GH. BULGAR DICTIONAR DE SINONIME EDITIA alV-aPREFATA Un aspect instructiv $i practic al bogatiei limbii romane it constituie sinonimele ef: echivalente lexicale posibile pentru a exprima aceeasi notiune, precum: sperantaé-nadejde; timp-vreme; praf-colb; parfum-aroma. Fireste, exist# adesea nuante de expresie intre sinonime, cum spunea odaté Sadoveanu: ,Avem arbore, pom, copac cu intelesuri deosebite’, adaugand si alte exemple si indemnuri: ,Diferentiere banuiesc ca se face intre zapada, omat, nea “(Opere, vol. XX, 1967, p. 310); - ceea ce nu e atat de sigur, pentru ca uzul general, conventional, dinamic al limbii vit neglijeazaé adesea nuantele, folosind termenii cu. sens similar sau apropiat, ca niste echivalente utile exprimarii rapide,’ variate, aproximative, sugestive a ideilor, evitand prin sinonime repetitiile. Dect, céteva cuvinte despre sinonime... Sinonimele sunt, acefe cuvinte cu inteles (aproximativ) iden- tic, care pot fi substituite unele prin altele, care pot alterna intr-un context dat fard ca sensul global al mesajului sa se schimbe. Segmentul de comunicare: ,, Talal sau si-a construit o casa mare“ i! pot reformula si: ,Pdrintele lui $(-a facut o locuinta incaépatoare“, pentru a vedea cd fiecare termen din prima con- structie are un echivalent destul de precis, dar altuf, in a doua propozitie; oricum, sensul ideti nu s-a schimbat. ‘ B.P. Hasdeu ne spune, vorbind despre astfel de echivalente lexicale posibile, in marefle sdu dictionar: Etymologicum mag- num Romaniae, /a cuvantul respectiv, ca ,,sinonimii fui banat sunt nacaz, mahnire, nemultumire, maf afes suparare sau supar“. /ar Slavici, in studiul sdu Romanii (recent retipdrit), atrage atentia asupra unor nuante de sens, posibile in cazulunor sinonime frecvente in limba. ,Romanul are pentru \abor cuvintele. lucru, munca, robota gs/ claca: lucrul e p/acut, munca — truditoare, robota — silitd si claca e fara plata” Evident, precizdrile sunt subjective si afective; fapt e cd toata lumea foloseste, ca echivalente, cuvintele \ucru s/ munca, mai ales, — ca si: cuvant-vorba; cauza-motiv; a pleca — a se duce; a sosi - a ajunge; sau, ca sd iau un exemplu din acest dictionar: a izbavi ~ a scapa — a salva — a mantui — a elibera. ' Seriitorii au avut un rol important in dezvoltarea sinonimiei, de fa inceputurile scrisului romanesc, punand In valoare influentele istorice exercitate asupra limbii nationale. Vechif (alcuitori ai textefor sacre au refuat adesea unele notiuni esentiale pentru a le sublinia, repetand semantic, prin sinonime, valoarea for in context’ ,pazitorul sau ocrotitorul suffetelor; caufati milostivire s/indurare; nemasurata s/negraita bunatate a Domnutui" etc. Muitime de slavonisme, grecismé, turcisme s-au fixat in uzul curent al limbii, datorita conditiifor istorice de dezvoltare a societatii romanesti, de-a lungul secolelor de greie servitut, romanil stand aici, cum spune Mircea Eliade, ,,sub teroarea istorie’’. Opera cronicatilor, apol generatile de scriitori, insufietiti de elanurile innoiri, ale modernizarii, ale progresutut obstesc, ne-au imbogatit limba, cultura, elanul emanciparii, al creatiel, al innobilarli cugetului si expresiei literare. Scoala Ardeleana ne-a intors cu fata spre Apus, spre tezaurele romanitati’, initiind renasterea spirituala, culturala si lingvisticd a romanitor de pretutindeni. Masiva_ influenta moderna, latino-romanica, de doud secole incoace, a sporit considerabil sinonimia prin actiunea creatoare a scriiforilor, a $colii, teatrulul, presel, a stlintelor de tot felul. ,Limba inainteazaé datorité marsului maiestuos al marifor scnitori” a spus Victor Hugo, - adevar confirmat de toate generatile care au lucrat at4t pentru sporuf cantitativ, prin asimilari de cuvinte noi, necesare progresului culturi, cat si calitativ, prin dezvoltarea internd, semanticd, a fondului vechi. prin conotatii si prin rafinarea metaforicaé a lexicufui traditional; fiecare inovatie figuraté sporea si sinonimia posibild a ter- menitor.Din nevoia de precizie, de adaptare la dinamica modernizarii conceptelor si a numirilor formelor progresutui, dar si pentru ca scrisul cere continuu nuante si valori sugestive, autorii au prac- ticat asimilarea termenilor noi si a sinonimelor moderne, chiar cand aveam mijloace potrivite pentru comunicare. Gh. Sincai, folosind glose in texte, cduta sa impund sinonimele romanitatii astfel: ,bani sau monede, chipuri sau forme; icoana sau figura; nadejdea sau speranta; pricina sau cauza, stihia sau elemen- tul’ far 1. Budai Defeanu consemna echivalente precum: ,amor sau liubov; lucoate va sé zicd lumind, tinda- pridvor, antisambra “ etc. Eminescu s$i-a facut un caiet de sinonime, precum se stie, in ani cand Hasdeu’ mai scria in acelasi Magnum Etymojogicum, citat mai sus: ,Ce limba are norocul de a dis- pune de patru cuvinte pentru o insusire care trebuie sa fie man- Oria fiecarui popor: voinicia, vitejia, bravura, eroism?“ /ar Arghezi a ilustrat concret, in contexte de subtild explicare a artef Nterare, procesul de innobilare a expresiei prin valorificarea sinonimelor gi prin crearea de echivalente multiple, infinite in stfera conotatilor, oricand posibile prin arta literara a Metaforei, a constructiei fi igurate, prin ceea ce S. Puscariu. numea wnecurmata improspatare a celulelor din organismul vechi al limbit* Poetul , Cuvintelor potrivite“ a configurat asifel acest proces: »Limba tinde la calapuri, scriitorul e chemat sa le sfarame, sd dea cuvintelor orientarile sale, sé le dozeze cu fantezie, sa ciopleascd din nou calapoadele, dupa pasu/ cugetarif. lui“ (,Tablete de cronicar“ 7960, p. 69). ~- Se vede aici cum poetul a recurs la sinonimele calap (calup)-calapod, pentru a evita repe- tarea aceluiasi cuvant, — pentru cd tot Arghezi spunea cd nu e scriitor acela care foloseste intr-o paging de doud ori acelasi cuvant, adicd cel ce se repeta, negland sinonimia, nuantele bogate ale tezaurului limbit nationale. Acum 50 de ani, 6 martie 1943, in conferinia sa de la Ateneu, Arghezi, vorbind despre Eminescu, a comentat stilistic unele versuri de mare strélucire ale inaintasului $i maestrului tuturor poetilor romani, printre care versul din Calin af Jui Eminescu: in cuibar rotind de ape peste care luna zace, ~ spunandu-ne celor de fala atunci la conferinta sa: ,Nimeni nu zice cuibar de ape. Toatd lumea zice copca sivartej. Dar cuibar de ape e si plastic si frumos“ (contextul mai larg in recenta noastré carte: ,intalniri cu Arghezi’, 1992, p. 49-50). Cele doud sinonime. copca-varte| au drept corespon- dent poetic, sintagma metaforica, imprevizibila, specific eminesciand, rostita o singurd data in limba noasttd (,hapax legomenon“. cum numea Aristotel sintagmele de acest fel, care definesc un stil poetic): cuibar rotind de ape. Creativitatea literara este, astfel, o sursa inepuizabila de im- bogatire si de rafinare a limbii unui popor, confirmand la fiecare pas teza citaté a lui V. Hugo. Prin scriitori, sinonimia continud sd se dezvoite in limba noastré, cum o dovedesc toate dictionarele care ilustreaza sensurile cuvinielor prin citate. din scriitori, precum o fac Dictionanu Academiei noastre $i, mai ales, ,Dictionarul limbif poetice a lui Eminescu” (1968), pe care |-am fucrat, in colaborare, sub conducerea lui Tudor Vianu. Dar despre sinonimele limbii romane exista si opinii origi- nale, superlative, ale unor cercetatori straini, care s-au consacrat, ani la rand, cercetarii acestei limbt romanice, miraculos pastrata in nofanul de limbi straine din Estul continentului nostru. Printre ei, poate cel mai devotat $i mai constant atasat lezaurului ro- manitatii noastre (ca insula a Jatinitatii aici, constant fidela originilor, singura neclintita in curgerea secolelor) profesorul Alf Lombard de la Lund (Suedia), pe care t-am omagiat recent, la implinirea varstei de 90 de ani. Din acestia, cei mai multi au fost consacrati limbii noastre; Alf Lombard a tiparit cateva zeci de studi si maf multe cdrti fundamentale, de fa: La prononciation du Roumain (7935) pand fa ultima: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (cu A. Gadei, 1981). Eminentul romanist a publicat un eseu admirabil, in 1967: Les destinées du Latin a lEst (pe care /-am tradus si tiparit in ,Tribuna Roméaniei* nr. 8/1973), el venea dupa o comunicare a aceluiasi savant prezentata in 1954 la Copenhaga, cand a spus: ,Foarte bogata in sinonime, in special in sinonime aproximative, bogatie dato- rata in mare parte avalansei de cuvinte imprumutate, — romanaprezinté pentru fexicograf anumite facilitati pe care nu le oferd franceza’. far in eseul citat mai sus, ideea aceasia e dezvolala asttel, ca o dovada a originalitatii, bogatiel si expresivitatii limbii noastre. Prof Lombard scrie: ,Cand romana importa un cuvant strain, ea pastreaza foarte adesea cuvantul anterior, care serveste pentru a exprima acelasi fucru. De unde in timba actuala, foarte numeroase grupe de sinonime, — ca. timp (tempus) si vreme (slav), pentru ideea de timp; greu (grevum pentru gravem) si dificil (francez) pentru dificil; sau repede (rapidum), iute (Slav) si rapid pentru rapid. Numdruf cuvintelor intrebuintate de romani nu inceteaza sa creasca. Limba for a devenit o limba mai mult decat bogata. Importul aproape - nelimitat de cuvinte noi, cadrul uimitor de extensibil al vocabularutui, felul in care cuvintele traiesc impreung in interiorul acestui cadru, concurenta dintre cuvintele care apartin straturior diferite, diferentierea semantica sau geograficd a sinonimetor, — toate aceste probleme lexicologice constituie un intreg pe care nici o alta timbd nu-! oferd mai bine studiutur’. Volumul nostru contirma si iustreazd concret tezele prof. Alf Lombard, ele ne duc cu gandul inapoi la Hasdeu care a incercat, pe un plan imens, sd explice cuvintele limbii noastre, istoria, evoiutia, semantica, sinonimia $i conotatile dobandite de-a lungul epocifor de continua dezvoltare a culturit si limbit nationale. Dictonarul de fat@, care continua si dezvolta, ametorand, prima redactare, de acum doud decenii, realizata in colaborare cu unit colegi tineri, de la catedra de limbd si hiteraturd a fostului Institut pedagogic, are un caracter practic, sintetic, la indemana tuturor. Forma tui actuala a profitat de fucrarile similare, aparute in ultimul deceniu (dictionare, mai dezvoltate, in doud editi, semnate de colegii Luiza si Mircea Seche). Spre deosebire de acestea, am indicat, la aproape fiece cuvant, sinonimele posi- bile, evitand trimiterile obositoare de la un cuvant la altul.Pentru economie de spatiu, am dat sinonimele fa termenul ce/ mai des folosit dintr-o familie de cuvinte (substaniiv, verb, agectiv), seria de sinonime find aplicabila fara dificultati si deri- vatelor: aduce este urmat de sinonimele sale, dar aducere presupune sinonime similare, — deci nu mai e cazul sa incarcam lucrarea cu repetari cunoscute; admonesta /si are seria sa de Sinonime, -— care sunt fa fel de utile pentru —participiul admonestat, — care deci nu mal figureazd aici. Nu ne facem ijuzia ca lucrarea de fata este fara lipsuri; o lunga experienta lexicogratica (din 1949, ca redactor la marele Dictionar al Academiet, trecand prin ,Dictionarul enciclopedic" in 4 volume, si prin marefe Dictionar Eminescu) ne-a invatat ca nu exista dictionar perfect, cum nu exista unul inutil: in fiecare gasim detalii instructive, o imagine a tezaurului lexical romanesc, sugestii pentru imbogatirea limbit de toate zilele. Cu aceasta convingere, /asam cititorior timpul si prilejul consultarii micului nostru dictionar $i vom fi bucurogi sé primim observatitle si sugestile for competente, pentru a face in viitor o editie mai reusita a acestui dictionar... Multumesc in mod deosebit domnului Constantin Zamfir pentru zelul, competenta si sprijinul tehnic dat realizarii acestei lucrati. Gh. Bulgar Bucuresti, 15 august 1993adj. = adjectiv adv. = adverb conj. = conjunctie depr. = depreciativ expr. = expresie f. = feminin farn. = familiar fig. = figurat interj. = interjectie inv. = invechit loc. = locutiune VIERI m. = masculin num. = numeral n. = neutru pl. = plural pop. = popular prep. = prepozitie pron. = pronume refl. = reflexiv reg. = regional s. = substantiv vb. = verb NOTA: Am renuntat. la marcarea acceniuui din ratiunt — iehnice; roméni care recurg Ja acest dictionar pun corect accentul din instinct, faré a avea nevoie de indicatii.a inter. ah!, aoleu!, oh!, ooo!, vail, ce bine! aba ¢ dimie, postav, panura abac 7. numaratoare abandon 7. parasire, renuntare, delasare abate vb. 1. a se departa, a devia, a se indeparta. 2, a divaga, a palavragi abatere # 1. deviere, deplasare. 2. anomalie, exceptie. 3. infractiune, culpa, abuz, neregula, vina abatut, -4 aoj. necajit, suparat, de- primat, m&hnit, amarat, demoralizat abces 7. buboi, coptura’ furuncul-- abdomen 7. burtd, pantece, foale abdica vé. a renunta, a abandona aberant, -A aaj. absurd, nebunesc, eronat, aiurea aberatie ¢ stupiditate, absurditate, scranteala abia adv. 1. doar, numai. 2. tocmai. 3. cu greu, anevoie, cu dificultate abil, -4 adj. 1. iscusit, dibaci, indemanatic, priceput, destoinic, istet. 2. giret, viclean, gmecher, descurcaret abis n. hau, prapastie, genune, ne- ant abject, -4 ad ticalos, mizerabil, dezgustator abjura vd. a renega, a se lepada, a refuza josnic, ablatie ¢ extirpare, taiere, elimi- nare, scoatere abnegatie f daruire, devotament, consacrare aboli vd. a inlatura, a suprima, a desfiinta abominabil, -4 aaj. groaznic, in- grozitor, josnic, teribil, dezgustator aborda vé. 1. a acosta, a opri (la tarm). 2. a incepe, a se apuca, a ataca abordabil, -4 adj. indemana, practicabil aborigen, -4 adj. bastinas, localnic, autohton abras,- aj. ndravag, nervos, ne- supus abrevia vd. a scurta, a condensa, asintetiza, a reduce abroga vé. a anula, a suprima, a invalida, a desfiinta . abrupt, -4 adj. piezis, prapastios, priporos, pieptis abrutizat, -4 adj. dezumanizat, ani- malizat, indobitocit absent, -4 adj. 1. neprezent, lipsa. 2. neatent, distrat, zApacit, aiurit absolut, -4 ad. 1. complet, deplin, total. 2. cert, sigur, neapdrat, imperios absolutism 7. autocratie, dictatura absolventa # incheiere, absolvire, terminare accesibil, laabsolvi vd. 1. a sfarsi, a termina, a inchela (un ciclu). 2. a scuti, a ierta absorbi vd. 1. a inghiti, a sorbi, a incorpora. 2. a captiva, a preocupa abstinenta f£ abtinere, retinere, continenta abstract, -a adj. teoretic, ireal absurd, -4 adj. irational, stupid, fara sens, ilogic, aberant absurditate f aberatie, non sens, enormitate, stupiditate abtine vd. a se retine, a se stapani, ase infrana, a renunta, a se opri abundentaé f£ belsug, bogatie, prisos, opulenta, imbelgugare abur, 7. vapori abuz 7. 1. exces, necumpatare, surplus. 2. abatere, infractiune, ilegalitate abuziv, -a adj. arbitrar, samavolnic, ilegal, siinic, despotic academic, -4 adj. elevat, solemn, distins acalmie £ linigte, tihna, pace acapara vd. a strange, a aduna, a monopoliza acar ™. macagiu acatarii aaj. frumos, bun, potrivit, pe plac, deosebit accelera v6. a iuti, a grabi, a zori, a urgenta accent 7. ton accentua vd. 1. a sublinia, a rele- va, a reliefa, a evidentia. 2. a intari, a intensifica, a fortifica, a inteti, a po- tenta accepta vd. a primi, a agrea, a fi de acord, a consimti acceptabil, -4 aaj. potrivit, bun, favorabil acceptie f inteles, semnificatie, sens, valoare, continut acces. 7. 1. intrare, libera-trecere. 2. criza, atac, puseu accesibil, -4. ady la indem&na, convenabil, abordabil, practicabil accesoriu, -ie 4@dj, auxiliar, se- cundar, adaugat accesorii 7. p/ garnituri, com- pletari convenabil, accident 7. nenorocire, rdanire, neajuns accidental, -4 adj intamplator, ocazional, incidental, secundar accidentat, -4 adj. 1. rdnit, lovit. 2. invalurat, neregulat, discontinuu acela pron. (pop.) ala acerb, a adj. aspru, nemilos, teribil, invergunat \ acesta pron, asta achita vd. 1. a plati, a onora, a li- chida (o datorie). 2. a ierta, a abselvi, a sterge (0 sanctiune). 3. a ucide, a omori, a suprima achizitiona vb. a procura, a face rost, a cumpara, a dobandi aciua vd. a adaposti aclama. vé. a ovationa, a aplauda aclamatii ¢ p/. urale, ovatii, vivat aclimatiza vb. a adapta, a acomo- - da, a familiariza : acolit 77. v. insotitor acomoda vb. v. adapta acompania vé. insoti, a secunda acont /. avans, arvuna acoperi vd. 1. a inveli, a infasura. 