nu de focidien. (54) Erau gi alii care o deal tes Vi. Distrugeres focidinilor baie i sufee oie i sf se Tupte; foal otis og : slibive din pricing cf fussed conving! ef Filip le og (64) Nu a petrecut, atenieni, nimie mai groaznie ele par Se diel i ms wor arma sfaurte a [Ug ma ata in Grecia, ni in timp nostri ered rau ck ace aul imporriva lor, voi in care acest sper [= pil in tecst. Ti, bine! Asupra unor chestivni at picts ade ayo Chiva inst credeau ei veyi see | de importante ati de numeroasea hott, ca un si greta cindva eX agi incheiar pacea cy a+ J pin, un singur om, Filip, datoritd acestor eameni, $i FR tua sepia fpacra vorad de vol angaauMMmnay, Alcon cista tack pe anuac, Ata, cesta al Se eas tel J irui rol tradiional era si conduct Grecia gi smu fad de voi De acsea ei au ingeimi priveasck cu indie ur deceet. (55) DupX pirerea | gitrusi nenorocti focidieni, se poate v an comisg | dup decretele amfitionilor, ci chiar dupi faptele si Si inccnd ‘pacea cu un om muitge | yirte. (65) Un spectacl inopfimineitor, ateneni si Sra ceatoresed uretea uaor imprsjuriri,condame | yrednic de mild! Mergind acim de curind Ia Deli ind ectata la 0 dezonoare veynicy,lipsind ceatea po | mica fost dat si vid case distose, ziduri divimate, | Hing altel chia ide binefacerile pe care ile rezerva_ J gata viduviti de oameni in puterea virstei, doar cteva jocul noroculu, au impins atte d ifni domi de mi tea, fuctt au sivisit 0 crimi a nienij de acum, dar chiae gi fay de toate generayil rile pe care fe vedem acum acolo, Ca toate acestea vi ‘© 50 vor perinda in viitor, (56) Oare aceasta nu e: focidienii ax votat odinioari © fapti cu totul fnsptiminsitoare ? Niciodatd vot fem, citiva copii si ler afl nici un cuvint cate s& poati si exprime aud pe tov spunind ve Impottiva tehanilor, cid se propunea inrobirea noas | wi (66) Atenieni, ce credeti ef ar face steimogt no lack ar fi rechemagi la viayi, cum ar gindi si ar ota eu privire-la-cei ce au-fost pricina-ruinet foci fe ‘i i dlienilor ? Tn ce m& priveste, ered ci, chiar acd -ar OR ara tisiit Miter Tapida cu proprile lor min, sar socori la adipostal crm ce tI lp andi pe mink [rece tava, Ne oar rion (bel mat corayele are au manifesta nici o rezinengs, focidient to cuvine"mal: tae) oboe ‘au avut o soarti eu towl diferies d Eschine vo anungaser. fi consimgie sf se a eased i Ta urmayi la pace clauza care +0 ire ati fi avue atin in-promisiunile aduse de Eschine, pro decit atit, daci sar eis re) ace torent fare au dat votul Jor salvator pentru noi si piti- easel, din pricina acestor indivi, soart cu totulca cinova si priveased eu indiferent la ot nea suferit nici o semingie gree ce au suferit cxea ce ceasci ? Cine are rispunderea acestor fapte? Cine a aceastt ingeiciune ? Nu acest individ VII. Rezumatul acuzatiilor Dorese deci si rezum toate acvzariile for. le mine, ponte tat de tot ceea ce am promis la inceputul dis ‘meg, Am stabilit e& raportal lui Eschine nu dea adevirul si ck el a mini, Pentru aceasta am adus rept probe Insesi faptele Tui gi nu vorbe goal. (178) ‘Am dovedit ci Fachine a fost cauza pentru care v aui rofwzat si aflayi de la mine adeviul, fiind pinigi de promisiunile gi declarasiile accstuias vain ovedit eX el v-a dat sfaturi cu towul contrary of opus picii propuse de aiayit nog, sustnind pe propusi de Filocrate; c& a pierdut timpul ca ¥, si_nu puteyi veni in ajutorul focidienilor, chiar dash ani fi voit c& in timpul misiunii lui, el a sh multe fapte ingeozitoare ; cd a tridat si a vindu tul; ef a primit daruri; ck na seipat nici un prilel dde a comite nelegiviri. Ajadar, aceste lucruri pe cate vi le-am promis la fnceput, acestea vi le-am dovedit, (179) Si vedeti acum co a unmat dup acestea : are jgumentul cel voi aduce este simpli. Voi ati depus juriesineul of veri vora porrivitlegilor si decretelor poporului gi Consitului celor cinci sute. Este limped 10 ai Filip ambele por i acest individ, cit timp a durat ambasada sa, a.lu- J crat impotriva legilor, a decretelor si drepstti deci fe cuvine ca el si fie condamnat de niste judecit Ingelepyi. De altel, chiar daci n-ar fi vinovat de ni mic altceva, dou sint faptele care sintsuficiente pe teu al condamma la moarte: ekci el mu a dat ia mii- pile Tui Filip numai dar chiar si Tracia (189) Ince-adevir,nimeni mar putea sX arate teeg pmintul dou fatea noastri decit Termopil Pocida, pozigii mai favorabile penseu ce seat si Chersone de el Multe discursuri sar putea rst sul pe mare, Indivizii tia au vindut in chip spre paguba voas ai I asupra ace v. Si Ie Hisim po toate cxelalte Dar ce crim poate fi mai mare decit erima de a pi isi Tracia gi povigile of invite gi nu este grew de faritat cit de mui bisbagi au fost condamnati de voi Ja moarte sau ta amenzi p fos*, Kefisodotos**, T teu acest moti ¢ Er fi +4, jae odinioari mnomachos cles *#*4, Dionysias *#*** gi ali despre care a5 putea sp roti improuni au oricinuit cot’ mai prin viu decit Bsehine.. fa 360 te son kei be Thala de an for desir, jolsst We condamaat Ie amend® de clot fio asses Petru sips de cons ds ra.gsetnolam, Pormaaj nesnoseee, {Fegan faye condarnat ls eal ies af pros, Timor u,Tesbal x)VIL. Viaga lui Eschine (199) $i individal Ssta spurcat, aviad pe constingg asemenea fapte, va indrizni si vi priveased pe voi fa fayi si eu vocea Tui risunitoare vi va vorbi i desp o-asemenca viagh | Aceyti la tn aga dust de el; mX cuprinde scftba fai de id mamei tale*, cfnd ea 8, tn copilicia ta, tu te fnvirteai la sirbitorile bachice printre cetcle de bee ivi? (200) Gx mai tirziu ai avut sarcina de gref find la ordinele magistratilo gi od sivirgeai fapte nee cinstite in schimbul a dou’ sau t sfirst, mu de mul, tu hhrana jucind roll fndepli i deahme ? Ci, 4 i foarte fercit ci rile plitite horegi? Despre viati vei spane ef mu ai duno? de colo ci'e chiac accea pe care ai dust Jar pentru Rbertatea luaei.. El ins a chemat fn jue decati pe un altul pentru desfriu, Dar si au vorbim IX, Peroratia (041) Vedeyi dar « lip, este 0 Tineyi seam’ de fap i, daci Filip va fi constetns s ocupa cu puss jos ind ajuk il ct“ 09 | himba ativodinea. Tn momentul de fay ati- do cont tudinea Tai cons fn a ingela-masl ti put 5 fie pe plac f favoriza pe purini ; daci va afla de acum inainte Filip va voi sk or nal, spt pe tat, (42) Elva pees tn acceagi indeirneali si nerusinare si atunci_cind, in acecagi indrizne “ foliturind pe aceyti oameni, veti fi avut geiji i di park in acclai timp 104i acvia care pireau dispusi si faci orice pentru Filip. Ce-i drept acei care au s Tapte cind socoteau c& vor fi podep- credeti a cale deck voi kh po Ting ei Euthy Exist pontra un cetipean (G43) Oare au vor ceilali, vizind “ace oo Lastene si cca taeol mai compitor?( tgenii nog mai aii € talitatea Tui Filip ltd ba posbi- Aieiwi de tot felul, ia cal co sau arieat drepti si au cheltuie din avutol lor, rezuleg Incureitori, ur invidie, stinite de acoyti indivizi ? Si au facett asa, cici ici din punct de vedere al glorie, nici din punce i vadere al post, sick din ponce de vee al sc si nici din vreun alt punet de vedere mu re 3 folos, achitndu-l pe Eschi é Si day x lsinds-! si place Hace dimpotriv’, pein peeps a Tui Voi nu nuimal comces lor voyDISCURSUL PENTRU COROANA Dept tasingsren de la Cheronss (338 te), paris! me selonean sstnitor al pict dond prepondetats Ts A Go foe scot, al Denonine fie Incline anne tonto fan al sldalor eau Choose @ dat nmtte eli poli A i tinplate procs oro Tilia: doph tafingeres de ls Cheronses, une fi poporsl apr vn deste de eg, Marle can Demostene pro Bani ta site petra riicarea aidurlr, asmec Centee 4 apt al oh conte ta bine cei pee coon " deers si in ceatry fo ipa seebirlor Dons Stee Hes one tes ss deer popon ui ok fe prenenat Sentalat ak fe adapta eel, Cho) ect eu avizul favarbil al Senauli = fon adus ta Ton oporaui spre + se provunta, Eishine deta lest lar gal ang 4 a inteta auroral 0 acjiune de iegalitate, Echt va depos acoraiaUnainen arhotloe shesmoryl pe cad ea tock lip i potin fsiate de sebisle Dionysine in. 306 1 08 fom a faye sen din dele ‘fick pint In ae opus incoronarea lui Demostene pe cind acest Scone legea opeind fncoronares Bs) Decal proce ca desrnares corona eave, sh ae fack fn inpal bilo Geran in Aduatn poporli soroele acre de pono 2 ore adevrat ek Demowene pin seule [9 Pe cind Alenendcs era ocupat In Asa gh dep sibunlal beige fa. sume Farag apie gamed din tosth, Grea, indek pea eae fe dadea wu cra numai disputh tntze doi oameni, csi mat mari ra nbmpacath, ci ire dout paride care tmpirtesu Grecia Pedal nation panidel macedonean. La judcstt Sibula ot be sablench care dia ele dowd pati Si-tare 7 der ata dovadt-de-ue-patsosin adeviat. Tost acuestorl, apo din paste spirit Ca. men eave de soegor jel rst die depute A vost apodoperh slat atc, Gras. spus covinta, wiboalel fia dae eric. Cesfon Nor at Biches aca abn al mDemoneae $4 primis cordans de ae, ein : cate vepreenta poporsl Arche feeder depict de 4 mat ea proceed aset fel Atos eri a COROANA ielgile Jui Fschine isle clonal gre triditori si vinduyi ca si el ae (42) Bu inst am 4 vorbee pr fi vorbese prea spre Iucruti pe care ntore deci spre a vi d acestor cameni au fost pricing Ds aii-forr fnselati de Filip prin mijlocten acestor oameni care, indeplinind sarcina de ambasae dor, sau Lisat eorupti si care v-au raportat vou nomai minciuni, dup ce neferictii foceeni* av fost a sinha sscen (55346 ll ale ekfororae Sues die pyelati si oragele Jor clistrus, fd) Tesalieni cei vrednisi a laximplat are Bi naivi** jl socoteaw pe Filip prieten, binef'ick Morul gi eliberatorul lor ; acesta reprezenta totul pen au de nimeni altul, orice le-ar fi emalamit Gru ei i mu ascu pus. Voi, atenieni, deyi neincrezdvori gi ie cele fnsimplate, afi respectat rots nia puteati Ta fel de ingslasi si amigiti in speramele lor ca gt singe sreprinde nimic. $i ceilalit grt oi, ceaul muljumiji cu pacea, desi de multi. vreme ici erau atacati in feluritechipuri (44) Apoi, cind Filip, eutteierind prevuindeni, ubjuge pe ir, triballi*** gi chiar pe unit dintee in mina sa forje mumeroase $i i din cetiile gre Mae perttii ofesit& de pace, soli care ci gi str sti porneau sp iportante, cin ‘oii cu bani — Eschine era unul dintre inci tofi aceia immporriva cirora Filip i furk atacagi. Daci ei n-a fajeles, asta este alti problem care nu mi priveste pe mine. (45) am si prowestam fh {aja voasted totdeauna, oricind si oriunde exam inset, Dar cetitile suferean de 0 boali grea, Bu, de fape, VA HS Fie Borah pares ace pre al eek etobol sot, care 2 slg etn ot 3 hoses den de spe pcre ‘ani ea be i tw ad ee ieee ed gern,ffindek oameni lor pois si magistrai primeau de de ie i cu bani, iar mulfimea sau nu preven ifs sa prin nm dulci Migazoll de fcave 1, $i finds tofifacsreaw acca simpmint, fiecare se gindea cl prapidal va cadey supra tuto mai asupra ui mu, $f a i in cage se afla un alta mia acum i tordeauna, (46) Astiel eau democrat va fi in sigu inuimplat, ered eu, , pe de 0 part ari giean pier alta, diriguitoeil care ered lin ek vind totul ddut inti pe eins In loe de prietent si oaspeti, cum: rau numniti cind primeau daruei dela Filip, acum, fn aurul lor, Hi se dau mume de linguyitori, duymani af ‘ellos si toate celelalte nume pe ca dept. (47) Ciel nimeni,ateen le merit pe u choltuieste urmirind intereul tcidStorvlui si nici cind a devenig peste ce a compa un triditor pentru rest; efci al mai fericie decte er I nimeni nar fi orul, Lucrurile fas mi stay ? Atita mai lipsesie, Cind cel ce eauti e situate, devine si stipinul si stipinal situatie i, cunoseind losia Jory atunci, da, atunci ii urdgte, nate (43) Tak gi faptele lor apargin acum tres incredere in ei sii acopers de insu dovezi cick chiar da ccutulu, ele tnst trebuie s& fie prezente:totdeauna th ‘mintea oamenilor inyelepyi. Lastene fu numit prieteny 10 ini in_momentul cind a predat Olintal * aos, pind in momental eind a Ficus piark Teba ** 5 Eudicos si Simos din Larissa **4, pind in clipa clad au dat Tesalia pe mina lui Filip. Apoi, intzeg. pimintal a umplur de twiditri, goniti din cetitile lor, co- plesiti de ociri si pradk vuturor suferinelor. Cite n-au vat de pitimie Aristeasos in Sicyona **** ? Dar Pe rillos in Megara ? N-au fost ei oare aruncati ca nigte netrebnici? (49) Din aceste fapee s-ar putea vedea foarte Himpede eX acela care api co mai mules rivn patria 41 se opune mai dire unor astlel de oameni, ori si vin acela vi df vou, Eschine, ca usior ‘doy, prilejol de a mai primi dacuri si mumai geayie majoritatiieetifenilor adunayi aici precum gi acelora ce stau impotriva planurilor voastre voi titi inet $i primiti bani, flinde& prin voi fngiva agi fi piert de 60) Despre faptel cA am spus mai mult spune decis era necesar. Vinovar de aceasta este Eschine, cind a wirsat asupra mea, oa i zic asa, drojdia euch tiga trebiic $8 mi sp fn faya celor care, peea tineri find, n-au putut delegilor Iui, de care up acesta a ont * Tanne i Euthyorte, mie frets cotura a wine Fp Eee ae eects De SeTGLGS a fo dirt de Ales oe posal Pind. uso Simorapatynes patent fail a Alaa sig, dn Lisi, cre 40 cere 0 are isla a Teal SLA Gast noel Deloponrlay lings” golf Calaid laptele pewecuve arunci. Poate ct cele spuse GaamMllER complici pe