup nici de psibologia consumatorulut de arta. Sper insi cli cititorii se vor simi compensati prin bogata gulerie de forme, culori si migedti ce ii intimpin& aici. Féeind pujina ordine in aceasta vegeta Inxuriants, stabilind o morfologie si extrgind anumite prineipii, vom avea dese tule de indeplinit. Tata deci prima sarcind: 0 descriere a felului de oblecte pe care le vedem 31 a mecanismelor perceptuale ce explici fenomenele vizuale. Daed ne-am opti Jn suprafata ins, am Misa intreaga stridanic trunehiaté si fara sens. Formele Vizuale nu au injeles decit in misura in care ne spun ceva, Tat de ce von pureede totdeauna de la imaginile pereepute la sensul pe care ele fl transmit, far o daté ce vom reusi si privim atit de departe, putem spera si reeljtigim in profunzime ceea ce pierdem in tntindere prin ingustarea deliberata a orizon- tului nostra. Principiile gindirii mele psihologice si multe dintre experiuentele pe care e voi mentiona mai jos deriva din teorin Gestall-ului — o disciplina psthologicd, trebuie si adaug, far& niei o legiturd cu diversele forme de psiboterapie ce folo- sese aceasté denunire, Cuvintul ,Gestalt*, care In german inseamnd yformi, este aplicat de pe la Inceputul secolului unui set de principit stiintifice formu: late mai ales pe baza unor experimente in domeniul perceptiei senzoriale, Se admite in general c& temeliile eunostinfelor noastre actuale despre perceptia vizualé au fost puse in laboratoarele psihologilor gestaltisti. Propria mea evolulie 4 fost modelat de Iveritile teoretice si practice ale acestei seoli. Ca si precizim, de 1a Inceputurile ei psihologia Gestaltului sa turudit eu arta, Arta este prezenti in serierile lui Max Wertheimer, Wollgang Kahier si Kurt Koffka, Pe alocuri en este explicit mentionata, dar mai important gisim faptul ed spiritul ce sta la baza judec{ii acestor cament pennite artistului se simt& Ia el acasi, futradevar, era nevoie de un fel de viziune artistica a realitifit pentru a aminti savangilor ci majoritatea fenomenelor naturale mi pot 44 descrise satisfiedtor daci le analizim parte cu parte, CA intregul nu se poate alcitul prin adaugirea unor pérli izolate nu era ceva now pentru artist, De amtropuczre og 19 savan{ii spunean Iueruri valoroase despre’ realitate deseriind refele de relafii mecanice, dar nicicind o opera de arti n-a putut fi creat sau Infeleasi de mini incapabile si conceapa structura integraté a unui intreg. fn luerarea care a dat teorled Grslaltului numele oe-1 poarts, Christian von Bhrenfels subliniaa’ eh dack fiecare dintr-o duzini de subiecti ar asculta ite unul din cele dowisprezece tonuri ale unei melodii, suma experientelor lor nar fi egali eu experienta unor persoane care ascultZ intreaga melodie. Multe din experimentele ulterioare ale teoreticienilor gestaltisti au fost menite si demonstreze eX aspectul orietrui element depinde de locul si funcfia acestuia intro sehema generali, Un eititor atent nu poate ua cunostin{& de aceste studi ford si admire nizuinja spre unitate si ondine ce transpare din actul elementar de a privi lao simpli imagine aledtuita din linii. Departe de a fi o Inregistrare mecanici de elemente senzoriale, vederea s-a dovedit 0 receptare eu adevarat creatoare a realitatli — imaginativa, ingenioasd, subtil& sf pling de frumusefe. Sea vadit ck acele calitafi care disting pe gluditor si pe artist caracterizeari toate acti infelectului. Psihologii au inceput de asemenea si vad e& nu ‘au de-a face eu 0 coincident&: aceleasi principii se aplicé intregii game de cap: citati mintale, deoarece mintea functioneaz4 totdeauna ca un Intreg. Orice per ceptie este totodat’ gindire, orice judecata este totoda je, orice obser vatie este iotodat imaginatie. Importanta acestor conceptii pentru teoria si practica artistic& este eviden- t&. Nu mal putem considera eX munca artistulul este o activitate izolat’, inspirata In chip misterios din ceruri si fara legituri, reale sau