Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Stas 1489-78 + M

    Uploaded by

    Mihai Zaharia
    18 views28 pages
    Docfoc_com_NP_074_2014_Normativ_Privind.pdf

    Original Title

    STAS 1489-78 + M

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Docfoc_com_NP_074_2014_Normativ_Privind.pdf

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views28 pages

    Stas 1489-78 + M

    Uploaded by

    Mihai Zaharia
    Docfoc_com_NP_074_2014_Normativ_Privind.pdf

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 28
    | Coa CUPS: 7533000 6.2.:62421:025.1 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA SorTeTOreTATA STAS 1499-78 CONSILIUL NATIONAL 3 STAS 1489-7 i ee aroN PODURI DE CALE FERATA My | SI TEHNOLOGIE Acfiuni 1 INSTITUTUL ROMAN Clasifiearea alfanumerica DE. STANDARDIZARE oo RAILWAY BRIDGES PONTS DE CHEMIN DE FER MOCTBI >KEJIESHOAOPOXKHDIE Actions Actions . Bossererann 1 warpyaei { Reproducerea interzis 1 GENERALITATI | LI Prezentul standard se referd Ia determinarea valorii actiunilor care trebuie Iuate in considerare la proiectarea podurilor de cale ferati metalice, de beton, de beton armat, de beton | precomprimat, de zidarie sau de lemn, 1.2 Prevederile prezentului standard sint valabile si pentru podurile combinate, in ceca ce priveste partea de cale ferati, Pentru partea de sosea se va avea in vedere STAS 1545-63, | 1.3 Pentru podurile importante, pentru cele care prezinti un caracter constructiv neobignuit, precum si pentru podurile cu destinatie special (poduri mobile, poduri demontabile etc.), se pot Clabora prescriptii sau normative speciale, in sensu prevederilor prezentului standard, care se vor aplica eu acordul tuturor factorilor interesati ; 14 Greutifile tchnice ale materialelor din care sint alcdtuite elementete de construclie se iau i conform SEAS. 10101) 1-78. \ 1.5 Clasificarile si grupirile actiunilor precum gi cocficien{ii de inckrcare si grupire a acestora | sint conform STAS '10101j0B-78 | y \ Nerespectarea Standardelor de Stat estéurmérita conform lesil 2 ACTIUNI PERMANENTE Greutatea elementelor cai cuprinde: greutatea sinclor, a materialului marunt de cale, a contrasinclor (inclusiv scaunele lor de prindere), a tablei striate, a traverselor, a balastului (in cazul fn care calea este pe balast), a podinei de trotuar gi a elementelor ei de prindere, a sapelor gi a betoa- nelor de egalizare sau de panta (in cazul cind exista. Greutatea cAii se calculeaza tinind seama de greutitile tehnice ale elementelor din care este aleatui 2.1.1 La podurile metalice la care calea este asezati direct pe clementele structurii de rezistent fara pat de balast dar cu traverse de lemn, greutatea caii se ia din (abelul 1 corespunzitor convoaielor tip previzute in STAS 3220-65. | Aprobat de: INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str, Roma nr. 32-34 BUCURESTI ‘Telex 11312 CNST R Elaborat nipiat én 1950 pete featraralent cise Reviswit tn 1960; 1968, 1974 ee ra 1978-08-01 28 pag. pretul 6,00 Ie. STAS 1489.78 =a Tabelul 1 == Convonie tip (STAs 322065) ‘Nim 9000 8000 000 —} 4000 | 2.1.2 La podurile metalice cu grinzi gemene avind sinele asezate pe longrine de lemn, fara contrasine, greutatea caii se considera de 5000 N/m. 2.1.3 La grinzile cu zibrele, greutatea caii se considera aplicata la nodurile t&lpii, la nivelul careia este amplasata. La accleasi noduri se considera aplicate gi greutifile grinzilor caii si ale clementelor de trotuar si parapet. 2.14 Greutatea caii se considera uniform distribuita in lungul podului. 22 — Greutatea structurii de rezistenta 22.1 Greutatea structurii de rezistena se evalucazi la elaborarea proiectului in mod aproximativ, in comparatie cu structuri similare existente sau cu ajutorul a diferite formule sau tabele, functie de caracteristicile podul 2.2.2 Greutatea proprie a structurii de rezistenta se considera tn calcul, in conformitate cu varia reali a dimensiunilor sectiunilor, finind seama si de prevederile STAS 1911-75 si STAS 10111/2-77. 2.2.3 Greutatea structurii de rezistenta a podurilor metalice de cale ferati nituite, executate din ‘OL 37 cu grinzi principale simplu rezemate, cu alcituirea obignuiti si cu calea pe traverse agezate direct pe lonjeroane sau pe grinzi principale, se poate stabili cu formulele din tabelul 2; aceste formule sint determinate pentru grinzi principale cu inalfimi constante, ale ciror marimi sint: L 10" k=, Ia grinzi cu inima plin’, L = 4, ta grinzi cu zibrele, eae fn care: L — deschiderea podului; hs — inalfimea teoreticd a grinzii principale, abel 2 | ~~ Convoiat F 83 [tomes Attaires | Positia | Deseiderea | Greutatea®) | Deschideren | Groutatn dul a en | saprastracturt t saprasractri nm i ™ im we | ese [epee | ree | pus ane - [cS | ssor * S000 | S30 | sox = s000 = rei | sor+ 130m | rem | 4600 + 4000 _ | LS | 38004 a0 | S30 | 7 oo _| | sere ts | oor + s000 ms L>s0 | ssor + 14000 |__L> 30 | 2002 + 5000 we L>m | 101+ 2500 jos AOE 1200) > 30 | 2001 + 000 > 30 | 2601 + 17000 *) Este cuprinss gh greutatea elementelor de rezisten{& ale trotvarelor de servic, 2.2.3.1 Pentru poduri metalice avind