‘MEDIUIL EXTERN AL FIRMEL -MEDIUL INTERN AL FIRMET Fig. 2.8. Schema oispunent “fale “in Trebuie _amintid si categoria “responsabiltate socials" $f forme’ ei de manfestare tn relate econo- nico europene gi, implch, in sistemul de management uropean a acestor rela Concepta s!esenla responsabiltai socale consta Inainte de toate fn etiea, asics In recunoasterea svi fojunlor, compertamentelor salariajioe” in tices hoetice. ‘Etica managomentull european” evalueazs ¢omportarea fire! in rtregul ei gi a managerior at In faport cu mediul exter al fm, cat sth rapert cu medi intr. Aiciregasim gi esenta responsabilatl sociale a fier sia manager. Frirul etic al managementuul european trebuie sé voahezo gf achonezo si asia seoptror 9 laser do realzare a acestora 23.5, Etica universal si etica managementului ‘european 2.3.8.1. Obiceiur, tradi i mpulsunl morale La fol ca orice incvid, flecare manager dejine un unit baga/ d0 obiceiut 3 tradi Cu Toate aceste, Impuisurile moralo, desi au Un caracter universal nu sunt sat de putemice. §1 nu exist Incoiel e8 managementul furopean simte nevoiaunei motivaiimai pronunat, mat los end aciunea Impulsului moral nu esta sufient de Dperformanta. De asomenea, in soop de exempiiicare, 86 Poate vorbi tn mod analog de aciunea concurentel ca imu, care moblizeaza personal fimel 8 lcreza mal porformant‘mediul de atacer,implementata in iunie 2003, reugese 58 Imbundtifeasc’ stuala sin acest dome Tn cadtul subeiteriiuprvnd exstenfa unut sistem ‘publctarefcientun factor serial I reprezinia rege mentarea ctepturior de propritate si transferabiltates ‘acestora, cu reere, In princpal, la propretatea asupra terenutor (agricole 51 neagricole) si cldilor. Din acest unct do vedere, procesul de emitore a tilutlor de propriate este avansat ‘Subliniem, in fina, c8 subotterile economice de lala funconale sunt inregte de un sistem jure gi un Sector financiar bine dezwtale. Sistomul fanciar, ‘component esenjala @ unel economl de pat trobulo ‘oriontat s& canaizezo ofciont economle cate investi Th ceca ce privesta gradu! do intermediere tna: clara, segmertele sistomuiul fnanciar romanese sunt Insufiient dezvotate, In sensu c8 scvele bancare totale ‘nu dopagesc 20% din PIB, captalzarea agregats 3 Bursel de Valon Bucuresti si a piele! RASDAQ este de cea 1% din PI. Stabitatea'sistemutu fancier, un utim aspect al suberteriului dezvoliarea eficientS a sector ancia Vizeaza, In principal, reglementarea = supraveghorea Pieler financiae, Concluzia care se desprinde din cole de mai sus consti In sublinirea e@ Romania are o economic de lala care functoneaza la parametii unei economi Sregrable pete unice europene, cosa ce cu sigurants fe poate consoliéa n-o. peroeda scurta de. timp Treat avem 0 economia functonalé de plat intunim premisa fundamentala de realizare a celui de-al dolea Crit economic ~ capactatea de 2 face fa presi Concurenae gi foreloe do pe plata Ununli Europene. ‘Asa. cum subliniam mal devreme, pala europeand reprezinta In prezent cea mai mare pista din lume. Ea @ 8 event 0 realtale i contibule Tn mod precis la prospertatea economiei europene. Ca modal) de roalzare a acesiul oblectv men\ondm: cresterea comer. {uli intracomuntar, sporrea productivtati | reducerea osturlor prin elminarea formalatior vamale,armoniza- ‘ea 91 recunoapterea regiemontarlor thrice si scaderea prefurlorearezultat a liberi cancurene sale. (Oblast major, crearea mecanismolor economice compatioie cu cole europene se realizoaza, alan de Sablitatea mecrosconomic i resructurare econarnicd aMjespre care am vor! anterior» spn armonizarea Tegislaei inlerna cu reglementarle comunitare In fdomentl lef! interne. Int concuentaa, pia