posibile, cu alte activitifi omenesti. Dimpotriva, recunoastem acel tip deosebit de vedere care ‘duce Ia crearea artei mari ca dezvoltare a activitafilor vizuale mai umile si mai ‘obignuite pe care le practic cotidian, Aga eum banala ciutare a informayiflor este yartistick deosrece implies cxearea si gisirea de forme si infelesuri, tot astiel conceptia artistic& este un instrument de via, un mod rafinat de a Inte lege cine sintem si unde ne aflim. ‘Atita timp elt materia prima a experienfei a fost considerata drept 0 sre dup run aglomerate smorfa de stimuli, observatorul pirea liber s-0 stu plac, Vézul era o impunere total subiectiv8 a formel si sensulul asupra reali ‘iii si, de fapt, nici un cercetator din domeniul artei n-ar putes nega ch artis- tii individuali sau culturile modelesza lumen dupi propriul lor tip. Cercetirile estaltiste arata insi cu claritate ed foarte adesea situafiile Intilaite au carac- {eristiei propril, eare impun ea noi s& le pereepeim In modul euvenit. Contemplae rea lumii sa dovedit a cere o interactiune fntre proprietaile furnizate de obiect si natura subiectului care observa. Acest clement obiectiv al experienjet justified Ineercdrile de @ distinge intee conceptiile adecvate $i inodeevate privind reall- tates, Mai mult, ne putem astepta ca toate concepfitle adecvate s& config un miez comua de adevir care si fact arta tuturor epocilor 91 a tuturor zonelor _geografice potential semnificativ’ pentra tofi oamenii. Daca s-ar putea demonstra0 9 INrRopucERE in Inborator eo figura liniard bine orgunizata reprezint& pentru toli observae torii in esen{&i aceeasi forma, indiferent de asociasfile $4 fantezille pe care le suscita la unii dintre ei in virtuten formatiei lor culturale si a inelina}tilor lor individuate, ne-am putea astepta la acelasi Iueru, mécar in prineipiu, In azul eelor ce privese opere de arts, Aceasth credinja in validitatea obiectiv’ a comuniedrii artistice a furnizat antidotul mult dorit Ia eosmarul subiectivis- roului si relativismului fr margini. In sflryit, gisim o lectic sinatoasa in descoperirea c& vizul nu fnseamns © Inregistrare mecanied 9 unor clemente, ei mai eurind receptarea wnor imax sink structurale semnifieative, Daca acest Iueru este valabil pentru simplul act dde percepere a unui object, el se verifiek si mal mult fn cazul abordarii at tice a realitiil. Evident, artistul, Ia fel ca instrumental siu vieual, nu este tun aparat de inregistrare mecanied. Reprezentarea artistick a unui obiect mi poate fi cousiderata o transcriere plicticoasd, detallu cu detaliu, a aspectului ui Intimplitor. Cu alte cuvinte exist aiei o anslogie stiingified la faptul imaginile din reaitate pot rimine valsbile chiar si atunci cind se indepartes2& mult de aseménaren realist". ‘A fost fncurajetor 88 descopar of unele eonchuil similare au fost trae nod independent si in domeniul educatiet artiste, fn special Gustat Britsch, de ale cirui Icrari am luat eunostin& prin intermediul lui Henry Sehaefer-Sim- ‘ern, afimma c& mintea, in stridania ci de a ajunge Ia o conceptie ordonati 4 realitatii, trece in mod legic si logic de ta configuratiile perceptuale cele mv simple la configurafii din ce tn ee mai complexe. S-a dovedit de asemenea ei prineipiile rezultate din experimentele gestaltiste sint active $i sub rapart gene- tic. Interpretarea psihologicd a procesului de crestere prezentat& in capitolul IV se bazeazi din plin pe formularile teoretice ale lui Sehaefer-Simmer $i pe expe rena sa de o viafi ea educator. Lucrarea lui, Desfasurarea aectivitafit artistice (The Unfolding of Artistic Activity), a dovedit e& putinja de a aborda viata artistic nu este privilegiul eitorva specialisti dotafi, cf sti In indemina oricdrci ppersoaue normale pe care natura a inzestrat-o eu o pereche de ochi, Pentru lun psiholog aceasta inseamnd ef studiul autet este v parte indispensabiti a studiului omulu Cu riscul de.a da colegilor mei din comunitatea stiinfified