ZABOVIND PRIN PADURE inainte de a ador Era cu adevarat | , Sl precizeze: “Cu asta nu | - ‘Vreau si spun ci rapiditatea este o valoare in sine: timpul . Mi se spune ca la Hollywood, i ind producatorul asculté actiunea filmu * Malo Cal 10, Lezioni americane, Sei proposte per il 0 millenio (Sase propuneri pentru ul urméitor), pp. 36, 45. pro: ile ‘ orred autorul ar sugera: departe” 68 - CAind vor sau la experienia °50 in Mad Magazine niste i de tip cinematografic intitulate Scenes we'd like Vet wee Pe care ne-ar plicea si le vedem), din care onli un exemplu in Figura 10. Aceste actiuni erau, fir te, Pentru a frustta plimbatile inferenfiale ale ny intotdeauna textul © atét de rauticios, si se wi lcSte, invers, si-i permit cititorului plicerea dea se hazarda i el into previziune incununath de succes. Nu i cd semnalul de suspense este eu soarta personajelor 4 Capodopera li lene din secolul al XtX-lea cu foarte putine exce lise, pentru cd au fost obliga ‘Scenes We'd Like to See: he Musketeer Failed to Get the ides “Mad”, New York, Signet intorno a Un 1992, pp. 227-242. 9FIGURA 10 70 breviarul, vede ceva ce n-ar fi sa vada, si anume doi ingi voinici care ruptul capt stau gi asteapta. Us de cititor si ne-ar spune pe loc ce anu fo the chase. Manzoni. nu face aga, El face ceva ganduri. Se intrebei grabni ciomigay nsocotealé, dacé me péicétuise cumva impotriva vreunui potentat, impotriva vreunui ins mai rézbundtor; dar. chior 41 in tulburarea aceea, martorul consolator, consti fica sd se sinté intrucdtva ocrotit ciomdgarii insd se epropiau, privindu-l tintd. [si vart doud degete de la mana stdngd pe sub guler, ca pentru a sil aranja; $i. tol | ocolindu-si gétul cu cele doug degete, imorcea in timpul — Gla si capul indirat, strambandu-si $i gura si privind eu coada ochiului, pane unde putea, ca si vadei daca nu vine cineva; dar tin vazw pe nimeni. isi aruncé ochii, pe deasupra zidului, peste cémp: nimeni; apoi, alta privire (ial seurtd pe drum, inaintea tui; nimeni, decdt ciomegari Ce sd faci?” Ce si faci? Observafi ci aceasta intrebare este direct | adresati nu numai lui don Abbondi Manzoni e maestru in a-si amesteca nara heasteplate si preficute apeluri ta cititorii printte cele mai putin preficute. Ce-ali fi dumneavoastia in locul lui don Abbondio? Acesta ¢ un exemplu tipic despre felul cum autorul-model, sau textul invili pe cititor s& faci o plimbare inferentiala rea foloseste la a stimula aceasta plimbare. Sa se observe, apoi, cA cititorul, evident, nu se intreaba ce af | faca, pentru cd e clar c& don Abbondio n-are nici ocale de | Scipare. Cititorul igi vara si el dou degete pe sub guler, dar nu ca sa se uite inapoi, ci ca si priveasca inainte | lesfasurarea acjiunii: este invitat si se intrebe ce-ar putea Si vrea doi ciomagari de Ja omul acela linistt si inofensiv. Eu tam si va spun ce. Daci n-afi citit pind acum Logodnicii, rau afi facut, si ar fi momentul si-1 Oricum, aflati ca totul pomeste de la inta n Am putea si ne intrebiim, ins’, da ‘ca Manzoni face parte dintr-o narativa, pentru c& autorul model stie (chiar dact de multe ori autorul empiric n-ar putea exprima conceptual faptul) c& tntr-o povestire timpul apare de trei al fabul inutul povestirii Daca textul spune “au trecut o mie de ani, timpal fabuled de ani. Dar la nivel de expresie lingvistica, velul discursului narativ, timpul pentru a s (si pentru a ci ste foarte scurt. lata ct Mm, ale exprima un t la gi contray at douiisprezece Re povesteascii ce s-a pelrecut intr-o noapte s lar pe urma