2. a ascunde, a tainui, a masca, a invalui acoperis, 7. invelis, acoperamant acord 7. 1. intelegere, invoire, con- sens, asentiment, invoiala. 2. pact, tranzactie, conventie acorda vd. 1. ada, a oferi, a preda, a tramsmite. 2. a potrivi, a regia, a armoniza acosta vb. a aborda, a lega, a prin- de (de mal) acroga vb. a agata, a anina, a prin- de, a se crampona acru, -4 ao. 1. acrit, murat, fermentat. 2. posac, ursuz, moro- - canos, respingator acrituri £ p/ muraturi act s. 7. 1. document, atestat, do- vada, hrisov, zapis, uric. 2. actiune, fapta activ, -4 ad harnic, muncitor, vrednic, neobosit, zelos, energic, dinamicactiva vb. 1. a jucra, a munci, a realiza. 2. a intensifica, a dinamiza, a inviora, a stimula activitate # munca, lucru, treaba, indeletnicire, preocupare, ocupatie activiza vb. a impuisiona, a da zor, a dinamiza, a activa actor . artist, interpret actual, -4 aaj. de azi, curent, con- temporan, prezent actualmente adv. acum, azi, in prezent actiona, vb. a iucra, a opera, a ac- tiva, a misca, a intreprinde ceva actiune f 1. fapta, lucrare, reali- zare. 2. proces, para. 3. subiect, intriga, fabulatie acuitate f# patrundere, subtilitate, ascutime acum adv. in acest moment, neintarziat, imediat, numaidecat, in- data, acusi acumula vd. a aduna, a strange, a inmagazina acut, -4 ad, 1. ascutit, patrunzator, subtire. 2. intens, violent. puternic, viu acuza vd. a invinui, a incrimina, a invinovati, a inculpa acvila f vultur, pajura adagio aay. tent, incet, rar adagiu 7. maxima, aforism, zicere, cugetare, sentinta, dicton adaos, 7. completare, supliment, anexa, addenda, apendice adapta v. a potrivi, a armoniza, a acomoda, a adecva, a aclimatiza adapost 7. 1. camin, scadpare, bar- log, sdlas, cuib, azil, liman, refugiu. 2. ocrotire, protectie, pavaza adaposti vd. a ocroti, a gazdui, a primi, a obladui, a proteja adasta vo. v. astepta adauga vb. a completa, a alatura, a implini adecvat, -4 adj. potrivit. acomodat, adaptat addenda / adaos, plus _ ademeni vd. a amagi, a atrage, a tenta, a ispiti, a momi, a seduce, a pacali agerime, ademenitor, -oare adj. atragator, tentant, ispititor, seducator, imbietor adept ™. partizan, sustinator, partas, aderent ~ adera vd. a se alatura, ase ralia, a se reuni adesea adv. des, de multe ori, adeseori, frecvent, repetat adevar 7. 1. realitate, veridicitate, veracitate, real. 2. autenticitate, exac- titate, justete adevarat, -4 aoj 1. real, aievea, cert, veridic, de netagaduit. 2. sigur, corect, just, exact, drept, autentic adeveri vd. a dovedi, a confirma, a justifica . adeverinta £ dovada, act, inscris, . document, marturie adeziune / alaturare, insotire, soli- darizare, fraternizare, consens adiacent, -4 adj. alaturat, anexat, contiguu adica adv. anume, recte, cum se zice, id est adiere f boare, pala, vantulet, zefir, suflare ad-interim aq. loctiitor, interimar adio inter. salut!, s-a_ terminat!, gata! adipos, -oasa ac/ gras aditional, -4 adj. adaugat, mentar, in plus adanc,-4 adj 1. afund, profund, straéfund. 2. temeinic, esential, puter- nic adanci vb. a mari, a spori, a creste, ase amplifica, a agrava adancime f profunzime, strafund, afund, adanc adancitura f groapa, scobitura, gavan, borta adjuca vod. a atribui, a acorda, ada adjunct, -4 adj. auxiliar, ajutator, secundar administra vb. 1. a conduce, a gospodari, a carmui. 2. a aplica, a face (un tratament) administrator ™. intendent admirabil, -4 aaj. excelent, minunat, incantator, splendid, deosebit, ferme- cator, stralucit supli-admite vo. a incuviinta, a primi, a fi de acord, a accepta, a consimti admiratie f stimé mare, pretuire, consideratie geosebita admonesta vd. a mustra, a certa, a reproga, a consemna adnota vd. a glosa, a consemna, a comenta adolescent, -& adj s. t&nar(a), june, junda, flacau, fata adopta vd. 1. a infia. 2. a primi, a accepta, a-si insusi (0 idee) adora vb. a venera, a diviniza, a idolatriza adorabil, -& aaj. mecator, incantator adormi vb. a atipi adresa vd. a trimite, a expedia (ceva) : adresant, -4 aaj. destinatar aduce vd. 1. a purta, a transporta, a Cara. 2. a rodi, a produce, a crea, 3. a semana, a fi similar adulmeca vé. a mirosi, a simti, a presimti adula v0. a lingusi, a se ploconi, a fi servil adult, -A ac/. matur, maturizat, copt adulter 7. infidelitate, necredinta, tradare (de sot) aduna vd. a strange, a acumula, a colecta, a agonisi, a ingramadi, a insuma, a aditiona, a reuni adunare £ 1. acumulare, insumare, ingramadire, strangere. 2. intrunire, reunire, intalnire, consfatuire, consul tare adunatura £ ceata, sleahta, stran- sura, multime, gloata minunat, fer- adus, -A adj aplecat, tncovoiat, cocarjat, curbat advers, -€@ adj. contrar, opus, potrivnic, antinomic adversar ™. rival, concurent, opo- nent aer n. 1. atmosfera, vazduh, cer. 2. expresie, fata, mina, figura, fizio- nomie aerian,-a adj. diafan, straveziu, transparent vaporos, aerisi vb. a ventila, a improspata (aerul) aerodrom 7. aeroport aeroplan n. avion, aeronava aerostat 77. balon afabil, -4 aa. v. binevoitor afacere f 1. treaba, actiune, ches- tiune. 2. combinatie, aranjament, in- varteli, aligveris afacerist ™. speculant, profitor, in- vartit, bignitar afanisi vd. v. ofili afara! inter. iesi!, pleaca!, mars!, valea! : afect 7. sentiment, emotie, simtire, sensibilitate afecta vb. 1. destina, a acorda, a repartiza. 2. a intrista, a indurera, a indispune, a leza, a prejudicia, a atinge, a pagubi. 3. a se sclifosi, ase fandosi, a se ismeni afectare f 1. emfaza, retoricd, bombasticism. 2. sclifoseala, fan- doseala afectat, -A aaj. 1. intristat, ma&hnit, abatut, trist. 2. emfatic, retoric, umflat, fals, fortat afectiv, -4 adj. sentimental, emotiv, emotional, emotionant afectivitate £ sentiment, emotie, vibratie sufleteasca afectuos, -oasa adj. cordial, prietenos, tandru afectiune f 1. iubire, simpatie, atasament, dragoste. 2. boal&, sufe- rinté, maladie afinitate £ inrudire, asemanare, analogie, potrivire, congruentaé afirma vb. 1. a spune, a zice, a sustine, a declara, a exprima. 2. a se remarca, a se impune, a se evidentia afig 7. anunt, instiintare, informare (scrisa) afanat, -4 adj. tnfoiat, pufos, moale afla, vb. 1. a gasi, a descoperi, a nAscoci, a inventa. 2. a fi, a exista, a se gasi afluenté f£ 1. multime, gloaté, imbulzeala. 2. surplus, abundenta amical, aflux, belsug,aforism 7. maxima, sentinta, dic- ton, zicere, adagiu, cugetare aflux 7. v. afluenta afront 7. v. jignire, infruntare, insulta, vexare, ofensa, ultraj afuma vé. v. imbata, a se cher- cheli, a se ameti afund 7. v. adanc afurisit, -A aaj. v. blestemat, rau, ticdlos, mizerabil, antipatic agale acv. domol, incet, alene, lin, . binigor, linistit agasa vé. a deranja, a enerva, a indispune, a supara, a infuria agasant, -4 adj. v. suparadtor agata vd. a atarna, a spanzura, a suspenda, a anina, a acrosa ageamiu, -ie aaj nepriceput, ne- format, incepator, novice, carpaci agentura, f v. agentie agentie / filiala, sucursala, repre- zentanta, agenturaé ager, -4 aaj. iute, sprinten, vioi, istet, dibaci, subtil, perspicace agil,-4 aj. vioi, sprinten, iute, ager agita vb. 1. a (se) framanta, a (se) zbuciuma, a (se) tulbura) 2. a razvrati, a incita, a revolta, a misca agitat, -4 adj. v. nelinistit, zbuciu- mat, tulpurat, nervos agitatie * 1. tumult, framantare, neastampar, nelinigte. 2. rascoala, razvratire, rebeliune aglomera vb. a ingramdadi, a ticsi, a aduna, a inghesui aglomeratie, f inghesuiala, in- gramadire, _ imbulzeala, _afluenta, invaimaseala aglutina vé, v. uni agonisi vb. a aduna, a economisi, a castiga, a dobandi agonie £ coma, legin (final) agrafa f clama, copca agramat,-4 aaf._—sincult. — prost, stupid, neinstruit, prostanac agrava v0. v. inrautati agrea vb. a placea, a conveni, a accepta agreabil, -A aaj placut, atragator, dragut, simpatic agrega vb. v. contopi agrement 7. 1. distractie, des- fatare. 2. aprobare, consimtaméant, acceptare agresiune fv. atac agresiv,-4 a0. provocator, belicos, violent, nestapanit agresor 7. v. atacator agricol, -4 adj. agrar ahtiat, -4 aa/. v. dornic ai /™m. (reg) usturoi, praz aidoma adv. intocmai, aievea, deopotriva, la fel aievea adv. adevarat, sigur, real, autentic, concret aiura, vb. v. delira aiurea adv. 1. altunde, in alt loc, departe. 2. deloc, nicidecum, nicicum, nici gand aiureala f 1. detir. 2. zapaceala, sminteala. 3. absurditate, tampenie aiurit, -4 adj. 1. zapacit, zanatic, zurliu, bezmetic. 2. ticnit, nebun ajun 7. preziua ajunge vd. 1. a sosi, a veni. 2. a reusi, a izbuti, a razbate. 3. a se Imbogati, a se realiza ajuns, -A ad/ capatuit, imbogatit, pricopsit, cu cheag, parvenit ajusta vo. v. potrivi ajuta vb. a sprijini, a sustine, a proteja, a asista, a sustine, a servi ajutator, -oare a@o/ auxiliar, sus- tinator, de sprijin ajutor 7. sprijin, protectie, asis- tenta, reazem, concurs, ocrotire, tutela : alai 7. convoi, cortegiu, suita, pompa alambica vé. a distila, a rafina alambicat, -A adj. rafinat, cautat, subtil, decantat alarma vd. a speria, a tulbura, a alerta, a nelinisti alaun 7. piatra acra aldtura vb. a anexa, a ataga, a juxtapune, a reuni alaturi adv. 1. colea, acolea, vecin cu, de aici. 2. laolalta, impreuna alb, -4 adj. dalb, coliliu, ca zapada albastru, -@ adj. azuriu, bleu, vanatalbastreala f ultramarin, vineteala, sineala albeata f glaucom albi vb. a incarunti albie £ 1. copaie, covata, postava, troaca, capistere. 2. matcd, vad, curs albindrie £ 1. prisaca, stupina, stuparie. 2, apicultura albinarit 9. apiculturd, prisacarie aibisor ™. oblet (peste) albituri £ p/ rufarie, schimburi, len- jerie, primeneli alburiu, -ie adj. albicios, coliliu alcatui vd. a intocmi, a concepe, a crea, a realiza, a forma, a compune, a plasmui, a construi alcool 7. spirt, etanol alcoolic,-& aaj betiv. pilangiu alean 77. dor, nostalgie, melancolie, pas, aspiratie aleatoriu, -ie acj. intamplator, oca- zional, circumstantial alege vb. 1. a selecta, a retine, a prefera, a Sorta, a tria. 2. a distinge, a deosebi, a discerne. 3. a vota, a desemna, a investi alegoric, -a aaj. simbolic alegru, -@ adj. v. vioi aiene adv. domo!, incet, lin, ugurel, binisor alerga vd. a fugi, a goni, ao jua la picior, a fugari alergatura f£ goana, fuga, alergare, cursa alert, -4 adj. v. vioi alerta ¢ alarma ales, -easa adj. deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, exceptional alia, vb. 1. a reuni, a intovarasi, a solidariza. 2. a impreuna, a amesteca alibi 7. justificare, motivare, scuza aliena vb. 1. a instrdina, a transfera. 2. a (se) sminti, a (se) tacni, a innebuni alienat, -4 ad/. v. nebun alienatie * nebunie, sminteala, tacneala, folie stuparit, balai, bautor, alifie £ crema, pomada, unguent alimenta vé. a hrani, a nutri, a da (de) mancare, a intretine alimentatie f mancare, nutriment, alimentare, consum alina v0. a potoli, a calma, a do- moli, a imblanzi, a linisti, a ugura, a tempera alineat n. paragraf alinia vb. a insirui, a ingira, a ordona, a randui alinta vb. 1. a dezmierda, a man- gaia, a rasfata, a giugiull, 2. a razgaia, a cocoli alintare f£ 1. rasfat, dezmierdare, mangaiere, giugiuleala. 2. sclifoseala, fandoseala, izmeneala, afectare alipi vo. a lipi, a ataga, a reuni, a anexa, a aglutina, a agrega aligverig 7. v. negot allegretto adv. (muz) vioi, repede, vesel, allegro allegro adv. (muz.)v. allegretto aloca vd. a atribui, a da, a repar- tiza, a acorda alocatie f fond, resurse, cota-parte alocutiune f cuvantare, vorbire, discurs, logos alogen 7. v. strain alpestru, -4 adj. montan, alpin altar 7. sanctuar, pristol altadata acv. 1. odinioara, odata, in trecut. 2. in viitor, curand, de aici, jnainte altcum adv. altfel, altminteri, in alt mod altera vb. 1. a (se) strica, a (se) descompune, a se acri, a fermenta. 2. a deforma, a denatura, a falsifica, a mistifica altercatie ¢ v. cearta alternare # schimbare, perindare, variatie, succesiune alternativ, -4 aaj. cu schimbul, pe- riodic, cand unul cand altul altfel adv. altcum, deosebit altitudine / inaltime, nivel, cota altminteri adv. altfel, altcum altoi s.n. miadita hrana, altminteri,altruism 7. generozitate, daruire, marinimie, larghete altul pron. celalalt altundeva aov. aiurea, in alt loc aluat 7. dospeala, coca, plama- deala, maia aluneca vb. a aluneca, a se de- plasa, a se misca, a lisa alunga vd. a izgoni, a goni, a fugari, a indeparta, a inlatura, a elimina alungi vb. a lungi, prelungi alura £ infatigare, aspect, aer aluviune # namol, glod, noroi amabil, -4 adj. binevoitor, gentil, serviabil, simpatic, politicos, cordial amabilitate ¢ v. bunavointa amalgam 7. amestec, combinatie, conglomerat amanet /. gaj, garantie, chezisie, zalog amant, -4 mf drgut, concubin amar 7. jale, suferinta, chin durere, necaz, belea amarnic, -4 adj. teribil, crunt, grozav amator, -oare aaj. 1. domic, iubitor, ravnitor. 2. diletant, neprofesionist amagealé f amagire, momeala, minciuna, mistificare, Ingelare amagi vo. v. ingela amagitor,-oare adj. ingelator, seducator, iluzoriu, mincinos, himeric amanunt 7. detaliu amanuntit, -4 aaj. detaliat, jn amanunt, minutios, migalos, scrupulos amaraciune £ necaz, suparare, arhareala, tristete, mahnire amareala / v. amaraciune amari vb. a-‘supara, a intrista, a indispune, a necaji, a mahni améarat, -4 adj 1. trist, suparat, necajit, mahnit, indispus. 2. degradat, uzat, jerpelit, ponosit, vechi ambala vb. 1. a impacheta, a infasura, a lega. 2. a se enerva, a se infuria, a se antrena, a se aprinde, a se mania a intinde, a ibovnic, iubit, stragnic, ambianfa f mediu, anturaj ambigen #7. neutru igen) ambiguu, -& aaj. neclar, echivoc ambiguitate £ echivoc, neclaritate, confuzie ambii pron. amandoi, pereche ambitus, 7. diapazon, intindere, registru ambitie 7 1. orgoliu, infumurare, mandrie. 2. aspiratie, pretentie, ravna, dorinta, veleitate ambitios, -oasa adj. orgolios, ve- leitar, pretentios, staruitor, Tn- capatanat ambra # chihlimbar ambulanfa £ sanitara, salvare ameliora vb. a imbunatati, drepta, a optimiza amenaja vé. a aranja, a pregati, a pune la punct amenda vb. 1. a penaliza, a sanctiona. 2. a indrepta, a corecta, a ameliora amenda f penalizare, pedepsire amenintare f 1. apostrofare, ad- monestrare, reprog. 2. pericol, primej- duire, primejdie amestec 77, 1. imixtiune, ingerinta, interventie, participare. 2. combinare, impreunare, unire, aliaj, melanj, conglomerat, mixtura amestecat, -4 aaj. eterogen, felurit, variat, pestrit, diferit amesteca vb. 1. a combina, a Imbina, a reuni, a alia, a asocia, a pune Impreund. 2. a interveni, a se baga, a participa, a se vari, a se incurca ameteala f£ vertij, vartej, buima- ceala, naucire ameti vd. 1. a zapaci, a buimaci, a dezechilibra, a nauci 2. a se imbata, a se afuma, a se turmenta, a se chercheli amfitrion 7. gazda amiabil, -a adj. v. binevoitor amiaza £ miezul zilei, pranz amic, -a 77. prieten, ortac amical, -4 adj. prietenesc, priete- nos, cordial, amabil, afabil a in-aminti vo. 1. a(-si) reaminti, a evoca, a redestepta. 2. a pomeni, a mentiona, a indica, a consemna, a semnala amintire f 1. aducere aminte, suvenir. 2. memorie, retinere. 3. semn, indice. 4. (la pl.) memorii amana v. a pasui, a temporiza, a prelungi amandoi pron. ambii, pereche amnezie f vitare. amnistle f iertare, scutire, stergere (de pedeapsa) : amor 77. iubire, dragoste, afectiune. pasiune, liubov amorezat, -4 aj. jnamorat amorf, -4 adj. inform, neorganizat amortealaé f 1. toropeala, mole- geala, slabire. 