aceytia, Filip a conteibuit ca stuatia in sau mihnit pe voi care, iainte dle a scoate @MMMGrecia si se Tnrdutdyeasc’, cic g ; si insinte veeme tun cuvins, cunogteati venalitatea de at aporturi unit cu ali gi wiian der i pe unii, impirgind altora daruri, pu crau in bus binati. Inglind chine. (51) Totus, el numejte aceasta ma tas da tie nici mu de caspee al ai Flip (>) nical ni Alexandr, cian sn at do ncbun aba Pe gi tarde cist cind ‘tr wc ci cind greciiwti se aflau Snte-o astel d ; si dideaw seama de riul P siuatie si mu-si ddeaw sea joni, & cerectati ce fel d sii mumim pe tori fi pe cei care fac teabi oarecare pentra bani suri se cuvenea si intreprindA cetatea 4 cum sf Peres ne ean color care i plese (52) Dar Ines gcrionez, si cu privire la aceasta si-mi cereyi mie Sind aeate at, ai. Pentru ce? Penna ei mai ¢ mult We goicala ; ciel cel ce a Iuat asupra lui apirarea imtere- Dink acolo. Eu inst 4 impremi cu mine toyi aces | Pagelor Greciei am fost eu, (63) Se cuvenea oare, Eschine cevifent te numim pe tine, Eschine, un om plitit eae (leea cetatea noastri ok renunte la mindria ei pentey ca bani altidaré de Filip si acum de Alexandru. Dae © fi impreun’ cu tesalini si dolopli* 58 ajue pe Filip si nu erezi, fntrcabi-iy sau mai bine ii voi intrcba ea ie dobindsasct dominayia asupra grecilor gi sh distrugh Peni tine. Oare, atenini, este sipendiatel sau oage | ploria xi drepturile strimoglor ? Sau trebuia nu faci aceasta (ceca ce ar fi fost cu adevirat insp Imintiror), ci sk Iase of alba Toc acel Il, Demostene fmpicdicd prin sfaurile sale date Je-ar fi oprit si pe eare Ie presimgea pe cit se pare inch atenienilor ca Filip si devind stipinul Greci ide muled-vreme? (64) Dar mi-ay ingiidui sf in: treb pe cel care eritied cu cea mai mare ee eal at Aton Tip a puse tage madi TE rule perce, cor paride ar ft voit #81 a sera aout I el cai tondctuns SMe cesea? Oar aso creat combi pene pat exits nenumirai tldivori si oame rocicle gi ruginea ce sau abitut asupra greilor, ‘indo si atiia dagmani ai 2eilor citi nu ne amintin | fe # 4 fi existat yreodatd, Dupi ce ia luat colaborato petele li Alesaadru Auzi cde ce spun Que sac dia repinea Pingu, doloit soy 200 ‘ ompartide din care Ficeay parte tesalieni i cei upor triva cu ei, sau celelate partide care inghduiau aces fapte in speranya unui avaniaj peopriu (ia. accast ppartida icam putea ajeza pe arcadieni *, messcnieni ##« fi argieni***)? (65) Multi din acestia — ba chiae toyi — a avur o soarié mai rea decit nol. Ciei dach Filip, dup ce a iesit invingitor, sar fi reteay plecind indata si siar fi vizur apoi Tinigtt de treburi, fink a nipistii pe nici umul dintre aliagi lui, nick dint cate Tali greci, s-ar putea aduce imputiri si invinuiri aces Jor care s-au opus faptelor siviryite de el. Dar dach Filip lea ripit unuror hes id Ea fost « lea guver ce neath nimerite hotirie, urmindl sf gemonia, libertatea putin Tnlocuit chiar forma d min, voi at oare cele mai mele? (66) Dar mi intorc iar de unde am pornit. Cum ar fi webuit si acjioneze cctatea noastri, Esching, ind vedea e¥ Filip se pregiteste si ia condhucerca of lui $16 propa 1 sisi impuni dominayia asupra C trebuia si declar eu, sfetnicul p atenienilor (cici aceasta este chestiunea de cea mal mare important), eu care iam ci din totdeauna 4 pin in ziua cind m-am ridicst la tribunit patria roastrl a luptat necontenit pentru fntietate, onoare 4 pentru glorie ji cX asacrificat si bani, si oameni ma te TE bia Menesin, nut in Pelopoore * Lonuito Argontl canals Agel 200 smulhi penteu onoarea 9 interescle suturor decit a chel- sine eh peer insu Filip, uit pentra (67) Ce trehuia si fae cind am viewt of Impotriva eiruia noi luptam, s-a pierdut din s fi, sea rapt clavicula, gia dominate $i potere wn schilodit o mink si isi 4 wupului de care Soarta ar fi vrut stl 8 din i saerificat oricare par. siascK eu ce ia mai rin privere numai ca 58 di tl, in cinsce 41 glorie? (68) Torus, nimeni mar in- fom crescut Ta Pela, un orag aibi attra bscur pe arunei qi dispreyuit, trl imirinimie sufleteaseS, incit =A doreasct stipininea supra grecilor gi sl urmireassd acest gind, iar voi, tral vi ferk vi de 2i pilde al 5, teebuie st fii atie de rit fncit, £308 inrfurirea cuiva gi de bunt oie, si dayi pe mina lui Filip Mbercatea Greciel (69) Nimeni n-ar putea s8 spund acest lucra. Riminca deci i in acclasi imp era necesar ca voi Si vi impotriviii cu toark deeptatea nedreptitii pe sea Filip, ut in chip firese si din datorie 5 chiar si eu a ribuna tase sintesi atenieni viewrii stribunil Acest hueru voi bai Pcut inet de la in facut pronuieti si v-am dat sfaturi in. acest fn timpul cind lu lice, O-mie- turisese deschis. Dar ce tebuia & fae eu? Tyi pun trecind cu vedevea peste Amfipoe pate la tcbucile p 7 fal Moore! lip pide on oh ui Gigs: Inpocres bling tatalis, Pidna, Potideca, insula Hilones *, na amva rine despre aceta. (70) Cit despre osupara livitilor Serrion, Doriscos **, si despre jel lei Peparethos *#¥, preeum i despre toate pierderile suerte de cetate nu stiu nici micar daci s-au intima plat. Totuyi, tu ai declarat ci, vorbind despre. edle se intimplau, eu am indemnat la uri impoteiva lub Fl pe cetiteni eare sint de fata, cind decretely privire la acostea aparyin lui Eubulosewss, jon ***#* si Diopeithes *##**%, nu mie. O, Ese chine, tu care vorbegti cu usuring despre tot Si nu mai vorbim nici despre aces (71) Dacit acela care punca stipinire pe Eubeea *#**+en si Picea din accastt insuli 0 baci de operatii impos Mes a Atice, care incerca si pun mina p ge tert cal les dia Seto orator. Nu trsbui conf nie 4 ava lee To anal 30302 hea da wel Poremora W's ajeaae sepa Gt ‘Gros rie Bub, para, care se iicsa spin pe Omens, cane distrugea portal Porthmos, care ayeya tiren fn Qseos pe Philisides i in Eretria ** pe Cleitarchos, care ichea Helespontly care imp 6 sei Te distragea, cl ces a jn picioare pacea, da ori ba? Era oare necessr ca veeunul dintee greci si aparl spre a-l Simpiedica si easci aceste fate, da ori ba? (72) Tar dae mi fi dack trebuia aX vedem Elada devenind aya ne proverbul pradi misenilor **4, cind_ atenien tiiau si exitau, ature, 0 recunose, ex, vorbind des- pre aceste Iucruri, m-am amestcat fri si mi pri- bate faprele ° = impiediea aceste fapte, cin Tar dact trebuia spar cincva ae fi feut-o? Oare nu atenienii? Accasta era finta actiunilor mele. Vieind ck Filip eauti ot aduct am opus gi n-a vi sfatuiese sf mv predayi tl incetat sf vi atrag atengia i si ajo hime expe In Eubes, Flip 2 focecat apt care vat alas plone it ‘ ati Nea Paar) crap chi pe cones ose ents misenilr" ace snel‘de apa " poporal el es SpreeIIL Tulburarea produsi in Atena la vestea ocupisii Blateei de citre Filip (168) Atigind astfel cevitle una immpotriva alia prin mijlocirea acestor oameni §i incurajat de decee- J, Filip sosi cu armata si ocuph *, avind convinge ck orice sar ineimpla, noi si tebanii n-am putea ajunge Ja o ingclegere. Dar 2 s-a produs rate. Cu toate acestea, ascultayi citeva exe vinte $i anume eele absolut necesae (169) Era spre seat& cind cineva vent si anunge pritanilor ci Elateea a fost ocupati. La auizul acestst eft, unii dintre pritani, ridicindu-se indati pe la rijlocul mesei, alungari negustori ce eraw in play si diduri fc baricilor **, alti sximis strategi fi chemari trompetul 5 in cetate era mare zarvi. A ova zi, Ia ivitea zorilor,pritanii convocark Consul fn sala de sedinge, iar voi indatt ati pornit la Adve rare. lar inainte ca Senatil st deli teased docrotel prealabil, jntrog poporul se afla sup (pe colina Payx ***). (179) Apoi indasi ce senators Sosirk i pritanii aduserd lac ea primita do of gi prezentard p costinga. Adunili ste 3 cel ce ads tea erainieul intecbi : Cine doreste si ia cuvinul ? TTpvaltate pe drumal.ce duce de ta Tetga au reat a ncenlcres pe locuort suena pe ogoare. il faces Asunares pop Pia, I aud-vest de Asroplt, onde se cl stant ind agustors a8 lavas te 06 Nimeni mv se ured Ja tsibun, Crainicul sere mai multe ori, dae ni de ‘nu se ridied Ia eribun, desi erau de fais tot) straegii, roti oratori gi desi patria chema eu glasul ¢are este al tuturor pe omul care sk vorbeasci pentru salvarea ei, Cici glasul crainicului care se face auzit, atunci cind logea 0 ordont, ¢ deept si fie socotit glasul obytese al patrici, (171) Cu toate acestea, dack ar fi trebuit ca cei ce dorese salvarea patried si vini Ja tribunS, voi toy, judecitori gi csie Jaki atenieni, ridicinda-vi, v-ati fi ureat la tibund, Cici roti, 0 stu bine, doreati salvarea patel; dack ar fi trebuit si vind cei foarte bogati, sar fi urca Ja tribuni cei Trei sute ; dack fn acelagi timp si devorayi patriel, si ho- gati, sar fi urat Ia tribuni eci care mai tircia au adus mari contribuyii voluntare, $i ei ar fi fcu aceasta si din dragoste p Wiel lor. (172) Dar pe cit se pare, acel moment §¢ acca 2) cerea nut numal un om devotar gi bogat, ci una eare 68 i urmicit de la inceput fi trebuit <8 vin ntra patie, gi datorid by afi Rercreeaiie < cas eal Ss sect crcl ac fi (ee pee eat eae fi fost in stare si giv niei ce trebuie i fack, nici ce sfae si vi dea. (173) Se ivi deci acel om pe care fll exrcau imprejuririle, iar acsla cram eu. Uscindu-mi Ta tibund, v-am spus atunci ceea ce seebuie «i ascul- agi si acum eu atentie din dou motive : inti, ca ok ‘titi ek eu singur dinere toyi oratorii sf oamenii poli- a0primeidie pos care md ayzase iubisea de patrie si ci, pin dine rile gi propunerile mele serie, eu am cimtat: x tu. vol crea ce se imjpunea in acele impeejuneh inspsiminsitoare ; al doilea, cask gti cf toate dicurale sale 1 prezenti in toate adunasile, finde de fieca eaoaeee ts arn: alee atea propunea si se delibereze in comun supra mine si si Inayisoama si nu v¥ ings, sé ue qi , rat i numeste dibaci veijiwoe, sofist, spy Tui, realitatea af fi chiar aga gi cei col near cereota cine este cel care vorbeyte as Eu inst tia c& voi il eunoagesd gi soeotiti of toate i Tui mai degral nr eind condamni acum horivrile impoteiva cirora ores A Fu stiu bine ck puerea oratarlor depin nine mai bun de propus? (274) Ea ‘ P om multe ori de cei ce-l ascultd ; efci de primi face si de buntvointa pe care io arktati destinicia oratorului, Das, cel putin eis io a to4i oamenii, Dack sivirgeste cineva o erin : pind gi n sfiryt, dack am i eu i, atuncl atage as % padeapst % neva FHPK voi, obyine iertare ftom p 2, SKPeHentta-ace voi to vef-rocunaste pach Dack un alt ie 3 svi cmd snp, 6% 2 fst pus Ivodeaua fn aprarn inereslo realty devotladi-sefolostut ard: - yublice, nieiodats imporiva voast gi nil tn in Di te eat” elt su orator, vorbind nu numa tn Sere eee ‘sh imptetijeqti, al’ituri de el, dus jdugmanilor, dar chiar si impotriva acelora care lau i tay impossivis, El nu tne >trebuinjearX deci elocinta in. scopul apliirit drepti- tii si nici pentru apararea intereselor pacrei, (278) Cici un cevijean desavirsit nu trebuie Si ceaed ca jue decitorii chemati si se pronunte asupra trebutilor cobjtesti sii aprobe nici ura, nici dusmaaia i nici un alt sentiment de felul acosta. El nu trebu Ta riba grabs 54 se foloseas personale, ei mai d le alunge din sufle jar ia car de nevoi de cle cu bli si misuri. Th ce fmprejurdci un om politic gi un orator trebuie 38 fie plin de vehement ? Atunci cind interesele. generale ale cetiyii sat puse in primejdie si cind poporul se alla inclestar ia Iupea eu dugmanis, Numai in astfl de igi arati cetiteamul liber gi cinstit find insi este lueru dovedie ci n-am fost dat o fay X public incoreta (i, adaug, nici pentru vreuna particular’), nici in numel lc cori, nei fn mundle 44 propriy, si cind cineva vine acum regitis sm acuze in privinga decerndvi coroadei unor laude aduse gi consacr8 pentru aceasta discuesuti ait de lungi de Hipsi de mrinim ataca acum pe Ctesifon, pi (280) Aceste consi punind la cale a ‘cm ex discursurile gi voe Eschine, mi fac si cred ch proces, i vrut ote fil pal rea, Cici, Psehine, nu deapst penteu veco f cinja orstorului este un Iuera de pret si nici onl i fapeal ef este ginduri gi sencimente aidoma cu sei multi gi faptul ef wrist gi iubeyti pe acei pe care i cetatea fi urkgte sau i iubeste, (281) Cel fare este insufletit de astéel de simtiminte, acela va uma cu dragoste pentru patrie, iar cel care Hinguseste pe acefa din die pentru ea, nu 2 clrora patria. pre © sprifin’ pe aceeagi ancorit ca cei multi si nu asteapra sciparea din acelasi Ice, Eu dimpotrivi (veri ww?) am avut accleagt in- e7enti si n-am Ficut nimic pen 82) Oare n-ai feat gt tu la fel? Dar cum? Indatd dupt infeingeee, tu ai plecat ca ambasador Ia Filip, care fn acele vremuti era pricina nenorocirlor patriei si aceasta dupa ce ai fuzat totdeana mai f tum toti o stiu. De alvfel, cine este omul care fngald eratea ? Nu este ace ante aceasti.misiune, aga rare nu vorbeyte ceea ce gin ese? Oare: nu impoteiva lui crainicul indreapté Dlestemele sale? Nu impocriva vnuia ea acesta ? Cieh lege nai mare sar putea imputa unui ora cit ch vorbeyte altfel dectt gindsste Tu deci te-ai dovedie un astfel de om. ( 83) Apoi my vorbesti 4) iudeavnesti si priveyti pe eamcetaqenit tt fn fagh?f Oare creri ci ei nu stiu cine egt, sau eX pe toti fi Sphienie ati de adine sommul gf uitarea, ineit nugi amin cliscursurile