alte caracteristici constructive, greutatea structurii de rezis- tena se obfine aproximativ, multiplicind valorile din tabelul 2, cw diferiti coeficienti K,, astfel: — pentru poduri cu grinzi principale avind inalfime redusd, coeficientul K,= Ky se ia din tabelul 3: QO STAS 1489.78 ‘Tabetul 3 ____Walorite cosficienflor Aledtnivea Pozi At - fam | Pa } 1 I ar | we | | su w|i] || ute] 7] ue 119 | iro Pe | [age [sa ge | at [aa ‘Bn a 7 Hy = -[- SER |S |e}os| uw lias] =| -| -[ ~ pentru poduri in curbi, valorile coeficientului K, = K; se iau, in functie de raza curbet pe pod, din tabelul 4; Tabelut 4 Rinm x Rs 100 110 |_t00< ee 2300 | 10s |= 00 1 4060 102 | samo | tao tata ponaeaman | oat Pm | is seal eta . Geng nt pa a os Gri ze | ws eo zAbrele 15 | reds 30,30...60,75 ORSERVATIL 1 Valorie din tabelul 7 a so pot aplica si pentra umpluturi. In cazul terenurilor care vor fi compactate gradul de indesare Zp care se la in considerare In vederea stabil caracteristiellor geotchnce, va i con ffemat prin studi de teren 2 In lipst unor studil care sh precizeze valoarea Iui Ip, valovile de caleul se vor considera astfl fn caloulele de verificare a stabilietti la Iunecare. sau risturnare, se vor iua valorile corespuncitoare pentru Z —0,13..0,30, lar valorile greutitilor velumice se vor redace cm 2 KNfat® in carul terenurior Eu umiditace taturala $i eu TleN/m!in cazul teremusilor saturate sau imersates in calenlele de evaluare a incirctilor din greatatea proprie a terenurilor,s¢ vor Iva vatorile corespun- Ratoare pentru Tp ~ 0,30.0,50 3 In cazal teremurilor la care granule colfurcase sint dominante, valorile de calcul ale unghiuiut de frecare interiars so pot majora cu 2°30 Tabetul 7 6 | Carasie pastor cea Limit Indice | Greutatea volomica | Unghint | —Coeziunea "te N/m? ‘de N/m? Denumirea piminturior | plasticitate | 6 ug frecare "| % Jdeasapra| sub | intern | efec- | apa- spat | apa | grade | - Wy x x 1 | Pamtnturi coesive on carac- Plastic consistent . teristici plastice pronanfate | >30 30,50..<0,75 | plastic vistos| 075.610 20 3 ‘are = S10 200 | 190 | —4| Paminturi coezive eu carac- | 20.50..60,75 _| 19.0 _| 5 | teritict plastice modi <50..539 |50,75..610 w5_|_ 95 | S10 20,5 | 105 |—2| Pamintari coezive cu carac- | 205.1807 | 20,0 | 10,0. T#_| tevistil plastice reduse <3 50,75..510 205 | 105 9 _ _ a S10 210 | 110 —10_| Argits san praf de natur’, | 2005.60.75 _|_14.0 1] organica a 12 | Tarbé neconsclidat 7 13 | arbi putin consolidate onsrRvaqit: 1 Valorie din tabelul 7. sint valatile pentru terenuri coerive naturale consolidate. In cazul umpluturilor se a considera — 0 iar valorle pentru yy, st @ rami valsbile numai in condi de compactare $1 Ssigurare de 98%, din valoarea. Proctor STAS 1489-78 -6- 2 tacatcutele de verticare a stabilitigit la lonecare sau risturnare, valorle grevtasit volumice din tabelul 7 b sp yor reduce cu Pai? pentra terenurt situate deasupra apel = 1 Anime pentra terenari situate sub nivelal apei 5 Goctitnea paste fi considerat® in caleule mai in cazul terenurilor coezive pentru care exist siguranta (onel compertiet corespunziteare constante lor im contact cu apa sat alfi agentt n"cazul umpluturlor realzate din tereturi argloast, coezlunea se va considera in calcule numai pe baza sunei cereetart speciale In acest scop. 4 Tn cazul terentrilor stratificate constitute di materiale coezive gi necoezive sau in cazol terenutilorstra- Ulicate iin’ materiale coezive de diferite caracteristici, cind mu se dispune de studii de teren, se vor con- idera.valorile caracterstcilor geotehnice ale terenuiul celui mai slab. 5 Inara terenurlor coerive se unpune analiza posibiltSH aparifct presiumii apet ia pori. Dac® nu se dispuno Ae ereetast tm accat scop, ealeulele se vor eleetua atit cu valorile In stare de neconsotidare (Dy) cit $1 Pentre valorile fa stare finalaconsolidata (@ 2.3.1.1 In lipsa incercarilor de laborator prin care si_ se stabileasci coeficientul de variabilitate K;, (veri pet.'2.3.1 al. 3) in calculele la starile limita ultime se admite o variafie maxima a unghiu- ul de frecare interioara A’ = + 5°, dupa cum este mai defavorabil ; valori mai mari se vor adopta la paminturile coezive 23.1.2 La pilele si culeele podurilor nu se {ine seama de impingerea-pasiva a pimintului daca funda- fille ior au 0 adincime de incastrare mai mica de 5 m; adincimea de incastrare se considera de la nivelul cel mai coborit al fundului albiei (dupa afuiere). La aripi, la ziduri de sprijin si la blo- turile de ancorare ale acestora, este admisa Iuarea in considerare a impingerii pasive la adincimi mai mici de 5m, numai la verificarea stabilitifil Ia alunecare, in misura in care deplasirile aces- tora nu au consecinfe defavorabile asupra’ exploatarii 2.3.1.3 La elementele de constructii (culei, ziduri de sprij pe console, se considera ci impingerea pamintului actioneaz $i dren, pe inalfimea consolei sia drenului, Daca drenul nu este rezemat pe consola, se poate considera ci impingerea pimintului actio- neazi in planul de separatie dintre teren si dren, numai daca drenul are inilfimea elementului care preia impingerea, sau daca