2. (fig.), inertie, in- diferenta, stagnare amorti vd. a intepeni, a paraliza, a insensibiliza amortire £ v. amorteala amplasa vb. a asgeza, a situa, a stabili amplifica vb. a. mari, a dezvolta, a spori, a dilata, a extinde _ amploare f intindere, dezvoltare, volum amploiat m. v. functionar amolu, -4 adi mare, vast, intins, larg, dezvoltat, cuprinzator amprenta £ urma, pecete amputa vd. a taia, a detasa amuleta # talisman amurg 7. inserare, asfintit, apus, crepuscul, seara amurgi vl. a insera, a innopta, a asfinti amuti, vd. a tacea (subil), a incremeni, a inlemni, a muti indragostit, marire, amuza vd. a desfata, a distra, a se veseli, a petrece amuzament 7. distractie, petre- cere, agrement, desfatare amuzant, -a adj. distractiv, vesel, hazliu, nostim, comic, ilar ani ™. p/ epoca, perioada timp, vreme anabolism 7. asimilatie anacronic, -A ag. depasit, in- vechit, iegit din uz, inactual anahoret ™. sihastru, schimnic, menah, ascet, pusinic, eremit anale f p/. cronici, letopiseti, con- semnari, cronografe analfabet, -a adj. incult, neinstruit, fara carte, prost analiza vb. a cerceta, a studia, a examina, a investiga, a explora analiza f/ cercetare,. investigatie, examinare, studiere, urmarire analog, -oagd adj, asemanator, similar ananghie f neajuns, constrangere, lipsa, suferinté, necaz, dificultate anatema f afurisenie, excomuni- care, biestem ancestral, -4 adj. — stramogesc, arhaic, stravechi, din mosi-stramosi ancheta f investigatie, cercetare, instruire, analiza: anchiloza vb. a intepeni, a se prinde ancora vb. a acosta, a opri (la {arm), a fixa, a prinde, a tintui anecdota f£ gluma, spirit, povestire hazlie, banc anemic, -4 adj. slab, firav, slabit, epuizat, nerezistent anemiat,-4 adj viaguit, epuizat, slabit anemona fF deditel anevoie adv. dificil, greoi, abia anevoios, -oasa aj. dificil, spinos, aspru, silnic anevoinga fv. greutate / anexa vd. a alatura, a ataga, a lega angaja vb. 1. a (in) tocmi, a incadra, a numi, a primi (in serviciu). 2. a se lega, a promite, a se indatora angajament 7. v. legamant angajat, -4 m. f salariat, slujbas, functionar, simbriag angarale f£ p/. 1. biruri, dari, sarcini, corvoade, obligatii, impozite. 2. necazuri, belele angelic, -@ adj. v. ingeresc angoasa f v. neliniste anihila v0. a anula, a iniatura, a neutraliza, a zadarnicianima vo. v. insufleti animal 7. 1. faptura, creatura, fiinté, vietate, vietuitoare. 2. fiara, bestie, jivina, dihanie, lighioana, do- bitoc animat, -& adj. v. insufletit animatie f 1. insufletite, antren, vioiciune. 2. agitatie, —_forfota, vanzoleala animozitate / neintelegere, con- fruntare, nervozitate, ostilitate anina vo. a atarna, a agata, a lega, a spanzura aniversa vo. v. sarbator! aniversare f sarbatorire, praz- nuire, ziua nasterii, aniversara anodin, -4 banal, obisnuit, ne- interesant, de rand anomalie f 1. abatere, deviere, deturnare. 2. defect, cusur, meteahna anonim, -4° ad. nenumit, fara nume, nestiut ‘ anorganic, -@ adj mineral, ne- organic anormal, -4 adj. 1. neobignuit, nefiresc, iesit cin comun. 2. ticnit, aiurit, nebun, smintit - anost, -a adj. plictisitor, monoton, banal anotimp #. sezon ansamblu 7. 1. grup, formatie, colectiv, trupa. 2. tot, intreg, totalitate antagonic, -& aaj. opus, potrivnic, antonimic antecesor, -oare adj. v. inaintas anterior, -oara adj. precedent, dinainte, premergator “ anteriu 7. sutana, reverenda antic, -4 adj. (stra)vechi anticipa vd. a prevesti, a presimti anticipat, -4 adj. preliminar, prealabil, prevestit antidot 7. remediu, leac, conira- otrava, contramasura antimoniu 7. stibiu antipatic,-4 aaj. nesuferit, ne- placut, resping&tor, dezagreabil antipatie £ resentiment, repulsie, aversiune, pornire, detestare antiteza f ocpozitie, antinomie, contrarietate antinomie f v. antiteza antologie £ florilegiu, culegere (de texte) antract, 7. pauza antrax 7. dalac, pustula, cArbune antrena vd. a stimula, a dinamiza, a pune in migscare, a duce, a tari, a mobiliza, a inflacdra antreu 7. vestibul, hol antricot 7. cotlet antropofag /™7: canibal anturaj 7. mediu, ambianta, cadru, cerc, sfera, societate, companie anula vb. a desfiinta a suprima, a anihila, a invalida, a abroga, a elimina, a aboli, a revoca,”2 infirma anume adv. inadins, expres, in- tentionat, chiar aga, adica anumit, -4 aoj, 1. hotdrat, determi- nat, stabilit, precizat. 2. oarecare, careva anunt 7. ingtiintare, comunicare, afis anunta vb. a instiinta, a vesti, a comunica, a aviza, a informa, a da de stire, a incunostinta, a anticipa anvergura f intindere, largime, spatiu anxietate / v. neliniste apanaj #7. v. baza aparat 7. mecanism, masinarie, ‘instrument, scula aparent, -4 ad. 1. nereal, iluzoriu, imaginar, ingelator, pareinic, fals. 2. evident, vadit, vizibil, real, transpa- rent, concret aparitie f 1. ivire, iegire, aratare, nastere. 2. difuzare, publicare apartament 7. locuintaé, casa, domiciliu, adapost aparte adj separat, deosebit, distinct, special, singular, insolit apartenenté f origine, pro- venienta, legatura apartine vb. a tine de, a depinde, a fi dependent de... apas 77. v. taihar apatic,-a adj indiferent, ne- pasator, insensibil, rece apatie f v. nepdsareapa f rau, fluviu, mare, lac, ocean, balta apara vd. 1. a ocroti, a proteja, a obladui, a feri, a pazi. 2. a (se) justifica, a (se) dezvinovati, a (se) scuza, a (se) dezvinui aparaie / balta, baltoaca, lacarie aparator,-oare agi 1. ocrotitor, protector, reazem, obladuitor. 2. avocat defensor. 3. (sport) fundas, bec aparea vb. 1. a (se) ivi, a (se) arata, a (se) vedea, a (se) infatiga, a (se) prezenta 2. a iegi, a (se) publica, a (se) tipari. a difuza apasa vo. 1. a presa, a strange, a impinge. 2. a accentua, a insista. 3. a asupri, a oprima, a oropsi, a impila, a exploata, a urgisi apasator, -oare aaj. chinuitor, coplesitor, cav&rsitor, greu, chinuitor apel 7. v. chemare apela vd. a cere, a solicita, a ruga, a recurge la... apelativ 7. nume. calificativ, atribut apendice 7. anexa, adaos, supli- ment aperitiv 7. gustare, mezeiic apertura f v. deschidere apetisant, -4 adj 1. gustos. 2. atragator, pldcut, fascinant, fer- mecator, seducator apetit . pofta, dorinta, pornire, propensiune . apicultor 7. prisacar, stupar, albinar aplana vb. a potoli, a pacifica, a linigti aplauda v0. a ovationa, a aclama apleca vb. 1. a (se) pleca, a indoi, a tncovoia, a inclina. 2. a curba, a se cocarja, a povarni. 3. a se ploconi, a se supune, a fi obedient aplica vd. 1. a practica, a folosi, a intrebuinta, a utiliza. 2. a se consacra, a (se) darui, a (se) dedica, a (se) devota _ aplicare £ 1. folosire, punere, in practica, utilizare, jintrebuintare. 2. aptitudine, talent, inzestrare, Insusire, pasiune aplicatie f 1. aplicare, practica, utilizare. 2. aptitudine, chemare, predilectie, atractie, inclinare. 3. ravna, zel, efort aplomb 7. darzenie, indrazneala, sfidare . apocaliptic, -4 aaj ingrozitor, in- fiorator, sinistru, cumplit apodictic, -4 adj. v. categoric apogeu #7. culme, zenit, varf apoi, adv. 1. dupa aceea, pe urmda, in continuare. 2. deci, agadar, prin urmare . apologie f lauda, elogiu, slavire, omagiere apoplexie / guta, atac, dambla aporie f£ indoiald, dificultate, incertitudine aport 7. contributie, parte, adaos apostat 77. rebel, -renegat, con- testatar . apostol 7. propovaduitor, vestitor, militant . apostrofa vb. a mustra, a critica, a ‘Invinui, a reprosa apoteoza / glorificare, preamarire, slavire, divinizare aprecia vO. 1. a evalua, a aprecia, a estima, a cantari, a pretui. 2. a stima, a onora, a respecta apreciabil, -4 aaj, mare, conside- rabil, important, deosebit apreciat, -4 aaj. stimat, respectat, pretuit, onorat apreciere £ 1. evaiuare, estimare, socoteala, calcul. 2: stima, cinstire, respect, consideratie, pretuire, credit apret 7. scrobealad, crohmala aprig, -A aaj. 1. iute, focos, im- petuos, pornit, nestapanit. 2. aspru, darz, nemilos, invergunat, violent. 3. jacom, rapace, hraparet, nesatul, cupid aprinde vé. 1. a pune foc, a atata, a incendia. 2. a izbucni, a dezlantui, a provoca, a intaérata. 3. a (se) inflacdra, a (se) entuziasma, a (se) exalta, a (se) insufleti - aprins, -a adj. 1. arzator, incendiat, in flacari. 2. inflacarat, invapaiat, pasionat, insufletit, extaziat. 3.deziantuit, excitat aproape adv. 1. in preajma. 2. cam, aproximativ, circa aproapele 77. om, ins, individ, semen aproba vd. admite, a accepta, a primi, a se jnvoi, a permite, a ineuviinta, a consimti aprofunda vé. a adanci apropiat, -& aaj. 1. similar, tnrudit, asemenea. 2. prieten, amic, intim apropria vd. a insusi, a lua, a retine aproviziona asigura Cu... furios, pornit, enervat, vb, a procura, a aproximativ, -4 adj, cam, circa, vreo apt, -4 ao/. potrivit, bun, convenabil aptitudine f£ insusire, aplicatie, chemare, dar, inclinare, predilectie, talent, vocatie apuca vd. 1, a lua, a prinde, a inhata, a ingfaca. 2. a se indrepta, a porn, a se duce, a merge, a se orienta apucat, -4 adj. v. smintit apucatura £ gbicei, deprindere, uz, meteahna apune vd. a asfinti, a scapata, a declina, a cobori, a se culca (soarele) apus 7. 1. asfintit, amurg, crepus- cul, inserare. 2. declin, decadere. 3. vest, occident apusean, -& adj. vestic, occidental ara vb. a desteleni, a brazda, a plugari arama / cupru aranja vd. a potrivi, a orandui, a intocmi, a randui, a dispune, a ageza, a sistematiza, a grupa, a ordona, a gati aranjament ». 1. intelegere, acord, invoiala, potrivire, tranzactie, pact. 2. plan, proiect, prospect, asezare, dispunere, intocmire arar adv. rareori, uneori, rar, din cand in cand, la distanta arata vb. 1. a indica, a preciza, a semnala, a dezvalui, a sesiza, a da la lumina. 2. a exprima, a zice, a spune, a comunica, a expune. 3. a se ivi, a aparea, a se prezenta, a (se) dovedi aratare f 1. precizare, indicatie, prezentare. 2. aspect, infatigare, imagine. 3. naluca. fantoma, spectru, duh, halucinatie, fantasma aratos, -oasa adj. v. frumos aratura £ ogor, tarina, razor arbitrar, -4 oj. subiectiv, samavol- nic, abuziv, despotic arbitru 7. v. judecator arbora vb. a arata, a inalta, a ridica, a afiga arbore /7. 1. copac, pom, 2. catarg arborescent, -4 aaj. v. ramificat arbust ™. copacel, lemnigor are 7. 1. coarda, resort. 2. boita, arcada, boltitura arcada Ff v. arc arcan 7. 1, lat, prinzdtoare. 2. taina, mister, secret . arcag 7. sdgetator, tintas area Ff v. corabie arctic, -4 aaj. nordic, polar, septen- trional, boreal arcui vb. v. bolti arde vb. 1. a frige, a pArli, a pArjoli, a perpeli, a dogori. 2. a mistui, a nimici, a prapadi, a distruge, a cau- teriza. 3. a pacdali, a insela, a trage pe sfoara, a duce cu vorba, a smecheri ardelean, -a(-ca) adj. transilvanean ardent, -a aaj. v. infocat ardoare f inflacdrare, entuziasm, avant, insufletire arena /£ stadion arenda f naimeala, oranda arest 7. v. inchisoare arestat m. detinut, inchis, intem- nitat, retinut argat ™. sluga argasi vb. v. tabaci argila f lut, clisé, pamant, huma argintiu, -ie aaj argintat, lucios, luminos, stralucitor argou 7. jargon argument 7. motivare, motiv, dovada, explicatie, rationament, proba, rezon arhaic, -4 adj. invechit, stravechi, primitivarhicunoscut, -4 adj. banal, co- mun,. depasit, de rand, vechi, rascunoscut arhiepiscop ™. mitropolit, arhiereu, ierarh arhiva £ depozit (de acte) arid, -€ adj. 1. sec, uscat, sterp, steril, desert, pustiu. 2. sarac, fad, inexpresiv arie' £1. batatura, arman, siligte. 2. domeniu, sfera, sector arie? f melodie, cantec, slagar arierat, -4 adj inapoiat, ne- dezvoltat, intarziat, handicapat aripa f (fig.) margine, latura, coasta, flanc aristocrat, -a adj. nobil, gentilom, itustru, distins aristocratie f nobilime, boierime arman /. v. arie! armata f 1. oaste, ostire, armie, trupe. 2. militdrie, ostasie, catanie. 3. ceata, grup, multime, adunatura arma f 1. pusca, flinta 2. unealta, instrument, mijloc, scula armindeni 7. 1 mai armistitiu 7. v. pace armonie f 1. potrivire, concordie, consens, buné-intelegere. 2. concor- danta, echilibru, simetrie, proportie. 3. muzicalitate, sonoritate, melodie armonios, -casa aq. 1. concordant, simetric, potrivit, echilibrat, regulat 2. melodios, sonor, placut, dulce, incan- tator, muzical, simfonic arogant, -a adj. insolent, ingamfat, infumurat, mandru, distant, trufas, obraznic aroganta f v. infumurare aroma f miros, parfum aroman, -cé adj. macedonean, macedoroman ars, -4 ao. 1. fript, parlit, pArjolit. 2. pacalit, ingelat, derutat, tras pe sfoara arsenal 7. depozit, magazie, re- zerve (de arme) arsura f 1. scrum, parlitura. 2. usturime, jiragaie argité £ calduré, dogoare, zapu- seala, pojar, zaduf, caniculad arta fv. maiestrie articulare f v. pronuntare articulatie £ legatura, conexiune, incheietura articol 7. -1. paragraf, punct, alineat. 2. comentariu, nota, analiza, colaborare (la ziar}. 3. marfa, Jucru la vanzare artificial, -4 aaj. 1. nenatural, con- fectionat, prefabricat, prefacut. 2. afectat, teatral, fortat, cautat, retoric artilerist 77. tunar artist, -4 mf actor, interpret artizan 7. mestesugar artagos, -oasa aq/. v. certaret arunca vb. 1. a azvarli, a indeparta, a inldtura, a lepada. 2. a se repezi, a se napusti, a se precipita, a navali. 3. a imprastia, a risipi arvuna £ acont arzator, -oare adj. 1. torid, fierbinte, dogoritor. 2. focos, viu, vioi. 3. urgent, presant as ™. maestru, fruntas asalta vb. a ataca, a se ndpusti asambia vb. a reuni, a impreuna, a imbina, a uni - asana v0. a deseca, a seca, a curati asasin 7. ucigas, criminal ascendent, -a 7. 1. inaintas, stra- mos. 2. prestigiu, faima, reputatie, credit, vaza ascendenta £ origine, stramosie ascensiune f£ 1. suis, indaltare, suire, ridicare, urcare. 2, promovare, crestere, progres ascensor /7. lift ascet . monah, pustnic, sihastru, anahoret asculta vd. 1. a auzi, a percepe, a urmari, a audia, a da ascultare. 2. a se supune a se conforma, a executa. 3. a examina, a chestiona, a interoga ascuitator, -oare aq supus, docil, obedient, cuminte ascunde vé. 1. a dosi, a tainui, a pitula, a piti. 2. a camufla,-a masca, a acoperi, a disimula, a feriascuns, -4 adj 1. tdinuit, dosit, pitit, camuflat, tainic, pitulat. 2. Tnchis, enigmatic, misterios, retinut, secret, ocult, tainic, nepatruns ascunzis 7. 4. ascunzatoare, refu- giu, adapost, cotlon. 2. taind, secret, enigma, mister ascuti vd. inteti, a intensifica, a creste, a mari ascutig 7. tdis, limba ascutit, -4 ad. 1. taios, intepator. 2. tuguiat. 3. subtil, ager, fin, patrunzator, perspicace. 4. strident, subtire, tipator. 5. violent, puternic, tare asedia vb. impresura, a incercui, a inchide, a inconjura asediu 7. v. incercuire asemana vb. a semana,’a fi similar, a se potrivi, a se compara, a se asemui asemanare /f similitudine, ana- logie, comparare, congruenta, con- cordanta asemanator, -oare aaj similar, analog, inrudit, asemenea, apropiat, potrivit asemenea adv. deopotriva, la fel, aidoma, asijderea, intocmai asentiment 7. acord, aprobare, consimtire, adeziune, incuviintare aseptic, -4 adj. steril, dezinfectat, sterilizat asertiune f afirmatie, sustinere, opinie (exprimata) aservi vi. a supune, a subjuga, a oprima asfinti vo. v. apune asfintit 7. amurg, apus, inserat, inserare, intunecare asfixia vb. a sufoca, a indbusi, a ineca, a sugruma asiduitate f Vv. severenta, statornicie asiduu, -4 aqj, v. staruitor asigura vb. a garanta, a chezasui, a incredinta asigurare f garantie, incredintare, garantare lama, custura, staruinta, per- asimila vd. 1. a absorbi, a inghiti, a” incorpora, a include. 2. a invata, a deprinde asin m. magar asista vb. 1. a fi de fata, a par- ticipa, a lua parte. 2. a ajuta, a sprijini asistenta f 1. prezenta, partici- panti, public, auditoriu. 2. ajutor, sprijin, reazem asmuti vd. a alata, a intarata, a zadari, a instiga . asocia vd. a se insotl, a se grupa, ase uni, ase lega asociat,-a adj. prieten asociatie / v. societate, grupare, insotire, intovarasire asorta vb. a potrivi, a armoniza, a echilibra, a combina aspect 7. infatigare, configuratie, ipostaza, fata, imagine, tinuté aspectuos, -oasa adj aratos, placut, atragator, frumos, falnic aspic ™. levantica asperitate f duritate, asprime, aspreala aspira vb. 1. a inhala, a inspira, a trage aer, a absorbi, a inghiti. 2. a dori, a tinde, a pofti, a ravni, a tinti, a - viza, a nazui, a urmari aSpiratie f ravna, dor, dorinta, nazuinta, tendinta, vis aspreala f 1. asprime, asperitate, partas, ortac, ideal, duritate. -2. scrobeala, crohmaila, apret aspri vd. v. inaspri asprime 7 severitate, duritate, rigiditate, stragnicie, neinduplecare, intransigenta asptu, -4 adj. (fig.) acerb, nemilos, crunt, crancen, rau, dur, violent, sever, brutal, taios, drastic astazi adv. azi, acum, in ziua aceasta astenic, -4 adj slab, fara viaga, istovit, slabanog astfel adv. asa, asadar, deci, prin urmare astampar n. tihnd, pace, liniste, repaos, odihna, destindere, calm astampara v0. v. potoliastamparat, -4 adj. asezat, linistit, cuminte, potolit, temperat astral, -4 adj. v. ceresc astronaut /7. cosmonaut astronomic; -4 adj. imens, urias, colosal, enorm, gigant astru 7. stea, corp ceresc astupa vd. a infunda, a inchide, a bloca, a obtura asuda vd. a transpira, a nadugi, a se chinui asuma v’. a se obliga, a lua asupra-si, a se angaja asupra prep.,, adv. 1. peste, deasupra, pe. 2. contra, impotriva. 