in dou scurte capitole ne-a Povestit ceea ce s-a petrecut narativit Genette sau Prince), co de mult ii a spune Uwjor de stabilit timpul fabulei: fnconjurul peimantului fn opizeci de zle al lui Verne dureaza, de la plecare pain la sosire, opteci de zile — cel putin pentru membrii Reform Club-ulu care asteapta la Londra, si optzeci si una de zile Fogg care face ocolul lumii pe api mer cursului soarelui. Dar e mai put discursylui..Dupéi lunginea text (Gare Tolosim ca si-l sunt exact. propor seris, sau dupaitimpul pe m? Nue sigur ci aveste doul durate nale. Dacd ar trebui sae; Bnumarul de cuvinte, cele doud fragmente pe care am si © acum ar fi amandous un exemplu pentru acel timp narativ pe care Genette il numeste “isocronie” iar Chatman “seen”, adied in care fabuld gi discurs au, mai mult sau mai Putin aceeasi durati, aga cum se intdmpla in dialoguri, Primul exempt vine dintr-o hard boiled novel tipicd, un gen narativ ‘unde total se reduce la actiune, si nu-i permis si-l lasi pe cititor si-si tragi sufletul, Tdealul descriptiv al acestei hard boiled novel este masaerul din noaptea de SE. Valentin — céteva secunde, gi fofi adversarii sunt lichidlafi. Mickey Spillane, care in sensul asta este Al Capone al literaturi, la sfargitul lui One fonely night ne povesteste 0 scend care trebui si se fi desfagurat in cfteva clipe: They heard my scream and the awful roar of the gun and the slugs tearing into bones and guts and it was the last they heard. They went down as they tried (0 run and felt their insides tear out and spray against the wall, I sew the general's head splinter imo shiny wet fragments and splatter over the floor. The guy from the subway tried to stop the bullets with his hands and dissolved into a nightmare of blue holes. Imi auzird urletul gi répaitul asurzitor al mitralierei, simgird cum proiectilele le zdrobeau oasele, le rupeau | carnea $i asta a fost tot. Se lisard moi la pémént tocmai cand dadeau sa fuga Si-si simpiré maruntaiele smulse gi impraistiate pe perete. Am véizut capul generalului explodand literalmente $i transformandu-se intr-o ploaie de schije rosii care apoi au céizut in mijlocul mizeriei de ee eee ** One lonely night, New Yorks, Dutto 1951, p.165 pe parchet. Tipul de la metrou diidu sib opreasca gloanyele cu mainile yi se risipi intr-o puzderie de géiuri albustre? , dar putem umiti. Doutizeci si gase de secunde de lecturi ntru zece secunde de masacru reprezinta un record bun. trun film am fi avut o adeevare deplina intre timpul discursului si timpul fabulei. Este vorba de un exemplu Pentru ceea ce Chatman numeste scend Dar si vedem gi cum anume descrie fan Fler eveniment 1s un alt pilant, moartea lui Le Chiffre in Casino Royale There was a tarp “phut", no louder than a bubble of air escaping from a tube of toothpaste. No other noise at all, and suddenly Le Chifjire had grow another eve, a third eye on a level with the other vo, righ where the thick nose started 10 jul out below the forehead. It was a small black eye, without eyelashes. or evebro For a second the three eyes looked out across the room and then the whole face seemed to slip and go down on one knee. The turned trembling up towards the ceiling. Sa auzit un“) fare decat cel pe care-l produce o bul de aer cure iexe dinir-m tub de pastdé de dinfi. Nici un alt zgomot, $i 1963, pp. raport cu 1953, cap. 18.fea lui Le Chiffre se dese ‘a nivelul celorlalpi doi, exact acolo al Wreilea in rak durat destul de mult, ca $i idu-l_pe § iumarul de cu aca putem folosi acest