+(,121/,1(

Citation:
Voicu Puscasu, Excluderea Probelor Nelegale, Rezulte
din Incalcarea Dreptului la Tacere si la
Neautoincriminare, in Procedur de Camera Preliminara in
Lumina Deciziei nr. 641/2014, a Curtii Constitutionale,
2015 Law Series Annals W. U. Timisoara 118, 132
(2015)

Content downloaded/printed from HeinOnline

Sat Nov 11 14:20:10 2017

-- Your use of this HeinOnline PDF indicates your acceptance

of HeinOnline's Terms and Conditions of the license
agreement available at http://heinonline.org/HOL/License

-- The search text of this PDF is generated from

uncorrected OCR text.

-- To obtain permission to use this article beyond the scope

of your HeinOnline license, please use:

Copyright Information

Use QR Code reader to send PDF to

your smartphone or tablet device
 Excluderea probelor nelegale, rezultate din incilcarea dreptului
la tacere i la neautoincriminare, in procedura
de camert preliminart, in lumina deciziei nr. 641/2014,
a Curfii Constitutionale*

Lector univ. dr. Voicu PU5CA5U**

Cercetator post-doctorat
Universitatea de Vest din Timi~oara
Facultatea de Drept

Abstract

The present Study aimns to analyze some of the problems raised in the
process of applying the sanction of exclusion of illegally obtained evidence in
the critinalprocess, with regards to the fundamentalprocedur guaranteesof
the right to silence and the privilege against self-incrimination, from the
perspective of the new regulation of the Romanian Code of Criminal
Procedure and taking into account the decision no. 64112014 of the
Constitutional Court. The focus will be primarily on the new criminal
procedure institution of the Preliminary Chamber, which provides the legal
framework within which are analyzed, in terms of legalty, the evidence
gathered in the criminal investigation stage. We will examine the criticizing
arguments advanced by the Constitutional Court, concerning the problems
generated by the new criminalprocedure law, mainly that of the lack of a
seriouspossibilityof challengingthe legality of the criminal evidence previously
gathered,with consequences for the overall 1,Jrness of the proceedings; and we
will tr , to identify the best judicid practices, in order to comply with the
decision of the Court in the context of the lack of intervention from the
legislato, to amend the reference legal framework.

Keywords: the rght to silence and the privilege against self-incmnination;

exclusion of illegaly obtained evidence, the Prel'rnriary Chamber, the decision
no. 64112014 of the ConstitutionalCourt

* Acknowledgment: Aceast5 lucrare a fost finantat5 din contractul POSDRU/159/1.5/S/133255, proiect

strategic ID 133255 (2014), cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Cercet~tor postdoctoral in cadrul proiectului ,,Burse Universitare in RomAnia prin Sprijin European
pentru Doctoranzi 5i Post-doctoranzi", ID133255; Contact: voicupuscasu@yahoo.com
 Analele Universit~tii de Vest din Timisoara 71 Seria Drept 1119
Rezumat

Studiul de f ,~ si propune s! anaikzeze unele probleme de apicareprivi-

toare h instuia excluderii d&n procesulpenda probelorilegale, provenite d&n
Jncidcareagaranfeie procesuaiefundamentaie a dreptui la tqcere si la neautoin-
criminare,f ,qde noua reglementareincidentisi raportatladecizia nr. 64112014,
a Curi Constitu,donale. Accentul va fi pus indeosebi asupra noil institu,tii
procesuai-penaiea camereipreh'minare,care ofer4 cadra in care sunt anaizate,
sub aspectul 1ega 'titiM,probele administrate in faza de urmanre pena,. Vor 17
anahizate criticile CurL" Consatupionade,privitorla situatIieproblematicegene-
rate de noua legisla,tie d&n perspectiva Epsei posibiittii unei pertinente vei-
fcti a 1egattiiprobelor,cu consecinte inclusiv asupra echitatiide ansamblu a
proceduril cauzel. incerc,4nd a se idenifica cele may bane pracuci junspru-
den,tiale, pentru a respecta solu,tia Cur, i in contextul 4'psei intervenftei lefiw-
toruluipentrumodlicarea cadruluinormativde referinp.

Cuvinte-cheie: dreptulla tqcere si la neautoincfrninare,excludereaprobelorilegal

obtinute, cameraprehnhrar;decizia nr.64112014 a Cui, Constutionade

I. Aspecte introductive
Institutia excluderii probelor obtinute in mod nelegal 5i-a f~cut aparitia in procedura
penal romfn6 prin art. I pct. 39 din Legea nr. 281/2003, care a introdus alineatul secund
al art. 64 VCPP, norm6 care dispunea succint: ,,Mijloacele de prob obtinute in mod ilegal
nu pot fi folosite in procesul penal".
Ulterior introducerii acestui text normativ, care, prin conciziunea sa, lsa multe de
dorit, doctrina nu s-a pus de acord cu privire la raportul pe care aceast6 sanctiune ilare cu
sanctiunea traditional a nulit~tii, existfnd voci care sustineau subordonarea sanctiunii
procedurale a excluderii celei a nulit~tii, astfel c6 negau posibilitatea existentei, de
sine-st~t~toare, a acestei nou-ap~rute institutii procesuale, afirmfnd posibilitatea exclu-
derii unei probe doar ulterior constat~rii nulit~tii actului pe baza c~ruia fusese admi-
nistrat6 proba (d.e. dispunerea unei perchezitii domiciliare, de c~tre procuror, f~r6
autorizarea judec~torului, n6tea un act nul, astfel c6, ulterior constat~rii nulit~tii, se putea
exclude 5i proba obtinutO ca urmare a efectu~rii perchezitiei). Ace~ti doctrinari au
constatat, ins6, c6 modul de reglementare a sanctiunii nulit~tii nu era de natur6 a sustine
efectivitatea sanctiunii excluderii, propunfnd, in consecint6, modific~ri de ordin legislativ
pentru a include in sfera cazurilor de nulitate 5i obtinerea de probe in mod nelegal'.
Dimpotriv6, alte voci au sustinut independenta conceptual6 5i operational6 a celor
dou6 sanctiuni procedurale, argumentfnd posibilitatea excluderii unor probe nelegal