3. spre, catre . asupri vb. a oprima, a impila, a exploata, a ndpdstui, a apadsa, a tiraniza asupritor,-oare adj. opresor, prigonitor, impilator aga adv. 1. astfel, asemenea, intocmai. 2. agadar, deci, prin urmare agchie f tandaraé, zburatura, sur- cea ageza vb. 1. a pune, a posta, a instata, a depune, a fixa, a situa. 2. a aranja, a clasa, a dispune, a randui, a sistematiza, a intocmi, a grupa agezare f 1. aranjament, randuiala,. dispunere, plasare, stabilire, ordonare. 2. localitate, sat, comund, oras, cAtun agezat,-4 adj cuminte, masurat, chibzuit, calm, cumpatat, socotit asezamant 7. fundatie, institutie, organizatie (sociala, culturala) agijderea adv. la fel, asemenea, intocmai astepta vd. 1. a adasta. 2. a spera, a crede, a nadajdui. 3. a sta, a zabovi, a pasui, a ezita agteptat,-A aaj. scontat, prevazut, previzibil, posibil agterne vd. a acoperi, a imprastia, a intinde, a aseza, a depune, a rasfira agternut 7. culcus, pat, saltea atac 77. 1. agresiune, asalt, navala, ofensiva. 2. criza, soc, acces ataca vd. 1. a navali, a asalta, a agresa, a atenta, a da peste. 2. a aborda, a trata, a se Ocupa de. 3. a roade, a manca, a distruge, a vatama atacabil, -4 adj vulnerabil, firav, slab, nerezistent atacator, -oare ad/ invadator agre- sor, navalitor, cotropitor ataga vb. a anexa, a lega, a alatura atagsament 7. alaturare, legatura simpatie, afectiune ateism 7. necredinta, libera atenanse / p/. dependinte atent, -4 aaj. 1. vigilent, treaz, circumspect, cu ochii-n patru. 2. amabil, politicos, civilizat, binevoitor, curtenitor atenta vd. a ataca, a lovi, a agresa atentie £ 1. luare-aminte, bagare de seama, precautie, grija, vigilenta. 2. solicitudine, politete, amabilitate. 3. stima, pretuire, consideratie. 4. cadou, mita, plocon, bacgis, pegches atenua vd. a micsora, a reduce, a slabi, a estompa, a diminua atesta vb. a dovedi, a demonstra, a arata, a certifica, a fntari . atestat 9. certificat, document, adeverire atinge vd. 1. a contacta, a lovi. 2.a leza, a jigni, a ofensa, a vatama. 3. a migca, a impresiona, a afecta, a surprinde atitudine 7 1. tinuta, pozitie. 2. com- portare, gest, purtare atarna vb. 1. a agata, a anina, a prinde, a suspenda, a spanzura. 2. a cantar, a trage, a apdsa. 3. a depinde, a fi subordonat, a fi legat de atat adv. 1. aga! 2. ajunge! termi- nat! nimic! atiet ™. sportiv, voinic, luptator atmosfera f 1. aer, vazduh, cer, slava. 2. ambianta, mediu, cadru, circumstante atomic,-a adj, nuclear atomiza vd. a pulveriza, a destrama aton,-4 adj. neintonat, ne- accentuat, surd atotbiruitor, -oare adj. triumfator, neinvins, imbatabil cugetare diploma,atotputernic, -A 9 aa. invincibil, omnipotent, formidabil, imbatabil atractie / 1. tentatie, ispité. 2. ap- titudine, dispozitie. 3, farmec, miraj atrage vb. 1. a ispiti, a tenta. 2. a jncanta, a fermeca atragator, -oare adj placut, ten- tant, incantator, agreabil, fermecator atribui vb. 1. a acorda, a aloca, a repartiza, a da, a imparti, a oferi. 2. a confer, a destina, a adjudeca, a rezerva atribut 7. 1. jinsusire, -cailitate, marca, nota. 2. apelativ, calificativ, denumire atributie # sarcing, obligatie, in- sarcinare, rol, datorie atroce adj cumplit, teribil, groaznic, crunt, foros, inspaimantator atrofia v6. a degenera, a se de- grada, a se reduce, a se micgora, a se stinge at, ffir, filet, sfoara atinti vd. a tint, a fixa, a tntui, a pironi . atine vd. a opri, a bara, a stopa, a ingradi, a zagazui atipealaé f motaiala, piroteala, picoteala, somnolenta, toropeala atipi vb. a adormi, a picoti, a dormita atata vo. 1. a aprinde, a pune focui. 2. a stami, a inviora. a incita, a instiga, a asmuti, a monta, a excita, a provoca, a impinge atos, -oasa aaj. fibros audia vb. a asculta audient, -4 aaj. cursant, student, auditor audienta # 1. convorbire, dialog, discutié. 2. buna primire, succes auditoriu 7. asistenta, prezenta, participare augmenta vb. a mari, a spori, a creste, a amplifica augur /™. auspiciu, zodie, destin august, -4 aqf. imparaiesc. imperial, maiestuos, méret, slavit . aura / 1. adiere, boare, vantulet. 2. aureola, nimb. 3. faimd, reputatie aureola v0. a nimba, a jumina, a stralumina, ainnobila , aureola / 1. aura, nimb, lumina. 2. faima, stralucire aurora f zori, rasdrit, faptul zilei, crapat de ziua auspicii 7. p/ auguri, prevestire, destin, prezicere, anticipare auster, -& adj sobru, rezervat, sever, grav : austral, -2 aaj. sudic, meridional autentic, -4 adj. veritabil, adevarat, original autentifica vd, a valida, a legaliza autocefal, -4 adj. autonom, inde- pendent, neatarnat autocrat, -a aaj. potentat, absolu- tist, suveran, despotic autohton, -a adj. bastinas, local, -originar automat, -A adj 1. mecanic, elec- tronic, mecanizat. 2. maginal, instinctiv autonom,-& adj independent. neatarnat, stapan pe sine autor m. 1. scriitor. 2. realizator, faptuitor autoritar,-4 ad/ energic, sever, dominator autoritate £ 1. institutie, organ, oficiu. 2. putere, dominare, comandé, stapanire. 3. reputatie, prestigiu, faima, trecere. 4. somitate, erudit autoriza vo. a delega, a imputer- nici, a aproba autorizat, -4 adj. competent, pri- ceput, acreditat, delegat autorizatie f permis. aprobare, licenta, Tmputernicire autumnal, -a adj. tomnatic, trecut, in declin auxiliar, -4 ad/ ajutator, accesoriu, secundar, subsidiar auz 7. ureche auzi vb. 1. a asculta, a percepe, a inregistra, a afla. 2, a se zvoni, a se spune, a se afla, a se vorbi avan,-a adj. grozav, teribil avansa yb. a inainta, a progresa, a merge inainte faptas, stragnic,avans /. arvuna avantaj oo. folos, cAstig, profit, beneficiu, dobanda, privilegiu, favoare avantaja vb. a favoriza, a sprijini, a sustine, a partini avantajos, -oasa = aaj,_—srentabil, profitabil, favorabil, convenabil, ieftin avar, -8 adj. zgarcit, calic, zgaraie- branza, harpagon, carpanos avaria vd. a strica, a deteriora, a deregla, a defecta avaritie £ zgarcenie, calicie, car- panosie avea vb. 1. a detine, a poseda, a stépani, a tine. 2. a cuprinde, a dispune, a contine aventura vb. a se hazarda, a se-ncerca, a risca aventura f isprava, escapada, intamplare, caz avere f avutie, bogatie, patrimoniu, posesiune, bani, proprietate, stare avers n. fata, cap (la monezi)} aversiune / antipatie, dezgust, repulsie, resentiment, repugnanta avid, -A adj. lacom, nesatul, ahtiat, doritor, jinduitor, insetat aviz 9. 1. anunt, comunicare, mesaj, instiintare. 2. acord, aprobare, consimtamant, consimtire. 3. reco- mandare, indrumare, indicatie aviza vé. a anunta, a ingtiinta, a da de stire . avizat,-4 adj. expert, priceput, cunoscator, competent avant 7. 1. insufletire, elan, ardoare, pomire, impuls, patos. 2. progres, dezvoltare, inaintare, inflorire avanta vd. a se lansa, a se arunca, ase pormi, a se angaja, a se zvarli avantat, -4 adj. 1. pornit, lansat, insufletit, entuziast. 2. maret, semet avort 7. chiuretaj, lepadare, pier- dere (de sarcina) avorton m. starpitura, lepadatura, jigodie avut, -4 aq. bogat, instarit, bogatan, cu cheag; (7./ bogatie, avere, stare avutie f avere, stare, bogatie, bani, patrimoniu, posesiune ax, 77. osie, fus axa vb. a centra, a fixa axila £ subbrat, subsuoaraé axiomé Ff postulat, principiu, teza azi adv. ast&zi, in aceasta zi azil, n. addpost, protectie, ageza- mnt (social) azot 7. nitrogen azotat /™. nitrat azur 7. albastru (deschis), albastrui azvarli vb. a arunca, a proiecta, a inldtura azvarliturd £ aruncaturd, proiec- tare, distanta (mica)ba adv. 1. nu, deloc, nicidecum. 2. (con}.) fie... fie; sau... sau babac /. tata, parinte babalac ™. mogsneag, cazaturad, baccea, ramolit baban 2q/. mare, voluminos baba f 1. batrand, mdatusd, ni- neaca, 2. sotie, nevasta babilonie £ haos, dezordine, aiu- reala, zapaceala, incurcatura bac 7. pod plutitor, brod, brudina baclava Ff sarailie bacsis 47. atentie, cadou, gspert, mita bacterie £ microb bade 7. badie, badité, bade badijona vé. a pensula, a unge bafta £ noroc, succes, izbanda bagaj 7. balot, catrafuse, cala- balac, incarcatura, pachet bagatela f fleac, nimic, maruntis bagateliza vb. a minimaliza, a subaprecia, a desconsidera bagdadie / tavan bagheta / betisor, varga bahna £ balta, baltoaca bai 7. necaz, neajuns, mizerie, in- curcatura baie f 1. imbaiere, scaida, spalare. 2. cada, vana. 3. mina, subteran hodorog, bairam 7. petrecere, chef, ospat, veselie (mare) balama f 1. tatana, sarniera. 2. (la pl.) incheieturi, articulatii balamuc 7. 1. ospiciu, casé de nebuni. 2. taraboi, zgomot, galagie. larma balans 7. pendulare, clatinare, jeganare balanta £ cantar balaoaches, -4 adj. oaches, brunet balast 7. 1. lest, povara, jncar- catura. 2. greutafe, dificultate, sarcina balaut 77. monstru, dragon, zmeu, sarpe balcaz, -A adj. slut, diform, pocit, urat balena £ chit balerca £ butoias balerin 7. dansator balivernd f minciuna, scornire, palavre, aiureli, fleacuri, povesti — baliza £ semn, semnal, reper balon 7. 1. aerostat. 2. minge. 3. impermeabil balot 7. bagaj, pachet balsam 9.- 1. elixir, esenta, doctorie, medicament, mireasa. 2. alinare, consolare, usurare, man- gaiere baltag 7. topor, toporas oscilare,balté f£ helesteu, téu, bdaltoaca, miagtina, smarc, ghiol balustrada £ parapet, mana-curenta, palimar ban m. 1. gologan, para, franc, moneda. 2. (la pl.) avere, capital, re- surse banal, -4 ad/. comun, obignuit, anodin, de rand, standard, neintere- sant banalitate f platitudine, loc comun, truism, fleac banc’ 7. gluma, anecdota banc? 9. 1. gramada, nisipis, pietris, ndmol. 2. card (de pesti). 3. postament . banchet 7. ospat, praznic, festin, chef bancnota Ff bani, bilet, moneda bancrutd Ff faliment, crah bandaja vd. pansa, lega, a obloji, a infasa banda f 1. gasca, clica, cardasie, ceata, sleahta, coterie. 2. fasie, straif banderola £ brasarda bandit 77. talhar, criminal, ticdlos banditism 7. nelegiuire, crima, ticdlogie banita 7 -dubla, mierta, dimerlie, ferdela _ bar 7. bodega, local, bistrou bara vb. a bloca, a zagazui, a inchide, a opri, a stopa ° baraj 7. obstacol, zagaz, stavilar ~ bara £ 1. drug. 2. lingou barbar, -4 aaj. 1. primitiv, necivili- zat, salbatic. 2. crud, rau, feroce, dur barbarie £ salbaticie, primitivism, incultura barbigon /. cioc, tacalie barcagiu§ ™. luntras, vaslag - barca fF luntre, lotca, gaica, cin bard 77. poet, versificator, stihuitor barda f topor, secure barem adv. macar, cel putin, incai, tnéaltea baricada / 1. intaritura, fortéreata, fortificatie, zid. 2. obstacol, baraj, piedica, opreliste, stop, zagaz lopatar, baricadd vb. a inchide, a bara, a fortifica, a intari bariera f 1. rampa, opreliste, zagaz. 2. periferie, suburbie, mahala’ barosan, -4 adj. 1. mare, grozav, imens, enorm. 2. bogat, instarit, cu cheag barza f cocostarc, starc basamac /m. holerca basca £ bereta bascula vb. a oscila, a se legdna, a govai, a fi indecis bascula f cantar, decimal basm 7. 1. poveste, fabula, nara- tiune. 2. na&scocire, — inventie, minciuna, scornire basma £ naframa, tulpan, testemel basta interj..destul, ajunge, stop, gata, punct bastard m. 1. copil din flori, ne- legitim. 2. corcitura, hibrid, metis bastiment /. v. vapor bastion 7. v. fortareata hageca adv. aparte, deosebit, sepa- rat bastina f origine, obargie, sursa, izvor batal ™. berbec bate vd. 1. a lovi, a palmui, a bru- taliza, a maltrata, a altoi, a croi, a scarmana, a imblati. 2. a izbi, a pocni, a pacdni, a bocani, a ciocani. 3. a batdtori, a presa, a batuci. 4. a pulsa, a zvacni, a suna, a palpita. 5. a stradbate,a cutreiera, a trece, a par- curge. 6. a Se lupta, a se razboi, a se osti. 7. a birui, a frange, a invinge, a intrece, a depasi batic 7. basmaiut&, fisiu batiste £ curte, ograda batjocori vd. 1. a ocari, a insulta, a injosi, a-gi’ bate joc, a lua in ras, a zeflemisi, a ridiculiza. 2. a necinsti, a viola, a dezonora, a profana batjocoritor, -oare adj zeflemist, sarcastic, caustic, incisiv, usturator batjocura / 1. bataie de joc, ze- flemea, deradere, bascalie. 2. rugine, ocara, necinste, injosirebaza vb. 1. a se sprijini, a se rezema, a se increde, a se bizui, ase intemeia, a conta, a crede bazaconie f v. ciudatenie bazar #7. v. piata baza f 1. temelie, fundament, suport, temei. 2. valoare, esenta. 3. sursa, izvor, origine bazilica f biserica, templu, lacas de inchinare bazin 7. 1. rezervor. 2. piscina, havuz bacanie / pravadlie, magazin badaran, -ca adj mitocan, ne- cioplit, primitiv, mahalagiu, jigodie badita m. 1. badica, badigor. 2. ~ jubit, tbovnic,*dragut baga vd. 1. a vari, a introduce, a implanta, a infige, a indesa. 2. a angaja, a cheltui, a investi. 3. a se amesteca, a interveni bahnit, -4 ad/ v. statut badiat m. 1. prunc, fiu, copil. 2. tanér, adolescent, flacdu, pustan, june, 3. valet, fecior, chelner, ospatar baietandru 7. flacdu, adolescent baietag 1. copil, baietel bajenar ™. pribeag, fugar, refugiat badjenie £ pribegie, fuga, refugiu, instrainare, emigrare . balai, -ie aaj, blond, balan, plavan, plavit, blondin baldbaneala £ leganare, clatinare, oscilare, pendulare balacarie £ v. murdarie balaci vo. v. scaida balarie f buruieni, beldie, dudau baligar 7. gunoi balmaji vo. v. incurca baltoaca fv. balta baltat, -4 adj. pestrit, tarcat banat 7. v. suparare b&nesc, -easca = aj._sfinanciar, monetar, economic banet 7. v. avere / banos, -oasa ad). profitabil, avantajos, rentabil banui vd. 1. a suspecta, a presu- pune, a crede, a intui, a presimti, a-si inchipui, a intrezari. 2. (reg.) a re- greta, a-i parea rau banuiala f£ presupunere, suspiciune, inchipuire b&nuitor, -oare ao. suspicios, gelos, tem&tor, neincrezator baragan 7. campie, camp, ses barbat /m. om, ins, individ, sot barbatesc, -easca adj. 1. viguros, destoinic, tare, viril, masculin, puter- nic. 2. curajos, indraznet, cutezator, temerar, viteaz, neinfricat barbatie £ 1. virilitate, tarie, ener- gie, putere, vigoare. 2. curaj, vitejie barbie f 1. gusa. 2. barba barbier 7. frizer barbos adj neras, hirsut bardaca f ulcica, cana barzdun ™. bondar, gandac, in- secta nebarbierit, bascalie f batjocura, gluma (proasta), ironie basica f 1. vezica. 2. buba, umflatura. 3. clabuc, bula bastinag, -a aaj autohton, indigen, aborigen, pamantean, neaos bataie # 1. fovire, ciocnire, izbitura. Jovitura. 2. incaierare, rafuiala paruiala, corectie. 3. batalie, lupta, confruntare. 4. egec, infrangere, nereusita, 5. pulsatie, palpitare, zvacnire. 6. suflare, adiere, vantulet batdios, -oasA adj impulsiv, di- namic, razbatator, agresiv batalie f lupta, razboi, confruntare, ciocnire, campanie batatori vb. a presa, a bate, a indesa, a batuci bataus ™. ciomagar, dalcauc batranesc, -easca adj. (stra)vechi, patriarhal, traditional, Invechit batuci v0. v. batatori batut,-A ad 1. lovit, atins, agresat. 2. indesat, batatorit, batucit. mardeias, 3. circulat, umblat, frecventat. 4. invins, infrant, biruit. 5. fnchegat, prins bat n. bata batos, -oasa adj. 1. teapan, rigid, neflexibil. 2. fudul, trufag, infumurat baut adj. beat, ametit, cherchelitbautor, -oare aaj. v. betiv baigui vb. vy. ingdima bajbai vb. 1. a dibui, a orbecai, a pipai. 2. a misuna, a furnica, a roi, a foi . balbai vé. v. bolborosi balci 7. 1. targ, piata, iarmaroc. 2. zapaceala, aiureala, incurcatura bantui vd. 1. a pustii, a nimici, a distruge. 2. a asupri, a oprima, a napastui, a oropsi, a prigoni, a tiraniza barfa f v. barfeala barfeaia f cleveteala, barfa, defaimare, calomnie, hula, ocara, denigrare, ponegrire, mahalagism barfi vd. a defaima, a ponegri, a calomnia, a carti barai vé. v. cicali barlog 7. v. addpost barna f bara, grinda, pociumb, drug, baba, stalp, bagdadie bata £ bat, ciomag, baston batian ™. starc batai vo. v. clatina bazdac oa. v. toana b&zdaganie / v. dihanie bazai vb. v. zumzai bea vb. a consuma, a_ inghiti (lichide), a suge, a pili beat, -4 adj. 1. ametit, baut, cher- chelit, afumat, turmentat. 2. tulburat, coplesit beatitudine / fericire, incantare, extaz . , becata fF sitar, sitarus becher /7. burlac, neinsurat, holtei beci 7. 