adjectiv p atroce) fragmentul lescriere atit de Fleming. Folosirea la un frunte in alt fel decat de obicei, pe izate de Spillane ne evoc& deja patrimoniului nnoastre de Feo att de spectatori. Trebuiie admis cia compara Zgomotul unui pistol cu amortizor cu cel al unei bule de Sep Sau metafora cu cel de al treilea ochi, si cu cei doi scat !a un moment dat ajung si priveasca acolo unde lea nu priveste, reprezint& un exe re despre cai In eseul sau despre cd una di lar el, Proust, i ca s& povesteascd cum se se entuziasmeazi hu este o fraza, ci un g Proust observa ca Flaubert, care a zibo foarte multor pa ¢ Moreau jar Flaubert descrie dragoni care “galopau cu i pe gitul cailor, cu sabiile goale in maini Frédéric vede un om din garda repecindu-se cu spada in mand, ibert” in Giornate di lettura, 1958, pp.271-272, naparte gi in care muzica, de iar discursul poati identifica un subiect care elemente tematice, c spectatorul sau. ascultte De cbicei credem jorul trebuie intotde: ‘am fabi nse int pot rumentele facem cu mai mare usutrint’). Pare, dimpotriva, e& artele spat ndlu-si c@ le va yerea cA sare pa ‘deni a celor trei timpuri (afara doar; aarea complex a acestora, aga in mp al “re si ‘ana, in timp ce 1 0 suecesitine de teme, anticipeazd sau reia aceste } pla la Wagner). Aceste arte / fn sensul beneficia de oper’ de mai de inregistrare ne permit s-o TT TTTpetrece un an fir si-i descoperi toate de iconografice. in schimb Beinecke Library de University, cu cele pat Chartres. pus pe care fi i rapide (se vede doar informa), dar intr-un al doilea timp se descoperi dara se dovedeste preferati, si de unde si i alegi ca st surprinzi acea dinamicd a di si capete acel ‘ne bucura de textul sau. Exist unele opere care, pentru a-i impune acest r 0 lumea. Apoi intro carte ce se tot ce se pettecuse in Place Saint-Sulpice de la 18 la 1974. Pk lui este de 60 pagini si 0 jumatate de ori. Afard de cazulmagineze fiece scenii descrisi. Dar in sensul Asta n-am mai vorbi de lecturd, ci de un timp al halueindrii, in acelasi mod, m si folosim o haiti geograticd pentru a ne inchipui torii si aventuri extraordinare, dar in acest caz harta a devenit pur stimulent, iar cititorul s-a transformat in narator Cind cineva ma intreabi ce carte ag lua cu mine pe insula? pustie, raspund: “Cartea de telefon; cu toate personajele acelecd, ale ei ag putea inventa povestri nestirgite.” Citeodata coincidenja celor rei timpuri (al ibil discursului si al lecturii) este ciutata pent putin artistice. Nu intotdeauna zibava e in dati pus problema cum anume se poate stabili Stiinfitic dacd un film este pomografic sau nu, U aspunde cd un film este pomografic daca contine reprezent explicite $i minutioase de acte sexuale. Dar in multe procese pentru pomogratie sa demonstrat ci unele opere de arti Congin astfel de reprezentiri din. se i fi riscumpara natura obscena, Dar fiinded-i greu de stabilit c€nd anume o of realiste, edind are intent hard-core movies) ci exist o regu Trebuie controlat daca Teprezentari de acte sexuale) a urci intr-un automobi inci edind u ie a cAlatorit n personaj care n soseste imediat, film pomo, daca Imele normale se vede ured intr-un avion, ea sil vedem apoi e in cadrul urmator, in schimb, in 82 t realitate, Daca bere ca s-0 bs dupa ce a deschi ere tot atéta timp cit v-ar lua gi lucru acasi. jumatate de acte tor pentru i, icticos pentru spe ca actele sexuale sa fie di Dar nimeni n-are se reduce deci la un gir minim de {i pui pal neimporta conduce u arme de foe |, har distrage