inter’ ste caracterzats prin standarde rsieate de efcinta § Caliate. Se urmareste ca pe aceasta calo s4 ve creeze tin almat concurenttfavora n care s8 so manieste in mod reals) coneret joc! corer gal ofr, condiia tenia gndispensabia functor ricarel economl (e piatd perormanto, In acest fl, pe fondul prmulu triery~ existent unel economi de plat functonale, so ‘reeaza condi penru statuaea coll de al doles criteria SNrapaciatea de a face fala presiunil concurentile 51 {orielr piel Unni Europone. ‘Ca Suberiterl semniicative in acest plan monte i > roforma structural, care. urmérosto ca, prin inwermediul proceselor de resvucturare si privatizare, 38 0. asigure modemizarea siuctur do. propretate din ‘economia i eflontizarea pe aceasta calo a acta ‘economige Ia nivel miro si macroeconomic Dpoordarea,sutoareor de slat potrit legisla comuntare g ou respectarea condiilor de transparent "> reaizarea capactaji dea face fad presunl eoncureniae Prin armorizarea condor tehnice si de 2callate @ produsslor 51 a servicitor spin erearea unui ‘lima concurental faverabi "= asigutarea armonizarl legislative ga capactt de aplicare a normeloradopiate; © beralzarea prefuror si comerulul, prin adoptarea lunsi serie masunlogisiaive si administrative. In Concordanté cu prevederis comuntare in. domenila Feglomentate aectoru financiar'— bancar, energie, transport, telecomunicat); ‘© stimularea cresterl ponder economics. a inte- ‘ici gi milo, prin stmulrea frei de mune Ne afm tn fafa unui ctor deosebit do complex, pe care Roménia nu indepinosta nea. Precast tn sine ‘sto de durata. Se depun efor sistematice pent realizarea componentelor esenfale si asigurarea tn final ‘8 capaci concurentiale a ecenomiei nafjonale romsnest Pentru Indepinicea citer la care ne-am retert mal sus ~ copactaea dea faco fal presiuni oncurenjale § foreor piel Uniunit Europene ~ un loc parte rovine acqui-uul comuniiar. Pentru ca acquls-ul ‘comunitar si fle nsugi ranspus Ts legisla rational, ft trebule tadus in limba romana, revizut ingvistic si Juric si pus la dispoaifa insttubior inforesate. sh a ppubiculi. Se iuoreazs Inlens: la mijocul anului 2008. Romania va fin masurd si pund la dspozia Oficial pentru Publcati al Unisn Europene ce la Luxemburg Acquis-ulcomuniar’ tadus spre a se publica, a1 januari 2007, eda In limba romana a Jumaluiul oficial ‘al Unni Europene. Prvitor Ia ranspunerea ecqui-uul peje interne CComisia Europeana in rapoartele sale anualereteroare ‘ial Un apne (2000S ai wanda 20 Ja Romania constata prograse sermifcaive in domeni 2 achizle pubice, proprietatea Industialé 6 intelectual, impoziarea, concurenta, sectoral esigu- ravlor socal Ge sta spalaea banior. ‘Un aspect Important i prezinta aimonizarea logis [nie nafionalo cu normele sl relementarie comuntare, In acest scop, inoepaind cu anul 2001, a fost elaborat Programal halional de atmonizare’ legisla cu Feglementarie Uniuni Europene, care a fost corelat cu Program ational de aderare 9 Romariel la Uniune Europeana gi cu Programul economic de preaderare ‘Contin traeaturio esenila ale Programulut ‘economic de preaderare sunt prezeniate in cole ce timmeaza: “> rapreint un cadru de dialog economic direct, mullateral spe 0 baza detinta de Comisia European gi Teprezentan{ siatelor membre, pe de 0 parte, 3h respect, statole candidate, pe de ata pate, "pe aceasta cae se cfeeazd cadrul_ pent progitires.graduald a statelor candidate in vedere partir, incepand cu dala aderari, la procedurie de ‘oordonare' a paliclor economice gi de supraveghere ugetaramublateraia in. vitutes “scquisululprivind Uniunea Economies gi Moneta "rare ca obec goneral Indeplnrea orterilor economice de. aderare la