pe care le tineai in timpul tu! te blestemai i jura, protestind eX ma tur fntre tine si Filip, ci ed din prie tina duyminiet personale, eu iti chic aceast® acuzare Gare nu este adeviratt, (284) La primelfe pe me juris rictenie ide 0} mick pentru vinzarea ta, Cici din ce moti tate gi dreprate Filip era oaspece, aw Eschine, flul) Glau Fink *? Eu ne vid nied oma, a distruge interesele lor te-aj demungat pe tin sulte 44 pe mine mi acvzi de fap face sispunsitor mai degrabi (285) Cetatea, Eschine, da al celor morti pentru pattie, m seseql propus gi desi aveai c ul de lupe, fdas, fi p public sd Filip, folosind aceste nu Cind tu si Pythocles* vari ureat ta entry a-mi aduce cw cruzime si nerusinare, fo Zeus 51 104i ze, acuzatile pe care «um clad imi aruncayi inslte, poporal m-a ales pe mine, (286) Tu sti bine motivul, toruy, enlist cumogteas 5 iubieea mea de patric si nile ogea voastri. Lucrul Juit sub prestare de jueimint in 6, tot voi Ie-agi recunoscut Sbusirea noas jstigaseri in nenaroci fiara de a-si manifesta n lepsii sentimentcle, fia fiind de mule vreme dugmani ascunsi, devenisera doymani pe fafi. (287) Apoi mai credeau ul, insircinat eu discursul funebra al. eto ntru patie gi care avea si laude viteja aces fora, nu se cuvine nici sX Fi locuit sub acelagi acope- mint, nici sX fi partcipat Ia accleasi sacrfici ¢ cei {mpotriva cisora ei luptaser’. De asemeniy er at in Atena, dup’ nenorocirlor Greciei a participat in Ma eau cf el nu trebuie sf fie on 2 prilejul texdonia la ospote gi cintiri de peane, impreunil eu vci- Basi compatrioyilor lui i nici ea sk plin onli descopercat te, jucind rol de actor, nenorocrilecelor marti, urerea noastel in suflet. Conceti sip fam * Dyed, ls toepot_ 9 Be prin a's tonape de Fp, en al Iai Demonene, «aft 0dar fa voi nu! (288) E ‘ay numai_poporul cde mine, ci si paint si Frat celor morti ocupe eu iamormintareay ni =a Ic chip. Desi ei jalea pricinuits Il. ORATORI. CONTEMPORANI CU DEMOSTENEESCHINE Eichine WN indepta ji ocen taf Bi conte violent py pate din -amboada a Wes ei Blip pretceal de a interven cn iabandtr ol zccea si locate din 346 te of en pore Is nogoceren og fScuers pare din ele doot amb ade wine d ila Pas, cen dint pentru a cee I I sci lentes fs Aten Dns rset dens down perted pin jusofal lt Flip al ee Delfi: warn fon caren Ela ified 1s Gheomes (509 ten). Dapt Cheones, Ceslon lopane Proce se adel bia In 330 em. Eve pia pros gn Ae opt ia le ody we dee DISCURSUL & sid dei ers. id Ini 4 mit wh IMPOTRIVA LUI TIMARIE snbarnel nccretinc “Teper Ini Grion El me foo lope SE ok cried ts Cie ; i ferviere at Intebuintrea fondarlor binest pre, cle gb aserea afasrilor pole fcredinas, Selig aceor a 2re amesingay independenja Gras, clad Ese fi peepteaarea de seam, Demostene fl acsal ck fa ambsradt aa a peta istraciele primis ck tradat intrscle Atench: Lg acizafic, Demowene hi atode on cotcuzatr, pe Tiny fh Tui Avzdos din demovel Sfettn, om politic fore acti, due cu 0 visit parceulark putin onreh: Dupt wade anindat ad sernat acol de acurare dae au se ie sir. Orism ar f fos, acazatoal principal era Timath gi de el TncoretEsclng scape, lnralind astiel on proc pecs, a act scop orstorul ll aust. pe Timath de moravest doe haute i de sive aver, ceea‘ce fem dap 0 lige @ Ui Solo, se ua deepal de vorbifn adi delisting ei leak ero fadepiea dela tebuni ace es mui Tadepinherd d 7 cate al ert de la datoile fh de pi Lind forma une ayant jadisiare, afacera se jude tn fa ne jis Ia fol ex un proces public. En fata jurul rom Eschine dscorsl de aeuare lee slid anal 346 toh Inowpual anlui 345 Lem. E probabil ek sSopuaal lot Timah inaserd eu apicaren To. Timarh tas + foe ca tutaror deperlr cv, Dapi tale ura sxporea aca swage gi oa splarorae POTRIVA LUI TIMARHL (Fragen) 1. In democratic respectarea legilor are 0 mare important. Fondul juridie al procesului il formeaz’ prescripfiunile legale refertoare la‘ moravuril copiilor, adolescentlor si ale oamenilor deplini 1, Niciodatk pin acum, atenieni, n-am_pornie 0 scviune publick impotriva nici unwia dintce cetigent pe nici unal nu Lam necijit pentru darea de s0c i, ci dimpotsiva, cred ci pot spune ci am pistrat cuvenita re amindou ocazile, Acum, vizind X patria este grav pigubini de catre acest Timach fare se urci la ecibun’ impotriva logilar gi ok eu & scsi, (2) am soentit ot ar fi o mare rusin ‘yu mine dacé n-ay veni in ajurorul patrei, leiloe, in si al meu. Stiind eX Timarh est ‘i ales de Ta geefiersl care le-a citi, Lam invitat pe justvek sisi lgitimeze vrearea la teibun’, Dupa pi ie politics, sintpline-do-adovas articulare s© intore spre. binele -multor afaceri publice. (3) De altfel, de faptul ck Timach ces ea el seca Grea ask ni 2 apirea in acest proces de vini nu est nici legile, nici voi, nici ev, ciel insugi C porunceat acestui individ care a dus 0 viayrerea mea — uyor de urmat, ba chiar foarte ujor§ cl avea putinta de asemenea, dack era om injelep, mele reflecit apa cirora cred ci am stirui de ajuns, (4) fn ceca o& priveste considera voi prezenta, tiu bine eX voi neaplcat le-ayi auzit din fra altora mai inainte, dar mise pare ci este mo= mental potrivit ca si vile reper si ea acum, Am au zit spunindu-se ef in ward Timea sine tre} forme de guvernimint: virania, oligarhia si democrayia*, $i Tiranile gi oligarhile sint conduse de bunul plac al eipetenillor, statel democrate insi sint ciemuite de legi temeinice. ( Atenieni, voi siti bine od legile sine angel cetiqenilor dinte-un stat democrat $i a constitutiei lui si ek neincrederea si garnizoancle puternice sint sekparea regilor si a geilor olig ci oligahii ic hii duc pe baza inegaitigit tre- de cei in stare si ristoarne starul hui si se peas prin forta armelor, iar noi, care avem 0 constiutie bavati pe egalitate gi dreptate, rebuie ne pizim de acsia ale eitor vorbe si purtare in viayd contravin le- ailor. Prin urmare, voi vsti fi tari dact veri avea | Imune si dack nu vi veti lisa risturmayi de cei ce le calcd. (8) Dupi pi facem legi si fra atengi ca si ravine ca atunci clad oemim logi bune si ce le vom fi facut se ime folostoare cexiqii far dup’ * Poona fone opine do giverimine ee fscrone daze bide ator gat Pane seg him, Heda ee cores poe peas ct secs pei onc pe vind bietzerleGetocrsth olga 2a pune ca noi si ne supunem acestor legi sisi pedepsin pe cei ce le caleS, dack voim ca cetatoa noasted sf se bucure de fericive. Observati dar, atenieni, efti grit 4@s pus Solon, vechiul legiuitor, Dracon ** Tals egivitori din acele veemuri pentru pistearea obi- teiurlor. (7) Mai fnti, ei au adus lepi ca privire la conduita copiilor nostei si au aritat fn chip clar eu copil de conditie liberi si eum trebuie fie educar,apoi, in al doilea rind, au intocmitlegi cin al teilea tind, pen or, avind in vedere nu 1 i, in fie find pent tru eelelalte virste la cular, ci pipe cei ce dtin functi pi ncredinja vous § ¥- Feu pe vo} pk pat in pie, (8) Ni ruiese sien Si urmex in dscursol meu acceayi ordi agi autor acestor Logi. Mal bi despre Ieple care se ocupi de purtarea euviincioasi a copillor snumai pe pa blice. Ei v itorit acestr legi Ia adol al esti, apoi de cel nostri ap despre cele care se referd Ia ceclalte virste, ae, ci i sfel mi Vo: tinind seama nu numai de perssanele pas de oameni in Funegi voi igele ce de pblice, el gindese ype spuse lens pots fancice ain ctberarn din roble 9 dao : creak Cu toatk ri satu dsnocrae savage featonient, ca to acelagi timp si vi aris com slaw lopile ceciii.noaste gi apoi si le pun Jays in fap ew obiceiarile lui Timarh ; veri afla avunci eX vieja lal este 0 fofruntare a wturne a i (8) Din eapul local, legivito ni profesorif cirora sintem obligati Te pili nose gi a clear viatS depinde de bunele lor moravuri, in timp ce rolele moravuri lear ruina-o, Asifel, logea fixear’ cu precizie ora la cate trebuie si meargi la scoali copilul d rumieul colegilor ex eave tebuie si vin Ja ce oni trebwie el si plese. (10) Ea interzice profe, sorilor * si deschidi grolile si profesorilor de gimoase ied si deschidi palestrele ** inainte de risiritul some lui si 4 le fase deschise dupi apusul soarelu, soaps tind foarte suspecte singueitatea si inwunericul, Ta rath de asemenca care sh si meargd tor reguli. Ea x ocupi si de atribusile pedagogilog de sirbitorirea Muzelor *** in. scoli si a lui Here asa cum Ge aieel ‘ath explaie see pas). Broceort) al TEplftpereslass ap cm foe te pil al at Baca "Pcl caw gl de ginal, oe Scent eee 14 18 oy, peevieue cu oh ven cu aol lige edz uae Pinte “Niel pean tuale ga Sat Libre prigutss oa sontibuile ei. "aie “lieelor acxvitst ineloe vt becuse 20 5* in palestre side participarca: copiiloe ta co i (12) Logea stabileste, fn sli, ca hor gol care va cheltui averea sa pentru serbicile vo si fi ajuns la virsta de patruzeci de ani pentsu ea per sana care instreste pe copii vost xt Fi dobindlt pea pentra 2 Voi re. Gyrontertal He esceaiyr ee rstsuse pe corspltoitcoplor de conde Biber8. Hovegit nimi de popor neath de pataaet de ani) (13) Dupi acestea, atenien, legiuitorul vorbeste des- pre delicte care, oriit ar fi de mari, cred cX au exis. tat in cota, cici pentra a le ifrina, strimogit noyti au Ficut asemenea legi. In termeni limpezi legea st bileste c& daci-un tasi, un frate, un unchi, un rutore sau, in fine, un birbat cu autoritate asupra unui copil fl Vinde pe acesta pe bani pentcu desfrinare, eopilul nu va putea fi urmiic in judocard, ef autorit acest ci la apt: primul, pen dur gi al doilea, pene tru ck La cumpirat. Podeapsa stablitd este acceasi legea spune ci bail 58 ine pentru fiecare din ci, In. continuar ry este obfigat copilul ajuns Ta viesta sau si dea locuinté tatilui care 1 decedat fst, leplineascX entra el cee enieni, eft de inte. tatil care atunei cind pentru acl prostitua ; dac ape bilege 1 leapri este aceasté: disp era in viasd 1a lipsit pe copil de avantajele conferte de drepturile pirinteti ca gi de dreprul de a vorbi fn adunare,"dupi moarte, cind el nu mai simte bund seevieli ce i se fac, din respoct fata de legile divine aceastt dispozitc hordegte ca el si fie tne sgropat de copil gi sii se indeplincascy clelalte rituci Coal 5 vegheze abvpra sigurangei copilor au ficut legiuitori? Cea privivoare la prosituie, cone damnind la cele mai mari pedepse po cel ritua un copil ber sau o femeie, (15) Ce al lege si-uman nck ? Cea privitoare Ja insu acest fel. In rnume, vorbeste despre toate delice fa spune in wrmeni hotiriti: dack sulta un copil — insule gi cel care si-a procurat until eu bani — ori un barbat oti o femeie, fie liber, ie selav sau se va purta ca un criminal fayd de oi, acesta lick gi pe- aplice va cidea sub acuzayia de insultS; legea i deapsa corporal sau bineasci ce tebuie si Grefier, eiteste accast lege (16) (Dsci creas dinte atone oe sve aleve apna eed cae a ot in judecsta tsmothilr, cerindpedepve lu Dack tribune Int i! ve condamns ta moarte, find dat eelor Umpreseen, of fic excuat tn acetal Dad ou ft omdannat te apeada fo plceicd in temen de anpr i dach eo 0a pon plti dat; nepltnd in trmen, oh fc Tech pnd 0 eu pla St fie mpi ta eece wom iad lex co au sini erca sce faph de slooe] = (18) Amintti-vi, atenieni, of aici legivitoral nu vore Beste de eopilul insus, ci de cei din jurul lai, de ta rate, de tutore, de profesor gi, inte-un cavint, despre cei ce au autoritate asupra Tui, Indatk ee co pill a ajuns la virsta majoratului** si indatd ee a fenoscut legile cetiti si poate si deoscheascy binele e ri, loi simwaltia, ‘Timah, tse adreseank legiui- nxt mai comple an igural Io Demossne Import SVs, majoratll oblige nscriees fo Tae Ble) se sstoraiche obleil ca toil sit tend plate Bisindiie wal divin, de cle ni multe eae apo fabs ee hares tn a9tora. (19) $i eum vorbeyteIegiuitorul ? Daci vreunull si faci parte din cei now arhongi — finde dupi pa rewns din aceite opin, dup com Dect v8 oi Ebest inp intre atenieni se va peostitua, si nu ise in ) Legivitorul a faroemiv accascX lege pence pind Ta patrusprezece ani, care sivinese uyor era mea, aceasti magistraturi poartd cor ci si indeplineasc o functie sacerdotalS, cle} prco rere Fagi'de trup tub rebuie si fie cx trupul curat; si nu fie avocat putin inainte grefierul se ocup’ de copi, iar public, zice logea, sk nu exercite vreo magistratury a care vi voi vorbi acum, se ocupi de celx eni, Dupi stabilirea acestor legi, legixitorl ere sau prin tagere Ia srg. (20) Si nu indeplineasel fp = 8 ce formalititi tebuie si indepl TI porneste inti de Ia moral feeasta este mai mare, cu atic cetatea este mai bine rati. (23) $i eum ordon’ el ca prot desbaterile ? Dupi ce vietima ppirerea nici in Consiliu, nicl in Adunarea poporalul, nici chiar dact Dack cineva va fi cel mai clocvent dintre orator a aceste dispoviti, igi atrage acu c mari, Citesele i aceasti | ate va fi purtaté fo jurul incintet yi dup’ ee fal va fi inilyar oltre zei rugiciunile radigion bile podepse fc procdrii — ordoni Iegea — vor pune la vot pro la sacrificile noastre, la erainic, la tele referitoa im il cunoagteti, a indrionit 94 se uece La Toa acevta ns ete autre Lipsey din elo recom pian ege se soe in crs fut Demowene i'30g-cae sundae i) he neni 1c os protien ot nu 1 2 total pasion hs andvorion, eae ‘ ite inert proscar des a exeial de = propane Jad parte din mama clor nnd avonj, nici Indl an Diy si me erie eo magia’ nit in cea, is i isin cae ing are in le ee eta sh id hat n,m pn eae ge deat ase 3 see reed pris pave ante Jor pe’ es soak eed ut de faa i fovoonl fn Pet A Yuberane, Un'al doles woe ales epi ‘ reds, Taken eu condaceresdsrbuerr, an 28eth, jar dup acestea Cine vrea si ia cuvintul dintre cincizeci de ani ?