pe spectator). De aceea tot este act sexual trebuie si ia atita timp cat ia gi i realitate — in timp ce actele sexuale vor trebui s timp deat cer el in real cid i i o la A pind la B, ace np pe avem certitu sim in f injeles cA trebuie si cum este fir Lauf der Zeit al vad practic timp de pat cu un camio ba gia i Wim Wer Hore dowliteratw’, un autor a reusi impresiac& dureaz mai mult decét un dialog real jnlexandre Dumas percepea, pentru romanele. sale Publicate in foleton, un tariff calcula la numar dea 81 deci era adesea inclinat si méreasca numarul ile randu Ca Sa-$i rotunjeasca incasarile. in capitolul IL din Cet ret putchetari, D’Attagnan igi intalneste iubita, pe Constance Bonacieux, o suspecteaza de infidelitate, sf incon ns si infeleaga de ce se afla ea noaptea prin preajma casei Iu Aramis. $i iat 0 parte, doar o mica parte. din a logul care urmeaza intre ei: © Sigur edi da, Aramis e unul dinre cei mai buni Prieteni ai mei, ~ Aramis? Cum ai zis? ~ Haide, haide! Vrei Sd-mi spui cd nul cunosti pe Aramis? = E prima oari cand aud promunjandu-se acest nume > gata inseamné edi prima data edind vil in casa veg? ~ Bineingetes, ~ Sis stiai ee locuita de un téneir? ~ Nu ~ De un muschetar? ~ Nicidecum, ~ Adevirat; dar femeia asta eo prietent a lui Aramis 4 | | | | ~Habar nam, - Pai locuieste cu el. — Asta nu mé priveste. ~ Dar cine este? Oh! asta mu e secretul meu, + Drage doamnis Bonaciews, esti fermecdtoare; dar in acelas! timp esti femeia cea mai misterioasi ~ $i asta-mi sirica? ~ Nu; dimpotriva, esti adorabila. ~ Atunci dei-mi brayul ~ Foarte bucuros. $i acum? ~ Acum insoyeste-ma. ~ Unde? ~ Unde webuie sit ma due ~ Dar unde te duci? © Osi vezi, finded 0 sei ma lasi chiar la poarta ~ E nevoie sé te astept? ~ Ar fi zadarnie. ~ Dar te vei imource singura? ~ Poate cé da, poate céi nu. ~ Dar sdifie ’ Persouna care o si te insofeused la tmourcere un barbat sau o femeie? ~ Inca mi stiu nimic despre asta. ~Osdaflu eu! ~ Ince fel? ~ Osa astept ca sé te vitd ieginud ~ In cazul asta, adio! ~ Cum asa? ~ Nu mai am nevoie de dumneata, ~ Dar imi cerusesi.,. spion. qyutorul unui gemitom, me supravegherea unui a5~ Crwantu-i cam tare. ~ Cum se numese cei care urmarese pe cineva contra voinyei lui? ~ De ajuns, doamna, vitd cé-i nevoie sit fac tot ce-mi cere ~ De ce te-ai lipsit de meritul de ao ft ficut imediat? Oare nu mé edtiese de asta indeajuns? ~ Chiar te edtiesti? ~ Nu prea stiu nici eu. Dar cea ce tin este cé-fi Promit sd fae tot ce voiesti daca mat lasi sé te insofese acolo unde te duei ~ Si apoi o sé pleci? ~Da ~ Pirdt sii met spionezi la iesire? ~ Fara. ~ Pe cuviint de onoare? Pe cuvéint de gensilom. ~ Bine, ia-mi bragul si hai.” Sigur, mai cunoastem exemple de dialoguri destul de lungi si de inconsistente, de exemplu la Tonescu sau la Ivy Comptom-Bumett, dar € vorba de dialoguri care sunt istente pentru cA vor sA reprezinte inconsistenga.fn Schimb, ia cazul tui Dumas, un indrigostit impacient si 0 doamn care ar trebui sf se grabeascd spre a-l intalni pe Lordul Buckingham ca si-1 conducd la regind n-ar trebui Sa piarda atdta timp in marivaudages. Aici nu avem o “1 we moschettieri, trad, Marisa pp.) Torino, Bin ili, 1965, 86 intarziere func pornografiea. $i tofugi Dumas era maestru in a construi amanari narative care serveau erearii a ceea ce ag numi un timp al nerabda Pentru a proroga sosirea unei solujii dramatice — si in acest sens Comele cle Mome Cristo © 0 capodopert. Ari Prescrisese siel cd in acfiunea tragica catastrofa gi cathay final-tebuiau