talpa blocului de fundatie a elementului este cu cel mult 1,00 m mai jos decit talpa drenului 2.4 Forfele de precomprimare Eforturile produse de forfele de precomprimare fn elementele podurilor de beton precom- primat se determing conform STAS 10111/2-77. Pentru podurile metalice la care se va folosipre- comprimare, se vor elabora prescriptii speciale. ete.) prevazute cu drenuri agezate in planul de separatie dintre pamint 3 ACTIUNI TEMPORARE DE LUNGA DURATA 3.1 Incdrcéri produse de greutatea obiectelor sau instalafiilor montate pe pod Incircarile produse de greutatea obiectelor sau a instalafiilor fixe care se monteazi pe pod (conducte, fire, cabluri, precum si greutatea dispozitivelor care le sustin) se introduc in calcul Separat de gréutatc struct de reisten{ i a cl le determina pe baza dimensiunilor reale adoptate in proiect si a greutatilor tehnice ale materialclor din care sint alcatuite. La determinarea incircarilor date de conducte se fine seama si de greutatea fluidelor care circuli prin acestea, precum si de conditiile previzute in procesul tehnologic de exploatare a lor inelusiv cele de proba. 3.2. Variafiile termice anuale Prin variatie termicd anuali se infelege diferenta dintre temperatura la fncheierea construc- tiei si temperatura medie de vara, determinati pe baza izotermei Iunii julie, respectiv a temper turii medii de iarna determinata dupa izoterma lunii ianvarie, —~ Taotermele lunilor iulie si ianuarie se stabilesc pentra regiunea unde este situati constructia pe baza hirfii climatologice. In lipsa unor date certe se pot admite urmatoarele valori medit ale izotermelor: — izoterma lunii iulie: + 15°C. = izoterma lunii ianuarie: —5°C Temperatura de incheiere a constructiei se considera aceea aritati Ia pet. 4.2.4.1. La calculul solicitarilor se consider ca temperaturi maxime ale materialului constructiei, valorile izotermelor de mai sus. 3.3 Deformafiile in timp ale betonului, din contractie 3.3.1 Actiunea deformatiilor in timp ale betonului asupra structurilor de beton, beton armat $i beton. precomprimat se determina pe baza procedeclor care se detaliazi in STAS 10111/2-77. In cazurile fn care contractia este influentata de curgerea lenti, la stabilirea solicitarilor produse de actiunea deformpilor in tmp ale betonull, din contracts, se va avea in vedere gi curgerea lent. a ees STAS 1489-78 3.3.2 La constructiile de beton si beton armat, efectul contractiei si curgerii lente se poate asic mila, intr-un calcul simplificat, cu’o scddere de temperatura Af care Se ia: ‘At=20°C pentru bolfi'de beton simplu sau structuri de beton armat, avind un procent ‘mediu de armare de 0,5% Al=15°C pentru bolfi si arce de beton armat cu procent de armare minim prevazut in STAS 10111/2-77 si pentru structuri de beton armat avind procentul mediu de armare de 1,5%. 3.3.3 Cind se iat. misuri speciale pentra reducerea contrac{iei, prin consumarea unci parti portante din aceasta, pini Ia incheierea constructiei, valoarea At se poate reduce cu 5..10°C in funcfie de marimea intervalului de timp de la turnare si pind la incheierea constructici 3.4 Tasarea si deplasarea fundafiilor 34.1 Marimile tasarilor si ale deplasarilor fundatiilor se stabilesc conform STAS 3300-77 finind seama de caracteristicile fizico-mecanice ale paminturilor. 34.2 La determinarea eforturilor produse de tasarea fundafiilor in constructii de beton, beton armat si beton, precomprimat static nedeterminate, se fine seama de efectul curgerii lente. 3.5 Presiunea si subpresiunea hidrostaticd la nivelul mediu 3.5.1 Presiunea si subpresiunea hidrostatics de la nivelul mediu al apelor se ia in considerare la: —calculul stabilitafii la alunecare si résturnare a elementelor cu adincimea de fundare mai mica de 5 m (adincime la care nu se ia in considerare incastrarea in teren a elemen- tului) ; — determinarea presiunilor efective pe teren; = stabilirea capacitafii portante a terenului (conform STAS 8316-77). 3.5.1.1 La calculul stabilitatii si la determinarea presiunilor efective pe teren se considera ci sub- presiunea hidrostatic’ acfioneaza prin reducerea greutafii proprii a elementelor de constructie si a greutifii volumice a pimintului de pe treptele acestora, 3.5.1.2, La stabilirea capacititii portante a terenului si a presiunilor admisibile, subpresiunea hidro- Staticd actioneazd prin reducerea greutatii volumice a pamfntulu Greutatea volumici a pamintului sub apa y', finind seama de subpresiunea hidrostatic’, este data In tabelele 7 a si 7 6. 