Uniunea Europeand prin Ssablrea unui cade coerent de pollici economice pe formen medi, eu accent special pe componenta de finan publics: lich, dete oyster ae de ane) 9 leet de epic ‘pra Pr cone prs auCapitolul 1 AFACERILE EUROPENE $1 MANAGEMENTUL PIETEI UNICE In ziele noaste, participarea ia mecanismole de Integrare economicd reprezints 0 expresie de netagédut 2 neval de securtata economic gl de progres economic al flecarul stat. Sublining locul §1 roll prncpilor de ‘mocratce in acest proces, profesor Emilan Dobresou’ fraté c&snumal 0 Uniune European care respects Identtatea’ flecsrel (ari membre, cara prosperd prin iferentele dine ele si este pulorica prin insttutile sale ‘va putea permite. mersul inainte pe ‘calea, progresul feconome $ social gi damnit". In colo ce urmeaza ‘sustinem aceasta subiniere $1 cemonsiram e8 Uniunes Europeen’ reprezintd deja un actor major pe scena relailor econorice intemayonale, unde g-a creat o plats nied, cea mal mare piafa iniogala din. economia ‘mondial 1.4, EUROPA ~ BLOC ECONOMIC ORIENTAT CATRE EXPORT, UNIUNEA EUROPEANA~ ‘SISTEM PLURICULTURAL UNIC DE INTEGRARE INTERNATIONALA Sistomul europenizari se accolereaza,_ourope- rizarea reprezentand un sector de concentare, Fuzunde » Fen re Bono Ed, Cosi Stn, Buc 200 anig. 2.4, Tri vat oe anita n proramarea meril aman (pa etd 1050) complex’ a valoio’, attudillor, gn mod deosebit, a ‘omportamentalor, rlleclate de 'membri ei. Din figura 22. raaula c& indivi expema cultura 3 caltatle tor normative prin valotle pe care eile au despre vial i Tg ees, ae pi me ii ee, ne ‘rae laps is ate paolo, ses ea et Epabee tt rn nde sai se at Soe he lume care ti inconjoar. Privtor la valor se sustine 8 acestea afecteaz’ atdinle indvgior privind forma de ‘comportament consieata milk mal pOUvia si tect ‘alan orcs situate dat. Fig. 22. Orientaroa cuturalé a une! societati (up Comsinascu, M. 1999) La andl su, |. Dobrineseu consider cultura ‘cea dominanté tealzath de indivi. Cultura este Tezutatul unor adaosur:sucoesive de valor. Cand 36 Provoacd un lueru nou, inderent 8 acest Wuery se rnumesteintervenfa asupra natu gi fenomenelr el, corespunde cu feazarea unui anumit lect eu caracer socal a unor insu de organizare socal, cu ‘obtinerea une! imagini a unor metafore practice, adc in fot ce reprezinta modal de vaire mal bogaté a indivdull ga grupulu soca, ne aflam In camp creators ‘eel cuturar i In sfargt, dena data cut de Clford Geertz ie apare, de asemenea, sermnifiaiva, El consider cn ‘general Cultura este un sistem de concept mostente 2ficente, sa imbunatsfeasca relia interumane cu tener lor ain alte jai, din alte cutun. Th fala unor smnea ceenfe manageri, apeland la tora si pracica managera-europeand, au datoria s8 nd seama_ de ferenfele de comportament, de atusinl, de valor §! rorme la care partener au aderat prin prisma culture care aparin, © efectuarea de investi in alte ei avind ca scop dezvolarea poate f incununati de succes daca altun {de_un management juicos al activator productive $1 ‘comercaie, managerl insu se vor regal ca $4 poatd factiona int-un mediu european, acica s8 fle capabil practice un management european. Nu rebuie scapat din \Vedere ca Uniunea Europeana Isl dsputa prima poze ‘mondial ca investor, = compeltvtatea flecrei companii este depen: Genta de caltatea managementulli caracteristc tari én Care provine compania respect, Modelui de. mans. ‘gemental fri trebuie s& se spire, s8 se pund de acord 9 28 20 dezvolie jnind seama de esenta gi miele {eoretco-pragmatice ale menagemenilul european gi de ‘managementul chlor gi nor economi dezvatiate, Din unct de vedere este necesar si fe identifica! ‘madele de fre care actoneaza