1. pivnitaé, subsol. 2. inchisoare, temnita, racoare, duba becisnic, -4 aaj. 1. slab, debil, pirpiriu. 2. ticadlos, infam, josnic, mizerabil beizadea /™. principe, print beladona f matraguna belciug 7. veriga belea f necaz, neajuns, nesansa, nefericire, mizerie . beletristic, -4 aaj. literar, estetic, expresiv belfer /7. invatator, institutor, pro- fesor, dascal beli vb. a jupul, a juli, a holba belicos, -oas4 aaj. agresiv, impul- Siv, violent, bataios belsug 7. bogatie, opulenta, abun- denta, indestulare, rod, prisos, huzur belvedere £ foisor, balcon beizebut 7. diavolul, dracul, sa- tana, ucig&-l-crucea, scaraotchi benchetui vv. a chefui, a petrece, a se ospata benedictiune blagoslovire benefic, -4 aaj. binefacator, priel- nic, binevenit, avantajos, pozitiv beneficia vd. a profita, a castiga, a se bucura, a se folosi de beneficiu§ 7. castig, avantaj, folos, adaos benevol, -4 aq/. de !a sine, nesilit, facultativ, voluntar benign, -4 aa/. curabi!, vindecabil, usor, trecator berbant aa/. m. afemeiat, corupt, muieratic berechet 7. belsug, prisos, opu- lenté, abundenta, huzur beregata £ laringe, gatlej, gat beretad £ basc berneveci /7. p/. itari bestial, -4 adj. salbatic, feroce, cumplit, fioros, animalic bestie £ animal, fiara besteleala f mustrare, dojand, dojenire, critica, cearté, observatii beteag, -A adj. infirm, suferind, schilod betesug ”. 1. infirmitate, schilodeald, betejeaia, vatamare. 2. cusur, defect, neajuns, meteahna. 3. boala, suferinta, morb betoniera f malaxor betie f 1. ebrietate, chercheleala, ameteala, alcoolizare. 2. (fig.) incan- f binecuvantare, dobanda, tare, insufletire, entuziasm, lan, extaz, pornire betiv,-4 adj alcoolic, bautor, betivan bezea f Sarut, sarutare, pupat bezmetic, -4 aaj. aiurit, zapacit, dereglat, pierdut, smintit, ticnitbezna 7 intuneric, tenebre, intunecime biber 7. castor, breb biciui vd, 1. a sfichiui, a flagela, a snopi. 2. a satiriza, a ironiza, a critica (aspru) biciuitor, -oare adj. usturator, ne- crut&tor, nemilos % biciusea £ cravasa, nuia bidon #7. canistra, plosca biet, biata ao/. 1. sarman, nevoias, sarac, mizer, pauper, nenorocit, mizerabil, de plans. 2. umil, obscur, neinsemnat, insignifiant bifurca vb. a se desparti, a se desface, a se scinda . bigot, -& adj habotnic, fanatic, bisericos bijuterie £ giuvaer, odor, podoaba bilant 7. rezuitat, — evaluare, incheiere, socoteala, situatie (finala) bila f 1. fiere. 2. sfera, glob bilet 7. 1. nota, insemnare, act. 2. scrisoare,. epistolé, ravas. 3. banc- nota obscuritate, bilunar, -a ad). chenzinal, bimensua! bina f schela, constructie, edificiu, esafodaj , bine adv. 1. aga, just, perfect, de acord, desigur. 2. tare, vartos, zdravan. 3. placut, agreabil, frumos, simpatic. 4. precis, exact, de tot, de- plin bine 7. binefacere, avantaj, folos, satisfactie, bundstare binecrescut, -4 adj. manierat, ci- vilizat, politicos, cumsecade binecuvanta vd. a blagoslovi, a in- voca (harul ceresc), a ura (binele) binecuvantare ¢ benedictie, bla- goslovire, har (ceresc), destin (bun) binecuvantat, -4 adj 1. sfintit, bla- goslovit, fericit, preamadrit. 2. just. legitim, intemeiat, justificat. rational binefacere f 1. generozitate. fapta buna, ajutor, caritate. 2. folos, avan- taj, cagtig. profit binefacator, -oare adj. 4. sorii- nitor, binevoitor, generos, saritor. 2. prielnic, folositor, binevenit, bun, util, necesar binefacut, -4 aaj. voinic, zdravan, solid, vanjos bineinfeles aav. desigur, nein- doielnic, cert, categoric, fireste binete f salut, buna-ziua, noroc binevenit, -4 adj. oportun, prielnic, ‘bun, folositor, util binevoi vo. a consimti, a catadixi, ‘a se tnvrednici, a se angaja binevoitor, -oare adj. serviabil, amabil, saritor, cumsecade, generos binigor adv. incet, lin, ugor, usurel, alene biografie 7 cronologie (personala), povestea vietii (cuiva) bir 7. impozit, dare, conitributie, taxe, impunere - birjar mm. vizitiu, drogcar, surugiu birocratie f birocratism, — for- malism, scriptologie birou 7. cancelarie, oficiu, ad- mihistratie birt 7. bodega, restaurant, bistrou, ospatarie birui vd. a invinge, a izbandi, a in- frange, a razbi, a depasi biruinté £ invingere, izbanda, succes biserica £ templu, bazilicd, cate- drala, capela, lacag de inchinare bisericesc, -4 adj. clerical, religios, ecleziastic 7 bisericutaé f (fig.)cdrdasie, gagca, gleahta, coterie . bitum 7. smoald bivuac n. tabara bizar, -4 adj ciudat, *curios, extravagant bizon m. bour bizui vd. a conta, a se sprijini, a spera, a se increde blagoslovenie f v. binecuvantare blajin, -4 adj. v. bland blam 7. infierare, dezaprobare, re- probare, vestejire, condamnare blana / 1. cojoc, suba, bunda. 2. scaéndura blasfemie f calomnie, hula, injurie, injuratura victorie, neobisnuit,blazat,-4 adj. dezgustat, plictisit, indiferent, insensibil, sastisit blazon 7. stema, embiema, ar- moarii blanar 77. cojocar bleg, bleaga aaj. v. natarau blestem 9. 1. imprecatie, male- dictie, afurisenie. 2. dezastru, potop, flagel, catastrofa, nenorocire blestemat,-4 a@cj 1. afurisit, anatemizat, excomunicat, urgisit. 2. rau, mizerabil, ticalos, migel, infam, hain blestematie £ v. nelegiuire bleu adj. albastru, azuriu, havai blid 7. strachina, castron bland, -A adj. linistit, bun, calm, blajin, potolit, domol, pagnic, cuminte, agezat blandeta / v. bunatate bloc 7. 1. stei, bolovan. 2. imobil, constructie (cu etaje). 3. (fig.) alianta, grup, coalitie, grupare bloca vé. a inchide, a opri, a as- tupa, a bara blocada ¢ v. incercuire biond, -4 adj. balai, balan, codalb, bal biuf 7. caciaima, nereusita, insuc- ces, esec boala f 1. suferinta, maladie, afectiune, betegug, morb, patimire. 2. pica, ciuda, necaz, ranchiuna, pornire, invidie boare f v. adiere boarfe f p/ catrafuse, bulendre, calabalac bob ™. graunte, simanta, boaba bobina vod. a infasura, a depana bobina £ mosor bobarnac 7. v. mustrare boboc ™. 1, mugur. 2. pui, puigor. 3. ucenic, novice, incepator, recrut boboti vb. a arde, a dudui bocdni vo. v. clocan! boccea ¢ v. legaturé becet 1”. pidngere, tanguire, jelanie boci vi. a piange, a se tangui, a lacrima bodega £ birt, ospatarie, bufet, bar bodarlau 7. cufundar, corcodel bodogadneala / 1. mormaiala, bol- boroseald, baiguialéa, bombaneala. 2. cicdieala, dascaleala, sacaiala, mo- - lestare bogat, -4 adj 1. instarit, avut, bogatas, cu cheag, cu stare, prosper, Cuprins, pricopsit. 2, roditor, produc- tiv, fertil, manos, fécund. 3. abundent, mult, mare, amplu, cuprinz&tor, intins. 4. fastuos, stralucitor, grandios. maret, impresionant bogatie £ 1. avere, avutie, belsug, prosperitate, prisos, cheag. 2. am- ploare, abundentaé, vastitate, intin- dere, cuprindere, marime boi 7. v. statura boi vd. v. vopsi boiangiu 77. vopsitor boicota vd. v. submina boier m. v. mosier boieresc 7. claca, rusfet, beilic boierime / aristocratie, mosierime, nobilime, protipendada boieros, -oasa ad. v. trufas bojdeuca £ v. cocioaba bolborosi vb. a mormai, a baigui, a balbai : bold 7. ac (cu gamalie) boli vé. v. zacea bolid 7. meteorit, aerolit bolnav, -4 aaj. suferind, infirm, be- teag, neputincios, incapabil bolnavicios, -oasa adj. debil, firav, gubred, maladiv bolovan 77. pietroi, stanca bolita f 1. cer, firmament. 2. cu- pola, boltitura, arcada, arc. 3. pravalie, dugheana bolti vo, a arcui bombastic, -a adj. retoric, emfatic, afectat, declamator, pompos, gran- dilocvent bombat, -A4 aaj, convex, proeminent bombani vo. v. morma: bomboane / p/ dulciur. cale bondar 7. barzaun boneta 7 scufie, tichie bonificatie £ rabat, reducere. scazamant, facilitati (de nlata) umfiat, fahan-bont, boanta aaj. turtit, retezat, fara varf bonton 7. v. politete bonz 77. v. capetenie borangic 7. matase borcanat aq/. umflat, gros borceag ™. mazariche bord 77. tarm, margine, mal bordei 7. v. coliba : * pordura f chenar, margine, tivitura boreal adj. nordic, septentrional borfag ™. pungas, hot, gainar borhot 7. tescovina, bostina boroboata £ isprava, pozna borsi vd. v. fermenta borta /.v. gaura bortos, -oasa adj. 1. burtos, obez, gras. 2. (£) gravida, insarcinata, grea borviz 7. apa minerala boschet #7, tufis boscoana f v. vraja boscorodi vd. v. murmura bostan ™. dovieac, harbuz bosumflat, -4 aaj. suparat, tmbuf- nat, tafnos, capricios, sucit bot n. v. gura , boteza vb. v. numi hot 77, cocolog, bulz bofi vo. mototoli, cocologi, sifona box 77. pugilism boxa £ compartiment, despartitura brac n. sfarmatura brambura aov. aiandala, aiurea, haotic, dezordonat, fara rost, ana- poda : brambureala £ debandada, haos, dezordine brancarda f targa braniste £ v. padure branga vd. a conecta, a lega, a atasa brangé f 1. ramura, domeniu, sector. 2. meserie, profesie, ocupatie, slujba, functie bragoave f p/. fleacuri, povesti, palavre, gogosi, vorbe goale, minciuni brat 7. 1. mana, branca. 2. ramura, ramificatie, crac brav, -4 adj. v. curajos brava vd. a infrunta, a sfida ciuntit, bravo! inter. foarte bine, excelent, minunat, foarte frumos, felicitari! bravura £ vitejie, eroism, barbatie, temeritate, cutezanta, indrazneala brazda f 1. razor, polog. 2. (fig.) - fagas, dara, urma, partie breasla f tagma, corporatie, rang, categorie, cin breaz, -4 v. grozav brebenel m. deditel, brebenea, breaban, iota, pastita, floarea-pastilor bresa f —s spartura, = gaura, deschizatura brevet n, licenta, permis, patenta breviar 7. compendiu, sinteza brezaie f 1. capra. 2. paparuda briceag 7. culitas, custura, brigca brigada f echipa, unitate, grup brigand ™. talhar, bandit, hot briliant 7. diamant brisca f trdsurica, cabrioleta britanic, -4 adj. englez briza f v. adiere brau 7. 1. cingatoare, centura, cor- don, curea, serpar. 2. mijloc, talie. 3. bordura, chenar, dung&, brand, ciubuc, vrasta broboada f basma, naframa broda vb. 1. a coase, a inflora. 2. (fig.) a scorni, a nascoci, a inventa brodeala f potrivire, nimereala, congruenta brodi vd. a se nimeri, a se potrivi, a concorda broga vb. a lega, a compacta brogura / cartulie, fascicula, opus- cul bruftuiala £ mustruluiald, dasca- feala, critica, mustrare, repros bruion 7. ciorna, schita, concept bruiaj 7... perturbare, tulburare, larma, zgomot brumar 7. noiembrie bruma f 1. pruind. 2. putindtate, micime, fleac - brumarel 7. octombrie brumariu, -ie aj. fumuriu, vinetiu brun,-4 @dj. negricios, brunet, oaches, smolit, tuciuriu brunet, -4 adj. v. brunbrusc, -4 adj. neasteptat, deodata, subit, inopinat, spontan, fulgerator brusca vb. a repezi, a bruftului, a inghesui, a maltrata brusture 7. lipan brut, -4 adj. neprelucrat, nefinisat, necioplit, grosolan, primitiv, necizelat brutal, -& adj necivilizat, aspru, dur, silnic, agresiv, rau,.neomenos brutalitate f duritate, asprime, rutate, agresivitate, neomenie - brutaliza vb. a agresa, a maltrata, a vatama, a lovi, abate, aataca buba f 1. abces, furuncui. 2. neajuns, fncurcaturaé, complicatie, greutate bubui vb. a (de)tuna, a dudui, a vui, a rasuna bucata £ 1. fragment, parte, fran- turé, portie, crampei. 2. compozitie, tucrare bucate f p/. 1. hrand, alimente, mancare. 2. cereale, grane bucalat, -4 adj. v. dolofan _ bucatica f farama, particica, faramatura, pic buchet 7. 1. mdnunchi, smoc, chita. 2. miros, aroma, parfum buchisealé f invatare, studiu, toceala bucium 7. corn, tulnic bucla f zuluf, carliont, cret bucluc 7. necaz, = neajuns, ?ncurcatura, mizerie buclucas, -a adj..v. carcotag bucolic, -4 adj. idilic, pastoral, campestru bucolica £ egloga, idila bucura vv. 1. a se desfata, a se veseli, a se amuza, a jubiia. 2. a beneficia, a profita, a se folosi de... bucurie £ multumire, satisfactie, placere, desfatare, euforie bucuros, -oas& ad/._—Satisfacut, vesel, bine-dispus, voios, multumit buf, -& aaj. burlesc, caraghios, gro- tesc, caricatural bufant, -a adj. infoiat, umflat bufet 7, v. bodega bufnita £ cucuvea, buha, bogza bufon /7. mascarici, paiata, cabaz, ' ghidus, caraghios buha £ bufnité buhdit, -& adj. urmflat, buget, puhav buimac, -4 adj. v. Zapacit buimaceala f nducire, zapaceala, ameteala, buimacire bulb 77. tubercul bulboana £ v. valtoare * bulbucatura fv. umflatura buleandra f v. zdreanta buletin 7. 1. revista, anuar, pe- niodic. 2. ingtiintare, anunt, comunicat bulin 7. comprimat, caseta, pilula buluc pn. v. gramada buluci vo. v. fnghesui bulz 7. cocologs, bulgare bumb 77. nasture bumbac 7. 1. coton. 2. (inv.) vata ‘bun, -4 ad 1. cumsecade, de treaba, amabil, inimos, generos, binevoitor. 2. bland. blajin, pagnic, prietenos, caim, cuminte, cuviincios. 3. placut, convenabil, binevenit, util, potrivit. 4. destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, apt, vrednic. 5. valabil, neuzat, nestricat, nealterat bun 1. v. avere bund f bunica buna-credinta / v. sinceritate buna-cuviinta £ v. politete bundoara acv. precum, de exem- plu, de pilda bunastare f v. belsug bunatate £ omenie, cum- secadenie, generozitate, _noblete, bunavointa, amabilitate, blandete bunavointa f£ 1. amabilitate, noblete, generoziate. 2. silinté, ravna, zel bunda f cojoc, pieptar bun-gust 7. rafinament, distinctie, eleganta bunic 7. taté-mare, bun, taica, bunel . bunicd £ mama mare, buna, mamaie bun-simt 7. sensibilitate, politete, buna-crestere, amabilitate bura # burnita, taraialaburduf 7. 1. foale, stomac. 2. cog, coviitir burdusi vb. 1. a umple, a in- gramadi, a indesa, a ticsi. 2. (fam.) a bate, a snopi, a stalci, a busi. 3. a se coji, a se Scoroji, a se Cogcovi_ burete mm. ciuperca, manatarca burghiu 7. sfrede) buric 7. omilic; (fig.) centru, mijloc burlac . celibatar, neinsurat, flacdu, becher, cavaler burlesc, -easca ad. grotesc, cari- catural, caraghios, buf, parodic burnita f taraialé, bura, ploaie marunta burta £ pantece, abdomen, foale buruiana f balarie, dudau, beldie burzului vb. a se supara, a se enerva, a reactiona, a se infuria busola f 1. compas. 2. ghid, calauza, cicerone . . hrib, busi vd. a impinge, a lovi, a izbi bugon #7. dop, astupug bustean 7. trunchi, butuc, ciomp buted f trdsur& (de lux), radvan _ butelca f sticla, garafa, butelie ' bute # butoi, potoboc, saca, buriu’ butelie 7 sticla, buteica butnar 7. dogar butoi 7. bute, poloboc, saca, buriu butoniera f cheutoare, gaica butuc 77. bustean, trunchi, ciolhan, ciump butucadnos, -oas4- adj. grosolan, Nefinisat, necioolit, necizelat buturuga £ butuc, cioata, ciump, bustean buza f 1. margine, limita. 2. tais, ascutis buzdugan 1. ghioaga, maciuca buzunari vd. a fura, a sterpeli, a pungasica con. adv. prep. 1. cum, precum, dupa cum. 2. cam, aproximativ. 3. de, pentru, spre, drept cabala f v. uneltire cabalistic, -4 cf obscur, incalcit, misterios, neclar, ascuns, confuz, cabinet 7. 1. dirou. 2. guvern, con- siliu de ministri cabotaj 7. navigatie cabotin m7. 1. mascarici, actor fais. 2. garlatan cabrioleta f sareta, brisca, trasurica cacealma / pacdaleala cacom n. hermina cadaveric, -a aaj. palid cadavru 7. les, corp, trup, starv. hoit, ramagite pamantesti, mortaciune cada / vanda, baie cadentat, -4 aq. ritmat, sacadat, accentuat, apasat cadenta f ritm cadou 7. dar, plocon, atentie, pes- ches, (fam.) mita cadra vb. a corespunde, a potrivi cadre 77. p/. perscnal, angajati, sluj- basi, colectiv eadru 7. i, 1. rama, pervaz, toc, canat. 2. intindere, spatiu, teren, domeniu, peisaj, tablou. 3. mediu, ambiant4, anturaj, climat, impre- jurare. Il. angajat, slujbag, functionar caduc, -a adj. trecdtor cafeniu, -ie af maro, maroniu, castaniu, saten caftan 7. manta, dulama, cabanita caimac pn. smantana - calabalac n. bagaj calamitate f£ nenorocire calapod n. sablon, model, tipar, forma, calup ‘cala £ magazie, hambar caicina vb. a arde, a carboniza ~ calcul 7, socoteala caicula vb. 1. a socoti, a numara. 2. a combina, a aranja, a planui. 3. a aprecia, a evalua, a estima, a deter- mina . calculat, -4 adj. socotit, masurat, chibzuit, moderat, ponderat cald, -4 adj. 1. fierbinte, arz&tor, incins. 2. afectuos, afabil, prietengs, cordial, tandru og caldaram n. pavaj, asfalt cale f 1. drum, curs, itinerar. 2. directie, linie, sens. 3. (fig) metoda, mijloc, chip, sistem. 4. filiera, mijlocire, intermediu - caleagea fF trasura calendar 7. almanah calfa f ucenic calibra vo. a sorta, a selectionacalibru 7.°1. m&rime, volum, di- mensiune. 2. fel, soi, speta, gen, sort calic,-4 adj 1. sarac, nevoias, oropsit, sarman. 