4 ACTIUNI TEMPORARE DE SCURTA DURATA 4.1 Actiuni temporare de scurti durata care se aplici repetat la intervale scurte (frecvent) 4.1.1 Incarcéri din convoaie tip 411.1 Podurile de cale ferata se calculeaz la incireari prodise de convoaicle tip prevazute in STAS 3220-65, 4.1.1.2" Podurile de beton, beton armat, beton precomprimat si de zidirie, precum gi infrastructurile masive ale podurilor metalice pentru cai ferate cu ecartament normal se calculeazi la convoitl P 10 * STAS 3220-65 compus dintr-o locomotivi, avind 5 osii de 250 kN/osie, agezata interealat, sau la extremitatea unui convoi nelimitat de vagoane de 100 kN/m, dupa cum este mai defavorabil, Elementele cu deschiderea L < 3,33 m, precum si elementele care le susfin, trebuie e& cores: punda gi la incarcarea cu o singura osie de 300 KN. 4.1.1.3" Suprastructurile metalice gi pilele metalice ale podurilor de cale ferata cu ecartament normal se calculeazi la convoiul T 8,5 compus dintr-o locomotiva cu 6 osii de 220 kNjosie, asczati inter- calat sau la extremitatea unui convoi nelimitat de vagoane de 85 kN/m, dupa cum este mai defavorabil. Elementele cu deschidere . « $,37 m precum si elementele ce le sustin trebuie si corespunda sila un convoi aditional de 4 osii de 250 EN. 4.1.14 Podurile de beton, beton armat, beton precomprimat si de zidirie, precum si infrastruce turile masive ale podurilor metalice pentru cai ferate cu ecartament ingust de 760 sau 750 mun, se calculeazi la convoiul I 3,5 compus din dou’ locomotive, avind ‘fiecare 4 osii de 100 kNJosie, agezate intercalat sau la extremitatea unui sir nelimitat de vagoane de 35 kN/m. 4.1.1.5 Suprastructurile metalice si pilele metalice ale podurilor de cale ferati cu ecartament ingust de 760 mm sau 750 mm se calculeaza la convoiul I 3 compus din 2 locomotive cu cite 4 osii avind 80 kN/osie, asezate intercalat sau la extremitatea unui sit nelimitat de vagoane de 30 kN/m, 4.1.1.6 Podurile de cale ferati de lemn sau provizorii se calculeazi la convoale care se stabilese de ‘citre beneficiaral caii_ ferate respective. 4.1.1.7 Stabilirea incircarilor pentru poduri_combinate se face Iuindu-se in considerare pentru partea de cale ferati, convoaicle tip conform STAS 3220-65 iar pentru partea de sosea, contuaiele tip si clasele de incarcare conform STAS 3221-63. 4.1.1.8 La podurile combinate, elementele supuse numai influentei i Jeazi in conformitate cu prevedcrile STAS. 1545-63, precum si cu cele ale clementele supuse numai influentei incireavilor de cals feratii ‘se. calculeazs prevederile prezentulut standard si cu cele ale STAS 3220-65, Elementele supuse ambelor categorii de incarcéri se_calculeazi la actiunea simultand 4 ambelor convoaie, eforturile produse de unul dintre cle fiind reduse cu 25%. Reducerea de 25% se aplica convoiului care produce efortul cel mai mic ircarilor de sosea se calew- AS 3221-63, iar in conformitate cu STAS 1489-78, -8- jungimile menfionate. Fs25m Zin 40m Suprimele 85 kN/n Fig ta 64220kN 85ki/m Pig. 1 411.10 La calculul podurilor de cale ferati dut Convoi fiind situate in aceeasi poritie fafa de extremitatea podului. fe calculeaza considerind eforturile produse de ambele convoaie reduse cu 10%, tabelle 8. toazele intermediare ale um 5 anexa A, ‘it de lonjeroane considerate simplu rezemate. care corespunde curbei din ‘fig. 2. Mye 1 (92 —*). Mynar o1936 (1 L_— ~ deschiderea grinzii ‘My maz — momentul maxim maximorum in deschidere, datoriti convoiului i x ‘at x Relatia (2) este valabilé pentru < 0,44 jar_fm intervalul 0,44°< [-< 0,50: Mp mow Mpx Pig. 2 4.1.1.9 La calculul efortului maxim pirfile favorabile ale liniilor de influent, cuprinse intre parti defavorabile, se considera neincarcate (fig. 1 a) dack at lungimi mai mici de 10 m in cazul Tiniilor de cale ferata cu ecartament normal, sau daca au lungimi mai mici de 5 m in cazul liniilor de cale ferata cu ecartament ingust. Ele s¢ considera incarcate cu vagoane goale (fig. 1 ) avind rreutatea de 10 KN/m in cazul liniilor normale si de 7 kN/m in cazul liniilor inguste, daca depagesc se ia in considerare fncircarea simulta’ 2 ambelor inii, cu acelasi convoi tip, mergind in acelayi sens, cu aceeasi vitez, forfele din Elementele influentate de. un singu® convoi se calculeazé fara nici o reducere, iar ele- mentele influenfate de ambele cai, cu exceptia antretoazelor si a montantilor lor de sustinere, 4111 Momentele maximum maximorum. si reactiunile maxime pe reazeme pentru grinzi cu © deschidere, simplu rezemate, produse de convoaicle P 10; T 8,5; 1 3,5 si 13 sint date in abelele 16 si 17 anexa A sint date, pentru aceleasi convoaie, reacfiunile pe antre- AiL12 La grinzile simplu rezemate cu 0 deschidere, in lipsa unui calcul exact, se admite sta- Dilirea momentului maxim M,, produs de convoi intr-o secfiune oarecare x, cu ajutorul relafiei (2) 2) se -9- STAS 1489-78 4.1.1.13. Coeficientul dinamic cu care se multipli podurilor se ia ca la pet. 4.1.1.13.1..41.1.13.6. 41.1131 Coeficientul dinamic pentru poduri metalice La podurile cu calea pe traverse de lemn, asezate direct pe elemente ale structurii de ezistenfa si avind sine cu rosturi nesudate, coeficientul dinamic se determin’ cu relatia 25 O4L ica eforturile produse de convoaie tn elementele Y= 105 + e12 (4) in cazul in care calea se executi conform aliniatului precedent, cu exceptia rosturilor sinelor care sint sudate, coeficientul dinamic se determina cu relatia: 7 354+L In relafiile (4) si (5), L are semnificatiile de mai jos: = distanta dintre axele antretoazelor, la calculul lonjeroanelor, considerate simplu rezcmate in cazul calculului Ionjeroanelor ‘ca grinzi continue pe reazeme elastice se va aplica relatia (6); — distanfa dintre axele grinzilor principale, 1a calculul