precedate-de.lungi- peripeti i pretat de Spencer Traey, Black day at the rees (1954), in cel de-al doilea 1zizboi mony aproape de zibava atétor samavolnicii gi timp ce bea ceva la a filmul de la eapat. ci-i un obicei bun, deoarece cred cA un film e ca fa: ew in viaga rat cand patintii mei erau de} a7ascuti si Homer scrisese deja Odiseea. apoi sutonsttuiese fabula retroactiv, aga cum am Picut pentru vivie, sh de bine, de rau, am infeles ce. any ne se pesrecuse prin lume inainte de intrarea mea. $i tot aga mi SC pare just si facem si cu filmele. in seara in care vazusem acest film mi-am dat seama dupa lovitura Violent a tui Spencer Tracy (cate, refine, nm are hee la slirsitul filmului) jumatate dintre spectatori se tidiea gi ra. Eta spectatori care intraserd a: inceputu celei delectatio mor eseri ca SA mai yi dali toute fazele pregdtitoare ale cliberare. De unde se vede loseste doar pentru a capta aten primul nivel, Spectatorului de al doilea nivel in fapt, nu aS voi SA se creada ci acesie tehnici (care, ” Sunt prezente cu. mai mare eviden|t roves de efeet) apartin numai literaturii sau anelen Populate. Dimpotriva, as vrea si dau un exemplu i iag de zibava, dilatat pe sute de pagini, care serveste la a cramment de satistactie si de bucurie fir limite, pe | nga ie. a tSitetia spectatorului unui film pomo e un luce We ii mizer. Vorbesc de Divina Comediv de Dante Alighieri. $i va vorbese Insd acest cititor se apropia de poemul dantese cant a Ratativa, Si avea dreptate Dorothy Sayers cand, prezentindu-i cititorului tradusese ade atunci i englez poemul pe care-| recomanda si-l eiteascd de la inceput pand 88 la slarsit lisdndu-se in voia narajiunii sisi dea seama ci sivarseste o lenti explorare a fe caer infemale, strabatand centrul pamantului, pana Ia costisele Purgatoriului, continuand ‘apoi dincolo de planetele si de stelele i ajunga si-I vadi pe Dumnezeu in esenta sa cea mai intima. Aceasti cilitorie nu este aliceva decét o Junga, {emminabilé 2abovire, in decursul céreia intdinim sue Fasonaie, suntem implicati in dialoguri despre politica timpului, despre teologie, despre iubire gi despre moarte, Fin la scene de suferinja, de melancolie, de bucurie i adesea dorim si le sirim ca si accelerim pasul, dar a 4 poetul inainteazi cu si mai sirind stim totugi celineali, si aproape ci am voi si n Pent 21 tstepla s& ne ajunga, $i toate astea pentru ve? Pentru a ajunge la momentul acela in care poetul va vedea Hor ceat & tn stare si exprime, pentru ed ii “cede la memoria a tanto oltraggi 1apoi Nel suo profondo vidi che s"intema legato con amore in un volume. Clo che per l'universo si squader Sustanze e accidenti ¢ lor costume uasi conflati insieme, per tal modo che cio ch’i'dico & un semplice lume.*? ——_ © Dorothy Sayers, Introducere la The Divine Comedy, Harmondsworth, Penguin, 1949-1962, p.9. Paradiso [Paradisul], XXXIM, 85-99, 89{in sanul . de dragoste tot ce razle} pri vazut-am cum s-asterne, ers se cemne, sice-i substanti-n el care ar trel . Si pentru personaje, pentru. scopur . despre romanele p evident cd in asttel de poves descrieri unei partide dedespre con pete ltalia din secolul al XVUI-lea, ci gi despre cea din secolul al XX-lea Insi alteori abava are o alti functie. Mai exists gi Lampul insinudvii. Sféntul Augustin, core era un subtil cititor de texte, e intreba de ce oare de fiecare data Biblia ee eee superfluitates, deserie de vesminte, de palate, parfumuri set pijuterii. Posibit ca Dumneseu, inspiratorul auiorului Pibli, s8-si piarda atita