* Dupi ce aceytia Yogi aw vorbit, el di cuvintul acelora dinise aten acest drept. (24) Gindiviev’, atenieni, la inqclepe ciunea acestsi dispoziii. Legivitoral sia dat bing seama ci cei inaintati ia vies au o judecat mai incr, dar incep si fie lipsi de initiac indusi prudengi. Uni Obiseuiascl pe cei inzestrati cu judecata ea mal si se oblige cia lua cuvingul a dezbater Fiinded mu putea si-i invite pe fiecare dup num io, el ii cheami la wibun sii indeamn’ ak vor, eased, indicindhci in chip colsctiv, dup categoria virstei. Totodard el favari pe tineri sf respecte p sci mai in vir, sf le cedeze-rindul fa orice: cari act vom continua s& sellin, (25) Astfel eran acel vechi oratori Perle, Temisocle si Aristide, caro Purta_un supranume opus celil pe care il merité Timarh sta. Obiceiul pe care actin il au toy, adic Si vorbeascd jinind mina afard din hain’, a 0 atitudine indeoneata si se fercau de ea a acest Fapt 0 dovad duit. Voi soy, 0 sta bine, ati me vizut scatuia lui Solon si si: si mi cH, In plata publiek din acest orag, Solon 0 reproducere a aceleia pe care Solon » avea cind vorbea in fata poporslui. (26) Giadii-v aenieni cit de mult se deosebegwe Tamarh de Solon s,de acci bicbayi de care cu putin thainte am amin- tit, Acclora le era: rusine si vorbeasct tinind mina afar din haind*, iar Timarh, da, Timarh — nu de ‘mult, ci acum de curind — ar mijlocal adunirii, fScu 9 demonstrate atleticd ; sta tea lui era atit de respingitoare si de rusinoasi din aura betiei ia desfriului, ineit oamenii cumsecade fyi acop: indu-se la. gindul ci cetatea 7) gindul la asemenea cazori, legivitorul a aritat lim pede pe acci cetieni care poporului si vorboasct in faya drept, El nu indepirtear% de la tribund pe acel ce ai se trage din strimogi strates gi sriit pentru existngd, exercith vreo meserie, ei dim: rimeste cu dragi inimi si de aceca Pune si se repete intrebarea : Cine vrea si ia cuvine tal 2 (28) Care sint cet i pe care legixitoral nui fede demni si vorbeasei in fafa poporului? Cs sare au dus o viayS rusinoasi: Tor mu le inggdute sf in faja poporului. Unde arati el aceasa? b tidal: ,Examensl oratorio textul prev ~Daci unul care a lovit pe tatil eu, pe mama sa, pe are ov-i ineraqine gi ck amu Te di Jocuing’, ar voi 88 vorbeasci fo adunars*, acestuia mui este permis si sc urce la tribund, Pe Zeus, cu toatl dreptatea, spun eu! De ce? Dac nova este riuvoitor fata Alte Ta gesiculaiaexcsvd vidid db Timah a telbunt anacei pe care trchuie si-i cinsteated la fel ca si pe 22k atunei ce vor suferi din partea lui ceilahi cetitent au va putea fi § patria sa? (29) Cuiy in al doilea rnd, legiuitorul ' Si. (32) Pe axel de fi mai_interzice dreprul de a vorbi? Pe drept cuving | fe de la tribun’, acest aceluia, rice lgivitorul, care n-a Iu Be ch Sets mate Sew reed arte la expe- ceytia na numai eX va vorbi, ci va calomnia gi se sia aruneat scurul**, $i de ce nu? Prietene, mu te : See gee Sup 8 dee a anita. nerusinat, iar ceratea ny va mai putea sue ji pe care n-ai fos raj. Cui vorboyte in stare 0 aperi, din lipsi ee ea 0. leere mune eo one ome legiiorol in al wrellea rind ? celia care va dedat gue S274 ai exe imercis sk vorbeas ine prostinici — acesea sint cuvintele hii — sau ears get? ¢l 5 fie sopus unci cerceiei si vi impune ea voi 4 avut legituri rusinoase" ; intr-adevar, acela care fe hotirii asupra cazului. $i eu, nt Bi va vinde gi interesele cetatii. In al patrulea 4 es G. 2) Aceste 1 legile vor le mi coi se atlrseant legion? Cah care aris Path adopt o exe noud dup lop co puma dav fesele salu si exe de plrere cf qu este co putintgy feet : ee a fit, a erezur ci un orator nu trebuie si fie ew gril ioe lik dacania tee nual pentru sill discursului, irk sf se fi Inge side portarea Is. (31) El credea de asemenea ef um ges TO! 1 om de bine, chiar daci ar fi lipsic de elocioys i ae o?° i vorbi ce T-ar auzi, fn timp: ce un nememic, dedat i pit in chip rusinas Timtrh, nu vom putea le cele mai serioate ale statuli, (4) Nu exe d chip ridicol desftului, carean folos, atenieni, sf fnsorciim a fnlivura de by UL Tabloul viett tui Timarh tribuni astfel de cameni prin strigite de-dezaproe avi, ci crebuie sii. dezobip. A) Desftul tui Timarhs bare, Gici ol na se ru legilestabifite cu privire la buna purtare a-oratorilor fe pile vaste, sk le compar cu obiceiurile lui Timath, referitoare la pregedingia tribunilor ca neveniti la fiind sivirsive de el, sint imp ae a = - . nar fi drept si-mi imputati mie daci, urmirind si Ja dus 0 lili sau tnaintea poporlai 12 Vimarh, fote-adevi ecu puting ca omul care poves- a reste exact faptele lui si vorbeased eu d si ca si fay ator, dacé in mil Miner oa sr el TY ou intreuite ct mal putin as 7 se area le trbund, deck o face absroat proyedinil ty (99) Remarcayi dar, atenieni, de citi moderay 8 on mei idiares edt nna, | au sf dau dovadi fay de acest Timarh. Las la 0 ret 6 inp amends nici de drab Bey vine opil find, len af ssw chide co ee as fmporriva teupului si; acest si fe | le P ss aproke sivinite dec ans * Ups amina de cnczech de drabme, at si feo tle ga ada i pri teding Dp ce fo Ba rarele Perici, sneeatees hone = BE alia Seco Wotan po clid *, ea si orice fapt preseris pentru sotdeauna 5 ins ib 184 ierie In roel incassoior faptcle pe care lea sivirgit avind judecara i fiind * Fash fie ane proved li (03 és sti text aceta’cuprnge roel unle ert una Te conformie cu realiaten. Be clon Tresea de tes 20 ohjune Ia viesta adotes lelini cunoagtes legilor cecil, cu privire Ia rea 4 aurag (40) Inti de toate Timach, dupi ce virsta copilisel, @ insalat in casa Euthydicos din Pir icina, in realitate ins’ cu gind Ti de mai tirzia n au dovedi acest Tuer fap igi alti stein’ si cht Citi negustari Wi Ti hi ee ost CON nostri au abuzat in accastk vreme de tr bucuras peste ace el prea aminuny. Voi vorbi in casele nilor, atria, pr pentru un act pe care legea il oprea si pentru care i sa Ta tribu i despre zonorind persoan sa $i (41) Atenieni exist un oarecare Misgola Naverate, din demosul Collytos*, birbst cumscads ciruia nimeni n-ar puiea si impure ale mic, dar dedat ca patimi acestor_moravue si obije nuit sf afb tordeauna pe lingk el jacktori si cintires dln cited, Tar eu vi spun aces dinge-un orgs tin grosolan, ci ca voi si guiti ce earacter are. Pricepind din ce motive acest Timach ish possess ‘impel in cas de sinitare gi dind bani, Misgolae i seoase de acolo gil luk pe ling sine pe acest take arduliu, de vinsti fragedi, plin consime& la obiceiurile. p vieli si gata of 5 practice, iar accsta sk Je suporte, (42) Si Timash a postr ne sticu Ta india si primé virguly de Tipsit de nici uma din conde impuse unui trai mo dist, cici el mostenise de la tatil au o frumoast avere pe care a ssipit-o dup cum voi arita in partea turmitoare a discursului meu. Dar el siviegea toate, ca 1 celor mai scl ruyinoase plier, al Ticomiel la pnincare, al cheluiclilor nesibuite pentru: mese, firetelor din flaut* gi al curteranelor sale, al jo 1 zaruri gi al celorlalte pasivni de care au te Baie sf fle spine un suflee generos gi liber. Si ick Josol iota nu sa rusinat ca, pirisind casa pirinteasc si locuiased la Misgolas, care mui era nick prieten de fs tore, ok urbiasel la cl care eta fp floarea virstei. (43) Multe alte fapte nesibuite @ SSvirsic in acea vreme Timath, intre ele este insi una Be care vreau so povestese. In Atena se desf¥yura Dionysilor urbane **, Lua iprocesiune Misgolas, sexpinul lui ‘Timarh yi Phaid procesiunca par ffl lui Callias din demosul S Bg inp. Pon. ieee goa s i) piliaw manifear oe Binh Tistcbohon (woricapaly sind vn ar _ Banos in ai civui locuitori esau vestigi prinPhaideos iyi te re Veni. Infuriat, Misgolas plecl Phaidos. ile dar Tima T aus tpesun a informatie primis «il git pe oe I ae De fe, acpi fuga pdsnd banchetul. (44) Tot ei care fn atea vein ti einout pe Mi ayindi pe st ini, Misgolas gi Phat adolescent de condive liber 28 si pe Timarh st ce spun, Eu mi bu dupit alteeva cunoscut, ci dup obiceiuile lui cu pei vite la care vi veti da vorul, Inte-adevir, pentru fapte necunoseute, acuratorul trebvia fark indbial Si aduci doveci clare; in privinta cslor eunoseute de ‘oti, insi, dupi pirerea mea, a susine acuratia nu sie © sarin’. prea. grea, fap amniathe ascultitorlor, (51) Aenieni, act golas si nu sar fi dus la altul, el ar fi pisteat 0.09 Timarh ar fi rimas ling’ Mis: recare mised tn purtarea Tui, atita cit sexmenul d pmiisuri* poate fi folosie pentru astfel de obice ine eu n-as fi stat Ia indoiali sil acuz de nine cit de coca ce logiultoral numesie pe numele su, adic de faptul de a fi avut o legaturi; toemal aceasta est, cred, $i vina omului care +a dat unui singue amant, fe criminal. Nas pot jf daca seeaqa ue Tala proedura ¢ bani. (62) Dar si vi reamintase alte fapte din viata Jui Timarh. Trecind cu vederea peste legivurile Tui cs jopligi ca alde Cadonide, Autocli fi Thersandeos, in cassle cirora al a fos ai lui Misgolas sia dat trupul el, apoi ineS uiia gi ck de toi dovedi ei nu pe bani, ci si atu Ta acesta a trecut la un ale gi, desigury el au vi va apare ca un om care a avut legituri cu unul singur, ti — pe Dionysos! nu stu eum mi voi mai exprima 0 via de con (63) D la el din pricna thle sl el gon, Anvil, Fis lai Calli din demos! Eunonyincia% i pein la rindul iu pe Timarh isrjte la Samos", improuni cu colonil,Treeind é oi vorbi despee cele co au urmat. Dupi peste acestea, voi vorbi dos cea rupt le su Anticles si Misgolas, Timarh posted nu si-a schimbat portarea gi nici-mu = de teeburi mai onorabile, of Iyi petr nt unde era ay masi pentru luptele d ‘x41 gi pentru jnesl-co- caruei¢-sneotese-eb-enit diner Moi au vizue acest fel de localuri, iar dack ny, a #2 pecs Samos, stesed Im Macon Bae, =auzit vorbindu-se despre ele. (64) Printre cei ce luaw tla aceste distractii era sin oarecare Pittalacog) 2 om in slujba atului. Dispunind de-bani si cunos nd felul de viagd al loi Timah, acesta il lui la ting dos gl gin Ia el. $i sicSlosul de Timach mu simi el ton dergust in a se dezonora cu an om aflat in slujba ctii, ci se gindea numai dack va primi bani pentey lui, far de morali niciodatd mu (55) La atitea acte gi atiwa © Zeus Olimpianul *, eu n-ay indent si vi le expu aciz clci eu ag primi mai moarcea dectt i fulisiwez limpede prin vorbe ceca ce Pitalasos a sivirie in oalitat, Jn timpul cind Timash era cu Pitalacos, na, venind din Hllespont, 1 sti bine eX voi vi mirati de ce nu vam) it de cunoscute de sofi sint faprele le voi povesti (56) Sosi asadar acest Hegesan ros pe care voi il canoajtei mai bine dectt min Tocmai cilitorise pe mare in Helespont, in calit asier impreuni cu Timomah ** din demosul Achar= Thon Cee le Ia care face glrie E ely Tinomah ste condamanat de adare in 301 te ait, :pe tune! sstateg gi se intorcea aici ca si s2 fbucure, com so-spune, de citiguile mari pe care le scosese in naivitatea cinstiti a acestai comandant, cistiguei care se eidieau Janu mai de mine avin de opezeci fel oarecare, Hogest argine 9 ines dios a contribu ca ali la ‘Timomal a i venea des la Pittalacos, tovark gul sila jocul de zaruri wieindu-l aici pensew prima ‘oar pe ‘Timarh, fu fermecat de el, poftele ise aprin- ai Timash, Mai fat vorbi fndard il convinse fet atic de ingrozitoare, jncie nus chip firese, ar fi patut deveni odiosu. S Aahawai, demos ai al wibalui Oca, « dar munele val tases fiagur deepsea Dar ec mal uly fogoeral, sdk ale wi profeionst che nedaca doeurt sehinbal nel revbyti, fee eal fo cand coma sl inte 4 Si dabiere fa faa fora de jade: Ait Exchine insnueact Sf Demosene ete aderizaal stor al apis il TisDypi plrerea lui nu se poate ca acclagi om sf se si prostitueze gi sk minince averea pirinteasc%, cic, sustine ef il poate si fay do trupul lui, iar si-si minince averea pirinteasci poate doar un birhat, EI mai spune ef eci ce se pingieese pei © pe bani; mirinds-se deci, el se plimbi prin pian, inteebind vinyese aceasti dezonoa nneineredere dack pare adevirat ci avclagi om sa si prosituat i sia risipit si averea pirinteascl (05) Daci cinova nu cunoagte situa, voi incerca eu 0 fac cunoseuti cit mai impede. Cit timp Te ajunse Tuase averea moftenitoarei* pe care Hegesandros fn clsitoric si bani pe care acesta fi lptigase in cils- torla cu Timomah, cei doi aman, Timarh si Hoge- sandros teed fa tot ful de pliceri sin belyug. Dupit fu sip la jocuri st ta trai viet sl nimeni mu-i mai di bun, Timarh inaincase f dea nimie; dar firea lui, pornied spr vieli, dorea nocontenit si Tie saislicutS i, prin exces de coruptic, Hi impunea desiriu peste desir, aga ok revenca mores spre deprindorle Tui de toate zilele si tocmai de aceca dinsul se ea averli primes, (96) Si el n i spre devor mai o mine® cy dct Kei vindea fecare din bunurile sale nu dup valoarea lor si nick nu putea a atepte un prot mai bun si mai favorabil, ci vindea imaidecit pe preyul care i se oferea, (97) Acesuia Tease aieiani provaden ca fia, some sngurt_ mone sitoare Gn urcepe Ueto) a Tie obliga st ioe 20 fi lisa tatil lu o avere din care all ar fi destinat 6 parte § servicilor publice, dar el niyo put pista Avea casi indirial Acropolei, un nsul Sfettos Alo- peke*, in afari de nowispeezece sclavi, mestert eize sick pentru el ‘nari, dintre care fiecare ji boli pe zi, jar mai marele atelierului i aducca boli" pe zi in a lucra pinza de in, care pate produse! si mobile, (98) Aic Ting acogta, avea o femeie dibs si ducea fm leg