antretoazelor; = deschiderea de calcul, la calculul grinzilor principale, al riglelor si al stilpilor cadrelor; —Iungimea consolei, la calculul console’ lonjeroanelor ; = deschiderea de calcul a grinzilor, la calculul elementelor grinzilor cu zibrele = deschiderea grinzilor principale, la calculul lonjeroanelor, antretoazelor, $icontravintuirilor, pentru eforturile ce rezulta fn acestea din conlucrarea lor cu tilpile grinzilor principale; = deschiderea antretoazei, Ta calculul montanfilor ce transmit reactiunea antretoazei la nodurile grinzilor principale (montanti falsi). La calculul grinzilor continue, valoarea lui L’ se ia din relatia Y= 110+ B12 (9) L= C+ Iq? Lar (6) fn care: Lg — media aritmetica a tuturor deschiderilor; Loge —cea mai mare dintre deschideri: un coeficient cate se ia. conform relafci: CH1401m 0 4 numirul deschiderior. In cazul fn care calea este pe balast cu o grosime (f,) a stratului de balast dintre talpa traversei si fafa superioard a elementului de rezistenfi care sustine calea, coeficientul dinamic ¥ stabilit "cu relatiile (4) sau (5) se reduce la valoarea ys, dati de relatia or ee (8) Rezemarea sinclor prin intermediul plicilor de cauciue pe elementele metalice ale supra- structurilor se asimileaza, din punct de vedere al coeficientului dinamic, cu rezemarea prin inter- mediul traverselor. Tn cazul rezemari coeficientul dinamic stal icufelor sinelor pe elementele metalice ale suprastructurilor, lit cu relafiile (4) sau. (5) se,sporeste cu valoarea: Ay=o1 Cocficientul dinamic determinat ca mai sus corespunde circulafiei convoaielor cu. viteze v>50 kmjora, a Pentru circulatia convoaielor cu o viteza de 10 km/ora, coeficientul dinamic se ia J = 1,10, Pentru toate elementele podurilor. Pentru o viteza v' cuprinsa intre 10 si 50 kmjora, cocficientul dinamic se stabileste cu relatia: 5 0 = 110 + (p= 1,10) > °) v i Vera (9) in care: Y —coeficientul dinamic pentru circulafia cu viteza 0"; } —coeficientul dinamic pentru circulafia cu viteza normali (9 > 50 km/ori) determinat conform pet. 4.1.1.13.1; v= viteza de circulatie @ convoaielor (o' < 50 km/h). Pentru podurile metalice de cale ferati dubli, precum si pentru _podurile combinate, coeficientul dinamic pentru clementele influentate de ambele cai (cu exceptia antretoazelor si a montanfilor lor de sustinere) se stabileste Iuind pentru L dublul deschiderii elementelor respective. STAS 1489-78 = 10- 41.1.132 Coeficientul dinamic pentru poduri de beton armat ‘La clementele de beton armat si beton precomprimat ale suprastructurilor cu grinai si fn cadre, inclusiv suprastructurile sustinute prin stilpi sau pereti pe bolfi sau arce, cocticientul namic 'se stabileste prin relatiile (4), respectiv (5) dupa caz. Relatiile (4) si (5) sint valabile frrcazal agezarli cali pe structura de redistenf direct, prin intermediul traverselor sau al placilor de caucine (fara balast). La clementele de beton armat si precomprimat ale suprastructurilor alcdtuite conform aliniatulai precedent dar cu calea pe balast sau pe balast si umpluturi cu 0 grosime a stratului Ge balast sou a stratului de balast si umplutura intre talpa traversei si fafa superioar’ a elementul Ge reristen{a hy, coeficientul dinamic } stabilit cu relafile (4) sat (5) se reduce la valoarca 4p, dati de relatia’ dy = 9 ($— E> 10 (10) Pentru elementele de beton armat si beton precomprimat ale suprastructurilor pe grinzi sau pe cadre, ca si pentru elementele suprastructurilor de beton armat pe bolfi, semnificafile lui L sint cele aratate la pet. 4.1.1.13.1. aliniatul 3. Pentru placi, valoarea lui L se ia ca si pentru grinzile principale. OBSERVATIE: La calculul picitor rezemate pe lonjeroane s1 antretoaze sau pe antretoaze si grinsile prin- Gipaie, £ represinta distanfa dintre lonjeroane, distanfa dintse antretcaze sau distanfa din- Ce Gitule" priecipale. a plicile armate pe don direct se a coefcientul dinamic cores punditor deschideri| minime La podurile de beton si beton armat boltite (cu timpane si umpluturi intre ele, sau cu tabliere de beton armat), precum si la podurile in arc, coeficientul dinamic al bolfilor respectiv al arcelor, se determina cu relafia: 20 L =14 (1 404 ml d=! tapgz (+944) wy tn care: L —deschiderea teoretica a Doljii sau a arculu; J —Sigeata fibre medi a boltii sau a arcului, masurati de la cheie la linia care uneste centrele reazemelor. Coeficientul dinamic determinat cu relafia (11) nu poate depisi valoarea ce se objine prin relafiile (4), (5) sau (10), dupa caz, aplicata pentru o grinda dreapta de acecasi deschidere teo- retici L ca bolta sau arcul Pentru podurile de beton armat, lveton precomprimat sau zidirie, cind circulatia pe pod se face cu o viter’ 0" cuprinsa intre 10 si'50 km/h, coeficientul dinamic se stabileste cu relafia (9) 41.1133 Coeficientul dinamic pentru podur de lemn ‘La calculul grinzilor principale, avind calea pe traverse agezate direct pe grinzi, la calculul longrinelor care sustin calea pe traverse, Ia calcu ce susfin calea direct pe lon grine (fra traverse) si la calculul imbinarilor elementelor, se ia: y= 120 La calculul grinzilor principale si la calculul antretoazelar avind calea asezati pe tra- verse ce reazemi pe longrime, se ia: y= 110 Pentru celelalte clemente ale podurilor de lemn se considers = 1,0. Nu se fine seama de reducerea vitezei de circulatie 1a podurile de lemn, 4.1.1.134 Pentru aparate de reazem de orice fel si pentru calculul presiunii acestora pe cuzineti pentru calculul cuzine|ilor si al presiunii de la baza cuzinefilor, pentru calculul elevafilor infra- Pimucturilor din beton armat in cadre si pentru elevafiile metalice ale infrastructurilor, se ia coefi- ientul dinamic al deschiderii minime adiacente a suprastructurii {fn rosturile situate sub baza cuzinotilor la infrastructuri masive si pentru calculul_ presiunilor pe teren, se ia $= 10. 