IA se vedea, pe larg, expunerea acestor dezbateri doctrinare in V. Pu5ca5u, Excluderea probelor ilegale in
procesulpenal, in Caiete de drept penal nr. 3/2009, pp. 96-95.
120 I L Studii, a comentarii
'ticole, 71 Sectiunea de drept public
obtinute chiar in ipoteza in care, formal, nu se putea pronunta anularea unor acte care au
stat la baza administr~rii acelei probe2.
Cert este c6, din cauza reglement~rii relativ ambigue 5i prea sintetice, o foarte
important6 institutie procesual penal a r~mas, p~n6 la intrarea in vigoare a noului Cod de
procedur6 penal6, relativ neobservat6 5i prea putin recunoscut6 in practica judiciar6,
suscit~nd mai mult interesul doctrinarilor dec~t pe cel al practicienilor, chiar subsemnatul
fiind dintre cei care, la un moment imediat ulterior intr~rii in vigoare a noului Cod de
procedur6 penal6, au criticat viciile de fond ale acestei institutii 3.
Acest lucru s-a datorat, partial, 5i lipsei unor norme-suport, care s6 expliciteze modul
procedural in care se verifica legalitatea probelor 5i se dispunea excluderea acestora, chiar
dac6, in mod cert, aceast6 chestiune nu putea constitui un veritabil impediment, deoarece
excluderea probelor nelegale putea fi pus6 in discutie 5i analizat6 de c~tre procuror, in
cadrul procedurii pl~ngerii impotriva m~surilor 5i actelor de urm~rire penal (reglementat6
de art. 275-278 VCPP), sau de c~tre instanta de judecat6, atat in procedura de solutionare
a plAngerii impotriva solutiilor procurorului de netrimitere in judecat [in baza art. 2781
alin. (7) VCPP], c~t 5i in procedura de judecat6, de vreme ce, in fata instantei, oricare
dintre p~rti putea formula exceptii 5i cereri, conform art. 301 VCPP.
Pe lng6 aceste lipsuri normative, credem c6 o contributie semnificativ6 la incidenta
redus6 a acestei institutii in practica judiciar6 a avut-o 5i traditia juridic6 in care a fost scris
vechiul Cod de procedur6 penal - care era str~in6 filosofiei care stO la baza acestei
institutii -, dar 5i formarea practicienilor dreptului penal, care erau prea putin familiarizati
cu o institutie specific6 sistemelor procesual-penale de tip acuzatorial 4.
Lucrurile par s6 se schimbe, cel putin la nivel normativ, odat6 cu intrarea in vigoare a
noului Cod de procedur6 penal6, care a asumat o mai ampl reglementare a acestei
sanctiuni procesuale specific6 materiei probelor. Potrivit art. 102 al Codului: ,,(1) Probele
obtinute prin tortur6, precum 5i probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul
procesului penal. (2) Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.
(3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin
care aceasta a fost administrat6 determin6 excluderea probei. (4) Probele derivate se
exclud dac6 au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal 5i nu
puteau fi obtinute in alt mod."
2Idem.
V. Pu.ca.u, Protejarea dreptului /a t6cere 5i /a neautoincriminare prin excluderea probelor nelegale, in
lumina Noului Cod de procedur6 penal6. CMteva consideratii critice, in Supliment laActa Universitatis Lucian
Blaga, seria lurisprudentia, pe anul 2014, p. 370 (lucrare citat5 de acum sub forma ,,Protejarea dreptului ...").
Pentru a nu exista suprapuneri intre cele dou5 studii - care abordeaz5, oricum, 5io perspectiv5 diferit5 - m5
voi rezuma laa prezenta, succint, in prima parte a studiului, cele mai importante critici formulate prin acest
studiu, pentru ca mai apoi atentia s5 se indrepte spre Decizia nr. 641/2014 a Curtii Constitutionale 5i pe
efectele acesteia, permit~nd, astfel, cititorului, s5 urm~reasc5 din punct de vedere logic 5i cronologic intreaga
problematic5 pe care o na5te aceast5 procedur5, din perspectiva dreptului lat~cere 5i laneautoincriminare.
4 Despre dificultatea integr~rii unei institutii juridice ,,transplantate" intr-un sistem de procedur5 penal

care imbrac5 o filozofie diferit5, a se vedea D. lonescu, Despre conceptia procesual6 5i noul Cod de procedur6
penal6. CMteva lucruri simple, in Caiete de drept penal nr. 1/2011, p. 69.
 Analele Universitdtii de Vest din Timisoara 71 Seria Drept 1121
Nu ne propunem aici s facem o analiz6 exhaustiv6 a acestei institutii procesual-penale,
ci doar s explicit~m functionarea sa 5i, mai ales, s verific~m efectivitatea sa, raportat la
garantia sus-mentionat6, a dreptului la t~cere 5i la neautoincriminare, in procedura de
camer6 preliminara.

II. Analizarea noului cadru normativ

Din reglementarea art. 102 NCPP se poate cu u~urint6 observa c6 aceast6 sanctiune
procesual6 nu este, per se, subordonat6 nulit~tii, avfnd un caracter independent fat6 de
aceasta - pentru primele dou6 alineate ale art. 102 C. pr. pen. -, dar p~strfnd o strfnsA
leg~tur6 cu nulitatea prin aceea c6, in sensul alin. (3) al aceluia~i articol, excluderea poate
opera 5i ca o consecint6 a nulit~tii actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea
unei probe ori prin care proba a fost administrat65 .
Dar s ne oprim atentia asupra aspectelor vizfnd modalitatea concret6 de excludere a
probelor obtinute in mod nelegal.
Aceast6 norm6 procedural6, a art. 102 NCPP, trebuie coroborat6 cu alte norme, pe
care noul cadru legislativ le ofer6, care indic6 procedura de urmat pentru a da efectivitate
excluderii probelor nelegale din procesul penal. Sub acest aspect, se impune a fi analizat6
reglementarea procedurii de camer6 preliminar6, lucru pe care ni-I propunem in cele ce
urmeaz6.
Sub incidenta vechiului Cod de procedur6 penal6, excluderea probelor nelegale se
realiza, in mod prioritar, in fata instantei de judecat6, ct vreme urm~rirea penal era
nepublic6 5i necontradictorie, inculpatul lufnd la cuno~tint6 de probele administrate in
cauz6 doar la momentul final al acestei etape procesuale, odat6 cu prezentarea mate-
rialului de urm~rire penal6. Prin urmare, inculpatului ii r~mfnea posibilitatea de a invoca,
in fata instantei, viciile probelor deja administrate in etapa urm~ririi penale, solicitfnd,
oricfnd in faza de cercetare judec~toreasc6 - sau chiar ulterior, direct in faza dezbaterilor
- excluderea probelor nelegale 5i, eventual, efectuarea de verific~ri, pentru a dovedi
temeinicia sustinerilor sale.
Legiuitorul noului Cod de procedur6 penal a urmat o alt6 logic6, sub aspectul supus
discutiei, odat6 cu introducerea, in legislatia procesual penal romfn6, a institutiei