2. zgarcit, avar, egeist, meschin califica vb. 1. a specifica, a numi, a taxa, a eticheta. 2. a instrui, a preg&ti, a forma, a specializa calitate *# 1. jinsusire, valoare, trasurd, atribut, nota, specific. 2. titlu, tang, grad, competenta calificativ . apreciere, eticheta, nota, pretuire, epitet caligraf ™. copist, gramatic, contopist, calemgiu, diac, pisar calm, -A adj. linistit calma vb. v domoli calmant, -4 adj. linistitor, odihnitor, alinator calomnia vb. a defaima, a blama, a denigra, a ponegri, a barfi, a hull, a discredita calomnie £ defaimare, ponegrire, barfeala, barfa, ocara, clevetire, nula, denigrare, insulta calp, -& adj. fais calup 7. calapod calvar 7. chin, suferintaé, durere, mizerie, apasare calvin, -a-adj. reformat calvitie £ chelie, pleguvie cam adv, 1. aproximativ, circa, vreo, aproape. 2. putin, nitel. 3. prea, excesiv, exagerat camarad, -4 m. coleg, prieten, tovaras, ortac camarila f clica camataé £ dob&nda, procent, ” interes camera'¢ 1. odaie, incapere, sala. 2. anvelopa camerista f femeie de serviciu, subreta camerton 7. diapazon campament 7. tabara, iagar, bivuac campanie f 1. rdazboi, {upta, ostilitati 2. actiune (de masa), mobilizare, propaganda campanila f clopotnita campestru, -A adj. pastoral, taranesc, rustic camping ”. v. cantonament campion m. as, fruntas, protagonist camufla vd. v ascunde canaf n. ciucure, turture canava f urzeala canal 7. 1. sant, trangee..2. tub, conducté, teava. 3. lungime de unda canalie £ v. ticdlos canaliza vd. 1. salubriza, a asana. 2. (fig) a indrepta, a orienta, a dirija canapea f sofa, divan, dermeza canat 7, pervaz cana f ulcea, ulcica cancan 7. v. barfa cancelar ™. prim-ministru, premier cancelarie £ birou, oficiu cancer 7. neoplasm, maligna, rac candelabru 7, policandru candid, -& ao/. v. curat candida vé. v. concura candidat,-A om f competitor . candoare f 1. inocenta, castitate, nevinovatie, puritate, curatenie. 2. naivitate, credulitate candriu, -ie adj. v. zapacit canevas 7. v. schita cange fv. ranga canibal, -A adj. salbatic, antropofag canicula f argita, dogoare, naduseala, zaduf, cuptor canistra £ bidon canon 7. 1. dogma, regula, crez, lege, norma, tipic. 2. chin, calvar, cazna, supliciu, tortura canenada £ bombardament, tir tragere canoni vd. a chinul, a tortura canonic, -a adj. normativ, dogmatic canotaj 7. vaslit, lopatare (sport) cant 7. muchie, dunga campenesc, lider, tumoare concurent, legic. cantabil, -4 ad, melodios, armonios, muzical cantalup ™. pepene (gailben), turkestancantitate f marime, volum, mul- time, suma, numar, catime cantona vb. 1. a (se) instala, a caza, a tabar?. 2. a se limita, a se restrange cantonament 7. campament, bivuac, ” tabard cantor 7. psalt, tarcovnic, dascal, cantaret cap am. 1. teasta, craniu, capatana (jargon), dovleac, glava, tartacuté. 2. minte, cuget, gandire, cugetere, jitdecata, _rationament, memorie. 3. persoand, om, individ; ins. 4. sef, capetenie, stab, comandant. 5. jinceput, frunte. 6. capat, _sfarsit, ‘final, — terminatie, extremitate : . capabil, - adj. v. priceput capac /. acoperitoare, invelis capacitate f 1. forta, tarie, putere. 2. aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate. 3. cuprindere, volum, marime capat 7. 1. limita, — sfarsit, terminatie, cap, fine, extremitate, final. 2. bucata, fragment, frantura capcand f 1. cursa, prinzatoare, lat. 2. ademenitoare, ispita. momeala capela’ f v. sapca capela? f bisericuta, paraclis capilar adj. subtire, fin, ingust capigon #. caciulita, boneta capital,-4 ad 2. — esential, fundamental, decisiv, substantial, vital. 2. (f.) majuscula, verzala, mare capitala £ metropola capitaliza vb. a strange, a aduna, a concentra, a acumula capitol 7. parte, fragment capitona vd. a imbraca, a tapisa capitula vb. a se preda, a se supune, a ceda, a se da invins, a se inchina capiu, -ie adj. v. nebun capodopera f£ creatie, realizare geniala capot 7. halat capota vb. v. prabusi capricios, -oasa adj. v. nestatornic opera, capriciu . moft, toane, rasfat, ciudatenie, fita, izmeneala capsoman, -4 @o/. v. stupid capta vb. a prinde, a recepta, a colecta, a aduna, a strange captiv, -& adj. v. prizonier captiva vd. a inlantui, a subjuga, a seduce, a fermeca, a delecta, a vraji, a capta captivant, -4 aaj. v. fermecator captivat,-4 adj sedus, cucerit, fermecat, fascinat, vrajit captivitate £ v. robie captura vb. 1. a prinde, a aresta, a inhaéta, a apuca. 2. a ocupa, a cuprinde, a robi, a cuceri car 7. caruta carabina £ pusca, flinté caracter 7. 1. particularitate, nota, marca, insusire, atribut, calitate. 2. fel, natura, temperament. 3. litera, semn grafic caracteristic, -4 adj. definitoriu, propriu, specific, tipic, distinctiv caracteristica £ particularitate caracteriza vb. a _ defini, a specifica, a individualiza, a contura caracuda f ailbitura, plevugca, baboian, maruntis caraghios, -oasa adj. 1. comic, hazliu, glumet, burlesc, nostim, buf. 2. ridicol, neserios, de ras, rizibil caraghioslac 7. v. bufonerie carambol n. v. incurcatura carantina £ v. izolare carapace £ v. invelis caraula f v. paza caravana f£ v. convoi carbon 7. indigo, plombagina carboniza vd. a arde, a calcina, a se taciuna carcasa f 1. invelis, carapace, crusta. 2. cadru, schelet, osatura carcera adj. —scaiula, arest, inchisoare carda vd. a daraci, a scarmana cardinal, -a adj. v. fundamental cardinal ™. prelat (catolic), ierarh, eminenté, monsenior carenta Ff v. lipsé careta £ v. trasuracareu 7. v. patrat careva pron. cineva, oarecare, vreunul caria vb. a se gauri, a se Strica caricatural, -4 aaj. v. grotesc caricaturiza vd. v. ironiza cariera f v. profesiune carierist,-a m. fv. parvenit caritabil,-A adj. generos, darnic, milos, filantropic caritate 7 generozitate, bundatate, darnicie caramb /7. tureatca, saftian, tureac carnaj 7. masacru carnal, -3 adj. senzual carnaval 7. petrecere caro 7. toba carou 7. patrat, careu . carpeta £ covoras carta vb. a grupa, a repartiza, a clasifica carta f pact, conventie, document, acord (scris) carte f 1. opera, volum, tom, scriere, lucrare. 2. stiinta cultura, instruire, studii. 3. scrisoare, act, document, tmscris cartel 7. 1. monopol. 2. grupare, asociere, intelegere, coalitie cartier . sector, raion, cvartal, mahala cartilaj 7. tendon, zgarci cartona vb. a compacta, a lega (o carte) cartirui vb. a caza, a adaposti carton 7. Mucava cartoteca f fisier, evidenta cartug 7. glonte, plumb casa vb. a anula casant ad). v. fragil easap 7. macelar . casa 4, locuinta, domiciliu, camin, ad&post. 2. cladire, imobil, constructie. 3. familia, — menaj, casnicie, dinastie casa@ f. casierie cascada f cataractdé, cadere de apa, niagara caseta f cutioara, cutiuta oarecine, nobil, trupesc, _ fizic, casnic, -a adj. domestic, familial, gospodaresc casnica # gospodina cast, -A adj. v. nevinovat castaniu, -ie acj. saten, maroniu, _ Cafeniu casta 7 v. tagma castitate f puritate, nevinovatie, virginitate castra vd. a jugani, a scopi, a emascua castron /7. v. vas castru 7. lagar, tabard, campament caseta f pastila, bulin, comprimat, pilula, tableta cat 7. etaj, nivel, plan catabolism 7. dezasimilatie, dezasimilare, dezintegrare cataclism 7. v. catastrofa catacomba f v. subterand catadicsi vo. v. binevoi catagrafia vb. a inventaria, a recenza, a inscrie, a inregistra cataliga Ff piciorong, papainog catalizator n. accelerator, activant catalog 7. registru, fisier, catastif, condica catapeteasma £ iconostas, tampla, fruntar cataplasma f£ compresa, prisnit, oblojeala, piasture catar 7. guturai, coriza, rinita cataracté' f cascada, cddere de curatenie, apd, niagara cataracté® f albeata, apa-alba, perdea catarg 7. arbore, masta catastif 7. v. catalag catastrofal,-4 adj. —ingrozitor, groaznic, dezastruos, fatal, teribil catastrofa f dezastru, calamitate, flagel, grozavie, napasta, urgie, nenorocire, sinistru, pacoste catedrala f bisericd, bazilica, templu, lacag divin catedra f 1. pupitru, birou. 2. profesorat, dascalie, invatamant, belferie categoric, -4 adj. 1. ferm, hotarat, decis, transant, raspicat. 2. evident,izbitor, clar, indiscutabil, cert, vadit, sigur, net categorie £ 1. clas, grupare, fel, gen, speta, soi. 2. chip, fel, gen, tip. 3. paturd, strat, treapta categorisi vb. v. clasifica catehism 7. (fig.) manual, pravila, indreptar catena fF v. lant caterinca f£ flagneta, minavet caterisi vb. a faspopi, a excomunica, a exclude catifea f velur, plus, barson catifelat, -A adj. matasos, moaie, delicat cataér ™. 1. magar, asin, mul. 2. (fig.} om incapatanat, — inflexibil, indaratnic catolic, -a adj romano-catolic, apostolic, roman, papistas, papist catrafuse p/. boarfe, bulendre, falabalac, toale, troace catran 7. gudron, smoaia, pacura: (fig.) suparare, furie, venine catrinta ¢ pestiman, zavelca, fota cataveica f scurteicd, zoava cauc 77. caus, scafa caustic, -4 aq/, muscator, usturator, taios, zeflemitor, ironic, satiric cauteriza vb. a arde cautiune f garantie, chezasie, asigurare, gaj cauza vb. a pricinul, a determina, a produce, a provoca, a genera, a isca cauzatitate fF conditionare, determinare, motivare . cauzi f 1. motiv, — pricina, considerent, mobil, ratiune, temei. 2. origine, obarsie, izvor, sursa. 3. proces, actiune, judecata, para cavaf 7. v. cizmar caval 77. v. fluier cavaler ™. 1. nobil, aristocrat. 2._ calaret, calarag, cavalerist. 3. ostas, luptator, cdlaret. 4. holtei, burlac, flacau, celibatar, becher, june cavalcada f calarie, alergare de cai cavalerie # calarime cavalereste aav. v. leal cavalerism n. v. politete " caverna f grota, pestera, hruba, cavitate caviar 7. icre negre cavitate f adancitura, gaura, scobitura, spartura cavou 7. criptaé, necropola, mormant caz on. intémplare, imprejurare, circumstanta, eveniment, ipostaza, situatie, fapt, context caza vb. v. gazdui cazan 7. caldare, -.rezervor, zanoaga cazanie £ predica, omilie, didahie, propovedanie cazemata / buncar, fortificatie cazma f hariet, sapa cazna f 1. chin, suferinta, canon, durere, tortura, suplictu. 2. efort, truda, staruinta, silinté, osteneala cazon, -a ad. militar, militaresc, ostasesc, soldatesc; (fig.) aspru, rigid cazual,-4 adj 1. accidental, incidental, ocazional, sporadic. 2. flexionar cazuistica f sofistica, vorbarie ca corny. 1. caci, flindca, deoarece, pentru ca. 2. incat, de, sa. 3. degi, cu toate ca. 4. doar, cand c&ci conj. decarece, ca, pentru ca, fiindca caciular curcan caciula £ 1. cugma. 2. (fig.) om, ins, individ, persoana caciuli vb. 1. a se ploconi, a se injosi, a se lingusi, a peria, a tamaia. 2. ase milogi,a cergi argutie, m. dorobant, ostas, caciulité f boneta, scufie, capatana, tichie caciulie ff capsuld, gamiéalie, capatanad, maciulie cadea vd. 1. a pica, a se pravali, a se prabusi, a se surpa, a se darama, a se rasturna, a se ldsa. 2. a se depune, a se aseza, a se asterne. 3. a atarna, a se apleca, a cobori, a se jinclina, a spanzura. 4. a se pierde, a esgua, anu reusi, a nu rezista, a pieri, a muri. 5. a se nimeri, a se brodi;'a sepotrivi, a se cuveni. 6. a-i sta bine, a cadra, a se cere cadetnita vb. v. tamaia ‘cadere f 1. 1. cdzdturd, picare, prabugire, naruire, surpare. 2. lasare, coborare, agtenare. 3. egec, nereusita, fiasco, disparitie. ll. capacitate, com- petenté, calitate, drept c&ftani vb. 1. a boieri, a innobila. 2. (fam.) a bate, a snopi, a parui cai vb. 1. a se pocai, a regreta, a-i parea rau, a jeli. 2. a compatimi, a caina, a deplange caina vb. 1. a se tangui, a se jelui, a se lamenta, a boci, a se vaicari. 2. a compatimi, a se cai, a depiange caingfé 7 regret, pocainta, re- muscare, parere de rau caigor m. 1. calut, cdlusel. 2. (pl.) calusei, tiribomba caita £ boneta, scufie, caciulita, scufa calare adv. incdilecat, pe cal ‘calarag m. calaret, cavalerist calaret m. calarag, cavaierisi, cavaler calarie ¢ echitatie, calarit, hipism calator, -oare adj. m. f 4, drumet, voiajor, trec&tor. pasager. 2. nomac, migrator, nestabil - calatori vb. a umbla, a merge, a voiaja, a se deplasa. calatorie £ drum. voiaj, deplasare, umblet calatorit, -3 ad. v. umblat calau m7. 1. gade, casap, tortionar. 2. tiran, ucigas, criminal cal4uza f s. £ ghid, indrumator, povatuitor, cicerone, mentor cal4uzi vb. 1. a conduce, a ghida, a indruma, a orienta, a povatui..2. a . se lua dupa, a urma, a asculta de cadlca vb. 1. a pasi, a merge, strabate, a batatori. 2. a strivi, zdrobi, a nimici, a distruge. 3. asupri, a napastui, a_ tiraniza, oprima, a oropsi. 4. a incalca, nesocoti, a viola (0 lege) calcatoare / jgheab, lin calcdtura £ mers, umblet, pas, pasit ooooo caldare f£ gaieaté, cazan; (fig.) zanoaga, circ caldura f 1. temperatura, febra, fierbinteald. 2. argité, caniculd zapuseala, dogoare, naduf, pojar, zaduf, vipie, torpoare 3. afectiune, atagament, simpatie, pasiune, ar- doare cAlduros, -oas4 adj. 1. cald. 2. afectuos, cordial, pasionat, amabil cali vb. 1. a se intari, a se oteli, a se fortifica. 2. a praji, a parpali calit, -& adj. otelit, intarit, rezistent, incercat, experimentat, matur calugar m. monah, pusnic, ana- horet, parinte calugdresc, -easca ad/ man&s- tiresc, monahicesc, monahal, monastic . calugdri vb. 1. a se pusnici, a fi monah. 2. a se retrage, a fi abstinent, ase izola calugarita £ maica, mireasa Domnului calus 7. scaun, scdunas, scaunel . calugei m. p/ caisori, carusel camara f 1. debara, ghelar, depozit. 2. odaie, incapere camasa / combinezon, furou camaras ™. -intendent. camerist . camatar m. zaraf, (fig.) zgarcit, afacerist, camin 7. 1. semineu, vatra, cuptor, soba. 2. cos, horn, fumar. 3. casa, adapost, locuinta, familie, menaj cani vb. a innegri (parul) cadpata vb. 1. a primi, a obtine, a dob&ndi, a cagstiga. 2. a incasa, a lua, acontracta capatai 7. 1. capat, extremitate. 2. cap, crestet. 3. situatie, rost, ocupatie capatui vd. a reugi, a se ardnja, a se chivernisi, a se imbogati, a se pricopsi capatuiala ¢ v. parvenire capatana 7 craniu, tigva, leasta, scafarlie, harca capeaun #7. v. canibal monahie, fecior,capetenie £ gsef, comandant, conducator, cap, bonz capia vb. v. innebuni ‘capitan m. sef, comandant, stab, mai-mare, conducator capistere # v. albie capita f claie, stog, porcoi capos, -oasa adj. v. incapatanat caprioara f ciuta, cerboaica caprior m, 1. cerb. 2. barna, martac. 3. falca, maxilar caprui, -ie ao/, castaniu, capriu capsuna / fraga captusgeala f dublura captusi vd. 1. a dubla, a ingrosa, a pune peste. 2. a indesa, a tixi, a burdusi, a inghesui. 3. a inhata, a ” ingfaca, a lua, a prinde. 4. a bate, a snopi cdpusd £1. icin. 2. mugur cara vb. 1. a duce, a transporta, a purta, a cdrabdni. 2. a se duce, a pleca, a o sterge, - carare f£ poteca, partie, drum, cale carat 7. transport, dus, purtare carabani vd. v. cara carabus mM. gandac-de-mai, bondar ' caramiziu, -ie adj. rosietic, ragcat cararuie # potecuta, cararuga caraug ™. carutas, chirigiu carbune 7, 1. aur negru; mangal, taciune. 2. antrax, dalac, .pustula carnos, -oasd adj 1. musculos, grasut. 2. miezos, pulpos carpanos, -oasa adj. zgarcit, avar, egoist, harpagon, calic - carticica =f volumas, carticea carturar m. invatat, erudit, savant, intelectual, om de carte carturaresc, -easca ad. cult, savant cartulie £ v. carticica carucior 7. Jandou, carut, trasurica carunt, -4 ad albit, incaruntit, sur, nins cdrutag 7. v. caraug caruta £ butca, trasura, cocie cartulie, livresc, casapi vb. a cioparti, a taia, a macelari, a masacra, a nimici,’ a distruge casatori v’. a se insura, a se marita, a se uni, a se nunti cdsatorie f£ mrariaj, casnicie, matrimoniu, insotire, insurare, maritis casatorit, -A aaj. familist, insurat, maritat, cununat casca vo. v. deschide cascat, -&4 adj. 1. deschis, holbat, zgait, holbat. 2. (fig.) zapacit, gura- casca, uituc, neatent, natafiet, prostanac, absent, distrat casnicie ¢ v.casatorie casuta £ 1. cascioara, bojdeuca. 2. compartiment, despartitura casuna vb. 1. a-l apuca, ai Se nazari, a-i veni in gAand, a urmari, a-i abate 2. a cauza, a pricinui, a provoca catana fF v. soldat catani vd. 1. a inrola, a incorpora, a fi soldat. 2. (fig.) a mustrului, a tine de scurt, a pune la respect catanie f v. militarie catinel adv. v. incet . catraineala f 1. catranire, gu- dronare. 2. suparare, necaz, tristete, niahnire, otrava , catrani vb. 1. a gudrona, a smoli. 