41.1.13.5 Pentru supraincarcarea data de convoaie, la calculul impingerii pimintului, se ia = 1,0, 41113.6 Pentru podurile combinate eforturile date de convoaiele de sosea vor fi multiplicate de coeficientii dinamici corespunzind prevederilor STAS 1545-63. 4.1.2 Forfa centrifugi (la podurile in curbi) 4.12.1 Forfa centrifugs H, se calouleara cw relat = 1 L, indiferent de grosimea stratului de 115°C, in functie de anotimpul si regiunea acoperire, 42.4.3 Valorile temperaturilor maxime si minime prevazute la pet. 4.2.4.1 pentru podurile masive (de beton, beton armat si beton precomprimat) sint valabile la elementele cu dimensiunea mini a secfiunit transversale'd < 20 cm. Daci dimensiunea minima a secliunii transversale d in care este cuprinsa si eventuala grosime a stratului de pimint cu care este acoperit clementul respectiv sau grosimea stratului {zolant (a sapei hidrofuge) este egali sau mai mare de 70 cm, temperaturile maxime si minime prevanute la’ pet. 4.2.4.1 pot fi reduse cu cfte 5°C. La elementele din beton casetate, dimer Siunea minima se considera egali cu suma grosimilor peretilor dac& aria sectiunii golurilor este mai mare decit 50% din aria suprafetei delimitate de conturul exterior al elementului. In caz contrar sectiunea se considera plina, Iuindu-se ca dimensiune minima, dimensiunea minima exterioari. 42.44 In calcul se pot adopta urmatorii coeficienti de dilatatie linear’ (4): — pentru poduri metalice: ay = 1,2 x 1 “pentru poduri metalice care conlucreaz’ ‘cu platelajele de beton si pentru poduri din Beton, beton armat si beton precomprimar: a, = 1,0 x 107%; —pentra poduri de zidirie de piatra naturala: a = 048 x 10% 4.2.5 Diferenta de temperatura intre elementele constructici La podurile de beton armat si beton precomprimat se ia in considerare diferenta de temperatura de +5°C intre diversele elemente ale structurii (de exemplu intre arc si tirant) La_podurile metalice cu platelaj metalic se ia in considerare diferenta de temperatura de -£15°C intre diverse clemente ale structurit (de exemplu intre placa superioara si placa infe- rioard a tnei structuri casetate). ‘Blementele ce se iau in considerare se aleg astfel incit si se realizeze solicitarea cea mai defavorabila fn: structura respectiva, cu condifia ca si fie posibila incalzirea sau racirea dif a acestor elemente. 4.2.6 Presiunea vintului 42.6.1 Presiumea vintului se introduce in calcule ca o fort orizontala cu valoarea de: 2000 N/m? pentru podul descircat ; 1500 N/m? pentru podul incircat cu convoi; 2000 N/m? in timpul montajului podurilor. 4.2.6.2 Presiunea vintului se consider’ ci acfioneaz normal pe axa longitudinali a podului, pe suprafefele de calcul stabilite conform pet. 4.2.6.3..4.2.6.7. La calcul, daca rezult& mai defavorabil, se poate considera ci vintul acfioneazi numai pe anumite portiuni din Iungimea podului. Dac deschiderea podului este egali cu 20 m sau mai mic& si inalfimea infrastructurii este egala sau mai mici de 10 m, actiunea presiunii vintului se va considera numai in calculul de stabilitate (lunecare si rasturnare). In calculul infrastructurilor, in situafiile indicate la pet. 4.2.6.8, se considera ci vintul actioneaza si longitudinal podului. ‘Actiunea vintului longitudinal podului nu se cumuleaza cu actiunea transversal a vintului 4.2.6.3 Convoiul se consideri ca prezinti o suprafafa de calcul cu inaljimea de 3,5 m la calea ferati normali si 2,5 m la calea ferata ingusti si cu lungimea egal cu lungimea convoiului; centrele de greutate ale acestor suprafefe se considera la 1/2 inalfime misurati de la nivelul superior al sinei. STAS 1489-78 ve 4.2.6.4 La podurile metalice cu inima plin’, la calculul suprafetei expusi vintului, se iau in con- siderare suprafetele plinc, reale, ale urmatoarelor elemente — grinzile principale; — grinzile caii; —clementele de cale: sine, traverse etc.; —convoiul, daci aceast situatie este mai defavorabila ; — partea din infrastructura expusi vintului, la podurile cu deschideri mai mari de 20 m, Porfiunile de suprafefe care se suprapun se iau in considerare in calcul o singura dat 4.2.6.5 La podurile metalice cu grinzi cu 2Abrele, suprafefele de calcul se iau dupa cum urmeaza ~ pentru deschideri pina la 60 m, ca suprafafa expusi vintului de catre grinzile prin- Cipale se considera 0,4 din aria inchisA de conturul schemei geometrice a grincii, din care s-a scaztt portiunea comuna cu cea