In modi european, foforim in special la modell de organizare mult rajonals, care se bazeazi po _descentraizarea Capacitor orgenizajonale als Inttepcnderi, cu scopul oa permite subunititior sale ampasate In fete regu din afara granielor flr de origine, de a ationa Iinmod aifert in funche de caracteristicle pete naionale In care functioneazas 1.3, MANAGEMENTUL PIETE! UNICE 1.3.1, Prezentare generala a piefel europene Pata unicd a UniunilEuropene poate f defnts ca.o ‘zond fers. frontiers inteme, in care este aciguats Creulaia bers @ mérturlor, servicior gi eaptalurior, se bbazeazi_pe 0 economie ' piolel deschise, In care Ccaneuren $i eoeziunea economics s eocalatrebule #8 ‘acjoneze depin. Plata unicd @ Ununil Europene este. realtate con ploxa gi dinamica, Ea este 0 categorie a eooramiol Jo Schimd, cu un coninat amply si 0 larga sferd de Cuprindore. Apare ca un ansambhi de mijoace de Comunale, se constiuie ‘aun mecanism prin care se Fealizeaza corerea g oferta de mart gi, I final, ntregul Sisto economic european, orienténd ‘evolu futur ‘actor economice, Plafa europeand este o plaf@ comund, infoleasd $i \raalS a zona in care ibetatea de crulaie 2 burro, Senvcilr gi factoror de produce — capita gi persoana — fate deplina. Realzarea aceste: pete i funcjonarea el cu sucoes a presupus ca: barlorele comerciale, tehrice, flscale sau admi- istrative Inte frie respective s8 fe Ilatrate, coea co se cunoaste sub denumirea de ntegrare negatha" > -elaberarea gi apicarea regullorrelerioare la Ccroulatia thers a color patru segments ale pitsi ‘conducd fa armonizarea reglementirior nafonale 3l a ‘lablirea 1 apllcarea “unor poli! comune, proces {cunoscut sub numele de integra posits > 88 se realzeze 0 permanenta ajustare gl adap- tare la schimber> conceperes_unor programe de inter gi perectionare profesionals la nivel de masé_care sé emita concentrarea cercetan linfice s1tehnologice ‘cave 8 vizeze crearea i de2vltarea de nol produse, ® implemeniarea. unui proces decizional modern, each, bazat pe vilzarea de consultant oefcsttor fofientarea. li spre_informarea persenalulli-asupra problemslor apart rezolvate > dezvollarea uel vziuniconglent, reevaluatoare asupra vito Esentjlul Tn conturarea punctolor de plecare pent ‘ctvtates managerial s\n conceperea $i transpunerea, in Viaia a oblecivelor sirategioe consta in. asiguerea ‘aKoptani unor statepi decisive care. sa geranteze ‘vcoesul In fala competitor. Sunt vizale numeroase, schimbaristategice, orientate spre relnnoltes Intreprindesior obligate s8.acjoneze in condi de oncurenfa cern acest context, K. Thutey si \Wirsenius. supun etentei managerier un mod de ‘management european, Wentiicand Wel niveut! concep” {uale: managementul organiza, management opera ‘ional gi managemental supervzar (ha, 33) Pe marginea acest model, prolesoral Eugen Burduy! subliniaza uimatoarsle frist’ spaciice ale Imanagementuui europoar ca un management al diver sia ‘8 abordares mediiui atacerior din Europa sub semnal "Tnjlegeri gt interpret diversi complexiti socal, culture splice defini misiuior | stategior flr care s& ‘epageasoa grantee une [ecto || Fg, 8.3, Management european ‘model do. sohimbaro statics (aupa K Turay SH. Mion, 1990)> sunt cuprinse Spania, © mare parte a tale, ‘sudulFranei, Grecia, Ilanda; > ators fala de fame s|grupul de rudenie sunt valor dominante; sunt Industialzate mal trziu si combina ‘2gyiultura cu seni > este incurajat nepotism, iar banl fac dovada ‘uno ait, 1B grupajarlor scandinave, avénd _urmater ‘rasatun spect: ®cuprinds Oanemarcs, Suedia, Nowegia Frelanda, > Sector activa sociale este foarte divers, po ‘baza unui pact mutual inte sit i cette, cu asumarea