V. Pu~ca~u, Protejarea dreptului..., p. 371. In acela5i sens, a se vedea I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de
procedur6 penal6, Partea genera/a, In lumina noului Cod de procedur6 penal6, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti,
2014, p. 431. In doctrina noastr5 recent5 s-a exprimat 5i opinia (pe care nu o putem imparta5i, pentru
ansamblul motivelor expuse de noi in aceast5 sectiune) c5 sanctiunea excluderii probelor nelegale ar fi
subordonat5 constat~rii unei nulitti - absolute sau relative - cu singura exceptie a probelor obtinute prin
tortur5 sau tratamente inumane sau degradante, in cazul c~rora nu s-ar mai putea opera cu sanctiunea
nulittii, deoarece CEDO ar fi impus reguli mult mai stricte - C. Ghigheci, in N. Volonciu, A.S. Uzl~u (coord.),
Noul Cod de procedur6 penal6 comentat, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2014, p. 243; M. Udroiu, Procedur6 penal6.
Partea genera/6, Noul Cod de procedur6 penala, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2014, p. 659. In acela5i sens, potrivit
c~ruia doar sanctiunea nulit5tii poate afecta validitatea probelor, excluderea fiind o simpl consecint5 a sa, a se
vedea N. Volonciu (coord.), A. Vasiliu, R. Gheorghe, Noul Cod de procedur6 penal6 adnotat, Partea generaa,
Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2014, p. 183.
122 L Studii, anicole, comentarii 1 Sectiunea de drept public
camerei preliminare, ca etap6 distinct6 a procesului penal, care se interpune intre
urm~rirea penal 5i etapa judec~tii.
Expunerea de motive a proiectului noului Cod de procedur6 penal6 aduce c~teva
semnificative argumente cu privire la ratiunea introducerii acestei noi institutii
procesual-penale in orizontul juridic rom6nesc. Astfel, se arat6 urm~toarele aspecte,
deosebit de importante in contextul analizei noastre urm~toare: ,,Prin institutia camerei
preliminare, proiectul urm~re~te s6 r~spund6 exigentelor de legalitate, celeritate 5i
echitate a procesului penal.
Camera preliminar6 este o institutie nou6, inovatoare, ce are ca scop crearea unui cadru
legislativ modern, care s inl~ture durata excesiv6 a procedurilor in faza de judecat6. Prin
reglementarea procedurii camerei preliminare se urm~re~te rezolvarea chestiunilor ce tin de
legalitatea trimiterii in judecat6 5i de legalitatea administr~rii probelor, asigur~ndu-se
premisele pentru solutionarea cu celeritate a cauzei in fond. In acest mod, sunt eliminate
unele dintre deficientele care au condus la condamnarea Rom~niei de c~tre Curtea
European6 a Drepturilor Omului pentru inc6lcarea duratei excesive a procesului penal.
Aceast6 institutie de drept procesual penal produce un efect direct, pozitiv asupra
celerit~tii solutionarii unei cauze penale 5i inltur6 o lacun6 a actualelor dispozitii procesual
penale, in care examinarea legalit~tii rechizitoriului, a probelor administrate in cursul
urm~ririi penale impiedic6 pe durat6 nedeterminat6 inceperea cercet~rii judec~tore~ti. In
acest context, procedura camerei preliminare cuprinde reguli care elimin6 posibilitatea
restituirii ulterioare, in faza de judecat6, a dosarului la parchet, datorit6 faptului c6
legalitatea probatoriului 5i a trimiterii in judecat6 sunt solutionate in aceast6 faz6.
Proiectul instituie competenta judec~torului de camer6 preliminar6 in verificarea
conformit~tii probelor administrate in cursul urm~ririi penale cu garantiile de echitabilitate
a procedurii. Sub acest aspect, legalitatea administr~rii probelor este str~ns 5i exclusiv
legat6 de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal.
in acest context, dac6 judec~torul va constata c6 se impune inl~turarea mijlocului de
prob, deoarece a produs o v~t~mare esential6 drepturilor procesuale ale unei p~rti, va
exclude acel mijloc de prob".
Din cele de mai sus retinem argumentele legiuitorului, in sensul asigur~rii celerit~tii,
legalit~tii 5i echit~tii procedurii, urm~rindu-se, pe de o parte, inl~turarea situatiilor pentru
care Romania ar fi fost condamnat6 de c~tre Curtea European6 a Drepturilor Omului iar,
pe de alt6 parte, evitarea tergivers~rii solution~rii cauzei, pentru a nu se mai impiedica
inceperea cercet~rii judec~tore~ti, pe durat6 nedeterminat6, nemaifiind posibil6, ulterior,
in faza de judecat6, restituirea cauzei la parchet, deoarece legalitatea probatoriului este
definitiv tran~atO in aceast6 faz6.
FatO de elementele mentionate in expunerea de motive, nu dorim dec~t s6 punct~m
c~teva aspecte, pentru a ne putea, ulterior, concentra pe tema supus6 aici analizei: in
primul rand, din experienta practic6 acumulat6 in timpul scurs de la intrarea in vigoare a
noului Cod de procedur6 penal6, s-a putut constata faptul c6, in cov~r~itoarea majoritate a
cauzelor, institutia camerei preliminare nu a ajutat la gr~birea solution~rii acestora, ci a

6 DisponibilM laadresa de internet http://www.cdep.ro/proiecte/2009/400/10/2/em412.pdf.

 Analele Universit~tii de Vest din Timisoara 71 Seria Drept 1123
avut tocmai efectul advers, temporiz~nd pronuntarea solutiei, tocmai pentru c6 este
obligatoriu de parcurs o procedur6 nou6 5i relativ complex, in locul uneia mai suple 5i
facile existente in vechea reglementare7 .
Pe de alt6 parte, nici nu era posibil6, a~a cum se sustine in argumentele citate,
restituirea cauzei la parchet pentru motivul nelegalit~tii probelor administrate in faza de
urm~rire penal6, instanta care constata acest aspect urm~nd a pronunta solutia doar in
temeiul probelor pe care le retinuse ca fiind valide, dup6 efectuarea cercet~rii judectoreti8 .
Astfel, acest argument redat in expunerea de motive a noului Cod de procedur6 penal este
de piano nevalid, riscul tergivers~rii solutionrii cauzei prin I6sarea aspectului de examinare
al legalit~tii probelor in sarcina instantei de judecat6 fiind inexistent.
Acum s analiz~m modul in care 5i-a indeplinit legiuitorul nostru obiectivele, in ceea
ce prive~te procedura instituit6 pentru excluderea probelor nelegale din procesul penal.
Obiectul procedurii de camer6 preliminar6 il constituie, printre alte aspecte, 5i
verificarea legalit~tii administr~rii probelor [art. 54 lit. b) 5i art. 342 C. pr. pen.], iar, dup6
sesizarea instantei prin rechizitoriu, se comunic6 inculpatului copia rechizitoriului,
aduc~ndu-i-se la cuno~tint6 obiectul procedurii 5i termenul in care poate formula in scris
cereri 5i exceptii cu privire la legalitatea administr~rii probelor, aceste cereri 5i exceptii
fiind comunicate parchetului, care poate r~spunde in scris, in termen de 10 zile de la
comunicare [art. 344 alin. (1), (2) 5i (4) C. pr. pen.]. Solution~nd cererile 5i exceptiile,
judec~torul de camer6 preliminar6, dac6 exclude una sau mai multe probe administrate,
comunic6 incheierea de indatO parchetului care a emis rechizitoriul, pentru ca procurorul
s comunice dac6 mentine dispozitia de trimitere in judecat6 ori solicit6 restituirea cauzei
[art. 345 alin. (2) 5i (3) C. pr. pen.].
Dac6 judec~torul a exclus toate probele administrate in cursul urm~ririi penale, el va
restitui cauza la parchet, aceea~i solutie fiind dispus6 5i dac6 procurorul solicit6 acest
lucru, c~nd doar unele probe au fost excluse [art. 346 alin. (3) lit. b) 5i c) C. pr. pen.], in caz
contrar dispun~ndu-se inceperea judec~tii, cu mentiunea c6 probele excluse in procedura
de camer6 preliminar6 nu mai pot fi avute in vedere la solutionarea, pe fond, a cauzei [art.
346 alin. (4) 5i (5) C. pr. pen.], iar judecata se va desf6ura in fata aceluia~i judec~tor, cele
dou6 functii judiciare fiind compatibile [art. 346 alin. (7) C. pr. pen.].
Procedura camerei preliminare, in reglementarea actual6, mentionatO mai sus, apare
ca fiind serios viciat6 5i profund criticabil6, put~nd aduce grave inc~lcri drepturilor