2. (fig.) a amar, a intrista, a invenina catre prep. spre, inspre, la catusa f 1. fiare, obezi, lanturi. 2. ghinga, prinsoare, japita catadra vb. a se urca, a se sui, a se cocota, a se ridica, a escalada cafardtor, -oare adj. agatator, suitor, urcator cateli vb. v. imperechea catuie £ afumatoare, casoleta caug 7. 1. cauc, scafa, lingura. 2. ispol, scafita. 3. bild? ciutura, cupa. 4. canclic, canceu cauta vd. 1. umbla dupa, a cerceta, a scotoci, a cotrobai, a urmari. 2. a se cere, a avea valoare, a se vinde. 3. a se ingriji, a se ocupa, a se interesa. 4. a se sili, a incerca, a se osteni, a se trudi. 5. a se vedea, a tatona, a observa, a cerceta, a examina. 6. ase trata, a se doftori, a urma-o curd. 7. a privi, a se uita, a urmari cautat, -a aa/ v. afectat cautatura Ff 1. privire, uitatura, cautare. 2. fata, mina, expresie, aer cauzag m. revolutionar, conspirator eazatura f 1, cadere, prabusire. 2. hodorog, ramolit, babalac, ghiuj. 3. derbedeu, jichea, secatur3, imeral, corupt : cazni vb 1. a se chinui. a se forta ase munci, a se trudi. 2. a chinul, a tortura, a maltrata cainos, -oasa adj *Au, brutal, aspru, crud, hain, neomenos, nemilos calti 77. p/. pacige, calafat camp 7. 1. campie, ses, baragan. 2. ogor, tarind, cultura: 3. taram, loc, spatiu, intindere, arie, domeniu, cerc, sferd, cadru campenesc, -easca ad’ pastoral, rural, campestru, satesc campie /* ses, baragan, camp cand cory. cum, oarece, daca, desi candva adv. odata, demult, altadata, altcandva cant 7. v. cantec canta vb. 1. a intona, a glasui, a doini. 2. a boci, a jeli, a se tangui. 3. a glorifica, a elogia, a cinsti, a preamari, a proslavi cantar a. balanté, bascula, cum- pana cantare f cantec, melodie, viers, melodie cantaret 7. dascal, tarcovnic, diac, paraclisier, psalt, cantor , cantari vb. 1. a masura, a evalua, a trage, a pretui. 2. a cumpani, a chibzui, a judeca : cantec 7. 1. melodie, cantare, . Muzica, melopee. 2. arie, compozitie, lied carcad f£ spate, dos, spinare carciagar m. v. carcotas carciuma fF v. bufet carcotas,-a adj certaret, ne- Multumit, dificil, carciogar, incomod. 2. intrigant, barfitor, colportor pusta, intrucat, de- odinioara, card . %. turma, stol, ciopor,. 2. ceata, banda, clan, tagma carai vb. v, cicali carlan /m. mior, noaten carlig 7. andraa, iglita, naveté cearliong m. bucla, zuluf, cret, inel carmaci m.-7, pilot. 2. carmuitor, conducator carmA f° 1. oiste, carmuire, conducere, guvermare, domnie carmeaia fv. abatere carmi vb. 1. a coti, a vira, a se abate, 2 cotigi, 2. a sovai, a ezita. a se codi, a Se eschiva carmiziu, -ie = ac purpuriu, carmin carmui vo. ~a conducey a administra, a guverna, a domni, a dirigui . caérpaci =m. peticar. (prost), Araie-brau, ageamiu carpa f otreapd, pética, buleandra, treanté, zdreanta carpaci vb a carpi, a petici, a potlogi carpator 7. fund, tocator carpeala f 1. carpire, reparatie. 2. (fig.) refacere (superficiala), lucru de mantuiala, peticire carpi vd. 1. a coase, a petici, a repara, a drege. 2. (fig.} a lovi, a bate, a atinge, a da palmi, a snopi carti vd. v. protesta cartita £ sobal, orbet, muguroi castig 7. 1. avantaj, beneficiu, folos profit. 2. salariu, retributie, indemnizatie : castiga vb. 1. @ profita, a dobandi, a beneficia, a obtine. 2. a cuceri, a repurta, a invinge, a birui,.a bate, a izbandi cat conj. ca, precum, cum, oricat cateodata adv. uneori, din cand in cand catime £ 1. marime, cantitate, numar, volum. 2. parte, fragment, fractiune catva aav. putin, oleaca, ceva, nitel ce 1. (pron.) care, oricine. 2. (adv.) cat, cum protap. 2. comanda, rosu-incnis, pantotarce /nter. cum?, poftim?, aud?! ceacar,-4 adj. sagiu, zbanghiu, strabic ceafa f grumaz, cerbice ceahlau /. vultar barbos, zagan ceair 7. pagune, imag ceapa f 1. arpagic, borceag. 2. . bulb ceapraz 7. firet, pasmant cearté f 1. galceava, dezbinare, sfada, altercatie, animozitate, dis- cordie, disputa, disensiune, in- vrajbire, vrajba, zazanie, dihonie, zavistie. 2. dojana, mustrare, morala, bruftuiala, besteleala ceas 7. 1. ora, vreme,.moment, rastimp. 2. ceasornic, orologiu, ornic. 3. contor, masurator ceaslov 7. v. carte (sacra) ceasornic 7. v. ceas * ceaté £ 1. grup, gramada, card, droaie, gloata, multime, buluc,. paic, _ Stol, liota. 2. clicd, gleahta, camarila, banda, tabara ceata # v. negura ceaun 7. caidare, tuci cecitate £ orbire ceda vd. 1. a lasa, a preda, a da, a renunta, a cesiona., 2. a se muia, a se supune, a capitula, a nu se impotrivi, a se pleca, 3. a se atenua, a slabi, a sc&dea, a se ameliora. 4. a se frange, a se rupe, a crapa, a se deforma ceferist m.feroviar ~~ celar n. camara, magazie celalalt, -4 pron. altul, alaialt celebra vd. 1, a oficia, a siuji, a sdvargi. 2. a aniversa, a sarbatori, a praznui, a serba celebritate f ~ faima, reputatie, renume, prestigiu celebru, -A adj. renumit, ilustru, faimos, reputat, vestit, arhicunoscut celeritate 7 v. iuteala celest, -4 aaj. v. divin celibat 7. burlacie celibatar,-4 adj. . necasatorit, holtei, burlac, cavaier, june, becher celulé f 1. alveold, c&suica, chilioara. 2. carcera, arest, inchisoare glorie, cenaclu 7. grup _literar-artistic, reuniune, asociere centenar, -A aaj. secular centiron n. centura. centra vé. a axa; (fig.) a grupa, a strange - central, -4 aaj. principal, medial, esential, dominant, nodal centraliza vi. a concentra, a grupa, a strange, a aduna, a subsuma centru 7. mijloc, miez, focar, inima, nucleu: centura f curea, centiron; colac de salvare, cordon, cingatoare centurion /7. ostas, sutas cenugar 7. 1. urnd funerara. 2. scrumiera cenuga f scrum cenusiu, -ie aa/. fumuriu, gri, plum- buriu, sur, pamantiu cenzura f control, supraveghere cenzura v.1. a controla, a verifica. 2. a opri, a sista, a interzice (aparitia) cep 7. canea, tiplu, pipa; nod, dop cepeleag, -a adj. peltic, sasait cer n. 1. bolta, firmament, ‘crug, tarie. 2. aer, atmosferd, vazduh, eter. 3, rai, paradis, eden. 4. pronie, divinitate, providenta cerat, -4 aaj. impermeabil, izolant cerber ™. paznic, gardian cerbice £ ceafa, grumaz cerbicie f incdpatanare, impo- trivire, tenacitate, darzenie — cerboaica F ciuta ‘ cere n. 1. circumferinta, roata, disc, rotocol, colac. 2. ambianta, anturaj, mediu, sfera, atmosferé. 3. grup, grupare, asociatie, club cerceta vb. 1. a examina, a analiza, a ‘investiga, a studia, a~ urmari, a explora, a scruta, a cauta. 2. a se documenta, a se informa, a iscodi. 3. a chestiona, a intreba, a controia, a sonda, a verifica, a verificare, ancheta. 4. a vizita, a vedea cercevea / pervaz, rama, cadru, toccerdac 7. pridvor, veranda, foigor, tinda, belvedere cere vb. 1. a pretinde, a solicita, a reclama, a revendica. 2. a dori, a pofti, a vrea, a canta. 3. a necesita, a impune, a pretinde, a implica. 4. a se cadea, a trebui, a se cuveni cereale £ p/. grane, bucate, paine cerebel 77. creierul mic, creieras cerebral, -4 adj mintal, rational, Spiritual, intelectual ceremonial 7. ceremonie, eticheta, protocol, ritual, randuiala, — tipic, solemnitate : ceremonie f 1. ceremonial, eticheta, protocol, tipic, solemnitate. 2. fast, pompa, parada, cinstire, gala. 3. serviciu, siujba, oficiu ceremonios, -oasa ad/ 1. pro- tocolar, solemn, festiv, sarbatoresc. 2. onctuos, afectuos, mieros cerere £ 1. solicitare, pretentie, exigenta, revendicare. 2. rugaminte, apel, doleanté. 3. petitie, jalba, suplica. 4. dorinté, deziderat, postulat ceresc, -eascad adj. celest, divin, sideral, zeiesc, minunat, preinalt cerga f patura, tol, cuverturd, velinta, scoarta, laicer cerinté f 1. exigenta, imperativ, necesitate, pretentie. 2. dorinta, deziderat, vointa. 3. trebuinta, nevoie, necesitate cerne vé. 1. a alege, a selecta, a ratine. 2. a bura, a burnita, a tarai. 3. a deosebi, a deslusi, a discerne, a distinge cerni vo. v. indolia cergsetor 7. milog, pomanagiu, calic, sarman cersi vb, a cere, a se milogi, a cersetori cert, -a aay. 1. sigur. neindoieinic, adevarat, pozitiv, veridic, 2. concret, palpabil. real. 3. ferm, fixat, hotarat certa vb. 1. a musira, a doleni, a mustrului, a admonesta. a dascali, a dojeni 2. a se invrajbi, a se galcevi, a se sfadi, a se supara certaret, -eata aaj. v. agresiv certifica vb. v. dovedi certificat 7. dovada, atestare, atestat, adeverinta, act, document certitudine £ siguranta, con- vingere, incredintare, credinté cerumen 7. ceara, clei cerut, -4 aaj. necesar, trebuincios, cuvenit cesiona vé, v. ceda cetate 7 fortareata, fortificatie, fort, intaritura cetatean, -4 adj. locuitor, bastinas cetatenesc, -easca adj. civic, civil, obstesc, comunitar cetafenie £ supugenie, nationa- litate cetatuie ¢ citadel; fortareata ceterags ™. lautar, — scripcar, violonist cetera f v. vioara cetlui vd. v. lega cetos, -oasa ad. —_incetogat, innegurat, nebulos, neguros, pacios, mohorat, tulbure ceuca f stancutd, cioaca, ciochité ceva pron. oarece, putin, oarecat, catva, intrucatva cezar 7. imparat, rege cezura f pauza (ritmicad), oprire (scurta) cheag 7. 1. coagul. 2. chimozina, labferment, | lactoferment, = maia, presura. 3. (fig.) avere, bani, stare, resurse . chef n. 1. petrecere, ospat, zaiafet, benchetuialdé. 2. dorinté, pofta, dispozitie, gust, plac, placere. 3. capriciu, naz, toana, fita chefliu, -ie ad. v. petrecdret chefui vb. a petrece, a benchetui, a se ospata , chei 77. mal, tarm, splai chei ¢ pi. defileu, strunga cheie 7 (fig.) 1. explicatie, dezlegare, stramtoare, » lamurire, deslusire, solutie. 2. secret, simbol, alegorie, canotatie chel adj. pleguv, cheibos, chilug chelar 7. camara, magazie chelalai vb. a scheuna chelbos, -oasa adj. 1. chel, plesuv, chilug. 2. murdar, jeqos, nespdlatchelfaneala f v. corectie chelt vé. a plesuvi, a chelbosi chelie 7 plesuvie, calvitie, plesuveala chetner /™. ospatar cheltui vb. a irosi, a risipi, a prapadi, a toca, a consuma cheltuialé f 1. plati, speze. 2. consum, risipa, irosire cheltuitor, -oare aaj __risipitor, nesocotit, mana-sparta, prodig chema vé. 1. a invita, a pofti, a convoca, a solicita. 2. a cita, a actiona. 3. a numi, a porecli, a boteza, a (se) spune, a (se) zice chemare f 1. invitare, poftire, convocare. 2. ordin, apel, dispozitie, porunca. 3. inclinatie, —_ vocatie, presiune, aptitudine, har, talent. 4. menire, rol, misiune, scop cheamat, -4 aaj. indreptatit, com- petent, priceput chemator 7. vornicel, vataf, vatasel chenar 7. 1. bordura, margine. 2. rama, pervaz, cercevea, cadru chenzinal, -& aq. bilunar cheotoare f butoniera, gaica chepeng 7. oblon chercheli vb. a se imbata, a se afuma, a se ameti a se turmenta, a se griza cherestea £ lemnarie chermesa # petrecere, bal, serata chersin 7. v. copaie chervan 7. v. caravana chestiona vd. a intreba, a interoga, a descoase, a examina chestiune f 1. problema, subiect, tema, treaba. 2. poveste, eveniment intamplare, socoteala, lucru chestionar 7. test, intrebari cheta f colecta, colectionare . chezag 77. garant, ostatic chezasie £¢ garantie, gaj, asigurare, cautiune, amanet chiabur /. instarit, bogat, bogatan, avut chiar adv. 1. precis, absolut. 2. plus colacar, intocmai, exact, inca, tocmai, in chibrit 7. aprinjoara, lemnut, focarita chibzui vé. 1. a judeca, a cump4ni, a reflecta, a rationa, a gandi, a socoti. 2. a aprecia, a crede, a gasi, a planui, amasura chibzuit, -4 ad. 1. cumpanit cumpatat, moderat, echilibrat, masurat, agezat, sobru, stapanit, serios. 2. cuminte, Intelept, judicios, temeinic, matur chica £ v. plete chichineata f chilie, camaruta chichita Ev. siretlic chiciura f promoroaca chicot n. v. ras chifla ¢ franzeluta, painigoara chiftea £ parjoala chihlimbar 7. ambra, succin, electon chil 7. kilogram, kilo chilie f£ camaruta, celula chilim f. scoarta, covoras chilipir 7. c&stig, profit, avantaj, afacere, pleasca chist 7. v. tumoare chit m. 1. balend. 2. egalitate, achitare chita £ manunchi, buchet, jurubita chitanté f recepisd, _atestare, adeverinta (de piata) chiti vé. v. tinti chitcan ™. soarece, guzgan chitibug 7. 1. fleac, méaruntis, chichineata, -bagatela, nimic. 2. tertip, stratagema, gmecherie, siretlic, truc, viclenie chiui vd. a chioti, a hauli, a striga, atipa chiuitura f strigatura, chiuit, chiot, strigat, tipat chiul 7. 1. lenevire, sustragere, fuga, (de munca), farniente chiuretaj 7. raciaj, chiuretare chiulangiu /7. pierde-vara, lenes, farniente chiuveta # lavoar, lavabou chiverniseald f 1, capdatuiala, imbogatire, parvenire, pricopseala. 2. gospodarire, administrare, carmuire, conducere chivernisi vé. v. gospodari chivot 7. tabernacol; sicriul legiichix 7. v. egec ci conj. dar, insa, ba, dimpotriva, numai cicatrice £ semn, urma, stigmat cicatriza vb. a se vindeca, a se inchide (0 rana) cicaé adv. (fam.) chipurile, vorba ‘vine cicadleala f v. sacaiala cicali vd. a pisdlogi, a bate la cap, a saci, a plictisi, a barai cicerone /7. v. ghid ciclic, -4 adj. periodic ciclist 1. biciclist, rutier cicion 7. taifun, urgan ciclu 7. 1. perioada, rastimp. 2. menstruatie, period, regula. 3. lant, grup cidru 7. must cifoza f£ cocoasa, gheb, pup cifra vb. 1. a insuma, a aduna, a numara. 2. a (se) ridica, a atinge. 3. a coda cifra £ numar, cantitate cifric, -@ adj. numeric, cantitativ cifru 7. cod cilibiu, -ie adj. v. gratios cilindru 7. 1. sul, burlui. 2. joben cimenta vb. a consolida, a intari, a lega, a fortifica cimilitura. £ ghicitoare, cuvinte, zicadtoare cimitir 7. _ tintirim, morminte cimotie fv. ruda cin 7. tagma cine pron. 1. care, cel ce. 2. fiecare, oricare, fitecine cinegetic, -4 acf. vandtoresc cinema #7, cinematograf cineva pron. 1. careva, oarecare, unui, vreunul. 2.0m de seama, personalitate ~ cingdtoare f brau, centura, cordon, Curea, betelie cinste, f 1. onestitate, corectitudine, probitate, integritate. 2. virtute, nevinovatie, puritate, castitate, can- doare, sinceritate. 3. stima, respect, pretuire, onoare, vaza, credit. 4, elogiu, joc de necropola, chinga, fauda, marire, omagiu, slavire. 5. cadou, dar, bacsis, plocon, atentie, pegches cinsti vb, 1. a pretui, a onora, a stima, a respecta. 2. a elogia, a lauda, a omagia, a slavi, a preacinsti. 3. a inchina, a ospata, a trata. 4. ada bacsis, a darui, a mitui cinstit,-A adj. 1. corect, onest, integru, prob, incoruptibil, loial, de buna credinta, nepatat, virtuos, cast, pur, nevinovat, curat. 2. sincer, franc, teal, devotat, fidel, statornic. 3. onorat, pretuit, stimat, respectat cinteza f scatiu cinzeaca ¢ toi, ciocan, paharel cioareci m. p/. itari, pantaloni, bernevici ciob 7. harb, tandara, spartura, ciobi vo. v. stirbi cioban m. pastor, pacurar cioc 7. 1. clont, plisc, rost. 2. barbigon, barbuta, lacalie. 3. cap, varf, bot . ciocaneala f bocadneala, bataie, boc&nit, ciocanit ciocni vb. 1. a lovi, a bate, a boc&ni, a pocdni. 2. a pisalogi, a barai, a cicali, a plictisi cioclu /. dricar ciocni vb. 1. a (se) lovi, a (se) izbi, a (se) tampona. 2. a ciobi, a stirbi, a crapa. 3. a contrazice, a se opune. 4. ainchina, a toasta chilipirgiu 7. plescar, pomanagiu chimen mm. chimion, secara, secarica, tarhon- chimir 7. serpar, brau, chinga chin 7. 1. suferinté, durere, patimire, calvar, mizerie. 2. cazna, supliciu, tortura, — schingiuire. 3. framantare, necaz, grijé, Zbucium chindie # v. amurg chinga f 4%. chimir, brau, cingatoare. 2. jincheietura, catusa, stinghie, cocarla, punte, curmezis chinoroz 7. v. fard chintesenta ¢ esenta, sumum, miez chinui vd. 1. a cazni, a tortura, a schingiui. 2. a (se) trudi, a se stradui baci, oier,chinuit, - adj. 1. torturat, schingiuit, caznit. 2. framantat, obsedat, urmarit, trudit, necajit. 3. apasator, greu, insuportabil, rau chinuitor, -oare acj. 1. dureros, suparator, violent, intens, ascutit, sfredelitor. 2. obsedant, torturant, tiranic chiolhan 7. v. chef chior, chioaré aq, 1. sasiu, strabic, ponivos. 2. orb, nevazator. 3. (fig.) anemic, slab, inconsistent, sdrac, viaguit chiori vb. 1. a se holba, a se zgai, a se hiizi. 2. a orbi chioraég adv. 1. crucis, sagiu, stramb, incrucisat. 2. dusmanos, pe furig, piezis chioge 7. 1. ghereta, toneta. 2. foisor, cerdac, pavilion chiot 77. tipat, strigat, chiuit, haulire chip 7. | 1. fata, obraz, figura, infatigare, fizionomie, mind, expresie (fam.) mutré. 2. portret, desen, imagine, efigie. 