reciproca de abtigali; > 86 asigurd accesul_ ther Ia resurse, cu ‘accaplarea noe responsabiit g plata unor impozte mar > este rsp evaziunea fiscal, ale fostocomuniste,caractrizate prin include Polonia," Cehosiovacia, Roménis, Bulgaria g Albania: >in cl magtanin comune. (jegea din comunim, respeetv into econome centralizata) $i afer; se conffunté. cu acess problemé si anume necestatea insitufonalziti mecanismelor democratice 1a economia de pias Ungaria, 2.1.2.8. Modele managerale eurapene La baza procesulu de medelare managerial euro ean sta doczia Europe! unifeate care din 1993, erie ueratonior din Uniunea European 8 ‘muncascd bari fate statele membre. De ale) nevola 6 ca Werdton respect $8 se adapteze Ia stitute ‘management cfente de ale or, Impuse de transterl sau recrutaea in sbainaate Un stud amplu si complex, avand ca sublectl al lnvestigailor manager de mari frme, reprezentan ai ‘abinetelor de recrutare, manager de resurse umane din ‘mari grupurl, drectori general de fal, specalst ln Sorvcile ambasadeor, concicator de programe MBA. pets selectarea informatilorpivoare la insrumantale Feerutari !stlurie de management’ Ca dimensini alo cutunior managerale analzate ‘ay fost dentieate prin stucul mentonat urmatoaree! ‘© particparea la deci @ salariaior organiate ‘limensiune in rapon de care fille Europe de Nord se sting de cele ale Europei oe Sud (Franta, Bolgia, Ponugalia, Hala, Spania, Grecia) caro cunose’ un grad imal mare de estan rare, egal de un nivel nat de entralzre a autotal aulocaye management > inovala, prezenta la. francez),portughez ‘austic, gfe, italien se opune Wade §) conserva: rismului care caracterizeaza Germania, Eivela, Dane- ‘area, Olanea gi Luxemburg © altudinaa in report cu rscul 1 stueaz’ pe ‘vefen! prin europenil defavorabil scl, atu de german), belglen. Eso ceosobasc de brian, col mal famiiaiza) cu riscurie si la care Ti incucem st pe ‘rancea! gi talon ‘© performanfa_are_un_puteenie Impact asupra Ccontnuturlr i stluui de prezentare a organza se ‘rei wlurior mgmt Eup eri meone ‘So eat majo snafu nate de sa ie Fea aa temo caer munaperie ‘Sheps ver Conds, MO ‘oIneprinded europene. Sunt incu tn acest ansambus aia intns, "Diala extend. pighile sconomoe feancir, "stimu berear bursa Go val ona investor. Adapare inepindeir uroee ear {ole itl Unce Evrorene!neceutd ervotanas Purzoare activa de mann > ‘acide management "xogen_tnvepriner uropene (tagia etna 9 cureean wernt sistem de organizare a econohit noone ro orn Europe, modaltale de coordana, mocatere at contol "ale sptasiomu an” aro toe ence Inteprindrea ‘erepeand, mecaranele meteayaran alate sto, metoder 9 tence manenetoe gy Cae 9 Spores) Inuenfecd nod poh at Constuieaintopndeeuropene, cat al chen Stefeatatn sector, ee: 8 neato > fort tebe 91 tehnobogc) (vel tehnic al tol cleponbe pot cumparare casa eset got ce pot achizlonat,eafatoa cretair Jn care tnrepinderea europana aro aceos eng aot tell leentor 1 brevets inegitios cae ea, vinta inporans soar) Invepindtierewrepore, manajererch nese > acon demopratd (numa pope acura seclortesonad a sconsa pone inl Pate, popu acta rt ela monooay hc Mocie 8 vet) oxrcia in rapt baronet aa " Aton occ dewatr apie epee ian ‘cen mee ©unomi Pets Unce Benge seer tet ce soem i lop licens” a 125 Intrepinderi_europene, prin infuentarea cali gi fiienfel riregh acta destagurate, > fect socio-cultual (sructura socialé @ popu: lati, ocrotren sina, Invajgmantl, eutura, stint, ‘mentaltatea)influenjeaza cirect sau indrect inveprin: ‘derea european, orentarea sa in acini sale econo. mice gl managerial, > actor poli (poltica economics, social, pitica stinjel, pola Tnvatamantuls,potica extra) ‘cloneazd