timp, pentru. inelina catre poezi lumeasca? Evident ca nu,’ Daca apareau incetiniri can Plate ale textului, aceasta insemna eat, respectivele Henutl Stanta Scriptura incerea sé ne tae 9a {r=buia si citim, si si interpretim ceca os era desi 4 pe o alegorie sau un simbol Va cer scuze, dar trebuie $8 mi intore la Nerval. Vi amintifi probabil ca naratorul, in capitolul 2, upd o noapte de insomnie Petrecuti reevocaindu-gi anii sai Lineri, se hotariste sa plece la Loisy, in toiul nopyii. insa nu stle cat € ora. E posibil ca un tanay bogat, educat, iubitor de teatru, sf nu aiba in casi un ceas? ne are. Sau poate “a il are, dare un ceas care nu functioneaza, iar lui Netval rebuie o pagind ca si-I descrie. tn mijlocul sralucirilor turer aceloy nimicuri, pe care cre ks modi sit le aduni la un loc in epoee aceea, ca sd redai culoarea locala unui apartament di aie Wemuri, isi ardta lucid now 0 pendule dintr-acelea in forma de broascaé Usioasd. din Renastere, a cdrei eupole aap itd dominaté de Figura Timpului e sustinuds de eas ‘tide in stil medicean, ce rite, lt ridtvte, pe niste cat cu copitele "idicate-Inaginea, de acum istoricd, a ines Diane, eu braqut odihnindu-se pe cerbul ei, apare in basorelief sub cadranul 92 Pe lel fond gravat in metal se insinan ciffele smeyate ale orelor. Mecanismud, rd indoiatt excelent, nu mai fusese Intors de dowd secole. Nu ca sa afl ong cumpeirasem din Turenne pendula aceea fiumoase Conteazai foarte putin, in care ceasurile Sau Spart, sau lichefiat, ca intr-un tablou de Dali, Dat in Sylvie existd si un timp af rit De aceea peuneam eu la sfirsitul celei de-a doua conferinfe ca, de Fecare data cénd ma intore si recites Sylvie, uit tot ceea i i ma Wezese pierdut in Netval poate aparent divaga timp de Pe tema ruinelor din Etmenonville evocindy. | pe Rousseau, si eu sigurana oa wicr una dintre aceste i { intamplatoare in ceea ce prveste scopt infelegeri mai depline a istoriei, « epocii, a personajului: dar mai presus de toate aceasta divagare si intrziere depen alt Ht Rilticoduce: pe: cithicr fy. song padure a timpului din care va putea ig sfortii (pentru ca apoi s& doreasca sf inte din n . Promisesei 4 voi vorbi despre capitl a Tea di Sat Nits dled seat somtacen, cates am reusit sa le atribuim un toe in structura fabulei, ajunge la Loisy. E ora patty dimineala, Aparent, el vorbeste despre seara accea din 1938 in care se intorcea, acum alu. Loisy, gi descrie beisijul suabatut de trasurd, folosind pul prezent. $i deodata igi aminteste larasi: “Acolo m-a insojit intt-o sear ffatele lui Sylvie...” Care sear? fnainte sau dupa cea de-a 93ce Manzoni Logodnie i apare intext. Apare ca actif Mairi sacre, tran: cli ne deserie pe treizeci de pagini le lui inainte de adormi, dar de ce Manzoni trebuie Sf iroseased o pagina zdravind ca si ne spunti ci “A fost oclati un lac, si de aici incepe povestea mea Dacdi am incerea si citim bucata aceasta findind in mana o vom vedea ci deserierea se et asociind doua ici_ Cmematogré I-mi spuneti cd un autor dit al XIX-lea nu cunostea tehnica cinematogratica film sunt cei care cunose teh cum filmarea ar fi fost Ricuti dinte-un le sii aterizeze incet (sau ar reprodu plimba privirea din inaltul ceru (2 omeeascd de ca SA disting’ 0 fi Aceasti prima dimensiune “geogs spre miaziizi, printre doud lanuri neimrerupte de munti, foaté numai unduiri si golfii, dupa cum muni inainteazit sau se retrag, ajunge, aproape dintr-o daté, sit se ‘Acea ramificatie a lacului Como, ce se indreapra ingusteze yi sa capete curgere si infifigare