Gonyphos, orgnar dia Telia, « tnd romnemon ft pe tea lui Alexa co! Ma uncin de TL, Aljanga cu Teba * (132) nu ne fi gindic si care si nu se fi inelmplat fn zill hnoastre ? Cici noi au am dus viata obisnuicS a o2- menilor, ci ne-am niscut pentru a uimi pe cei ce vo semenea a existat vroun fapt la care si veni dupii noi. Regele peryilor ** care a deschis un ‘rum prin Atos **%, care a nlnquit Helespontul ****, cerea.grecilor pimmint yi api *#t44, cel ce th Uriznea in scrisorile sale s¥ scrie c¥ el este st tuturor semiotilor ee se fatind de la risirital ping la apusul soarclui, departe dea Iupea pentru a fi stiptinul altora, au Typed el acum pentru sciparea lui pro pric****2*? Nu vedem noi ch sint vrednicl d aceasti lorie gi ch moritd sf ab comanda in riz- boial contra persilor acciagi oamer ¢ emplul de la Delfi? (133) lar Teba, Teba, dliberat si * Altanga dw Ata gi Teta fost rach de kt ef Denon schige ae in vedere ate pe Xecxs, rina de elo cara le per. lor’natica dg ge Be a aioe’ Alecndey ce fib at Mea! Codsmanal, een Mave cos i res Helerpgoul weed dicurul ui ng preclor rpanere fons, PN DAN HE er 7 POSES ia mor lal Dacian suresh file 330 Le, tu sunsse fel fy Ata pe vromes procaull care avon oe & separ npeembals 350 on Ta: Catgzeral in Cor iss din dep cotcetatea _vecinl, a dispieut inu-o singurk 2i* ali srijlocal Gre find. stipinitd de orbire si nebunie nu omeneas Si cu toate acestea pe bunk drep ece ca na chibeuit indeajuns politica «i, ‘de vei **, Nenorociii de lacedenonieni, cage ‘au sprijinit ints-o mick misurk pe foceeni*** Iq fnceputul rieboiulvi pricinuit de luarea templulu, care altidati coreau si fie conductoorii grecilon acum sint sortigi #8 devini ottaeci i si dea in vileag rnenorocirea lors aceqtiatrebuie si fie trimigi a Alexandeu **** ca si plitimeasci, sic, si pate log ‘ceca ce va socoti acela de cuviinyd i si fie judeca upk pretentia celui care ese favingitor si care a 5 deasupen gi insult. (134) Lar cetatea noasel, refugial comun al grecilor, la care altidati veneau tuna dup al pare altri de nai, Atena acum as mai lupe! peneaa hegemonia Gre intal patel. Si ociri ni eau tnuimplat nok de cind a venit la cinma statului Demostene. Intr-adevir, bing ambasadele cevitilor spre a gisi sole i pentru p poctul Hesiod despre asemenea amen: nit si sfavuri cetfilor, fner-ta = Dicepss Tl de Pe ras dap cones eclor comoice a pty tn ufo ne ‘ea ope "hectdano cope Spare Siow edie ine pools a puot saplnce pe empl de 1 Aleandce cel Mare, 64 ew lvoe iol Ine, den, here ee. fies ou Joc din poevia sa Te di fademnul de a alunga (135), Voi cita sé eu aceste ver fori: cick de aceea cred ev cX in copilirie fnvStam. paximele pootlor **, pentru ca, ajunsi birbayi, si l aplicim inviyitura fn vias Tian tntey fades prpaie penta singun nemerie Pacote mare acstore Zens din er le srimite Poemciccioedeh de [Git horn in anfel ling Maree lo (136) Daci, sind Ia o parte foema versifieat, voi sie plea ci aceste versuri mu fac parte din poema lui Hesiod, ci X sint un oracol asupra. politicit i De- laxmata de uscatgiaftea alte cexiy (137) Eu cred ck nici Frynondas*#**, nici Furybares*****, nici nul dintre toyi. vitlosit. din feecot na fore un amigitor gi un garlaian mai ne- a numai idle poctului, ored ci vi se va “ici politica lui a Fieut sf piark gi flota §i Femic ca acest: om. O, pimfnt, 0, ze; 0, voi va ui pil ban Hand (VL 4m) Fe re eeadhs oneken au bumei sacs era Te iceren loi Sefan Rerdekt din, Mune ii, EX gy, hp. Sh De meno eh in inp ricoilut peloponcic, vet bin purges eebvagats Tidian din Bier care.» eidae po Ceous. Nome ie snonin cu sein. de ehdvorby ey eae eee cava tchanilor Aristofon din Azenia , eare multk ala si : vreme @ suportat acurayia cf este de partea Beo} wirul, acest om are inde lars, pi I pe ] vindava in Fags & tebanii au cur allan cw vol fi Pyrrandrot Anaflystios **, care wi acim, Nici woul din acestia n-a putut si a tebani in alianga voastel. Cauza*** 0 cunose; ins iste nu din cauea inmprejurie din cava peticon agi pe lului care-i inconjara, mu din cauza glorie voas i din caw (138) $i mai de acesta, vowsi au plecat in ambasads la tebani multi cetiyeni care uma 0 poli discursului lui Demoste iin pricina nenovocisi lor sine obligat si nu spun 6 vorbi, (140) Dar, dup pirerca mea, cind Filip a ripit tcbanilor Niceea *#** sia dat-o tesalienilor, ndopiriase d= bani: fatfi Thrasybulos din Col sind eizboiul pe care el mai toaint i tinutal b Focida impotsiva accleiasi Tebe si clnd, in sfiryt eotienilor, acelasi rizboi il. indrepti prin poi Thrason din demosul Erchia***, care eta un proen #** al wbanilors (1 ; Acharnai ****4 ca Demostene, dar care, dup 9) Leodamas dia ‘dup ce a pus stipiniee pe Elateca orator nu mai putin convingitor sia asezat acolo o garnizoani, tebanii numa atunci hemat pe ate ; mule farmec ; Archodemos Peles *#***4, oratoe abil ' ae! : * Aisofon din Arena Arcaiei (Pelopons)_ (098 Genie (green: ddimones) er fone cart aco 588 Ley oatr ca fami, presen tm viafa poll a Atzbei ede vee "Thapar dis demooal Caleoe (AU) cone, st pyedunios in demoed ac Avaflyton a tse paste shwuri de Thrasybaos in Seis, [a th sail de een te Semple pene opin x aur ola din anal 378377 bea ee anal ae “*** Bschine face alusie la actele violente Ia cate sau fee oe eee ae ‘dedat tebanit dup lupea de ta Leuctes, acte mengionate gi d ql adi ot hassel bs _ceatealg inte caste TT. lp deta Hine dtl colic. Tn 342 fem, dv teil Uae gaenioone Imacedonene, Denaotaren azsor fpte = putes si detanyce ia 33} fens 9 maze de snimodtate Tne 4 ‘apa na ine TI ig can ; FEISS ‘Arcudesioe Pelex cite cinoenr aumai din sce tte Plater, esl aa de work ora dia Foci, eumal de a Termopil sre Beas. Alc se sable | | Demosene fa discursul Pentru corowni (par. 18 ji 33 Faron ancl 339 asm adil dei Icspocsl campsnicni* si voi ati plecar ** yi fnarmayi a fn Teba cu infanteria si eavaleria, ina jostene si scos.o singued vorbi cu privire la alianyi***. (141) Deci ‘Teba a fost imp aliangi, au Demostene. a ce va adus pe vol ava si nevoia de @ reajunsuri, cele maj ind “Filip era Demottene v-a pricinuit mari dintre toate; inti, iindet teu mule mai mule pe°tebani, dup cum evenimenéle fnsisi au dovedito****, Side co trebuie si vorbess mai multe? Demostene ya ascuns aceasti in i of alana aven Furl, ci datot ambasael Is. (142) La foes ‘ annee ul ca si nu mai_ delibercae si_se fac pace, se fack my datort® impose el convinse asupra condigilar in care tre se muljumeasc numai daci ease va faces a tebanilor dai fuath aceasé isu 2 Bootie, seriind fn ‘des TF Na wis qxlus cao facia. chant sxenegh ef aman hod, Fe La" propuncan il Demons, trope fa Heude tu epre-a rispunde iv pel al ee cette eran at =5 eet fo mi sere estan jcpenen fap oh FEE mores “teal doar Ponte corona, 178 8 ® ascultati nelegivirile Pre se va despisti de Toba, atenienii vor da ajutor beow fionilor din TTeba el inte! a asiel expres ing Ficoare si schimba {aptcle potrvie obiceiulul sia. Ca si cum beotieni, suferind din grea, ia realitate aveau Si se mulyumeasel cu asociecoa amigitoa unui Demostene, fi @ se indigoa mai degr rnenorocrile pe care le sufereau! (143) Apoi, ih cheltuielile de cizboi, doQi piri vi lea atribuit vouil, pentru care primejdille era pia veal. Comanda pe mare 0 impieti fatre ei si voi, d ai indepirtate, parte a atribuito tebanilor, primind pentru o astfel de iny toatl cheltuiala va lisato in geija voasted; comanda pe tuebule sf vorbese Fri inconjur, el se gribi -0 ofer rnumai tebanilor, aga iacit in rizhoiub care a urmat, Stratoeles*, generalal vostru, ia hotiri la salvarea soldailor si. (14) $i ace ade acuragii ow pri a condiyile aliantei: in timp ce ew vorbese, eeilalt a0; toni, toi i fac imputi, si voi averi eunotints de acestea, dar au vi miniayi. Aveti aceast’ativudin x privire la De uu of veayi obignait 5h aja cf astea nu vi mai scat, dict ‘a mai fort liber privitoare Lucrurile-insi-nv-teebiie-sé-se-petreacd-apa-o} te bile sk of indipnai l nsdepn, ack whl ow “(145) A dova. Giosii consti+in faptul ci, f6rk siren vous’, ela ie si mai mare” decit cea © Sritcks ef comandint ts, Chcones, ali ef Lysclesdas sediul Senatului ceili gi_ conduc matat la Teba, in Cad wat din corea demperatich.4i le-a s fnjeleginducse ext boiotarchii* ea atene panilor. Prin agcasty eo policies « race jacit, ureinduse ta Adibindi 0 putere a declara ci va pleca tn ambas 13, (146) chine dack. voi i general: har contrac ‘orisnde va cred z Anrobind pe magisteati si obisnuindy-i st fixere prin judecaté depturile tribune steele ale eon Tati Auceriimilitare, Cie, adiuga el, voi agi avat dh ee vtina lui mai multe servieii docte de pe ‘urma generalilor. Cit priveyte crupele string, dinsal a furat solda eslor absepyi, a jefuit banit destinay ine mii de ick sinerié armavci si a mneréenasi ###4, cu toate peotestirle gi plingerle mele dupi smulgerea acestor trupe di in Adunare 9 an metcenari, el a aruncat in primejdie cetatea nepregie bros, form a ee 0 sini din punet de vedere militar *. (147) Ce crodeti of ar fi putut dori Filip mai melt in imprejuriile de atunci? Nu oare ca, pe de 0 parte, 8 lupte sepacat ca foryele cetiti noastre; jar pe'de alt parce, separat in nfissa ca trupele de’ mercenari, ca si surprind pe vitur care sa prods ? $i ou toate ci e rispunzitor de fenorociei atit de mari, Demostene nu se mulqumeste cu faptul cX imine nepedepst, cise indignoar Ia gindul cima va fi incoronat eu 0 coroani de aur i este destul ef este proclamat in faya voastrl cf nara nu va fi proclamat fn fata Greciei intr i, Astle), dupi it se pare, atunci ‘ind 0 fire rea pune mina pe nedeept peo. putere mare, pricinuieste n roc publice * (148) A ursia nelegiuive 3 ware din cole aritate mai fnaimte este actea despre fry do ol gi cea mai care vi voi vorbi acum. Filip na disp guia pe geeci; ol ia — ied nu lipsit de bun-siot — ef pune fn primojdie siruatia lui prezontS in seurtul timp dle ia sf fack pace si cra pe punctal de a trimite ambasadori; pe de alti par fo ai al unci lupte si de ace conducitofii Tebei se temean de primejdia care ii adie pe ed 1000 far Spee eae eal Heo Oe ae Seca ie cies aces ca ae Irises genet 3 le Macedosigh Tees op to iidae’a soleriatlar aura de eu rna si pe bunk dreptate, cici aw un om pow je; sirlin de rizhoi gi care a devertat de 1a postl fi rizboinl din Focida, ear Aura'de zece ani, le d ‘wemnicl aducere aminte, (149) Dindo-si seama ci aja. stu Iucrurile, Demostene binui cX boiotarchi, in schimbul a He atrigen stent ‘aurilui primit de la Filip, vor face o pace separat ‘dea de gtite. La gindl ci iar fi ou nepuc ack ar-fi lipsic de partea lui de serge Ja adunare intr-un moment vorbea nici c& trebuie, aici ek nu fl ficu 3 fnytlingare feaé ou voce solemn de crainic va fa fe boiotarchi si-i aduci parsea lui de cisig, el jurk Arena, (150) a cleci satuios dupi ct se pare, Fidias** 0 sculprase penta a servi ui Demo jurkmime, Dat El rule wi se fac pace, $i cum sera ca printr-o la primirea de miei si de I va apuca de pir gi il va tid Ta fnchisoare; in acest chip el imita exact politica ac a *** care, pe timpul rizboiului eu lac Tapa ta Chernten Demosene a pike inp agen ais : HC Kocel Meta et sl te si AGPudus Ness Peonahor aa in ut fey ae Bie de Eschine, cre presota pe Clea i pemenie de Sahara = ce in Conia Atmel XXIV) Tart apiind best fo Adanares poporla [ demonieni, ruini dup ce spune, cetaea_ noastd Dar magisratii Tebsi auc asculsari, ba chiar ine toarserk din drum pe soldayi nose care plecasrd fn Beotia, pentrs ca voi si. deliterasi aspra pici (151) Atunei Demostene fg pierdu minile cu de vrei urcindse Ta eu, numi, pe. boiorarchi tciditorl grec sl, care m privise niciodath pe dormant in fat, declac ch va propane un dere fa fara clria voi si winiteyi ambasadori la ‘Teba ore a cere tebanilr seecero liberd pentru trupe int potriva foi Filip. Magistrayiitebanilor, copleyii de rfiaza do a pirea cu adevirat teiditort. grein, 4 pornink tn grabt la prepiticea seountari la p: iaboiuls, (132) Aici se © jiipe care el -a srimis la 0 primejdie sigued, cu toate ci sacrificifle sau aritat nepriclnice si auspi- avine si amintese gi pe acei cetitent | ilo funestApoi cu picioarcle lui de fuger, eu accle pisioareu eare-a pirisit cimpul de lupt, el a pis | pe mormiotul eelor aut pentru patrie, extezind si laude pentru curajul lor*, ©, wy cel mai ‘oj ii atunei cind este vorba = de fapte mati gi folostoare, dar cel mai veedaic de arimirat pentru indtizoeala in cuvince, vei fcorea dup aceasta, privind spre fetele lon, s susid ‘Ga soa posi flew de Kuching 6 peistent a, tee ‘sccuhoveltor! fayd de patsotiomal [ai Demontene, a Fateoat af promis elogl ceor