7 Este suficient s5 ar~t~m c5, dac5 in majoritatea cauzelor aspectele referitoare la regularitatea sesiz~rii
5i
legalitatea probelor se solutionau chiar la primul termen de judecat5 sau, in cel mai r~u caz, la termenul imediat
urm~tor, toate prtile fiind prezente 5i av~nd posibilitatea de a pune concluzii in mod nemijlocit, public 5 i
contradictoriu asupra acestor aspecte, iar instanta investit5 cu calea de atac proceda in mod similar, acum
procedura mai complicat5 a camerei preliminare se poate intinde pe o durat5 considerabil5, de 60 de zile in fata
judec~torului de camer5 preliminar5 sesizat 5 i tot atAt 5i In fata judec5torului de camer5 preliminar5 investit cu
calea de atac impotriva incheierii pronuntate de c~tre prima instant5, fr5 a se putea Tncepe, in tot acest timp,
judecata [a se vedea art. 343 5i art. 347 alin. (3) C. pr. pen.] -V. Pu~ca~u, Protejarea dreptului..., p. 372.
8 Fostul art. 333 VCPP, care a permis trimiterea cauzei la parchet pentru completarea urm~ririi penale era

abrogat din anul 2006, tocmai pentru a asigura celeritatea judec~rii cauzei (a se vedea art. I pct. 159 din Legea
nr. 356/2006).
124 L Studii, anicole, comentarii 1 Sectiunea de drept public
fundamentale ale p~rtilor in procesul penal 9, inclusiv dreptului la t~cere 5i la neautoin-
criminare, pe care ii supunem analizei.
Astfel, de~i, formal, recunoa~te dreptul inculpatului de a contesta legalitatea probelor
administrate in faza de urm~rire penal6, acest drept se dovede~te a fi doar unul firav 5i
f~r6 substant6, c6tO vreme judec~torul de camer6 preliminar6 este, cel mai adesea, privat
de toate instrumentele necesare pentru a verifica in mod concret 5i profund legalitatea
probei al c~rei viciu se invoc6, prin inc6lcarea drepturilor fundamentale, in categoria
c~rora includem 5i dreptul la t~cere 5i la neautoincriminare 1 .
Am ar~tat, deja, mai sus, c6, in procedura penal6 veche, verificarea legalit~tii probelor
se realiza in cursul judec6tii, dup6 toate regulile 5i garantiile care caracterizau atunci - ca 5i
acum - aceast6 etap6 procesual6. Instanta avea posibilitatea de a verifica ipotezele
ridicate de c~tre oricare dintre p~rti, viz~nd nelegalitatea unei probe, prin administrarea
altor probe care puteau I6muri aspectele invocate, prin solicitarea de explicatii organelor
statale - inclusiv celor de urm~rire penal6 - sau p~rtilor in proces 5.a.m.d.
Sub noile reguli procedurale, aceste demersuri au devenit legalmente imposibil de
realizat. Modul in care a fost g~ndit6 procedura de camer6 preliminar6 de c~tre legiuitorul
nostru - ca procedur6 accelerat6, ce nu permite administrarea de probe sau efectuarea
altor verific~ri, judec~torul fiind nevoit a se limita la materialul dosarului de urm~rire
penal6, procedur6 completamente scris6 5i doar partial contradictorie (spre exemplu, de~i
cererile 5i exceptiile inculpatului sunt comunicate procurorului, r~spunsul acestuia nu se
mai comunic6 inculpatului) - chiar dac6, teoretic, poate atinge obiectivul legiuitorului de a
gr~bi solutionarea unor cauze (de~i, am artat, deja, c6, practic, a incetinit judecarea
majorit~tii cauzelor), in mod cert nu atinge obiectivul legalit~tii 5i echit~tii procedurii, la
care legiuitorul face referire. Aceasta deoarece legalitatea stabilit6 de c~tre judec~torul de
camer6 preliminar6, in urma examinrii de suprafat6 (ca s6 nu o numim superficial6) a
probelor administrate, nu beneficiaz6 de certitudinea pe care vechea procedur6 o n65tea,
r~m~n~nd un risc considerabil ca solutia pronuntat6 s6 fie in discordant6 cu realitatea
faptic6 5i juridic6 la care s-ar fi putut ajunge in urma unui riguros examen al legalit~tii
probei, f~cut dup6 toate regulile judec~tii".
Mai grav, aceast6 analiz6 formal de legalitate, care r~pe~te judec~torului - fie el 5i de
camera preliminara - unele dintre prerogativele sale importante de jurisdictio, asimil~ndu-I
mai degrab6 unui functionar administrativ 12 care prive~te doar forma exterioar6 a probei, nu
5i substanta sa, reliefeaz6 5i modul criticabil in care legiuitorul nostru a inteles procedura
examinrii legalit~tii probei; impun6nd un examen al formei, mai degrab6 dec~t unul de

9 Nu am fost singura voce critic5 in peisajul doctrinar rom~nesc, recent fiind formulat5 o pertinent5 5i
extins5 analiz5 critic5 a procedurii de camer5 preliminar5, 5i din alte perspective dec~t cea care face obiectul
prezentului studiu - a se vedea I. Narita, Camera preliminar6 - sub spectrul neconstitutionalit6tii, in Dreptul
nr. 5/2014, p. 170.
10 V. Pu.ca.u, Protejarea dreptului..., p. 373. In acela.i sens, M. lordache, Camera preliminar6 in noul Cod
de procedur6 penal6, Ed. Universul Juridic, Bucure.ti, 2014, p. 90.
11V. Pu5ca5u, Protejarea dreptului..., p. 375.
12 Pentru o critic5 similar5 - I. Narita, op. cit., p. 187.
 Analele Universit~tii de Vest din Timisoara 71 Seria Drept 1125
continut, legiuitorul s-a apropiat de conceptia doctrinar6, mai sus reliefat6, a caracterului
subordonat pe care sanctiunea excluderii I-ar avea, raportat la sanctiunea nulit~tii.
Se confirm6, astfel, partial, prin chiar procedura instituit6, teoria potrivit c~reia exclu-
derea unei probe este un efect al nulit~tii actului prin care s-a dispus administrarea probei
sau prin care aceasta a fost administrat6, f~r6 a se observa, insA, c6, chiar potrivit art. 102
C. pr. pen., aceasta este doar una dintre ipotezele excluderii probei, pentru nelegalitate,
dar in niciun fel, singura surs6 de nelegalitate a probei. Efectul este unul periculos nu doar
pentru legalitatea procesului penal in ansamblu, statuat6, cu rang de principiu, in art. 2
C. pr. pen., dar 5i pentru aflarea adev~rului in cauza penal - principiu consacrat in art. 5
C. pr. pen. - c6tO vreme probe posibil nelegale nu pot fi declarate ca atare 5i inl~turate din
procesul penal, urm~nd a sta la temelia solutiei dispuse in cauz6, judec~torul de camer6
preliminar6 fiind constr~ns s6 recunoasc6 o legalitate formal a probei acolo unde
nelegalitatea substantial6 a ei ii este ascuns6 controlului s6u 1 3.
Pentru a ilustra 5i a int~ri sustinerile de mai sus, prin puterea exemplului, am f~cut4
referire, la acel moment, la o cauz6 celebr6 a Curtii Supreme a SUA - Brewer c. Williams'
- in care s-a dispus excluderea ca nelegale a declaratiilor acuzatului, pentru a putea
compara constatrile instantei supreme americane cu cadrul nostru normativ 5i a intelege,
astfel, in ce const6 viciul de reglementare pe care I-am criticat mai sus 15 .
In esent6, Curtea Suprem6 a SUA a considerat c6 probele respective au fost obtinute
in mod nelegal, fiind inc lcat dreptul la ap~rare al acuzatului, care precizase in mod clar c6