a grinzilor cai, a elementelor caii si eventual a convoiului dac& podul este incircat ; — pentru deschideri de 60 m si mai mari, ca suprafati expusi vintului de grinzile prin- Cipale se considera suprafafa reali a plinurilor primei grinzi principale, la care se adaugi 0,75 din cea a plinurilor celei de-a doua grinzi, neacoperite de grinzile cai, de cale si, eventual, de convoi daci podul este incircat! —la suprafejele determinate ca mai sus se adauga suprafafa integrala a grinzilor ci, a elementelor caii si eventual a convoiului, dac& podul este incarcat precum si supra fata plini a infrastructurii expusi vintului 4.2.6.6 suprafat podurile de lemn cu suprastructuri cu contur inchis gi fara goluri, se considera ca expusa vintului, suprafafa conturului exterior al suprastructurii. In cazul suprastructurilor de Jemn cu contrafige, suprafata ce se ia in considerare este suprafafa ursilor, la care se adaugi suprafafa limitata ‘de contrafise multiplicata cu coeficientul de reducere 0,6, In cazul suprastructurilor de lemn cu zibrele, suprafata expusi vintului se stabileste conform pet. 4.2.6.5 aliniatul 2, coeficientul de reducere’ a suprafefei conturului fnchis al schemei teoretice a suprastructurii fiind 0,6 in loc de 0,4. La infrastructura podurilor de lemn, suprafafa expusi vintului se considera astfel: — in cazul infrastructurilor masive, conform pet. 4.2.6.4. — in cazul infrastructurilor din palei, suprafafa conturului exterior expusi vintului, multi- plicata cu coeficientul 0,6. 4.2.6.7 La podurile de beton, beton armat, beton precomprimat sau zidarie, ca suprafati: expust vintului, se considera suprafata conturului exterior a suprastructurii scazind golurile, la care se adauga Suprafata dreptunghiului caii si in cazul podurilor incarcate suprafata convoiului, ambele neacoperite de constructie. La infrastructura se consider’ suprafata expusi vintului. Dac& deschiderea este egali cu 20 m sau mai mica si inalfimea infrastructurii este mai mici de 10m, se poate neglija actiunea presiunii vintului. 4.2.6.8, La podurile cu infrastructuri care au inalfimi deasupra vaii sau apei mai mari de 10 m, forfele’produse de presianea vintuui care acfioneazi Tongitudinal podulu, se vor determina astfel —la podurile cu suprastructuri cu grinzi avind suprafefe pline (grinzi metalice sau de Jemn cu inima plina, grinzi de beton armat sau beton precomprimat), se vor lua fn considerare numai suprafefele expuse de infrastructura; a podurile cu suprastructuri cu grinzi_ cu zibrele (metalice sau de lemn) se va lua !n considerare 60% din forfele transversale stabilite pentru suprastructura conform punctelor de mai sus, la care se adauga cele provenite din suprafetele expuse de infrastructurd. 4.2.7 Presiunea si subpresiunea apei de la nivelul mediu la nivelul maxim sau minim 42/71 Influenja presiunii si subpresiunii apei de la nivelul mediu la nivelul maxim sau minim se caleuleazi conform pet. 3.5. 4.2.7.2 Diferenta_ in. plus datorati subpresiunii pind la nivelul maxim sau diferenta fn minus datorati subpresiunii pind la nivelul minim se iau in considerare separat de subpresiunea apei de la nivelul mediu, dupi cum este mai defavorabil pentru elementul calculat. 4.2.73 La infrastructurile sau zidurile de sprijin situate in ape cu adincimi mari (de exemplu lacuri de acumulare) sau la infrastructurile podurilor executate fn zona marin’, se tine seama side actiunea hidrodinamica a apei produsi de valuri. 4.2.7.4 La zidurile de sprijin situate pe malul rfurilor sau lacurilor cu variatie mare in timp scurt a nivelurilor apelor, trebuie si se find seama de diferenfa presiunilor apei din spatele si fata zidului de sprijin Se STAS 1489-78 428 Presiunca ghetii 4.2.8.1, Presiunea ghelii se ia in considerare numai_la caleulul infrastructurilor podurilor peste Dunire sau peste lacuri de acumulare. Aceasti actiune se considera atit transversal cit si lon- situdinal podul 42.8.2 Determinarea presiunii ghetii se face pe baza unor prescriptii intocmite de organe de specialitate. 429° Incircarea eu zapadi Incarcarea cu zipada se ia in considerare numai in cazuri speciale, cind exist& posibili- fatea de a se introduce simultan cu incircarea din convoaie, cum ar fi ia podurile acoperite, Accasti incarcare se ia in considerare si la calculul podurilor mobile pentru elementele care sufera deplasari importante. Marimea incircarii cu zipada se determina in acest caz conform STAS 1001/21 42.10 ile care apar la montajul in consol al suprastructurilor sau la operafii similare. La stabilirea incarcdrilor care apar la montajul in consoli al suprastructurilor sau la operafii similare cum ar fi modificari sau consolidiri de suprastructura etc., trebuie si se tink seama de prevederile de la pet, 5.4.1 si 5.4.2. 