de fluvin aviind un promotorin la dreapta si 0 costisé larga pe Partea cealali... Dar dupa « stea abandoneaza dimens geografica pentru a patr topogratica, acolo unde incepe si iden distingem malurile: iar podul, care aici uneste cele dowd maluri, pare a inlesni ochiului sit vadé mai bine aceasta transformare, si 95wee jt semn in locu! unde tacul sftrseste, $i unde Tnaee din nas iat Add, rate est.omot ahdaicia'y jan mumele de lac, acolo unde farmurile, despartindice ‘anesi tntre ele, lasti apelor loc si se inindd gi ai ve opreasd in alte galfuri si unduiri” Alt Viziunea geograticd, cat gi ce, feaza de la nord ciitre ve al rdului: si ca urm amplu cétre stramt, d pettece asta, pagi de coboriire d i din adi se sfargil. ‘-ar privio iscare, de data aceast limea geografic’ spre jocul topograli mne citre parjile laterale: in acest moment Sunt vazuui din profil, eneascii Coasta, formaté din depunerite a trei treme mari cobourd sprijinita de doi munti ce se ating, umul zis al Sf Martin, celilatt, in -erai tombard. Res ‘gone, dupa nitidejele tui insiruite la rand, care intr-adevir il foc ng Frgite eu un ferdstrau: aga inedit, mei nimeni. can inedial ce-t sireste, atunci cand él are-n fac, eure piel cle cus de pe zidurile din Milano care privese spr nord, sé url\ deosebedlli ne" dais dup aseneuin a asta, in sreabdnud acela lung si larg, de ceitalfi muni on nan mult mai neinsemnate $i cu forme mai obisnuite. Acum, dupa ce sea lao scara omeneasca, cle, coastele gi vaioagele. pind al drumy ibatute He, acum, car gi ta 96 O bucalé bund de drum, cousta urcé cu 0 pana si guna: apo! se rupe in adéncitur $i vatiouge, in culm $i Sépsane, urménd satura celor doi munti, $i lucrarea apelor. Fasia ultima, taiaté de stramorile torentelor, e eproape toata pling de hetisuri $i wunchi; restu, edimpie 8 vii, prescirate cu ogoare, cu conace, cu ageztiri: in cute ° parte paduri ce se prelungese in sus pe mune. Lecco, wmovia cea mai mare din imprejurimi, dé nuinele loculti $f w ditinde pyiin mai tneolo de pod, pe maul lacului, by ‘ar ind si ajunge sii se pomeneasea de-a binelea cu o Parte a ei in lac, atunci cand isi unflé el apele.. Manzoni face alti alcyere: de la geografie trece pe si povesteascit istoria locului care a fost im descris geografic. Dupa istorie, vin spusele localnicilor si, in fine, il intélnim pe una din stridutele avclea pe don Abbondio care se indreapta vite fatale Milnire cu slugile platite. ncepe si deserie insusindu-sipunctul de vedere al tui Dumnezeu, marele Geograf, si ineet.incet, isi Punetul de vedere al omului, care locuieste inlauniral s Dar faptul c& abandoneaza punctul de vedere al i Dummnezeu nu trebuie si ne ingele. La sférsitul anului ~ dac& nu pe parcurs ~ cititorul ar icebui si dea seama cd el ne povesteste aici o intamplate ate nue doar istorie omeneasca, ci istoria Provident Divine, care ‘az, corecteazA, salveazi si rezolva, Tnceputul Logednicilor nu e un exercitiu de descriere peisagistica: « Un mod de a pregati deindati cititorul si citeascd o carte al clrei protagonist este cineva care priveste din lucrurile omenesti. 7Am spus c& am putea citi aceasta pagin’ privind mai intdi o hart geografica gi apoi o harta topograli nu- i necesar: dacd-i citité bine, ne dim seama ci Manzoni insusi deseneazd aceasta hart, toemai pune in sen’ un spatiu. Privind catre lume cu ochii creatorului ei, Manzoni face concurenfa: el consiruieste lumea Iuand cu imprumut aspecte din humea reala. Dar despre acest procedeu yom (prolepsa) la a i narativa, multe