13 Idem.
14 Brewer vs. Williams, 430 U.S. 387, decizie a Curtii Supreme a SUA din 23 martie 1977 (luat5 cu
majoritate de 5 la 4), disponibil la adresa de internet http://supreme.justia.com/cases/federal/us/430/
387/case.html.
Starea de fapt a cauzei poate fi rezumat5 astfel: Robert Williams a fost arestat 5i acuzat, in mod oficial, in
localitatea Davenport, pentru r~pirea unei fetite in vArst5 de 10 ani, fapt5 comis5 in localitatea Des Moines,
Iowa. Ambii avocati ai acuzatului, at~t cel din Davenport, c~t 5i cel din Des Moines au convenit cu acesta, dar 5i
cu organele de politie, ca Williams s5 nu fie interogat p~n5 nu este adus in localitatea Des Moines, unde urma
s5 se intAlneasc5 cu ap~r~torul s~u, cu care luase leg~tura doar telefonic. Pe durata c~l~toriei cu autospeciala
de politie (in care nu se permisese prezenta ap~r~torului s~u din Davenport), Williams a repetat, de mai multe
on, c5 va spune tot adev~rul dup5 ce se va intAlni cu avocatul s~u din Des Moines, preval~ndu-se, p~n5 la acel
moment, de dreptul la t~cere.
Cu toate acestea, unul dintre politi5tii care i1insoteau pe drum (5i care acceptase intelegerea mentionat5
mai sus), cunosc~nd faptul c5 Williams era un fost pacient cunoscut cu boli psihice 5i o persoan5 foarte
religioas5, a incercat s5 obtin5 unele informatii incriminatoare de la acuzat, spun~ndu-i, pe durata c~l~toriei, c5
el considera c5 se impunea s5 localizeze cadavrul fetitei, fiindc5 p~rintii ei aveau dreptul de a o inmormAnta
cre5tine5te, tinAnd cont 5i de faptul c5 fetita le fusese r5pit5 in Ajunul de Cr~ciun, iar vremea nefavorabil5 care
se anunta putea acoperi cadavrul ei 5i s5 i1fac5 foarte dificil de g~sit, chiar 5i pentru criminal. In cele din urm,
Williams a f~cut mai multe declaratii incriminatoare 5i a acceptat s5 i conduc5 pe politi5ti la locul unde
ascunsese cadavrul fetitei.
Williams a fost condamnat de c~tre instantele statale, dar a contestat modul in care au fost admise ca
probe declaratiile sale, f~cute pe durata c~l~toriei spre Des Moines, 5i celelalte probe aflate in leg5tur5 cu
acestea, instantele statale respingAnd cererea acuzatului, pe considerentul c5 acesta renuntase voluntar la
dreptul s~u la a p~stra t~cerea p~n5 la consultarea cu avocatul, in vreme ce instantele federale, in procedura de
habeas corpus, au admis cererea formulat5, inl~tur~nd aceste probe 5i trimit~nd cauza spre rejudecare.
15 V. Pu5ca5u, Protejarea dreptului..., p. 376.
126 L Studii, a comentarii
'ticole, 71 Sectiunea de drept public
dore~te s p~streze t~cerea p~n6 la int lnirea 5i consultarea cu avocatul s~u, politia fiind
obligat6 s6 respecte optiunea acuzatului, formulat6 in cuvinte clare, 5i asupra careia acesta
nu revenise, nedorind, in vreun fel s renunte la dreptul invocat. Foarte important pentru
analiza noastr6, Curtea a concluzionat 5i c6 politia actionase in mod nelegal pentru
obtinerea respectivelor declaratii, baz~ndu-se pe chiar declaratiile politi~tilor, date in
cauz6, in fata instantei, prin care au recunoscut c6 urmriser6 obtinerea de declaratii
incriminatoare prin acel discurs de inmorm~ntare cre~tineasc6, care a fost interpretat de
Curtea Suprem6 ca fiind echivalentul functional al unui interogatoriu.
Este evident c6, urm~nd strict reglementarea camerei preliminare, niciun judec~tor
nu ar putea s exclud6 respectivele probe, de~i ele fuseser6 in mod nelegal obtinute, prin
inc Icarea drepturilor fundamentale ale acuzatului; judec6torului de camer6 preliminar6 ii
este ingr~dit, de c~tre legiuitorul national, dreptul de a audia polititii (5i a efectua orice
alte demersuri necesare) pentru a afla adev~rul, inclusiv cu privire la legalitatea probelor
care ii sunt prezentate odat6 cu rechizitoriul.
Formal, dar doar strict formal, declaratiile acuzatului fuseser6 obtinute in mod legal -
el fusese, anterior, in repetate r~nduri chiar, avertizat despre drepturile sale 5i, f~r6 s6 fie
constr~ns sau interogat (in sensul traditional al termenilor), a acceptat s6 dea declaratii
care il acuzau in mod grav. Dup6 audierea celor implicati, lucrurile au luat o alt6 turnur6,
ins6, iar nelegalitatea probei a devenit evident6.
Ne intrebam, a~adar, ce ar trebui sA fac6, a~adar, judec~torul de camer6 preliminar6
roman care, confruntat cu o situatie similar6, trebuie s6 r~spund6 solicit~rii inculpatului de
excludere a probei, pe temeiul nelegalit~tii sale? R~spunsul la aceast6 intrebare p~rea, la
acel moment, a putea fi cuprins in una dintre urm~toarele dou6 variante: judec~torul
nostru va respecta strict reglementarea national6, risc~nd s6 prejudicieze serios legalitatea
5i echitatea procesual6 sau va c~uta s dea efect util normei art. 102 C.pr. pen. 5i, implicit,
efectivitate drepturilor fundamentale ale acuzatului, a c~ror inc lcare se invoc '6
Ne exprimam, atunci, opinia c6 varianta secund6 va fi imbr~ti~at, 5i numai pentru
simplul fapt c6, in caz contrar, se poate retine inclusiv o inc6lcare a garantiilor constitu-
tionale 5i conventionale, astfel cum acestea din urm6 sunt protejate de c~tre Curtea
European6 a Drepturilor Omului, apreciind c6 instantele nationale nu se vor multumi cu
jum~tatea de adev~r pe care procedura camerei preliminare o na5te, in ceea ce prive~te
examenul de legalitate al probelor, la fel cum nu vor accepta s6 pronunte solutii, ignor~nd
solicit~rile inculpatilor de verificare 5i a legalit~tii substantiale a probelor anterior admi-
nistrate, prezum~nd in mod absolut c6 legalitatea formal a probei inseamn6 5i legalitatea
substantial6 a ei' 7 .
Opinia pe care am sustinut-o cu t~rie atr~gea, insA, 5i anumite inconveniente ceva mai
greu de acceptat. Astfel, dac6 accept~m c6 judec~torii de camer6 preliminar6 au 5i
obligatia de a verifica aspectele de fond ale legalit~tii probelor, problema care se na~te, in
mod necesar, este aceea c6, lipsind instrumentele cu care ace~tia ar putea sA fac6 aceast6
analiz6 a legalit~tii probei, ei s-ar vedea nevoiti ca, pe cale de analogie, sA recurg6 la