cirei la Chron. It Befos acme inne qe’ toa deol cat di ered pore fark dure in eaprvist ite ido uputt rinasee OF ae de Tipp Se lager, ect once frente de opotie fat de li Esi merigi s& fii fnoumunat pentru nenorodirle pe care - le-ai pricinuit cceatii? $i dack elo spune, voi ayi consimyi si vi supunet, Ficind si intre in pimias 9 dati cu cei morti fnsigi memoria voasteS ? (153) Pentru o clip numai piisii cu gindul anal gi fnchipuigi-vi ci vi aflayi ig coprinsul unui reatru, Inchipuiev’ vedeyi un cra tear pe soonk gi rostyte 0 proclamayie powivit écrecului Ivi Cusifon. Ginditi-v3 gi spuneyi-mi dacl, © a voastei, rudcle celor mori vor vies dup pi lacrimi mai multe pentru tragediile gi suferingcle vor apare pe sceni decft pentru. nerecu rnogtinga cetitii? (154) Care gros, care om erescut in ide berale nu va fi cuprins de ide acest procedeu, dack nu d= altul ; anume eX od dusere, amintinds anioatl, tn acceagi zi, foainte de a se repeezenta 113" sedii ca si acom, po timpul cind cotatea era guver nati prin legi mai bune si avea conducitori mai ‘destoinici, crainicul, inaintind gi prezentind pe om seri in eizboi, adolescent fanié ai itor p impodobiti cu 0 aemur Frumoasi proclamatie $i cea mai poctivits $6 indemne Ja virwte: Pe aces tines, ai chror pring aw murit in eicboi luptind cu curaj, poporul ka crescut pind Ta adolescent, tar acum, inarmindu-i eu aceast’ armuri complet, ti trimite cu bis cuvintarea zeal fob abe sata prnpert cate Te aha Si se intoared la rosturile lor particulare 5 ti invitl ile de onoare 1" (155) Aga vorbea atunei erainicul, acum inst ol este depacte de a vorbi Ia fel, Daci acum exainicul ar preventa ja faja tinerifor pe cel vinovat, pe cel ce a ficut ca ci cuvintal stati", ce uvinte ar putea fatrebuinja? Chiar dack el va citi dispozitile din deerowl privitor Ia acordarea nei ceununi lui Demostene, indignarea provocati de ade Vieul faptelor nu va putea fi inowbuyitd si se va vedea eX glasul ei Fine si contrazie® vocea erainicu- Tui, Be acest bichat — dack si acesta mai este b bat — demosol-ateni mai ri dinere toi iu nobil, pe cl, lagul ear g-a prise postul dde lupe * (156) fa numele ui Zeus gi al tuturor con lorlaltizei,cetifeni ai Atenci, sf nu ridieati pe chel- tuiala voastei un trofeu in teateul lui Dionysos gi niet si invinuiti de nebunie iu faya Greciei intregi po- porul atenienilor! Si nu le amintiti nofericiilor te- i suferingele lor do nouitat si fir de vindecae, exilagi din pricina fo erate, in timp. ce copii, lor fl incoronearX ; pe el, eel neazi ponte vietutea $i pri si mor ipuse de venalitatea lui Demos mintele lor piereau tene si de aural primic de Ta regele Peesic. (157) $i flindeX nati fost de fai la ca giadal la nenorocivile rea Tebei, duceti-vi finchipuiji-v ek vedoti rniruite, casele in flicii, String si bite’ de- tea lor cuceritl, zidurl femelle si copii dusi ia rob prinzind iner-un tireiu al vieyi o alt® viagi decit tisaceea de oameni liberi, plingind si implorindu-vi po” voi si-i salvayi si miniindu-se nu atit impoteiva eelor ce le pricinuis nenorocirea, ci mai degrabii fpo- triva celor ce purtay rispundereanenococirii lor. ‘Acestia vi implori ea fa nici en chip smu incoro nati acrasch pacoste a Grecie, of sk vi niul Tui niu side soarta nesorociei care-! insoy (158) Inwadevir, niciodatk 0 cetate i nici vreun particular na riinas nopigubit atunci cind a apelan Ja sfarul lui Demostene. $i voi, cetiteni ai Atenei, care ati statornici prin lege ea, décl vreunul spre Salaming ar riswna fi tratit ce visl Jui 0 corabie, eX mu mai aibi strimtoarea Salaminei, pentru’ ca niméni si mv aduek pagubi clenilor, nu vi rogeste obrazul_ av fngiduiyis& conduci din now teeburile voastre accla caro a soufundat in prifpastie C IML Familia Tui Demostene (168) Dar ar ps un zelos domocrat ! Sigur, dack voi veqi fi ingelati ca si mai i Ia earacterul si la sensul mai fi ingolay, De accea i astfel despre el. Voi cerceta impreund cx cel Frvmuscjea. cuvin fnainte, iar dac dine al spusclor lui, nu v ju 7 iahige resinet in. mod conscvent pe Denoriene sgn aelegi ale cui seal cra wore ordenosa ee ie > che pe care trebuie si Ie aibi din fire ‘un partizan al poporului i un cetifean cuminte, apoi acestora Te voi opune caracteristicile reale ale cet teanului oligarhic 41 ale uni iv ce ean, jar voi comparindui pe cei doi, s% judecayi cu cine din acegtia seamin Demostene nu prin vorbele Ini, ef prin viata Tui. (169) Voi toti ered eX veri recinoayté €f un pricten al poporului trebuie ok aibi aceste cali tis. In primol rind, el trebuie s& fie de conde fi ‘din parcea tatilui gi din parvea mamei pentru ea din pricina nenorocirii de a nu se fi nlscut din pacing Tiberi sf nu devini dosman legilor care menyin de crajia. In al doilea rind, stedbunii lui trebuie sh 6 0 — fapt dus oareeariseevieii poparulu, sau cel ps ispensabil — trebuie cai si nu fi fost duymani ai poporului, pentru ca el si nu caute of fack rin {iti.spre a elebuna nenorocirile siibunilor. (170) In a Fire fn al treilea ind, el seebuie si fie surat in viaga Tui de toate zilele vielilor lui dezordonate, si nu se lase auba poporului, In al patrulea rind, el webuie fie un om cu judecath sf fnzestrat cu daral vorbic inceligengei I, corupt fa kel este frumos ca, datoriti bund ica ara calea cea m: si convingi pe ascultitori, iar dack unitea acestor dou calitii nu este ew puting’, at Duie asezati totdeauna fs cilea rind, suflecul siu trebuie sf fie b citi si de oi judecata te al cin cit, pen ca si nu piriseasci poporal fa vreme de boi. Tar partizanul oligarhiei posed cx eeae ark Gedii aM let: ol esas Ee ed ebuie si rel re din acestea le are Demos iar apes dlingpre: mam ee ac fi uscd epee ae mi ss fack dup wok depute, Kore gee ce oon bot Se al da ne Se oe pln poreaines bi aS oe ee eee erties ps Dewencte GMM ocar 2 (79) DW pant de Sedo al ep TL q Se ee ele da hese coe oat rly cocen: € Dita Cia ta a : Pe ee tiie Biged MMM) stoi escced a aistcie eG ee } Bee rr ile a Recandcoe! Asen MMR Mop talent ame cha ese | Fe oe ne Nera ret fesiled Desihiel sion over coer Re cee alphas ancl conten cian MMC selec ob, se rece la vba gil ; Fed enidecar ia moar fu urma wool denon; AMM iI bani police pated tos cn’ fours { ST ak a aeapin jokes: shel Acum inly end aur rece Pareles i leach in ex fied a a : i ell Perish Becfor et" qi aclo primi drepe compen dela pei cll ety ie nce ea font See ee ean: (2) pas be Zea MMS CIGNA oN rece a HEE See i poet cx evox uk ext, Sor ARMM ipods “cayme ef eatery oe ol Veaene Ne i itn Accena dig vk tne MMMM ovale, © av ochariepo caele dbf oe Se er kc Gl co sani mas pot oa MMMM cial eae “179 Du PANE So aE cin eaves = Ge oa MMS Soa dene cae soc Sipe le erly : rad oa dove De Si auap aura mea ura ultra — ar pe ee Se ere ant Gipresd lege och, 6 WAM its Sy St 2 ae sor a doen nk tone ee eee Se ene eee cece teen as a cae ; Te | La ee ; anal ee pen git diate tacawee? oy Cee Beas Ear tenn a ade Pon MMB Dee ea, eae i nul era 0 regiune tn Asia Mé Bclari, s-a supus unc serii de exescitii pentew at Pee regal beta ead Sauer an ae Pe ane ta Behn ae ree een oecint Ba cseng dt Neo emia a eee oe _ dedi is ee eee:xe dibaci Ja vorbi si pornit spre rele in viaya lui, = (Cici sa injosit in asa misuck folosindu-se de corpal su side puterea Woi viel tnclt mu vreau si vorbese spre faptele lui — intructt,ce-i dropt, am vizut cl sint urifi cei ce vorbeso prea deschis despre faptcle ‘rujinoase ale aproapelui lor. De aici ce rezulti pen- tru cvtate frumoase, dar fapte rele, (475) Pentra curajul siu* fi cimia numai_cttev spus. Imr-adevi, dack ef ar nega cl este ay, sau dack voi n-agi fi tncredingayi de aceasta, cum intel meu nu sac opsi asupra acest chestiuni e chiar el 0 rai imite cu privite la oameni de acest fel. Vechiul lepive Stor Solon credea ci trebuie supusi deopotrivé. ace Iocasi pedepse si ce o.p: Sut procese si penteu lips de curaj, Dae vreunul dine uri seeviciul militar, i cal ete postal in lupti, si cel lipsit de curaj, cil tue voi sar putea mira cX existl procese pentru un ete ce motiv? Pentru ca fiecare dintre voi, temindv-te mai mule de peo epscle legilor decit de dusmani, s8 devin’ un lupele for mai curajos pentru patric. (176) Dect legiuitoral reari-de la purificarea lustrald din agora pe eel ce sefued serviciul militar, pe cel lipsit de cutaj cor si mui permite ied moral, Tovsi exist. Pes i fie incorsnat $i TF Fisline nopurt si Demostne tps, de coral dacorisl daca penis litre panies. ge cpl Ia Seton ce Gor gator, smoare amuaie lego 2m, i ia parte la sacrifiile publice. lar wu, Cresifon, ne ye care legile ne oprese 1 thu chemi pe un pal reprezeatili tragedii= Tor si fn incinea sacra Tui Dionysos pe cel care Tipsa lui de cura} a predat duymanilor templele*. Ga 3 incoroniim si prin doer yyrednio in orchestrd pe ti vit fndepirtez tek de la subicet, amiotiti-vis lugru atunel cind Demoneae spine oh este pric ten al poporslui Iuati seama nv Ja vorbole ji, i la viaga lui si cerceayi au exéa ce spune despre el, cine este in realitare IV; Peroratie (255) Asadar, chibeviti mu ca 4 st hoxicigi ca pentru 0 0 \d-at fi vorba of ea ponte ile, ci atribuigl f) judecati! Pistrayirecompensele voastre pentru pentru bicbayi mai demnl. Twvind seama la voi inyivi nu nvmai ox urechile, cu ochii, vedoyi care dintee voi sine aceia care vor Fs ajutor lui Demostene, Cine sint accia ease-1 fnso~ © eau la vinitoare sau aceia aliturt de care se antrena Ja exerctii in gimnaziu pe cind era tine? Dar, pe ea voastel. Nu risipi onoru persoan: Leus din Olimp, el s-a petreeut viaya nu vintnd porclsilbasiei nici ingejindu-so do vigoarea erupulu su, i pregitind curse Bogati. (256) ‘Tin seama ins de Hudirosenia lut eind va pretinds o@, din mifinile 1ui Filip ck a despirit pe acarnanieni *#* de cxtijenilor i a smuls Bizanqal ** Filip ; eX prin discursusle sale. i ajuns pin la un grad atit ineic ered chiar acste Incr zit pe tebant, ici el socoreste eX voi do mare de prosti ca $i cum ayi hrini in tate pe zeita Convinge (257) Cind la rau po un ealomniator. sicul cue eli sale va chema sil apere pirtasi la. venalicates sa, fuchipuiti-vi ci vedeti Ia tibuna de pe care vit vorbese eu acum, pusi fn linie de bitaie impottiva nerusiniei_ a0 onli cotitii: pe Soe Jon, cate a impodobit’democratia eu cele mai frue smoase legi ***4, pe acel westit filozof si mate legiul tor care vi cere inclepteste cum i se cuvine lui ca in sii un chip si nu puneyi discursurile Tui Demostens mai prewus de si de legile (258) pe Aristide, care a statornicit pentru greci cone tributile, pe Aristide ale cieei fete dup moartea haf jueiintle Voastr = Faching face-ioni Is sdreta ai Demostne spurl bece fe eee ad (etal Sone cosa bos Th ty 941 fen iad, segs Bian «fn Bucig roel fowerapeé tol hens se ari atinaedocnt clots oe Co POE Teele Solon ora conidrat tatemsctoratrgimul duoceie, bi i eno atu tose veils et ‘he av fost inzestrate de popor * ie fnjositea adusi deopeiti, vi fatreabi daci nu vi simpiti cusinayi. Cicj, zice el pe Arthmios din Zee Tein, care-a adus in Grecia aur de la porsi, care Jocuia in cetate si era proxen al Aten pe punctul te gi din tot yinurul guvemat de ate indignindu-se ving voy nicni, (259) iar voi il vey incorona pe Demosten: are nua ados aur*** de la mezi, cia primit aur de la ci, pe care inci fl seSpineyte. Temistcle, in first, si cei morgi fa Marathon, la Plateca gi chiar mormin- tele strdmosilor nostri mi credeti ef vor plinge dack va fi fncororiat-omul care, dup propria-i mircurie sire****, sustine pe batbari> impotriva grecilor? (260) In ce m¥ priveste jaw martori Plirwtnel Soarele, Vireutea, Ratiunea si Educatia, prin eare noi eosebim Faptele cole bune de cele rele sinut interesle paceioi prin discursurile mele. Ds eflocinga mea a fost potrivies. i pe mi Jegii, cu am vorbit dup doringa mea si duplt puterle Tune supe Iai clears lor dou stuind i dort 3080 de daha fee feel ceear tiniest prste din aural adar de ‘Artin de Tr peg, Gate Aten tule i Inoue adage -Demiepe a fog games | Sau dat dopicil web dere for yah Iacampasis frp de Demon peri imporira mucedgsenion toedmele, Daci am dezvoltat acuzarea mai prejos, am vorbit dup’ puterile mele. Voi, atenieni, inet seama de lucrurile pe care vi le-am spus ca si de acclea pe ‘eare.nu vi le-am:spus; voi siogur, si prin votul vos: tra huayi o hotieie caro sk sprijine atte drepratea, ct si ingeresele satului! HIPERIDE Par epee Iai Demosene, altar de care sna dias ispaion Macedon, Hiperide va mica? taal SE fare sete fen eh ere pointes ter a Beficieze de 0 educate alas find dup wm diol ld Teese lain Lateef af ogere, role sk ocnpatie 0 state prospet. La an moment dat « Wt AF se ocape acto de police th cae a itat tm anal 360 fem, Devine ali lui Demestene este anal din pf Davtides ational. Dupt nfingres de lz Chronees (338 fem) el ia masrile necenre pent apivaree Arent, Pe le pital i lak Alene ol Mert weasel graft {epard de Demostenn arin alceen I Hrpals, Hiperde ete too dire acute Ini Demastene, Moats Iki Alesandra 4 apropie din now si anindo, en atin i puter sprite, coal sesnt iireaga Greve impor Macedon, Iiperide oti Ao eotee riaboisl fnpotrioe si Antiparos, conductor ‘Macedon. La Laie, Antipatror ete Srciny de Leonten, oo mandate! grecior