asupraIntrepanderior europene, inuentand at sursee gi modaltae de construire, ct obieetvele Iiloacele economice si menagerie de realzare a 3 for > factor ecologic (tesursele natural, apa, soll cima, vegeta, fauna) vebuie 68 fe ual in consigerere la dimensiunie lor reale gi integrate nu numa inttun sistem national ii european > factor jurici (eglie, decretele, hotarie {guvernameniale,ordinele minister, decile prefecturlor 4 primaler) $2 manifesta statin privinja consti Inteprinderlor “europene, cit si In funconarea ezvotarea lor. Factori de infuen{a ai mediuul ambiant asupra Intreprinderilor ouropene tables fe tomeinic cunoscut e o8tre manager si pe baza aceasta sa se siableascd ele mal adecvate modal oroanizatrce, informa: Uionale, decizionale, care s8 conve la promovarea unui instumentar” managerial capabi 28. asigure ‘adoptarea permanent la cerinfele madull najjonal gia Uniun Europene! "Vac iin ap iin pee ee toni de ai Cs" tM cin Geman irmentaf, De asemenea, nu trebuie negliat® nici concu ‘ena fisala tie tet. ‘Menagementul european trobule si combat egaltatea economics, care In loc 88 fe producdtoare de burdstre, este. n realtate, consumator de resuse. indferent de_domenici de acjune, managementul european are oblgaja de a Wentiica oblecivele Prorat de actune, de a stabil In mod realist crterile fe evaluare. Abordaila programatice trebuie structurale Pomind de la premisele statuato de Insitute Unisnit Europene. nu in ulimul rnd, va eu agezata preocuparea ‘management de dezvltare a procesuli de informare 2 opie! publica asupra problematci cu care. se ‘Sanfunta Uniunea Europeand 1.2.2, Convergonta managerial’, problema vital CConceptul de canvergenfa! are sensuri multiple, forménd object unor preocupar teoretice $i pragmatice do mare importants 1 uiliiat. In numeroasele defini ‘ate convergenfel regasim esenja fenomenului — fproplerea ine lar $aU state sub aspect economic si Sood. Prin rater la Infegrarea european, adept ‘Conceptull de convergent alageaza realizi ritrtor 7 ain in a cams conta scan ee eter 9 sumer ele Duos Pang Fet, Ree 2» stabilte la Maastcht’. Ali. specialist considera ca fesenial pentru. definirea concepluluide_convergenié Spropierea ine Yani In cea co prveste dezvotares, fimuria PIB, eehilbrul economic, nivel! de tral, modu ‘omun de orpanizare, oropiereaunor variable monet © tnanciare care 0 notms de natu 88 stablizeze Preturie, apropierea ce rata cresteri_ echilrete ps foren tang, un mod comun ée organizare a economiel 3 mute alee. Pozijontind convergenta Intro atopti st realitatle observable, profesor Paul Tanase Ghild considers c& ‘Senoui oa mal adecvat pentu acest concept este relevat ‘Je convergenfa ca fenomen specie pietei de capt, ‘tied de aproplerea cureul la fermen gila vedere, cea Go ar insemna apropiere Ine fis} nu egalizare, apr ppetea modealor$ nu nesparatcoplee 8 identique" Dupaparerea noastra, sensul cel mai adecrat penirs acest concept este releval de convergenta Imanegeriai, pe care 0 considerdm cao problema ‘ial Ca prncipalo arguments prezentém in cantinuare: ‘© umeroasele schimbér pe plan european ‘¥zeaz in principal, medulafaceroe. Manager impicll in alaoetle economice sunt chemali s8 adopte deci ec pate; pe awe oes fatal Mortar pen ca pa cr Cnr Cees te ap pov pom Tae 199% ae ae Ste el cote ce bul deine el et Soi air dosha poo are + ro ee Oe cence peony ee Deer rim pce a, 2Inrependere se extnde asuera unr din insti, ‘agrculurs, construc, comer, servic, care e pot ala Th roprietate privat, pubea® sau msta®. Aceste forme de Broprietate coexists in functonalsten or ca sistem Dropretali economice modeme, care. susfne meca- Pismete pete! unice