16 Idem.
17 Idem.
 Analele Universit~tii de Vest din Timisoara 71 Seria Drept 1127
instrumentarul dedicat instantei 5i accesibil in faza de cercetare judec~toreasc6, dar pe
care legiuitorul nu a inteles s6 i-I ofere in succinta procedur6 a camerei preliminare. Mai
mult, judec~torul de camer6 preliminar6 este constr~ns a-5i exercita atributiile in intervalul
de timp limitat pus la dispozitie de c~tre legiuitor, av~nd asupra sa 5i posibila amenintare a
angaj~rii r~spunderii disciplinare pentru nerespectarea intocmai a normelor legale.
Ipoteza alternativ6, ins6, ar fi constat in clarificarea acestor aspecte in faza de
judecat6, in fata instantei, dar, 5i de aceast6 dat6, se poate constata faptul c6 legiuitorul nu
a inclus, pentru aceast6 etap6 procesual6, norme care s6 permits reiterarea aspectelor
deja tran~ate in faza de camer6 preliminar6 - cum este 5i acela al legalit~tii probelor
administrate in faza de urm~rire penal6.
Am apreciat, a~adar, c6, respect~nd in mod strict reglementarea existent6 - absolut
criticabil6, pentru motivele mentionate- judec~torul de camer6 preliminar6 ar fi nevoit s6
analizeze doar formal legalitatea probelor, urm~nd ca aspecte de ordin substantial s6
poat6 face analiza instantei de judecat6, care, ins6, formal, nu ar mai putea exclude
probele deja considerate legale prin incheierea judec~torului de camer6 preliminar6, dar
le-ar poate inl~tura, motivat, cu ocazia motiv~rii solutiei dispuse, aceast6 solutie fiind un
efect indisolubil legat de calitatea reglement~rii de drept intern, care nu reflects in mod
corect adev~ratul rol al camerei preliminare, de filtru prealabil de legalitate - 5i nu doar
formals - a probelor' 8 .
Trebuie precizat faptul c6 sistemele de procedur6 penal care instituie un examen al
legalit~tii probelor, prealabil fazei de judecat6, permit judec~torului s6 cerceteze 5i
aspectele care pot vicia in mod substantial proba, aspecte care, cele mai adesea, tin de
modul de obtinere al probei 5i nicidecum de forma actului in care este imbrcatO proba
sau care a impus administrarea ei. Din aceast6 perspectiv6, reglementarea noastr6
procesual-penal6 nu se ridic6 la nivelul a~tept~rilor destinatarilor normei, profesioni~tilor
dreptului 5i nici nu atinge nici tinta fixat6 de c~tre legiuitor insu~i.
Pentru toate aceste argumente, am sustinut c6, de legeferenda, cele dou6 laturi ale
examenului de legalitate ar trebui reunite 5i, in mod corect, aceasta ar trebui realizat6 in
mod prompt, in m~na judec~torului de camer6 preliminar6, cu riscul de a extinde durata
camerei preliminare at~t c~t este necesar pentru ca aceste aspecte s6 poat6 benefica, cu
adev~rat, de autoritatea de lucru verificat.
Vocile critice formulate, atat din partea doctrinarilor, cat 5i a practicienilor dreptului
penal, s-au f~cut auzite, la nivel constitutional, astfel c6 instanta noastr6 constitutional6,
sesizat6 cu o exceptie de neconstitutionalitate a normelor procesual-penale aferente
procedurii de camer6 preliminar6, a apreciat' 9 in sensul sustinut 5i de c~tre noi, c6 nu sunt
respectate standardele constitutionale 5i internationale asumate de c~tre Romania.
Apreciem c6 merit6 s6 ne aplec~m mai mult asupra acestei decizii a Curtii Constitu-
tionale deoarece, in lipsa unei interventii a legiuitorului p~n6 la acest moment, ea este cea
care va dicta, pentru viitor, modul de desf65urare a procedurii de camer6 preliminar6, sub
aspectul care ne intereseaz6.

18 Ibidem, p. 378.
19A se vedea Dec. nr. 641/2014, publicat5 in M. Of. nr. 887 din 5 decembrie 2014.
128 I L Studii, a comentarii
'ticole, 7 Sectiunea de drept public
Mai intfi, se impune s6 aritim argumentele ridicate de citre petentii care au inteles
s invoce aceast6 exceptie de neconstitutionalitate, sub aspectul viciilor procedurii de
evaluare a legalititii probelor, in etapa camerei preliminare. Astfel, Curtea a retinut
urmitoarele argumente invocate de citre ace~tia: ,,Reglementarea procedurii camerei
preliminare nu respect6 nici principiul administririi echitabile a probelor. Astfel, legalitatea
probelor pe parcursul intregului proces penal se analizeaz6 strict intr-o procedur6 scris6,
lipsit6 de contradictorialitate 5i lipsit6 de garantarea egalititii armelor. Neconstitutiona-
litatea acestei reglementiri este dat6 5i de faptul c6 nu se pot administra probe in faza
procedurii camerei preliminare, pentru dovedirea nelegalititii probelor administrate in
faza de urmirire penal". Altfel spus, inculpatul se aflI intr-o imposibilitate obiectiv6 de a
contesta in mod real legalitatea unor probe, atunci cind pentru dovedirea nelegalititii se
impune administrarea unor alte probe, un exemplu elocvent in acest sens reprezentindu-I
art. 102 alin. (1), potrivit ciruia ,,probele obtinute prin tortur6, precum 5i probele derivate
din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal.
Se apreciaz6 c6 analiza legalititii probelor poate avea chiar caracterul unei dezbateri
pe fondul cauzei. A ignora aceast6 legitur6 intrinsec6 intre legalitatea probelor 5i solu-
tionarea fondului cauzei il plaseaz6 practic pe inculpat in imposibilitatea de a risturna
prezumtia de legalitate a unor probe ce nu pot fi combitute decit prin administrarea unor
alte mijloace probatorii. De~i Curtea European6 a Drepturilor Omului permite ca uneori
procedura s fie una scris6, cerinta fundamental6 pentru ca dreptul la un proces echitabil
s fie respectat intr-o asemenea situatie este ca, cel putin in fata instantei de fond,
procedura s6 fie una oral6. Avind in vedere c6 aspectele care fac obiectul camerei preli-
minare nu sunt niciodat6 supuse dezbaterii orale, contradictorii, se ajunge la incilcarea
dreptului la un proces echitabil"2 .
Dup6 cum se poate observa, au fost invocate argumente care tin atit de caracterele
procedurii (scrisA, preponderent necontradictorie 5i restringind egalitatea armelor), dar 5i
de imposibilitatea administririi de probe pentru a dovedi nelegalitatea probelor care au
fost, deja, administrate in cauz6, in faza de urmirire penal6, considerindu-se c6, in acest
fel, inculpatul se aflI in imposibilitatea demontirii prezumtiei de legalitate a respectivelor
probe, cu consecinte dramatice asupra dreptului la un proces echitabil de care se bucur6
aceast6 parte. Se poate observa c6, in linii mari, acelea~i elemente au fost sustinute 5i de
citre noi, in cele de mai sus, astfel c6 nu se impune s6 dedicim mai mult spatiu analizei
acestora, concentrindu-ne, deci, atentia, asupra considerentelor Curtii.
Curtea Constitutional6 a admis exceptia de neconstitutionalitate a art. 345 alin. (1)
C.pr. pen. 21, retinind mai multe argumente decisive, printre care se numr6 5i unele care
vizeaz6 tocmai viciile procedurii de evaluare a legalititii probelor, in etapa camerei preli-
minare, cauzate de imposibilitatea de evaluare realI a legalititii acestora, prin admi-
nistrarea altor probe 5i printr-o realI dezbatere, in procedur6 oralI 5i contradictorie, a
acestor aspecte.

20Idem, par. 14-15.