Dar dup infrngeree de a Canon, Mace= onic core Aten 124 pred ge Demostene pe Hiperde, Wht rearene, Demovene se reugiad tn templal tab Poss ‘ar ‘Hiperide ete iA Yost don din Calaara atte Ue Prine 1h pan din ordinal al Ading cx apne ef tm fp sfineease linda on DISCURSUL FUNEBRU ‘eowbitd sokmnsate Ta. Atens, ineeind din see, 1V ten Eni fn lupe, In fscae a, fc ch ers rSabo, fie oS my fu Aeoa se aleges fia uy oxo Pours bal 92} Kn, rata Onl ale ay fel Hien fn aco an, Atwna i Inseaph Grace fae woprama orate fn el ens ters recientes independenil Meee Sicbe ued ace Mi Aicoai el Sets a SiR eM tne igh rata greclor Spor Ii Anspstos fla Ma ons ks feves igi se afla gevcrall stenian Looe, aie ssateg al anu 529 cae ae wa rol de seam In presse Hipeide obgine voraren raboilst tmpouiea Wi Anipato Ineep onlitie si Anipatrn ene sedae de ete Leotene fi ens Tata de Teale au a Tid aetei9 ea Teceeas fu ek moral Durlal Fy liga subope gi e dsscompune. Hiperide ronan cogil eictinetos gc seine acd eb comes lu fal risblulsi Iamise, Ia femorminares lors asses a art ee ae Ge teers is Appin arene coe A tai Leousae i tasinte de tna pace Gages Ate, dits sei anuhsi 322 fea, Pe ace vty pe tocepual primivert . Tost tn elsblul Taniac) In carol anclai 323 ten. si pe Toren, gentraul lor fv suds Hiperide tn aces dscns fr bry, cate era considera de erst antic ‘9 capodope ocags episiie BRU DISCURSUL FU? (Fragment) 1. Elogiul ui Leostene si al soldaslor ‘n(6) Mi vol abyine de a vorbi despre faptele de fnreres generale ale cetiqi, Aga cum am spus, voi vvorbi in schimb despre Leosiene * si despre soldayi $8, Dar cum si tncep cuvintarea mea sau ce familia Seine ma ni? Ore ok vorbee dep Fea inte ei? Cred fast eb aceasta a fv. Io then snpla Q) Clete ere face loi ator Sane adgaati din oat pre ape a loc fram dingo rap, adcind Besae ttre terse ale neamol sv, cesta webu St fs Mealgla feelin tnd pe ind) ct dere ate thi ror ea ft de bay x plnfla** lo “Teonsne, mestegol din atel 323 ten, candace iaboil pos te ee de Tips Srecnel lapotiva Tal Anspatros eb Beara Alexandra a Mave, TH Papen dea sh Tow siokon ln penta sete coowieia sa dla de _ noastel apiitoarea cauzei Ii aaytersa comund le confer o noble de neinteecut, cred eX este-do prisos si fac cineva elogiul fn. spe- cial al Unei seri de famili, (8) Si evoe atunct aga isauieste educaria lor, eopiléria lor, cre terea si formarea lor inte-o disciplini plind de in felepciune? Yost dupi piierea mea, aoi toyi stim of x instruim copi mori fn acest rizboi la viesta bisbitiei, dind dovadi deo vitejie neobignuta, ex sau bucurat de o aleast educatie. (9) Ajadac, soco- tesc cd este foarte simplu si povestesc faptale lor de bibittie dovedite in acest rHeboi si servicile aduse de ci in folosul patriei yi al greilor. Voi incepe, asa c, de la comandant. nd e& intreaga Grecie este umilits, adiek eat de frie, ruinatk de esi ce pri- lip i Alexandr pentru a luera im- ca 5X devind oameni distngis cei evident ci. in copiliie (to) Vi apzoape ingenun ‘ese bani d pottiva patrie lor gic cetatea noast tun biirbat si fntreaga Grecie de o cerate capabili si ia iy mini conduc Leostene a in- credlingat pe sine ceviit si grecilor, fictnd din cetatea (1) Reerutin- e gio trupi de metcenari* 4 find in fruntea for- are nevaie de trebutilor dvs selor Atenci **, pe cei dint care sau opus libertiit ‘coin Alena La po 0sreclor, adici pe beotieni, macedoneni, eubeent $i pe aliaii4or, i-2 fnvins, lyptind in Beotia (12) De aci pomind la Termopil trecetile prin care bai Tor, fmpiedici pe Antipatros * Grecia; aboi, surprinzinds-] tn ac sind tinu acolo asediat. (13) Pe t $i pe tot cei din acca rogiune sina Ricut aliati*#™*# j $i, ocupind seri impottiva grecke si pkteundi in ® locuri si invine il inchise fo Lamia **#® ge lien, Foci’, etolient 1 cirora Filip si Alexandru se f& cf le comand cu forta, o lai Leostene cu voia lor Sea fntimplat ca Leostene si reuseasct in toate plas Ficus, cotusi, nu $2 putut fp uli #448, (14) Deept este ea noi fin reeunoseor’ i Leostene nu numai pentru ede ce a Tic Suen few he cal i708 {Cuktrn” Leben len wens af, Saddle ete Tiber i i doi munti, ci © etrare intev muse si mare. ‘i Apa, apkotan a la Alexandra sel Mae #q crest al Macon ta tonal “abenel real ape os In Tesla meridional serie ales de caval > Ia pal as (© Piatra, fapt care i < 3 ‘rovoctt mores dip dud ee a0 x siviegit tn timpol vigqi, of gi pent dak in urmf, dupX moartea lui, si pense toate foloasele fobjinute’ de greci in ac Tille** puse de Leostene campanie; pe teme- fntemelar’ ect ce lie dese viitorul (13) $i nimeni s& nu ereadi cf eu au tin seam’ de sick unul dintre ceilalji cetiteni si e& laud numai pe Loostene ; ciel, din intimplare, glorificarea luptelor date de ol roprezinti si glorilicarea celorlalti cetisai. ltradevir, dreptul de a lua hordriri fngelepre a fine generalului, dar fapral de a i Tupek apartine celor ce consimt sisi expun perico Telor fiimya lor, Astfl, ori de cite ori laud vi objinutl de noi, © daticu conducerea lui Leostene fvinaitor in elogiez si vieja soldatilor lui, (16) Si cum s-ar putea Si nu lauzi cu drept cuvine pe aceia dintee cetiyent ‘eare au murit fn acest rizbot? Cici ei si-au dat viaga pentru liberatea grecilor, in eredinia eX aceasta exte iS a voingei de a asigura Gre- a mud luptind pentee ea. IL, Scopul miret urmirit de Leostene si soldayii ti, (3) Chalo elas nic o expe ty care Pete eee ey Poe ee alae | aan aca peck de ipl de otra sigan campas al Ene vorba deo lpi ditt de Antiphiloy, ormagal ak Legyeag It be, Missoni tapout al Anges eePperide face slate To dus sxe rel voces tspagate Aportet Hatt acetone, mJe lupte decit au dat alte armate in alte plctiale Tumi, in treeut. Trebuian sk fack fayk asprimil ier- nilor si Hipsurilor atit de indelungate ale sare traivlai de fiecare 2i. Toate aceste efor sreu s% Ie exprimi prin cuvines, (24) Pe generalul care adndemnat pe concettienii i si fack Fri sovain sforyiri sufletesi atit de mari, pe Leostene si pe so ‘ait care cu fnsufleyire s-au oferit pe et fai astfel de general ca si lupte alituri de el, nu trebuie ‘are si-isocotim noi mai ferieiti ck si-au arktar ast fel corajul decit nefericigi ef si-au Jerfinda-gi erupol muritor, ei au citiga ‘muriteare si prin curajul lor personal, au asigurat grecilor libercatea lor comuni. (25) Cici nimie mu duce fericie deplin dack mu te bucuri de denyi. Nu ameninjarea unui om, ci glasol te- © elorie ne: sii trebuie sf aibi putere deplin’ penteu a decide f ricirea oamenilor y fnte-un stat liber nu tecbuie temem de a fi acuzati, ci de a fi dovediyi vinovayi si nici nu trebuie sf lisim in put pe cei puternici. De asemeni nu trebuie s¥ Hisim si- guranga siminui fn mina calor oe linguyese pe eel pu temici si calomniazi pe cetigeni, ef siguranta tebuie sk se birvie-pe-garantia lgilor. (26) Intra apiiarea acestor idei, supusi fa nenumirate eforturi si eu pre- wl primeldillor de fiecare zi nimicind pentrw 1 tuna temerile concetitenilor si ale grocilor,accyti. sole ca celor Tingisitort dayi yeas dat viaya pentru ca alii Si poat mii o viatl demi. | morti (27) Asifel, datorict acestor eroi, piringii lor sau scoperit de glorie, mamele lor ateag priviile tuturor cetijenilor, surorile au gisit sau vor putea sisi soti iemni de cle, bucurindu-se de ocrotirea legilor, copil Tor vor avea, ca ejutor pentru a cijtiga bunvoinga ppoporului, vitefia celor despre care nu vom spune au murit, Este desigur 0 nelegiuire de a da numele de clora care au plist viaja pentru un seop ais ie frumos, eici ei au schimbar doar viaga, trecind fn rindul nemuritorilor. (28) Dac pentra alyii moat tea este un izvor ce pricinuieste atitea supra, per nit cauza principal a wnor mat foloase 1 cum «nu credem po bunk di sinc ferciyi sau cum si credem f of au pirisit viata Fick nu loa fost dat 5X renasel faero vis tru acest ea a i mal fru tmoasl ca cea dintli? (29) Cici dacf odinioar¥, copil find, erau lipsti de ratiune, acum ax devenis oamt esiviryiyi. Inainte vreme, fnre-un timp indelungat trecind prin multe primeldii, ef gi-au dovedi tea acum, dupi ce au reniscu, et pot si devin’ c: poscuri inda de toi si al sirsiascd fa memoria tutu zor dacorité curajluj lor. (80) Dect eare este imprefurarea Ti care noi ne vom ftejia lor? Oare ni se ofer’ vreun prile} vedem pe ef formind obiectul sivnei gi Isude- Jor celor mai al prosperitatea cettii prin ci pe ? Oare acest pile} nu este fusisi Brosperitatea aceasta dbiindiek ¢ altcineva decit-pe-ei ini i va face skaibk parte de laude si amintire ? Oare amintirea lor ny 0 evael chiar si fericivea viet particolare ? Dar nol, sratie viteiel lor, ne vor hucura nsindoielnic de succes tele lor hw TV, Peroratia sreu poate «i mingii pe coi ce stne lov nea nenorociroj Fiindei marea deo asem fntese tare nu poate fi potoliei nici cu vorba, nici cu Tee sea, ci firea fieciruia si dragostea pen cc marginile durerii lor. Cus ofrindm dh se poate $i ne amintim nu numai de cei disp insit pe care Law Visat dpi e ce, ei au sivinyt si iepritei care_me rit mari laude, $i daci n-au avut parte de o bitrie rete supusi morvi, ei au elptigar desigur o fromoask fare nu va imbitrini niciodacd gi au devenit Fericiti din toate punctele de vedere, Pentru accia dine ‘vor fi penira ei asemenea unor copit nemuritor, far pentru copii celor care au Lisat urmayi, bunivon i. (43) Pe Ting acestea dack muri este acelasi hueru cu a Bi st, ci vor fi salvati de boli, de dureri si de caldlakte nenorociri care sé abat asupra vitii oameni= Jnta patrci va fi ca pavd a acestor or te fi au or iar ack im Jocayol lui Hades ne pistrim sine fitea fi dack diviniacea se ingrjoste de noi acolo, aya ‘eum sacotim noi, este natural ca eci ce au apivay pe si spre sib parte de crotirea zeilor.mai mult decit oti cilalyine ‘het ides a aor tie farted nage apes agua Sudo ll ail un Sle dears foLICURG Lica « fost contmiporen en Demostne si onal din yl pecidal’ maint ipreund ew cet Soa nent pe la 390 tem, din file de mobil a Etcabue fesly, A fost, ices, clon! Ini Tvocrte yi Plato. Flndch ere nobil si bogat, nro fre obligate fad logorel, oh a nist de-a drepal tn polities, aliuri de Demouene, Dapi fenives la pare a partial rin, ca om de tt, else eat Be sibct sdiminisiator al nailer public. De aceve soa pute procara fondari penn vibe Invi publice panin Dimers eesti Nea use datovete Tegen prin care se hottie ridicores de Dini de ana calor tk pont trick fh adunares Ine sine cL fiil-e-opereor-lr-lnten-Iet-einte—publiod Be implicar tm mate procse tn care &ra acat de meeps fnancare. Din toate a ijt birlor Find 19 cnrcam cenaor al viii public, el pare pcx ecnzator publi, ba chiar anal temerer. Pent mali fn cet cnsati de el pentru eilaren poriilr legale,Ieritr morte, ef obit condanmarea le moar, iat Leow Levert, DISCURSUL /MPOTRIVA'LUI LEOCRATE Ken deena 0 fot Hapoe, undo ac vee dba dupa fie a lk a 4 Co As Ls Cheronees fi F boett at Ate Depa et din Aca fn nmls Redon, unde 4 pon, ripingind evens) ci Atos mfr ee big, a ty jes pret Ia cur, coal de acizat desc ji, deoatse ac ara prise Atens fick sf al vivo. sai militar yi Bindes desta pein s ak Licirg ou tatrprieaet xt I ask en tdarea te wove di Arete de ere ci fi asian: db psiose porsoscl'eldadeck acille oan ie La folie orale coe mal re, Descent, ogetdnd ta pus ns din gh pare <8 na i se poate aplica, aceasta se explct prin fapel of partes Tat ee mule mai exalt dele ase fee via de ei- ovcrate na fost condannst,Towj-Licwg a ayae on mare aco fe condamsat by ccey pentru of acazatal er oxen ‘Sesto pentru o vik cate cides tn preveduile te despa | IMPOTRIVA LUI LEOCRATE (Eragon) J. Vina lui Leoerate (14) Jucecitor, trebuie sf lua tn considerare fap tl ch procesal lul Lenerate au este procesul unor oa~ | ten! obiqnuifl In cazul ci ar fi vorba de opersoand | recunoscuti de greci, depindea mumai de voi'si aprex ‘Gagi dack sensinga a fost dati in spircul dreptiis sau ‘cu jncilearea acesteia, Dar seninga pe care o wet da eu privire la Leocrate va prileji discuit printre tof freciicare-qi vor da seama de deosebirea dintre ome portarea stribunilor nostri i avirudinea acuzatulal ‘Agadar, prin fuga li la Rodos, ea st prin veytle rand mise ncgustorilor de acolo, Loocrate a,atras avengia ‘anupra ui. (15) Purtayi de treburile for prin lumen Targi, acksti negustori ‘au rispindit cele auzite di pura Iyi Leocrate privitor la situatia din Arena. Tat tde ce esie in interesul vuturor ca sentinga ce se va da Sk fic dreapti. Fit incredingayi, atenieni,, dec TLoneeate-va fi absolvit de sancyiune, vel face ca toath Tumea si cread ci voi nesocotyt toomai acele viet m+ tut ca sepevn epesinftca voastl de econ a fata integii omenici pistatea fa espectul fay de pling si swctbuni, el pling d (16) As lragosta voas- 1 pentru binele pase *, ni, acum vi sog si asculeagi pio la ia mea gi X nu VE park shu dacd voi spe prin a depina siral nenorocitilor ce so. abi- fhuterd pe veemen aceea asupra cetigii noastre. Minia voastrl si cadi asupra capuluicelor vinovati i, dezastsu care mi silege sip: acele intimpliri, Era dup Jupta de la Claeroneca ** si voi soi alergaseriti in Adunare, Po- dui votat, femeile si copiii srebuiag Ja yar in incinta fortficac, iar steategii geri formate din a loeuitori ai