3. om, ins, individ, persoana. Il. fel, gen, maniera, model, mod, fason, cale, forma, mijloc chipes, -4 aaj. v. aratos chipiu 7. v. sapca chir ™. (inv) jupan, domn, stapan chirci vb. 1. a se ghemui, a se inchirci, a se strange. 2. a degenera, a se ofili, a se usca, a se sfriji, a scadea chiriag /. v. locatar chirigiu ™. v. caraus chirilic, -4 adj. slavon, slavonesc chirurg 7. (medic) operator chisau 7. piulita chiselita f terci, amestec, tal- mes-baimes chistoc 7. muc ciocoi 7. arendas, parvenit, cioclo- vina, mosier cioflingar ™. secatura ciolan 77. 0S, clont ciolanos, -& adj. osos ciomag 7. bata, bat, toroipan, bota maciuca, ciomagar ™. bataug, haidamac, mardeiag, ciomagas ciomageala f bataie, chelfaneala . ciomagi vb. v. bate ciondaneala f v. cearta cloparti vd. v. imbucatati ciopli vb. 1. a taia, a bardui, a struji. 2. a sculpta, a cizela, a scobi. 3. (fig.) a se civiliza, a se cultiva, a se stila cioplitor 7. cutitoaie, tesla ciopor 77. card ciorba £ zeama, supa ciorchine ™. grapa, racem, stru- gure, ciucure ciordi vd. v. sterpeli ciorna 7 bruion, concept, schita, ciorovai vo. v. certa ciot 7. 1. butuc, bustean, buturuga. 2. mont. 3. nod cioturos, -oasa ac. noduros ciovica £ v. cucuvaie , ciozvarta f halca, hartan, bucata (de carne) cirac m. discipoi, invatacel circ 7. 1. caldare, cazan, zanoaga. 2. spectacol (cu animale) circa, adv. cam, aproape, aproxi- mativ, vreo circa f circumscriptie, despartamant circula vd. 1. a umbla, a se misca, ase deplasa, a merge. 2. a curge, a paruiala, elev, ucenic, sectie, se raspandi, a se jintinde, a se transmite, a se lati circular, -4. aof. rotund, rotocol, giratoriu, rotat circulat, -4 adj umblat, batut, batatorit, frecventat . circularé £ dispozitie, directiva, ordin circulatie £ 4. umblet, miscare, deplasare. 2. raspandire, uz, difuzare circumferinté # 1. cerc. ocol. 2. contur, perimetru, inconjur circumlocutiune f perifraza, locu- tiuhecircumscrie vb. a margini, a delimita, a demarca, a limita, a restrange circumscriptie f circd, sectie, raion circumspect, -4 oj. _precaut, atent, prevazator, prudent, vigitent circumstanta f£ imprejurare, ipo- staz&, situatie, conjunctura, ocazie cireada f turma, card, ciurda ciregar /™. (luna) iunie cigmea f fantana, sipot cita vb. 1. a mentiona, a semnala, a pomeni, a aminti..'2. a chema, a invita citadela, -4 7 cetdtuie, fortareata, intaritura citadin, -4 adj. urban, orasenesc, targovet citanie f citit, lectura, citire citatie £ chemare, invitare, invitatie citet, -eata adj lizibil, clar, deslusit citi vb. 1. a lectura, a parcurge (un text) 2. a studia, a invata, a se cultiva, a se instrui citit, -& adj. cult, cultivat, instruit, invatat, erudit ‘ cititor, -oare ™. f lector citronada £ limonada ciubar 7, hardau, vas ciubotar ™. cizmar, pantofar ciubota £ cizma, pantof, gheata clubuc 7. 1. pipa, narghilea. 2. ornament, decoratie, lambar. 3. spert, mita, bacsis ciubucar /7. spertar, potlogar ciuciulete m. 1. bot, cocolog. 2. zbarciog. 3. (adv.) leoarca, ud, ligtav ciucluli vb. a se ghemui, a se chirci, a se inchirci, a se strange ciucure mm. canaf, pompon, _ceapraz \ ciudat,-4 adj. curios, __ bizar, straniu, extravagant, fantezist, nastrusnic, sucit, original, insolit ciuda f 1. necaz, suparare, pica, pornire. 2. invidie, piz*na, ura ciudatenie £ bazaconie, extra- vaganta, ‘fantezie, curiozitate, comedie ciudos, -oasa adj. v. invidios ciuf 7. mot, suvita ciufuli vb. @ zbarli, a burzuli, a deranja ciufut, -& ad. 1. zgarcit, avar, scump. 2. indispus, morocdnos, cu toane . ciuguli vd. a ciupi, ciumpavi, a legumi ciulin m. scai, scaiete, ghimpe ciumat, -4 ac/._pestiferat, matizat, inveninat ciuma -f pesta ciumafaie f laur, maselar ciumpav, -& adj. schiop, clog ciung, -4 aq/. ciunt, schilod ciunti vb. a reteza, a taia, a trunchia; a mutila, a schilodi ciupeala f 1. piscatura, ciupitura. 2. (fig.) sustragere, furt, gdindrie, furtigag cluperca f burete, hrib, fungi ciupi vd. 1. a pigca 2. a sterpeli, a fura, a sustrage. 3. a ciuguli, a piguii ciupitura £ pigcatura, intepadtura ciur 7. sita, darmon, retea ciurda / v. turma ciuruc n. v. ramasita ciurui vd. 1. a cerne, a alege. 2. a gauri, a perfora, a impusca ciuté =f cerboaica, salbaticiune, jivina ciuteica f v. buturuga siutura £ 1. gdleata. 2. blid, caus, cupa civic, -4 aqj. cetatenesc, civil civil, -4 adj. civic, cetatenesc civilitate 7 v. politete civiliza vb. a cultiva, a umaniza, a cizela, a slefui _ civilizat,-& adj 1. manierat, politicos, amabil, rafinat, cizelat, sub- tire. 2. avansat, fnaintat, progresat, evoluat . . civilizatie £ cultura, progres, dez- voltare, propasire civism 7. v. patriotism cizela vb. 1. a slefui, a ciopli, a peria. 2. a civiliza, a cultiva, a stiliza clzmar mm. pantofar, ciubotar, papucar, papugiu claca vb. 1. a luxa. 2. a suferi (un esec) a piguli, a stig- caprioara;claca f robota, corvoada, boieresc, rusfet. 2. sezatoare, furcarie claie £ 1. capita, porcoi, stag. 2. gramada, buluc clama f£ agrafa clan 7. 4, ginta, neam, spita, comunitate. 2. gagca, banda, clica, sleahta clandestin, -A . adj. permis, interzis, ilicit clanta F ivar, incuietoare, clampa Ciapa / tusa, tasta clar,-43 adj. 1. limpede, deslusit, evident, ‘Amurit. 2. transparent, pur, diafan. cristalin, straveziu. 3. evident, tnvederat, flagrant, netdgaduit, vadit, manifest. 4. explicit, inteligibil, ras- picat, distinct . clarifica vb. 1. a lamuri, a desiusi, a limpezi, a descurca, a elucida, a explica, a raspica. 2. a descifra, 3 rezolva, 4 solutiona : claritate £ limpezime, parenta, pregnanta, evidenta clarvazator, -oare adj. patrunzator, ager, perspicace, penetrant, ascutit clasa vd. 1. a aranja, a ordonia, a aseza, a cClasifica, a dispune, a randui, a sistematiza. 2. a plasa, a situa, a fixa, a inchide (un dosar) clasa f 1. categorie, fel, gen, soi, specie, tip, varietate. 2. grup, ierarhie, ilegal, ne- trans- -rang, grad, treapt&. 3. sala (de curs); ” lectie, curs, ora clasic, -A ad, 1. exemplar, re- prezentativ, perfect, specific. 2. curent, uzual, traditional clasifica 7). 1. a clasa, a grupa, a ordona, a randui, a plasa. 2. a ierarhiza, a discerne , claustra vo. v. inchide clauzi /f prevedere, stipulare, mentiune, punct clavir 7. pian clabuc 77. spuma, sapuneala- clacag 7. iobag, serb cladi vb. a construi, a zidi, a edifica, a indlta, a dura cladire f constructie, casa, imobil, local clampani va v. flecari dispozitie, edificiu, clanjani vb. 1.-a tremura, a dardai. 2. a flecari, a clampani, a palavragi clantau /m. v. flecar clapaug, -A adj. blegit, atarnat clati vb. 1. a clatina, a legana, a balansa, a clinti, a zdruncina, ~a deplasa. 2. a limpezi (rufe) clatina vd. 1. a balansa, a clath, a oscila, a legaéna, a bascula, a balabani, a batai, a pendula. 2. a se impletici. 3. a se migca, a zgudui, a zdruncina, a agita, a zgaltai clatire f limpezire, clatit clefai vb. v. molfai clei 7. 1. lipici. 2. cerumen, ceara cleios,-oasa adj. 1. __silipicios, vascos, nacldios. 2. argilos, clisos, lutos. 3. (fam) nepregatit, prost, tufa clement, - adj, iertator, indulgent tngaduitor, generos, milos, bun, bland clementa £ ingaéduinta, indulgenta, bunatate, ieriare, blandeie, mila clenci 7. 1. carlig, clanté. 2. cauza, sens, substrat cleptoman, - aqj. hol, pungas, fur cler 7. preotime, sacerdotiu, popime . cleric m. tealog, duhovnic clerical, -4 adj. bisericesc, preotesc, ecleziastic, popesc clestar 7. cristal . cleste 7 1. forceps. 2. crivala, surub, teasc. 3. matcd, pldsele. 4. foarfece cleveteala f£ barfeala, barfa, denigrare, ponegrire, calomnie, defai- mare cleveti vd. v. barfi clica £ banda, sleahta, camarila, clan, gagca, coterie client, -4 m. f cumparator, mus- teriu climat n 1. clima, aer, atmosfera. 2. ambianta, mediu, societate, cadru, situatie, circumstante clima f aer, atmosferd, vreme, climat clina # v. panta clinti vb. a deplasa, a migca, a muta, a urni, a clati bleg, pleostit,clipa £ moment, minut, secunda, clipita, clipeala clipi vé. a licdri, a palpai clipita £ clipa, moment, secunda clipoceala f 1. murmur, susur, sopotedla. 2. piroteald, atipire, motaiala. clisos,-oasa ad. cleios, vascos clisma f spalatura clistir clistir 7. irigator Gligeu 7. gabion, calup cloaca f hazna cloci vb. 1. a jenevi, a trandavi. 2. a planui, a urzi, a coace. 3. a se strica, a se altera, a se degrada, a se imputi clocit, “8 adj. statut, alterat, stricat, imputit clocot 7. 1. fierbere, clocotire, fiertura. 2. agitatie, tumult, zbucium, freamat, talazuire, vuiet, framantare clocotitor,-oare ad/ 1. fierband, in fierbere, clocotind. 2. navalnic, aprins, ardent, agitat, nervos. 3. zgomotos, vuind, raésunadtor, tunator clont 7. cioc, plisc clopot 7. talanga . cloratic,-4 ad anemic, plapand, fara, viaga, palid closet 7. toaleta, vespasiana, Wc, latrina, privata clotan ™, sobolan, guzgan clovn m. masc@ricl, paiata, bufon, saltimbanc club 7. asociatie, societate, grup, reuniune cnocaut 7. invins, biruit, scos (din lupta), depasit cnut /. bici, tortura, nagaica coabita vo. a convietui, a conlocui, coace vd. 1. a frige, a praji, a arde. 2. a colecta, a face puroi. 3. a unelti,, a urzi, a pune la cale, a cloci coada f 1. cosita, plete. 2. codita, peduncul. 3. maner, toarta. 4. pulpana, trena. 5. sir, rand, aliniere. 6. capat, sfargit, incheiere, terminal argilos, lutos, (interioara), tipar, calapod, firav, confrerie, ‘flane, coafa vb. a piepténa, a ondula, a aranja (parul) coafurad £ pieptanatura, tunsoare, freza, frizura coagula vb. a se inchega, a se intari coaja Ff crusta, scoarta, _ tegument, invelig, pielita coala 7 foaie, foita, fila coalitie f alianta, unire, asociere, = intelegere, conventie coaliza vb. a se alinid, a se uni, a se solidariza coama / creasta, culme, crestet, | muchie coapsa ¢ pulpa, coxa, copan coarda f 1. struna. 2. tendon, ligament,-vana. 3. curmei, vita, lastar coasa f cosire, cosit, taiere -coase f/ a carpi, a repara, a prinde (cu acul) coasta /. 1. dunga, latura, parte. 2. margine, aripa. 3. panta, povarnis, clina, pripor, versant. 4. tarm, mal, chei ~ cobe £ piazd-rea cobi vd. a prezice, a prevesti, a anunta (ceva rau) cobori vb. 1. a descinde, a se da jos, a scobori. 2. a cddea, a se lasa, a tnvalui. 3. a apune, a asfinti, a declina, a scapdta. 4. a se reduce, a se micsora, a scddea. 5. a proveni, a se trage, a se obargi. 6. a se injosi, a se umili, ase degrada coborag 7. pantad, coasta, po- varnis, pripor coborator, -oare adj 1. inclinat, povarnit, in pantaé. 2. descendent, urmas, vlastar, odrasia, epigon cobuz 7. fluier, caval cobzar m. lautar, scripcar cobza f lauta, scripca, vioara cocarda £ insigna, emblema coca f 1. aluat. 2. lipici, pap, cir coccis n. noada cocean 7. 1. §$tiulete, ciocan, ciocalau. 2. cotor, strujan, hlujan cochet, -& adj. dichisit, elegant, ferches, aranjat, ingrijit, spilcuit, gatit . cocheta vo. a flirtacochilie f 1. (metalic) cocie F birja, trasura, cdruta cocina £ cotet, poiata cocioaba £ maghernitd, sandrama, bojdeuca cocarja vb. a se cocoga, a se indoi, a se ghebosa, a se garbovi~ coclauri p/. rape, pustietati cocleala f patina, ~ verzitura, oxidare cocli vb. a se oxida, a se inverzi cocoasa f gheb, cifoza, pup cocoli vo. v. alinta cocolog ”. bot, bol,: ghemotoc, bulz cocolosi vb. 1.-a boti, a ghemui, a mototoli, a strange. 2. a musamaliza, a ascunde, a acoperi. 3. a rasfata, a alinta, a razgaia cocon /™. v. copil cocostare m. barza cocog m. 1. cucurigu, pintenat. 2. ciocanel cocosa vb. a se ghebosa, a se garbovi, a se cocarja, a se tndoi, ase incovoia, a se curba cocota vd. a se catara, a se urca, a se sui; (fig.) a parveni cocteil 7. 1. receptie. 2. bautura (alcool). 3. amestec, mixtum cod #7. 1, culegere (de iegi), codex, pravila. 2. cifru, limbaj cifrat, simbol codalhb, -4 ad/. blond, balai codand f _ fetiscana, adolescenta codas, -& adj. lenes, ultimul codat, -4 aaj. (despre ochi) alungit, migdalat, prelung codex 7. v. cod codi vb. a sovai, a ezita, a se feri, a pregeta, a oscila, a se indoi codice 7. v. cod codifica vb. a legifera, a legiui, a face legi codité f 1. adaos, peduncul, petio! codarla f siregla, chelnad codobatura f prundar, codalba, pastorel, sfredelus codru 7. padure, sihla, silva scoica. 2. tipar bulgare, fetité, infloritura, 2. coechipier, -4 7. f partener coercitiv, -4 adj constrangator, obligator coerent, -& adj. legat, inchegat sistematic, logic, ordonat, armonios coerenta f£ logica, sens, noima coexistent,-a adj. simultan concomitent coeziune f unitate, solidaritate, legatura cofa f donita, bota cofeturi 7. p/ dulciuri, zaharicaie cofraj n. tipar cogeamite adj. cogcogea, puternic cognomen /. porecla, supranume cohorté f£ trupa, ceata, grup, formatie coincide vb. a se potrivi, a se suprapune, a fi echivalent, a concorda | ‘ coincident, -4 adj. corespunzator, echivalent, congruent, consonant coincidenta f potrivire, congruenta, concordantaé, suprapunere coji vb. v. descoji cojoc 7. biana, bunda cojocar 77. bidnar colabora vb. a contribui, a coopera cotaborator m. asociat, participant colac m. 1. ghizd, margine. 2. rotocol, cerc, talpa. 3. cozonac colan 7. 1. salbd, colier, sirag. 2. cing&toare, brau; cordon colateral, -4 adj. laturainic, marginal, secundar, aditional colationa vd. a confrunta, a compara colacarie £ oratie colb /. praf, pulbere, tarana coleai vd. a foi, a miguna, a se agita, a viermui, a furnica, a forfai colea adv. aproape, aici, alaturi colecist 7. fierea, vezica biliara colecta vb. 1. a aduna, a strange, a capta. 2. a coace, a face puroi colecta f chet, strangere, adu- nare, (de fonduri) mare, solid, suman, gubd, conlucra, a conlucrator,colectiv n. formatie, grupa, grup, colegiu, ansamblu colectiv, -4 adj. comun, obstesc, general, public colectivitate £ 1. comunitate, obgte, societate. 2. multime, masa, public colector 7. achizitor colectie, f£ culegere, adunare, reunire colectiona vd. a aduna, a strange, a culege, a achizitiona * coleg m. camarad, prieten colegiu m. 1. colectiv, comitet, birou, 2. liceu, scoala superioara coleric, -A adj. agresiv, manios, irascibil, aprig, nestapanit, iute, violent colet 7. pachet colibaé f bordei, maghernita, bojdeuca colica f spasm, crampa colier n, salba, colan, sirag colilie ad. alba colina £ colnic, delusor, dalma, grui colinda vd. (fig.) a cutreiera, a strabate, a vantura, a hoinari coliziune £ izbire, ciocanire, jovire, tamponare colnic #. v. colina colo adv. acolo, departe, dincolo coloand f 1. columna, stalp, cariatida. 2. rubrica, desp&rtitura. 3. sir, convoi, lant, rand, tramba, sul, vartej colocviu 7. dialog, conversatie, discutie, convorbire; examen oral — colofoniu 7. sacaz colonie £ 1. dominatie, posesiune (teritoriala). 2. grup, grupare, ceata colonie f parfum, apa de Colonia coloniza vb. a popula, a ageza, a transfera colora vb. 1. a vopsi, a boi. 2. 2 Auanta, a varia, a reliefa colorat, -4 adj. 1. vopsit, boit. 2. expresiv, nuantat, pitoresc, evocator colorit 7. coloratura, cromatica, paleta, coloratie colos #7. gigant, titan, urias, namila, imensitate colosal,-a adj, enorm, imens, uluitor, fantastic, fabulos, fenomenal, formidabil, teribil, cumpiit, groaznic, * nemaipomenit colporta vb. a raspandi, a difuza, a imprastia - - colt 7, unghi, ungher, corn, cot coltos, -oasa adj. artagos, agresiv, certaret, recaicitrant, scandalagiu columna # coloana-monument comanda vb. 1. a ordona, a porunci, a dispune, a randui. 2. a conduce, a povatui, a indruma, a. controla, a regia comandament 7. 1. imperativ, cerintaé, exigentaé, pretentie, nevoie, porunca, regula, norma, lege. 2. conducere, autoritate, sefie (militara) comandant 77. cdpetenie, sef, cap, conducator, stab, mai-marele comanda 7 1. ordin, dispozitie. 2. conducere, dament, sefie comasa v0. a concentra, a grupa, a reuni, a ingramadi coma £ agonie comdanac n. potcap combatant, -4 77.4 luptator, mili- tant, soldat, militar combate vé. 1. a lupta, a se bate. 2. a infrunta, a critica, a sustine combativ, -4 aaj. polemic, critic, intransigent. combina vb. 1. a imbina, Tmpreuna, a reuni, a ingemana, a comasa. 2. a pune la cale, a planui, a uri combinatie f 1. imbinare, im- preunare, reunire, ingemdnare. 2. aranjament, plan, project, urzire, calcul, acord, pact combinezon 7. 1. camasa, furou. 2. salopeta combustie # ardere combustibil 7. carburant comediant m. comic, artist comedie £ piesa, teatru (vesel) porunca, coman-