21 Potrivit acestei norme: ,,Dac5 s-au formulat cereri 5iexceptii oria ridicat din oficiu exceptii, judec~torul
de camer5 preliminar5 se pronunt asupra acestora, prin incheiere motivat5, in camera de consiliu, fr5
participarea procurorului 5i a inculpatului, laexpirarea termenului prev~zut laart. 344 alin.
(4)".
 Analele Universitdtii de Vest din Timisoara 71 Seria Drept 1129
Astfel, asupra acestor elemente, Curtea afirma urm~toarele: ,,Curtea observ6 c6, din
reglementarea institutiei camerei preliminare, se desprinde ideea imposibilit~tii pentru
judec~torul din aceast6 faz6 de a administra probe pentru a stabili legalitatea probelor
administrate in faza de urm~rire penal6, nebeneficiind de contradictorialitate 5i oralitate,
singura posibilitate pentru acesta fiind constatarea formal a legalit~tii probelor sau
necesitatea excluderii unora dintre acestea. Or, astfel cum s-a ar~tat anterior, organul de
urm~rire penal strange 5i administreaz6 probe, atit in favoarea, cft 5i in defavoarea
suspectului sau inculpatului, astfel incft, in situatia in care in cauza respectiv6 sunt mai multi
inculpati, proba care actioneaz6 in favoarea unuia poate actiona in defavoarea celuilalt.
Curtea observ6 c6 in anumite circumstante aspectele de fapt ce au stat la baza
obtinerii anumitor probe au relevant6 direct6 5i implicit6 asupra legalit~tii probelor; or,
imposibilitatea judec~torului de camer6 preliminar6 de a administra noi probe ori de a
solicita depunerea anumitor inscrisuri, precum 5i lipsa unei dezbateri orale cu privire la
aceste aspecte, il pun pe acesta in postura de a nu putea clarifica situatia de fapt, aspect
ce se poate r~sfrfnge implicit asupra analizei de drept"22 .
Se poate observa cum Curtea noastr6 - cu perfect6 indrept~tire - a subliniat leg~tura
strfnsA care exist6 intre aspectele de legalitate a probelor 5i clarificarea situatiei de fapt in
care ele au fost obtinute, cu consecinta c6 necunoa~terea acestora din urm6 face
imposibil6 reala evaluare a legalit~tii probelor, care ajunge s6 fie inlocuit6 de un simplu
examen formal, dar care nu mai corespunde nici adev~rului faptic 5i nici scopului de
asigurare a legalit~tii in materia probatiunii, cu consecinte dramatice pentru justa legala 5i
temeinica solutionare a cauzei.
In lipsa unor norme care s6 indice cu claritate care sunt probele care pot fi admi-
nistrate in aceast6 faz6 procesual6 5i care sunt limitele in care se realizeaz6 probatiunea in
aceast6 procedur6, consider~m c6 se vor urma regulile generale in materie, tinind, insA,
cont de specificul camerei preliminare, astfel cum este conturat prin norma art. 342 C. pr.
pen.23 , care circumscrie obiectul procedurii pe care o analiz~m.
Astfel, cu privire la probele care pot fi administrate, apreciem c6 sunt incidente
dispozitiile art. 97 C. pr. pen., cu mentiunea, ins6, c6 nu vor putea fi administrate decft
acele probe care tind la a dovedi legalitatea sau nelegalitatea administr~rii uneia sau mai
multor probe apartinind fazei de urm~rire penal (de regul6, ar fi vorba despre: audierea
unor martori, a inculpatului sau a altor p~rti; administrarea unor mijloace materiale de
prob6; efectuarea unor confrunt~ri, f~r6 a fi exclus6 dispunerea examinrii medico-legale a
inculpatului sau chiar efectuarea unei expertize medico-legale care s6 verifice sustinerile
acestuia, referitoare la supunerea sa la tratamente inumane sau tortur6 5.a.) 5i nicidecum
la a proba elemente dintre cele mentionate la art. 98 C. pr. pen. 24, care vizeaz6 fondul

22 Dec. nr. 641/2014, precit., par. 60-61.

23 Conform art. 342 C. pr. pen.: ,,Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie
verificarea, dup5
trimiterea in judecat5, a competentei 5i a legalittii sesiz~rii instantei, precum 5i verificarea legalittii
administr~rii probelor 5i a efectu~rii actelor de c~tre organele de urm~rire penal".
24 Potrivit acestui articol, constituie obiect al probei: a) existenta infractiunii 5i s~v~r~irea
ei de c~tre
inculpat; b) faptele privitoare la r~spunderea civiI, atunci c~nd exist5 parte civil; c) faptele 5i imprejurrile de
fapt de care depinde aplicarea legii; d) orice imprejurare necesar5 pentru justa solutionare a cauzei.
130 L Studii, a comentarii
'ticole, 71 Sectiunea de drept public
procesului penal (de principiu, doar in cazuri exceptionale s-ar ajunge la administrarea
probei cu inscrisuri, iar recurgerea la perchezitii sau folosite metode speciale de supra-
veghere sau cercetare 5.a.m.d. ar fi la fel de improbabil6).
Fr6 indoial6, revine judec~torului de camer6 preliminar6 sarcina dificilH ca, in lipsa
oric~ror norme legale, pornind doar de la argumentele expuse in motivarea deciziei Curtii
Constitutionale, printr-o judicioas6 aplicare a principiilor dreptului la un proces echitabil,
s incuviinteze administrarea acelor probe care cu adev~rat permit aflarea adev~rului sub
aspectul legalit~tii 5i loialit6tii probelor administrate in faza de urm~rire penal6, f~r6 a
permite, ins6, denaturarea obiectului procedurii de camer6 preliminar6 5i transformarea
sa intr-o faz6 procesual6 in care dezbaterea contradictorie a p~rtilor este mutat6 in zona
aspectelor viz~nd fondul cauzei.
Pe de alt6 parte, este de observat 5i faptul c6, permitnd, a~a cum este 5i firesc,
administrarea probelor in aceast6 faz6 procesual6 - g~nditO, initial, in mod gre~it, ca o
etap6 succint6, necontradictorie 5i scris6, in care dezbaterea era limitat6 in mod
substantial - procedura de camer6 preliminar6 sufer6 o transformare profund6, care o
apropie in mod profund de faza judec~tii, astfel c6 noutatea pe care camera preliminar6
era a~teptat6 a o aduce in procedura noastr6 penal a fost semnificativ eliminat6. Din
acelea~i considerente, 5i respectarea termenului de 60 de zile, prev~zut de art. 343 C. pr.
pen. se reg~se~te sub un serios semn de intrebare, mai ales in cauzele in care natura
cererilor 5i exceptiilor invocate impune administrarea de probe pentru clarificarea
situatiilor despre care se afirm6 c6 ar fi generat probe nelegale sau neloiale, inclusiv prin
inc~lcarea dreptului la t~cere 5i la neautoincriminare.
Trebuie precizat, totodat6, 5i faptul c6 Instanta Constitutional6 a apreciat c6 se
impune, in mod obligatoriu, a acorda dreptul tuturor p~rtilor de a participa la procedura
de camer6 preliminar625 , dar 5i a realiza o comunicare c~tre toate p~rtile cauzei a ,,docu-
mentelor care sunt de natur6 s6 influenteze decizia judec~torului 5i a se prevedea
posibilitatea tuturor acestor p~rti de a discuta in mod efectiv observatiile depuse
instantei" 2 , ceea ce implic6 5i posibilitatea, pentru inculpat, de a cunoa~te 5i de a dezbate
aspectele continute in r~spunsul inaintat de c~tre parchet la aspectele de nelegalitate a
probelor, invocate.
Principiile contradictorialit~tii 5i oralit~tii - care sunt fundamentale 5i in formarea
convingerii instantei 5i aflarea adev~rului cu privire la legalitatea probelor - au fost,
a~adar, nesocotite de c~tre legiuitorul nostru, in urm~rirea unei proceduri simplificate 5i
urgente, dar care nu respect6 exigentele dreptului la un proces echitabil, risc~nd s6 dea