Atenei. (17) Trecind eu vedorea at oblig si din coi =, Leocrate gi-a sting Snetegal tu 1 sclavilor La transportat fntr-o bar tinduse spre o corabie ce se afla la o. de ‘im, gata sf pomneasci in larg. La clderea nop * Birenis porni cx Prt ac wines orl de, condiia Tiberi, Snzetrspre corabie, Furigindu-se prin portiga aceea mici, 2°f; simgit nici stringere de inimit in faa por- patrich pe care le pirisea lipsite de apiraren fa care avea datoria si vegheze. Noa simpit_ acest Toverate nici-un fel de steingere de inimi privind ddin depirtare Acropola, templul lui Zeus Soter*, tumpll zed Arena", ocrostoaea ett wind fara teami pe zeit nowt, al implore imediat dup accea fn mijlocul pericolului in are +a aflat. (18) Dupi ce corabia a tras Ia gir, Teoerates, ca un purtitor de vesti fericive penta patria sa, a cispindit qtirea ef la plecarea lui duy- frail paseserd stipinire pe Atena, ef Pireul era ase iat ek numai el singur sa potur salva. $i nu tay roxit obrajii_vorbind de nenorocirea ce se abituse twupra pateici sale, nenorocire care pentru el a fost 0 falvare, Locuitorii din Rodos au erezut incratit fncie yoau echipat triremele si au silt coribiile noas- tre de wansport & tragi ta tirm, iar multi negustori a gi cel ce aveau comanda corSbiilor gi care eraw in tum spre porturile noastee se vizurd nevoigi 5 des- tearce pe loc erful $i oath cealaltd inciredeur jnenea fapte a siviric Leocrate. (19) Si spre a vi Goved ek eu spun numai adevial, vise vor citi depo- le Rite conor martorllor gin primsl ind depozt Fea apmmia, wor ee Siisine to divest fens ead el iis de a fee tht cle Banas ead ‘acropoii din nde tu Pte SPR en Tens, is a ‘ab oprvea ae ‘vecinilor Iui Leoerate gi ale locuivorilor din eartiral ui, ici sta prea bine e& i timpul elt a durat rizboish ela dezersat gia im rasa pe 0 carabic, ‘Atena apoi vi se wor citi depy era de fay a Rodos, avanci cind el s-a dedat la rispindirea stirlor false §i in fine depozitia lui Phrykinos care, aga cum o tie toati lumea, a acuzat in adunare pe Leoerate pirisind tile elor re Tuase de la cotate in arendd, in calitate de coasociat al IsiPheykinos, dreptul dea incasa fuga lui a diunat societatii. . G0) Dar inane ea marco penne tcund, dove: S94 cof cers clipe (Guaotney (8 fr bint, ject aft uncle ealor acura ce Ta care agi. Datoritiacestor in- ervenii si stiruinte, mulyi martori se profac ck wick fntervengile ca ajutoral banilor i stéruingl eecurg apiritorit exlor a depovtile feute anterior, lipsese de Ta. procese, in- vocind un pretext oarccare, ori se sustrag, Asadary somati-i ca, in cazul cind au c stings de cele itis plate, sf 50 prezinte la tribun’ fied nici o ezitare gh 4 nu vi sacrifice pe voi si cetatea de dragul unor benefit i si ou dleverteze aiemenea Ii Leoceate de fa locul unde-i cheam’ datoria, In caz contrar, si nu jure eu strimbitate, eu mina pe altar, aya cum a sta- tornicit Iegea. Tar daci au ‘vor oti! nicl pentra tuna gi nich pentru cealals, noi fi vom chema in faya Petia etme ont reel en Te. prccenta inceesen parte odulor eae ineaa a Breau doe Aven, Acs dtr ext ust in ates de eter anele Sci save Hf Sumas ccna inset impootl oajudecitii, ia mumele vostra, invocind lege gi pile democratic. Cites miruuril (Depositille martoritor) (21) Dar veemea sa scves, avenioni, 9 au. vente coribii de Ia “Arena Ix Rodos. Sa allat andi ‘2 cient pradi nici unoi enor Coprins de friek, Leoceate a fugit de la Rodos la jaca *, unde a locuit mai» mole de ciaci ani, racurindhi-se de proteeyia unui mogarean. Si lips de ferice sentiment de pudoare efi duce viaja 1a hota rub Aticei, patria unde a erescut, a writ pe ny asemenea unui metec"*. (22) Condama! singue la wn exil perpetus, a chemat la el px tas, sotul surorit sale mai mari si pe Antigenes, unul din prieteni luidin demosul Nypete ***. A rugat pe Amyntas sei cumpere sclavit si casa in sch talant si ia recomandar sii pliteascd daroria si. si achite suelo datorate socistitilor de sprijin. (23) Dopi ce a pus lucrurle la pun eas a lavit in schimbul unci sume de reizeci si cetatea voaste Amy vvindue inci de mine lui Timochares din Achaenaiy Jn clsitorie pe sora vind bani, Timochaces a inchelat un act in_Atin, datorath, opt eihor (occ Gah, taal Fosoncas cea lise mnctaee in ‘asp Demet omit smear (alt) sgt obliga pe mess eaiaal ‘domain. ta _Atosh sisi sedes um pte qprotate cae st epesie fn tonte Sepegente Prpcis (see Xyputaio). — demer fn Ace Kaho mur; theredingindwl lui Lysicles: “Apoi a achitar Jui Amyntas dobinda de 0 mind. Dar ea sf vi eon vvingerd ei mu e vorba de 0 intimplare simpli, ct purul adevir, vi se vor citi depoziie martoritor fa aéeasih privingd. Daek Amyntas ar mai fi vel Gi invitat J martor. Dar in sitagia de fay voi ita fn faja voastrd pe cei ce stin cum san pesrecut faptelen. 1B. Deserierea primejdilor prin care trecea patriz ind 0 trida Leocrate (86) Ca privice Ja citagie sila mirturisies erin ide etre Leocrate, cred ek am vorbit. destul, judeck in Gt de mari pericole se afla cetatea cind 0 trida Leoerate, Grofier, a deceeul lui Hiperide gi citestel 1 (Decretal) (7) Agi auzit, judeedtori, decretal. EL porunceste Consiliului eelor cinci sure si coboare la Pireu spre a elibera sub arme asupea apieieii Pisoului si spre a fi gata sf fadeplineascd toate hoticrile pe care popor rede cf sint in imeresul Iai. Cu toate acestea, jud ktori, dat ceektenii scutiti de sorvickut militar fir au sarcina de a delibera asupra afacerilor cetiii se 7 Besa grec soeiean dba ator, dobinds sinlt se rides Ts Sean proven forte rides mal alrite rade > mesese totusi sub aries credeti cl spaima care pusese tunel stipinice pe cetate, era micd gi neinsemnatd? (38) Sic, acest Leoerate pleci in astfel de imprejurist + in fuga lui cu sine bunurile sale, trimise 5% din cetat se aduek siataile, zeii steimosesti si impinse pi acolo teidarea int, dack ar fi depins numai de el, templole ar fi fost pusti, vidurile lipsite de apiritori far cetatea si tara ar fi fost pirdsie. (39) $i cu toate ‘acestea,judeeXtoris in acele vremi putea si.exisee vreun cetijean ori chiar un stelin care si mu fi fost cu de ela, orictt de putin a fi stat aici mai inainse ? Cine ar fi fost atunci atit de stipinit de uri fmpotsiva po- ribda si se vadi sin- cull Ane nce pe seh fara indir de op clad sea i x se lringees gdezastcl de corind. inimplates ihc nea nel fn loc! eveimente testa iperantle ser nse mat bilan dels pe Fitba oca'de dnc de ani (4) cad ede Fane! bre Inpiniat,inereneie de. grr trebinddaci mai sint in viayl, unele un sot ale a feate, oferind wn spoctacol nedemn a birbayi eu print, alle de ele ide stat; cind se puteau ve 1 Reet ee supa obligailor ailiare de ts 18 Ln 62 trupurile slibite, inainayi in vies scuttt de servie 1d istovigi de obosealy si fa pragul mort prin toati cetatea, prinzind de wmlr cu agrafa ciul militar, cieeuli ‘mantaua sumeasi ? (41) Desi multe gi groaznice rele se abiteau asupra cetitii, depi nenorocirile cele m crunte izbeau pe fiecare cetijean, cind se cuvenea mai Aegrabi si fii indurerat gi sh vergi lacrimi asupra ne- norocirilor esti, atanci cind vedeai ci poporul prin deeret didea sclavilor liberta ateniani *, celor pedepsit vile redobindieea lor, stevinilor cetitenie picrdersa drepturilor ci Era acelasi popor care mai ina- fnte se liuda ci este autohton gi liber. (42) O schim- bare ati de profundy suferise cetatea Atena, incl ea, care mai fnainte lupra pentru libertatea celorlalti greci, acum era mulyamiti dack putea si lupte pentru asigu- rarea salvisi propri odinioard ea igi intindea pu ea asupra unui mare teritoriu al barbarilor, acum ea se expunea pericolelor pentru teritoriul ef propriu din par Aemonienli si peloponesienit i grecii care locuiese fn ‘macedonenilor. Poporul pe care odinioark lace- Asia fl chemau fn ajutor, acum acelasi popor trebuia Si ceard ajutor de la Andros **, Keos "#8, Tree % Se recurs la afl de ue numa to momeite ere tee perro pares de pds, dup lopta de la imlle Arpoure ge fo cba lo ar ser Ht scr ign ee foal din feen porte din pupal Cilaclr, beelisiad de 9 ling tah plat ebiar dee a Ai ae fe ‘mul care in mijlocol une as ovimejdis atic de mari i sub apisarea wr fin iat miult gi sh v¥ cog iM mk aseuhanl gf #8 {am credeyi ef asemenea laude nu sint te Toc lor fn entra ea si nici nu sa pus la dispoztia stratepl- J) rocexte publics, ntructelaudele oamenilor de seamd foe, eta fugit sia teddat poporul, ce judeedtor iubitor fa ame de fata sa $i hotdrits8 arate sentiment de pietate fa | oplesitoare a plrisit patria si care na luat nici a color mi nente de pet ddrept ca ei si mu fie lipsivi, woemai in pro= 2a Lar putea achita prin votul si, ce apiritor che wreres comun ale Statuhui, de lauda care mat ar putea da ajutor cu covintl siu wnt seidtor represined singura risplatd patra prime ies oe lel ei. geas dat viata petra ae Bp Neu (0) Be eee et Seater ted | etn ee ddusmanit 1a hotarsle Beotiei pentru libereatea grec- bor sti, montt mormintele lor si templele armele Tnfrune ei gi ak la salvar teal gi sf nw comtribuie cu nimic lor (4) Inveadevie, ta acl vem ee si-au put sperantele lor de scipate in ziduriy tase gara lor y au mai sigur decit si vadi pur a init. $i au avue dreptate | mmeterezele de piate care entra salvarea cctiti, Unii se. ings area vi lor, aljit de apicarea santurilor, ait tiie pin Jc conseruirea meterezelor; nimeni din esi din oray va (48) Aga cum ficcare om nu iubewe fa fel pe pling fexinea inactiv. La nimie din toate ac 4 « gi-a oferie conteibutia. (48) Aminsinds-vé de acess oe esas reesei ae ese tea ce deep cg 01 sk podepa co moartea pe omul ST pace la inmorincarca sovlva care au muri la heron poner brates i salvtea popon da aa av pace de Snmocmintar Ip cena depindea de el pie, Mere ae mormitcle Tor, lad lack tre a apn, oh aparoma onl paradox, un a pe care oad -boiul oamenilor viteji este liberta~ acelayi novos, cist ef wa tiie of se bu | | bucwee wind, au Kisat in rma lar a fi invingi, ci di induigi 8 Iup idu-gi_viaya acolo nde iat st treae® pe lin ' torcea dupi optani s Dpeia olor esto, 0de alta. Apoi nu se-poate st declarim inving pe ac al ciror suflee-nu a cutremurat de frica celor care ftacau, Singurii despre care nimeni n-ar putea austin sau fost iavingt slat cei care au mur jeste in richo', cAci ci, fugind de sclavie, au ales ‘9 moarte glorioasi, (50) Vitejia acestor birbayi a scos Timpede Ta kumin aceasta; ot singuri diate toy ne- prezentau libertatea Grociei, Indati ce aceytia s-au pierdut viaja, Grocia a clzut ia slavie; 0 dak ew trupurile lor a fost inmormiotack si liberzatea celor- lai greci, De aceea este limpede pentr vais luptat pentea propria lor Tings, oi ay expus primejlilor pentru Kbertatea comund, (51) $i. ast Gi siau dovedie vitefia au fir mosiv, clei voi, ate- nieniy singuri dintee greci, sti si cinstyi pe birbayit viteji! Dack la alte popoare veti sisi in pictele py statui de aileyi, la voi wedeti pe cele ale bhlice vidi steategilor invingltori * si pe ale celor oe au omorit tirani, Bichagi eu asemenca calitii ca aceytia nu part gisi in toad Grecia, prewtindeni fasi port vedea syor pe tnvingStorii Ia jocuri a ciror risplark este coroana. Azadar, dup cum voi atcibuii bineticktori lor vost #* cele mai mari onorur, wor aga este drepe Si pedepsiit pe esi ee devonoreari patria si o trie dex a ti saa imal care s-a bucurat de aceasti on fi dgpkel ranoctont SG Gtjen si skill care, ducer servic pare ps tay nurs de ewvergetalbueticeor= i eau, oreiut fitaneBeotiind de sltt de importe fds ale pi 0 TV. Peroragis (149) In co m& priveste, apicind patria, zeit gi le. gle, am acuzat pe acest om in chip impartial si dupi toatk drepratea fick a calomnia viaga lul privand i fini a aduce vreo acuzayie stink de caueS. Tar fa 2 vi priveste, fiecare dintce voi trebuie si socoteascd i, achitindul pe Leocrate, va condamna patria la moarte gi la sclavie of dintre ace douk urn age- vii si alta a sale virii Atenei; eX vorurile voastre vor hotirt sau ruina patriei, sau siguranta si fericiea ei, (150) Dac iI veti achita pe Leoerate prin yoturile voastre, vei incuraja pe alti & trideze cetatea, sanctuarele si coribile ci; dar dack il veti condamna la moarte, rin aceasta ii veti indemna si apere si si pistreze patria, bogitile si fericirea ci, Ginditi-vi, atenieni & tara gi arborii i v¥ implori ; ef porturile, arsena Hele si zidurile cetiti v¥ cer siiruitor ; eX templele si altarcle v¥ roagi fierbinte si Je venti in ajutor, amin tindu-vi crime ate in faja voasted una este a 13 e de care Leocrate este acuzat, faceti din el un exemplu caro si arate cX in suflerul vostea nu este mai puternicd mila gi lacrimile a apira lie si poporal |ARUL 1, DEMOSTENE eee ve et so Dinecsol Olnice ities 5 gy Discursl Olntice # done. yyy Diseusal Olntce « tra yy sg Diseursl Filip a dona ss Diseursal Apra state dn Chenones sg Diseuil Flipca a tra ps se Diseursurt judiciare ‘DicunalImotrce leila Leptines (Fragment acorn Ino Diseural Aupra ambasedenecreinione (Fra Discurol Pen coroand (Fragments) yyINI, ORATORE CONTEMPORAN! CU DEMOSTENE Bsehine ‘Discus Impotrion el Fimark (Framers). 238 cual Asupra amb eeredincoase (FS mete) s at Dicural Inpotrion Ini Cresfon (Frazmente) «272 Discard janebre (Fragmente) «6 se + 37