5. ACTIUNI EXCEPTIONALE 5:1 Izbirea navelor si ambarcafiunilor de pilele podurilor peste cursuri de api navigabile imea forfelor. produse prin izbirile navelor si ambarcafiunilor se stabileste pe baz’ ri gi prescripfii Speciale. In lipsa acestora se pot folosi urmatoarele relafii aproximative la determinarea forfei de izbire (Q) pentru diferite lungimi de nave sau ambarcafiuni , — in lungul axei podului: Q = 10(L, — 20) KN, pentru L, < 150 m; Q = 10 (2L, — 170) kN, pentru L,> 150 m; — transversal axei podului: Q = 10 2L, ~ 40) kN, pentru L, < 150 m; Q = 10 (AL, — 340) KN, pentru L, > 150 m. 5.2 Forfa seismica Influenta forfei seismice se ia fn considerare conform reglementirilor tehnice de specia- litate fn vigoare 5.3 Incarcarile produse prin distrugerea unor instalafii fixe Incircirile produse prin distrugerca unor instalafii fixe sint acelea care apar in urma spargerii unor conducte si inundarea unor anumite parfi de pod cu lichidul scurs din conducte, sau datoriti unor fire ale instalafiilor de electrificare, ruperii tor cabluri ete. Marimea acestor incircari se determina, pe baza unor misuriri sau pe baza unor valori comunicate de administratia tutelara a acestor instalafii. 54 Incarcirile provenite din transportul, execufia si montajul elementelor SA.1 _ Incarcirile care actioneazi clementele de pod in timpul montajului, execufiei si transpor- tului sint: greutatea permanenti, incarcarea cu ‘oameni, materiale, utilaje ete 542 Se tine seama de efectul dinamic ce se produce prin manevrarea pieselor in timpul mon- tirii, multiplicind incircarile cu un coeficient dinamic $ = 1,2 pentru piese cu. 200 KN’ grentate si b= 1,1 pentru piese avind peste 200 KN greutate. Acciasi coelicienfi dinamici afecteaza greutatea Utilajulii montat pe constructie pentru manevrarea pieselor. 5.5 Forfele de izbire produse de vehiculele care deviazi din axul ci La pasajele denivelate si la podurile de incrucisare vehiculele deviate din axul caii vor fi ghidate pentru a se evita izbirea lor de infrastructura podului. La pasajele superioare si la podurile de incrucisare de cale ferati, disporitivele de ghidare vor fi aleatuite cu” contrasine, STAS 1480-78 6 = ANEXA A MOMENTELE MAXIMUM MAXIMORUM, REACTIUNILE MAXIME PE REAZEME PENTRU GRINZi CU © DESCHIDERE SIMPLU REZEMATE $I REACTIUNILE PE ANTRETOAZELE INTERMEDIARE, ALE UNUI SIR DE LONJEROANE CONSIDERATE SIMPLU REZEMATE, PRODUSE DE CONVOATELE Piy Tyas Tus $i Ts Tabata § i ‘Tmaxime produse de convoiul P10 Deschdere L M max. ‘Succesiunes fortelor =P a | we ws 1300 _ 300 _| 2 wo [5 |__tcso0 20 2 of gy |x) st 3 ws [| _ax v3 1300 300 " , 2300 sa 25250 san 3x2 a aa 20 | en 15300 sau 2280 sas 3250 aa ib 4 1250 730 1375 |——9%28@ —__________}_ {os 3250 150 6 mri 44250 | s000 wes [9 |__5x280 1250 | 985 | sa3 | 2228 —______|_u2 _ 8 1395 5x230 230 |_BS | 3n, j__5x250 00) 16515 |, |__3x250 |_ 250 | 20 sxtoorsx2so4osxio | _ 190 15 wou. 33 1004.5x2504433100 | 850 |__20 «10 100 4 52504 55x 100 2330 as 9890 | an4 8 100-45%250-48% 100 |__ 2850 0 v0 10,5 10045250 1055100 330 3 100 +5290 13% 100 830 teas | —Beitoessanes |__ 40 wi30 15.5% 1004-5%2504-13«100 | _ 4350 _|_ 2000 18100-52504 18100 4890 |— ofa __ | _i8x tov sx90¢ 18100 _}_890 _| |__| 38310) i460 osx io0+sx2%0--20,5%100 | 3330 23x 1004.3%250-423 > 100 25,5x 10045 250-+25,5 > 100 28x 100-+5.2504-28 x 100 100-+5%.2504-30,5% 100 |___83% 1004453250433 100, 7850 x 100-45 250435,5% 100 8330 8s aro | 4, |___ 381004525038 100 |_85_| 97640 | aang |_—Sxts 90__|_ 105010 40,5 10045250 4-40,9 10 | qo | 20-9 100-+521250440,5x 100 _| 9% | __ 4x 10043290 443 100 pe | ——f3x tones a8044x100__ 100 45,5 x 10045 250449,3% 100, =v STAS 1489.78 Tabata 9 — Momente maxim produse de convaiol PRS Deseider| ia, | aM Seccesinea forflor EP = wim | al Tm t sor_|_we |, 430250 san 5220 100 9 we} sx220 | 1100 | wo |__i4 ae | _ 8220 1320 s06_ | 2.85585-4622041,65%85 | so || sasxsssexzneaisxas | airs | ow | | r9sarsoxzoscnes | amas _| wwrxsss6x220491%89 | aom3- | 12,9 x 85-46 220+ 11,6 x 85 | s402,5 » 154385-46%.220+ Hst83 LL i 17.985446%.2204 16,6589 i | si20 | 20,485 +6%2204 19,185 ss |_ sm |, |__aa9xassoxzz0s2u6.05 oo | a0 | 25:5%85.46x2204.240%85 os | sisso Ff naxsssxzz0426.sc05 i ef ne foe | neetinabemnnes a3 | wo | BxBS4oxm04315%85 | 80 | 76260 i360 |___355285:46%2204340%85 |__ss ‘bee 38x 85465.2204.36,5%83 |__90 an 403%95:46%220439.0%85 7 ss | sass | 153854463700: 41,585 | ss02,s 100 | 116650 -— 45,5 x 85-+6x 220+ 44,0 85. | 8927,5, STAS 1489-78 —m- abel 10 Momenie manne prods de sonvoh de lead 733 Deschiderea a i rf ponte ‘Suecesiunea forfelor | =P fm aE jos . x rijes | yy 1100 0 a 363 |__ ax 00 200 as ax 10 |__s00 206, 4% 100 |__400 | _ 2063 | og = 3 40 eee ee ee ee | ms || amessitemenes | see ee ee eee see aus | ag | sateenceesaness |i ae ee pee js 8160) yyy |__t2e71 3548 1004192939 1605 ee ee eee [os meanness | | nm || anowsnseroanzonas | aan of ae |g | mausesmeninas [es Pn Pe ee |__7 sn | om | 2,835.35 485 1004-30.173.35 3005, ao Peer es oe i STAS 1489-78, onesie me Deion ‘0 , L Mmaz ‘pentru =P Eo] ate | alta w ! 2 beso _ » | 43 1 2x 1 2 [|e | wo sto yi atm} 6 | ae 80 so cao _ sn 085450480 40.149 a0 sremrexsososxn | _ 30 130448041130 2abesn eter tsa “0 2.9843048.80404430 10 5x04 8380 428690 0 asso 8004550530 so soo |, narxsorecorere ——_|_s10 Pd ta wo_|_ sw tsa6xs048x04 1274.30 v0 L800 Figg |__taxanta 80 | 1s_|_ ws 1178304 880 + 1820.9 1690 joo To. | 8004 182 | a 20.30 30 48<804 1170430 10 Pe re 2asixs048

    You might also like