25 Astfel, Curtea remarca, in par. 42 al deciziei: ,,inculpatul nu se bucur5 de posibilitatea reaI de a aduce
comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat in drept sau in fapt de c~tre adversar 5i la tot ceea ce este
prezentat de acesta, fiind limitat doar la a depune cereri 5i exceptii dup5 consultarea rechizitoriului, iar in ceea
ce prive5te partea civiI 5i partea responsabiIl civilmente, Curtea retine c5 acestea sunt excluse ab initio din
procedura de camer5 preliminar5. Reglement~nd in acest mod, legiuitorul a restr~ns in mod absolut posi-
bilitatea p~rtilor de a avea cuno~tint5 5i de a dezbate exceptiile ridicate din oficiu 5i sustinerile parchetului,
plas~ndu-le intr-o situatie dezavantajoas5 fat5 de procuror."
26 Idem, par. 43.
 Analele Universitdtii de Vest din Timisoara 71 Seria Drept 1 131
na~tere unor situatii grave, c~nd abuzul organelor judiciare, in str~ngerea 5i administrarea
probelor, nu mai este aflat deoarece el nu mai poate fi probat.
Concluzion~m, a~adar, c6, in viziunea Curtii Constitutionale, reglementarea procedurii
camerei preliminare continut6 in art. 345 alin. (1) 5i art. 346 alin. (1) C. pr. pen. s-a realizat
deficitar, iar concordanta cu exigentele constitutionale 5i ale Conventiei europene a
drepturilor omului impune in mod obligatoriu necesitatea de a permite judec~torului de
camer6 preliminar6 s6 administreze, dac6 se impune, 5i alte probe, necesare pentru a putea
solutiona, in mod temeinic, contest~rile de legalitate ale probelor administrate in faza de
urm~rire penal6, dar 5i de a supune dezbaterii aspectele invocate, de nelegalitate a probelor,
intr-o procedur6 oral6, contradictorie 5i in care p~rtile beneficiaz6 de arme semnificativ
egale: ,,Din aceast6 perspectiv6, Curtea apreciaza ca rezultatul procedurii in camera
preliminar6 referitor la stabilirea legalit~tii administr~rii probelor 5i a efectu~rii actelor
procesuale de c~tre organele de urm~rire penal are o influent6 direct6 asupra desf6urrii
judec~tii pe fond, put~nd sA fie decisiv pentru stabilirea vinov~tiei/nevinov~tiei inculpatului.
Or, reglement~nd in acest mod procedura camerei preliminare 5i av~nd in vedere influenta
pe care aceast6 procedur6 o are asupra fazelor de judecat6 ulterioare, Curtea constata ca
legiuitorul a inc~lcat dreptul p~rtilor la un proces echitabil in componenta sa privind
contradictorialitatea, oralitatea 5i egalitatea armelor"27.
Prin urmare, chiar dac6, in dispozitivul deciziei, Curtea Constitutional6 face referire la
constatarea neconstitutionalit~tii art. 345 alin. (1) 5i in art. 346 alin. (1) C. pr. pen., in ceea
ce prive~te sintagma ,fr6 participarea procurorului 5i a inculpatului", in realitate, in lipsa
unei interventii de ordin legislativ, textele normative mentionate vor trebui aplicate, de la
momentul publicrii deciziei in Monitorul Oficial - 5 decembrie 2014 - in strict6 confor-
mitate cu considerentele deciziei, care se bucur6 5i ele de putere general obligatorie'8 ,
astfel inc~t judec~torul de camer6 preliminar6 este obligat a cita toate p~rtile cauzei, care
pot formula cereri (inclusiv probatorii) 5i ridica exceptii, in limitele obiectului procedurii de
camer6 preliminar6, deci inclusiv cu privire la nelegalitatea unor probe administrate in faza
de urm~rire penal6, aceste aspecte urm~nd a fi puse in dezbatere contradictorie 5i oral6,
put~ndu-se administra, dac6 solutionarea aspectelor invocate o impune, 5i alte probe.
Constat~m, a~adar, c6 s-a realizat o dramatic6 transformare a procedurii de camer6
preliminar6, astfel cum o g~ndise legiuitorul, forma statuat6 de c~tre Curtea Constitu-
tional fiind foarte apropiat6 de aspectul procedurii din reglementarea anterioar6 5i pe
care noul legiuitor dorise s6 o evite, pentru motivele ar~tate in expunerea de motive,
citat6 de noi mai sus. Se poate ridica, a~adar, intrebarea dac6 procedura de camer6
preliminar6, in aceast6 form6, expus6 de Curtea Constitutional6, 5i in contextul in care se
desf6oar6 in fata aceluia~i judec~tor al fondului, i~i mai are rostul sau se impune
revenirea la vechea reglementare, prin eliminarea acestei etape procedurale care, de
acum, este evident, nu face dec~t s impieteze solutionarea cu celeritate a cauzei.

27 Idem, par. 61. A se vedea 5i par. 49 5i 57.

28 A se vedea, in acest sens: Dec. Plenului CC nr. 1/1995, publicat5 in M. Of. nr. 16 din 26 ianuarie 1995;
Dec. nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicat5 in M. Of. nr. 796 din 23 noiembrie 2009, 5i Dec. nr. 414 din
14 aprilie 2010, publicat5 in M. Of. nr. 291 din 4 mai 2010.
132 1 L Studii, anicole, comentarii 71 Sectiunea de drept public

III. Concluzii
Procedura noastr6 penal a cunoscut, odat6 cu intrarea in vigoare a noului Cod de
procedur6 penal6, o transformare profund6, provenit6 5i din dorinta racord~rii ei la
standardele europene 5i internationale. Institutia camerei preliminare se inscrie in
categoria institutiilor juridice de noutate propuse de Codul de procedur6 penal6,
urm~rind, la r~ndul s~u, atingerea unor inalte deziderate -, dar uneori greu de conciliat -
viz~nd asigurarea celerit~tii solution~rii cauzelor 5i garantarea efectivit~tii dreptului la un
proces echitabil.
Cu toate acestea realitatea nud6 rezultat6 din analiza noii reglement~ri contrazice,
uneori, intentiile onorabile ale legiuitorului, noile norme ajung~nd s6 aduc6 atingere unor
principii de prim rang ale procedurii penale, inclusiv respectarea dreptului la un proces
echitabil 5i a garantiilor sale fundamentale. Din acest motiv, Curtea Constitutional6 a
intervenit, declar~nd neconstitutionale multe dintre prevederile de baz6 ale acestei institutii,
inclusiv cele viz~nd modul de evaluare a legalit~tii probatoriului administrat in cauza.
Din acest motiv, interventia legiuitorului care sa pun6 in acord noua reglementare cu
exigentele de constitutionalitate nu ar trebui s6 se lase a~teptat6; p~n6 atunci, insA, revine
instantelor nationale responsabilitatea de a face aplicarea Deciziei nr. 641/2014 a Curtii
Constitutionale 5i de a identifica solutiile optime pentru corelarea normelor procedurale
cu principiile fundamentale care guverneaz6 materia procesual-penal6, asigur~nd supre-
matia legii, dar 5i solutionarea just6 a cauzelor penale.