europene, Intreprinderea europeans, centru de organizare a afacerilor 4.1.1.1. lnreprinderea european - deine, trast, une Inreprinderea europeans reprezint Ss _unatea economic’ de baz8, principale, in cadrul economel ‘pha een pn i eo ee ‘Sop neato ir es gir eho ‘Mewes oncom in 5 ge imecmpa ena seeps sep ease * rece pied seeps net pi opr ‘i Soma ey na pn prc ‘ini. erm slenes) # pen ae ‘rout 2 ee penn scarl Car a mal eye Poko: 3) perme oma tnd ices eve soe poe fannie) me vine i somes a ‘e'mair de tat Pa face pr pues eal pe ‘Su des di ms ae pe aa ese opens ‘mula 16 Unni Europene, unde au loc conducerea, organizares {i gestonarea factorlor de producte, n vederes obtiner tho bunun gl sero necesare existent! umane, Provost tle adancire a divuni sociale mune gal autono- Iza propretai In tre Uniuni Euronene a determinat ‘para Intrepinderor europene, ca organism complex, promotor al iberel inifave “economice pe lala ‘uropeana s! mondial. Flecare Intreprindere europeand yi destagoaré sctvitatea tn mod independent dar, In” acelag timp, Inwepdnderio europene sunt legate etre ele prin Schimbul de activa efectuate indoosebi Tn cadrul oonemisi Uniuni’ Europene. In acest sens, ineprin- orea europeans poate fi privta ca 0 .asocire sub 0 ‘conducere uniard a dferor factor de producie ~ mur- 3, capital gi foro naturale ~ pentu un scop economic num, nt organzare inchisa gl independent, al carui ‘onducétor, mais, fabrcant sau orice alt patron ere ‘rept $8 clspund dupa propria sa chibzuinfé de forele date in farle Uniuni Europene, indopinrea rluul tte prinderi-europene dea asigura ‘coerenla. deczilor britoar la piafa european s1 managementul acestea, epinde de numerosi factor, cade. pida: rival Inzestaril tehnice; caltstes personal; modell de ‘slogeare in sistomul pete! unice europene; competenta, $1 flexbiltatea managerals ga. Buna funcjonare a inteprinderi europene impicé preluarea.din_medil ambiant a unorvalos economice, tansformarea acestora in alte valor mai mar, rdarea (lumizarea) valotilor aif “Pepa Corder once eam E Econ Base 204 ussorts corals ene ears agcomersnie aan ante re emt Spence armen Best etre mere @ timpul sours int i sasptomre acne Sn ae ot meg rr cnet Str et ttc =xist stimuli directi, tangibi rea recompenseaz’ pe salaria etnias Sonera cet car aoe Se Pirate Sone aee eee spp a nt TARY att ears oe ssarsioe panier obtin satisfactii deoarece se a tit aman 5 or br etre sto oper ‘epactos de ase elrona uo 1 de cite ori este pos, rebuie 88 se combine stmutarea directs cu cea umanisi ‘Gomplextatea medi ga personal angejatlor de anau) face necesar® proietarea unui sistem Je teccmpensare care. sa. ofere manageriot posit \arate de a mulumlflecdrui salar. te opal culvari comportamentulal_ managerial european, prezentam in continuare un gh eet toaz’ pe ali aga cum al dor ste trateze et petine: TF espectd personaliiatea flecdruia i dermnitatea aa; Mn aeoat scop colaboratri nu rebuie mii ch Sormanent jul spr, fut since Teeeseazé-te permanent, cu sincertate gi untvoris, de modul cum munessc i evoiveaz colaboratot se tnateaza pe fecare in mod indidual, chuiand i inoiogl 1s cunost mal bine, 8 fe enspul in Hane Soarcand sa vee! lucrunie din punctul s8u de voc ys cont de capaci, nena, cracterl ragatea 31 stuatia sa particulars; fi principal cord in pe necasare salar: © ndamenteaz3indicaile date: ‘> manifesta suplee in aplicarea proprilor princi {> feloseste rational Imputeriii ‘= vogheazé la mentinerea dscpine in muncd gi 2 consis Claboreaza In scast_scop, tmpround Co cin ul respec, principle de bazb corespunzstoare cater apecttce, din Inveprnders si controleaZa ‘aod! cum sunt respectat acest princPs ravens amuse 51 Tndrumérle