motive de ne ‘muljumire, aplic principiile Ia care ered cu o unilateralitate cam nechibzuits, ‘In parte deoarece consider e& instalarea prudent& a unor seri de incendiu, intrari Hcut construcfia extrem de mare $i de greoaie, Ingreunind orientarea, si In parte deoarece in anumite cazuri este util sa afinmi un punct de vedere eu o simplitate ‘heslefuitd, Hisind rafinamen- tele pentru schimbul ulterior de atacuri si riposte. Trebuie de asemenea si ma seuz in fafa istorieilor de art& pentra eX folosese materialul lor in mod mai putin competent dectt ar fi fost eventual de dorit. In prezent, un examen pe deplin satisfacdtor al relafiflor dintre teoria artelor vizuale si cereetirile psihologice intmopucenn 9 2 pertinente este mai presus de puterile unui singur om. Daci ineeredm si unim ‘dowd lucruri care, desi inrudite, n-au fost create unul pentru altul, este nevoie Ge multe ajestiri 51 multe Iacune trebuie astupate provizoriu, Am fost nevoit speculez. atunci efnd nam pntut dovedi si s8 folosese proprit mei ochi cind ram putut sonta pe al altora, Mam striduit si indie accle probleme care asleapli o cercetare sistematie’. $i, la wma urmelor, de ce mag exclaina si et cea Herman Melville: ,Toatd aceasta earte este numai o ciorni — ba nu, e ciorna tunei ciome, O voi, Timp, Energie, Bani, i Perseverenta !* Cartes tratesz& despre ceea ce poate vedea toald lumen. Mi bazex pe sericrile de estetic& si eritied de arti numai fn misura In eare ele ne-au ajutat, pe mine 51 pe studen{ii mei, si vedem mai bine. Am incereat si-l cruf pe citi- tor de truda leeturii multor Iluerurl care nu servese la nimie bun, Unul dintre motivele pentru care am seris aceasta carte este acela eli, dupi pireren mea multi cament sau plietisit de obscuritatea amelitoare a vorbariei pretins artise tiee, de jonglatul ew lozined si eu concepte estetice risuflate, de fatuielile pseu- ifiee, de gonna impertinent dupa simptome clinice, de masurarea mina rilor si de epigramele gratioase, Arta este cel mai coneret Tuer! de pe lume, si nimie nv ne Indreptieste siei rapacin pe cei ce dorese si afle mai multe despre ea. Unors dintee eititori demersul le poate paren suparitor de sobru Li se poate rispunde cu cole scrise de Goethe eindva unui prieten, Christian Gottlob Heyne, cate era profesor de retorica Ia Gottingen: .Dupa eum poti veden, punctul meu de plecare este foatte practie si realist, si If s-ar putea pirea unora prozaie, * ch am tratat chestiunile cele mai pronuntat spititale intrun ined prea neinspi- rat; dar si mi se permita si remare c& zeltitile grecesti nu tronaw in al nouilea san al zeeelea cer, ci in Olimp. fKeind pasi gigantici na de la un soare 1a attul ci, cel mult, de la un munte Ia altul*. $i totusi, un cuvint de prevenire asupra modului cum trebuie folosita cartea s-ar putes dovedi util, De curind, un tink asistent de le Dartmouth Gollege a expus un assmblaj care, tmi face plicere So spun, se nuumea Omagiu lui Arnheim. Opera era compusd din zece curse de soareet identicn, asezate in sir. Tn locul unde trebuia prins& momeata, autorul Serisese titltrile celor zece capitole ale cArfii de fatd, cite unul pentru fiecare curs. Daca opera era un avertisment sincer, 1a ce oare se referea acesta? Luererea poste intr-adeviir acfiona ca 0 cursi dact este fotosita drept fi drumar pentra abordarea operelor de arti. Orieine a privit cum eondue profeso sgrupuri de elevi printraun muzen stie c& a reactiona la operele macstrilor este cel putin dificil, In treeut, viaitatorii se puteau concentra ssupra subiectului, tevitind astfol sii ia in seama arta, Apol o generatie de critic’ influenfi ne-aut invatat e& atenfin data subieetului este un semn sigur de iguoranta. Incepind de atunci, exegetil artei au propovaduit relafiile formale. Dar cum ei studiau formele si eulorile intr-un fel de vid, metoda lor nu era decit o alt& cale de ocolire a arcei, C&el, asa cum am mentionat mai sus, formele vizuale n-au alt